Brigada Antiterorosta Geneza Doctrina Evolutie

=== a4ab79e014226102e23b007dfc83b868254124a0_446659_1 ===

BRIGADA ANTITERORISTĂ

CUPRINS

Capitolul 1. Fenomenul terorismului – flagel al epocii contemporane

Subcapitolul 1.1 – 11.09.2001 – terorismul schimbă fața lumii

Capitolul 2. Conceptul antiterorismului în România

Capitolul 3. Legislația anti-teroristă

Subcapitolul 3.1 Sistemul Național de Alertă Antiteroristă

Subcapitolul 3.2 Alte acte normative ce sunt aplicabile în domeniul dedicat prevenirii/combaterii fenomenului terorist

Capitolul 4. Ripostele anti-teroriste

Subcapitolul 4.1 Etapele derulării unei intervenții anti-teroriste

Subcapitolul 4.2 Componența dispozitivelor de luptă anti-teroristă

Capitolul 5. Brigada anti-teroristă

Subcapitolul 5.1 Istoria brigăzii anti-teroriste în România

Subcapitolul 5.2 U.S.L.A.- Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă

Subcapitolul 5.3. Brigada antiteroristă în societatea contemporană

Bibliografie

CAPITOLUL 1 FENOMENUL TERORISMULUI – FLAGEL Al EPOCII CONTEMPORANE

Tot mai numeroasele evenimente sesizate în ultima perioadă la nivelulul continentului european (și nu numai) vin din păcate să ne confirme din nou faptul că terorismul își menține poziția de lider în lista dedicată celor mai grave amenințări ce planează asupra statelor lumii. În vreme ce atacurile teroriste ce au fost comise în ultimele luni pe teritoriul Uniunii Europene au reușit să transforme terorismul într-un adevărat fenomen de tip trans-național, fenomen ce are capacitatea de a determina implicații, ca și efecte de o complexitate multiplă.

Subcapitolul 1.1 – 11.09.2001 – terorismul schimbă fața lumii

În domeniul atât de complex dedicat fenomenului terorismului, se remarcă faptul că acesta s-a redefinit substanțial după extremele atacuri teroriste extreme ce au zguduit din temelii cel mai puternic stat al lumii, respectiv Statele Unite ale Americii, în fatidica zi de 11 septembrie a anului 2001.

Această zi se poziționează în istoria recentă a lumii drept drept momentul zero al declanșării războiului internațional împotriva terorismului, în urma atacurilor ce au fost comise de către 19 membri ai renumitei grupări teroriste Al-Qaeda, înregistrându-se moartea a peste 3.000 de persoane, alte câteva zeci de mii fiind rănite.

Coșmarul americanilor a început în momentul în care o aeronavă, ce fusese deturnată de un grup de teroriști în zbor, a intrat în plin, în jurul orei 8.45, în turnul nordic al renumitului W.T.C. (World Trade Center). După numai câteva minute și turnul sudic al W.T.C. a fost lovit de o altă aeronavă, deturnată în mod asemănător, șocul fiind puternic resimțit de cele peste 50.000 de persoane care în acel moment se aflau în cele două clădiri, la muncă.

După numai o oră din momentul atacului, turnul sudic al complexului de clădiri s-a prăbușit, sub grămada imensă de moloz găsindu-și sfârșitul sute de persoane nevinovate. Iar după alte 90 de minute a căzut (ambele turnuri s-au prăbușit în mai puțin de zece secunde) și turnul nordic, primul atacat de teroriști, bucăți imense din cele două clădiri fastuoase fiind aruncate la distanțe de sute de metri.

În aceeași zi, membrii renumitei grupări teroriste Al Quaeda, în fruntea căreia se găsea cel mai căutat terorist al lumii, Osama Bin Laden, au reușit să mai deturneze alte două aeronave, una dintre acestea prăbușindu-se asupra clădirii Pentagonului, în vreme ce cea de-a doua aeronavă a căzut pe un câmp situat în sudul statului Pennsylvania.

Atacurile fără precedent comise asupra SUA, în data de 11.09.2001, au reușit să contrarieze și șocheze lumea întreagă, întreg traficul internațional civil fiind nefuncțional o perioadă de trei zile. Practic, acesta este considerat ca fiind „momentul de cotitură” la nivelul percepției mondiale în domeniul dedicat terorismului, care este privit acum drept formă a unui

„război neconvențional și asimetric”, în cadrul căruia toate acțiunile reprezintă „acte de război”.

După șocul imens resimțit ca urmare a tacurilor fără precedent comise pe terioriul său, S.U.A. a intrat într-un război permanent cu terorismul manifestat la nivel global, în categoria inamicilor fiind încluse toate persoanele ce comit acte de violență premeditată, cu diverse motivații și care sunt îndreptate asupra populației civile.

Ulterior momentului septembrie 2001, SUA a declanșat conflictul în Afganistan, stat ce era cunoscut pentru atitudinea adoptată în raport cu terorismul islamic și pe teritoriul căreia se antrenau membrii ai cunoscutei grupări Al Quaeda, coordonați direct de liderul Osama Bin Laden.

Ca și SUA, și restul statelor lumii au fost luate prin surprindere de către atacurile teroriste ce au zdruncinat din temelii națiunea americană, moment în care s-a trecut la adoptarea și consolidarea unei noi legislații în domeniul anti-terorismului, adaptate noilor provocări.

Și autoritățile americane au reacționat rapid, după consolidarea relațiilor existente pe plan internațional luându-se decizia introducerii unor numeroase noi concepte, apreciate sau comentate defavorabil în ultimii ani, respectiv:

The War on Terror – războiul declanșat împotriva terorismului

Preemptive War – războiul preventiv contra terorismului

Așa numita „Axa răului” – Iran-Irak-Coreea de Nord

La scurt timp de la șocul resimțit ca urmare a atacurilor teroriste fără precedent la care a fost supusă populația americană, congresul Statelor Unite ale Americii a reușit să elaboreze și adopte USA PATRIOT, prima lege anti-terorism, care de-a lungul anilor a reușit să stârnească numeroase contradicții privind respectarea drepturilor omului pe teritoriul statului american.

Această lege, respectiv Uniting and Strengthening America by Providing Appropiate Tools Required to Intercept and Obstruct Terrorism – le-a conferit autorităților americane mediul legislativ prin care au reușit să se focalizeze asupra organizațiilor considerate ca fiind proscrise, în paralel cu întărirea puterii legislative.

USA PATRIOT include numeroase prevederi stricte ce au în vedere tratarea, ca și detenția specială a cetățenilor străini, ce sunt considerați ca fiind suspecți de săvârșirea unor anumite activități de natură teroristă. Ca urmare a adoptării USA PATRIOT, Departamentul de Justiție al SUA a reușit să prioritizeze protejarea cetățenilor americani în fața unor eventuale atacuri și conspirații ale diverselor organizații/grupări teroriste ce vizează teritoriul SUA.

Cu toate acestea, organizația teroristă Al-Qaeda, în fruntea căreia se afla celebrul Osama Bin Laden, a continuat seria atacurilor teroriste comise pe teritoriul altor state ale lumii, fiind atacate capitala Spaniei, a Marii Britanii, dar și Bali.

De altfel, celebra organizație teroristă Al-Qaeda a fost menționată de către autoritățile americane la scurt timp după primul atacat asupra WTC, în fața ruinelor clădirii Pentagonului, instituție care de asemenea a fost serios avariată ca urmare a atentatului comis cu cea de-a treia aeronavă deturnată de către membrii grupării, fostul comandant al Alianței Nord Atlantice, Wesley Clark, declarând că aceasta este unica grupare ce are capacitatea și abilitatea de a plănui și finanța atacuri teroriste de o asemenea forță și amploare.

Înființată în cursul anului 1979, la scurt timp de la invazia fostului colos sovietic în Afganistan, organizația s-a bucurat inițial de sprijinul SUA, care l-au sprijinit pe liderul Osama Bin Laden în demersurile sale de a-i organiza pe mujahedinii arabi, în primă fază fiind înființată gruparea M.A.K. (Maktab al-Khidamat), al cărei principal scop urmărit era reprezentat de rezistența împortvia invaziei sovieticilor.

Un deceniu mai târziu, după retragerea URSS din Afganistan, gruparea M.A.K. se transformă într-o așa numită „forță de reacție rapidă”, un jihad la adresa guvernelor existente pe întreg teritoriul musulman.

Iar liderul Osama Bin Laden a reușit ca în perioada lui Ayman al-Zawahiri să se radicalizeze, în cursul anului 1996 acesta solicitându-le în mod public militarilor SUA să părăsească teritoriul ce aparținea Arabiei Saudite.

După numai doi ani, Osama Bin Laden, care a reușit să se poziționeze în liderul incontestabil al teroriștilor musulmani, și-a exprimat dezacordul privind politica pe care fostul său susținător, Statele Unite ae Americii, o derula în raport cu statul Israel, acesta aducându-i critici și cu privire la prezența mult prelungită a trupelor militare americane pe teritoriul Arabiei Saudite, ulterior finalizării celebrului Război din Golf.

În ceea ce privește instigarea la violență împotriva SUA, cu tot ceea ce reprezintă aceasta, s-au invocat întotdeauna diversele texte islamice, liderul Bin Laden susținând în diverse ocazii că gruparea pe care o conduce și instruiește este activă în peste 20 de state ale lumii, printre care se numărau și Federația Rusă, Marea Britanie, Germania și Franța.

Cei mai mulți dintre specialiști sunt de părere că terorismul s-a transformat în cea mia extremă formă în care se poate manifesta un conflict, motiv pentru care a fost încadrat în categoria IV a conflictelor. Iar în ceea ce privește cea mai mare amenințare actuală la adresa întregii societăți contemporane este reprezentată de terorismul internațional, fenomen ce are, din păcate, capacitatea de a genera un complex de efecte devastatoare, ce se răsfrâng nu numai asupra securității statelor, ci mai ales populației civile.

Din păcate pentru societatea contemporană, teroriștii moderni și-au propus să demonstreze prin intermediul tot mai deselor atacuri pe care le întreprind, că reprezintă o amenințare constantă și demnă de luat în consderare de către orice stat al lumii, indiferent de poziționarea acestuia sau de mărimea lui, de capacitățile militare sau de potența financiară. Iar cele mai bune exemple îl constituie gruparea I.S.I.S., ca și organizația Al-Qaeda, ai cărei membrii au reușit să dea lovitra de grație Statelor Unite ale Americii.

CAPITOLUL 2. CONCEPTUL ANTI-TERORISMULUI ÎN ROMÂNIA

Frecventele acte teroriste care s-au semnalat în ultima perioadă în marile state ale Uniunii Europene, ca și în diverse alte regiuni ale globului, au reprezentat adevărate semnale de alarmă pentru toate unitățile anti-teroriste ale lumii, printre care și brigada antiteroristă din România, țară care, până în acest moment, nu a fost, din fericire, victima nici unui atentat terorist.

Ca urmare a evoluțiilor fluctuante sesizate la nivelul fenomenului terorist, la fel ca restul statelor lumii, și țara noastră are în vedere, în mod constant, să identifice mijloacele, ca și metodele ce sunt considerate drept de maximă eficiență în acțiunile dedicate prevenirii acțiunilor teroriste diverse, ca și pentru asigurarea unei protecții cât mai adecvate, în paralel cu identificarea și implementarea diverselor reacții anti-teroriste, special adaptate naturii amenințării teroriste.

În acest context, statul român, ce reprezintă pentru toți cetățenii români, garantul respectării drepturilor fundamentale ale omului, are obligația de a lua toate măsurile ce se impun în vederea prevenirii producerii pe întreg teritoriul național a actelor de natură teroristă, în paralel urmărindu-se combaterea oricăror tentative a acestor acte.

Ca urmare a modificării radicale a climatului internațional la nivel global, ulterior momentului de grație septembrie 2001, s-a impus reevaluarea din temelii a conceptelor ce sunt dedicate complexului domeniu al securității, avându-se în vedere multiplicarea surselor, ca și a resurselor aferente dezvoltării exponențiale a actualului fenomen terorist.

Ca urmare a necesității dedicate elaborării unei concepții de tip unitar în domeniul ce este dedicat nu doar planificării și organizării, cât și punerii în executare a complexului activităților derulate pentru descoperirea, neutralizarea și inclusiv anihilarea diverselor acte teroriste ce ar putea să se producă pe teritoriul național, în decembrie 2001 s-a luat decizia înființării I.P.C.T., respectiv a Inspectoratului pentru Prevenirea și Combaterea Terorismului.

Strategia I.P.C.T. prevede repoziționarea diverselor direcții tactice avute în vedere în cadrul procesului de protejare eficientă contra potențialelor acțiuni teroriste, cu luarea în considerare a noilor forme în care se manifestă fenomenul terorist contemporan.

Obiectivul poate fi realizat prin intermediul promovării, avându-se în vedere competențele ce sunt asumate, a unei concepții de tip unitar, nu doar la nivel național, cât mai ales la nivel regional și implicit internațional, avându-se în vedere cooperările interstatale. În opinia unor autori, atât riposta antiteroristă, cât și acțiunile diverse de tip anti-terorist au ca și principal scop rezolvarea unor actelor teroriste ce nu au putut fi rezolvate prin intermediul diverselor măsuri de prevenire adoptate, respectiv prin intermediul măsurilor de descurajarea acestor acte.

În categoria forțele de ripostă anti-teroriste naționale sunt incluse toate forțele speciale ce sunt pregătite și antrenate special în acest scop, forțe ce au capacitatea de a interveni în mod extrem de rapid în cazul declanșării unei situații de criză, avându-se în vedere planurile bine prestabilite, ce includ:

Măsurile de acțiune special dedicate situațiilor de criză ce sunt declanșate de comiterea unor acte teroriste

Măsurile speciale ce sunt dedicate preluării în cel mai scurt timp a controlului de către unitățile antiteroriste, avându-se în permanență în vedere evitarea unor potențiale victime

Unitățile speciale antiteroriste din țara noastră, în cazul apariției unei crize ce a fost declanșată de acte teroriste, urmăresc diverse aspecte, precum:

Identificarea rapidă a tipului, respectiv a naturii respectivului act terorist – în cadrul acestei etape, se urmărește:

-Elaborarea în cel mai scurt timp a unei tactici anti-teroriste, care să fie cât mai adecvată respectivei situații de criză

-Inițierea ripostei inițiale la respectivul atac

-Preluarea controlului asupra situației de criză declanșată de actul terorist, cu menținerea ulterioară a acestuia

-Stabilirea obiectivului avut în vedere de respectivul act terorist

-Stabilirea principalelor scopuri ce sunt urmărite de către inițiatorii atacului terorist

-Stabilirea motivațiilor aflate la baza acțiunii teroriștilor

Stabilirea ariei de jurisdicție dedicate respectivului atac terorist, ce a stat la baza declanșării crizei, incluzând și identificarea unității specializate însărcinate cu preluarea și rezolvarea respectivei crize

Implementarea diverselor măsuri specifice aplicabile în cazul unei situații de criză determinată de un atac terorist

Rezolvarea situației de criză în scurt timp, cu asigurarea protecției și a siguranței tuturor persoanelor ce sunt implicate în aceasta, inclusiv autorii respectivului act terorist declanșator al situației inițiale

Demn de semnalat este faptul că în situația declanșării unei situații de crize, generată de un act de natură teroristă, forțele speciale special pregătite pentru intervenția anti-teroristă, forțe ce includ doar personal bine antrenat și pregătit profesional, au ăn vedere mai multe obiective, respectiv:

Asigurarea în cel mai scurt timp a protecției și siguranței potențialilor ostatici, cu ulterioara eliberare a acestora, în condiții de maximă siguranță

Eliminarea tuturor potențialelor pericole sesizate la fața locului, în funcție de starea d efapt generată de respectivul act terorist

Anihilarea persoanelor care au inițiat respectivul act terorist, iar în situația în care acest lucru nu este posibil eliminarea acestora

De asemenea, în cadrul prezentului capitol, se impune a se menționa și faptul că în situația crizei anterior amintite, orice brigadă anti-teroristă are obligația de a acționa coerent, acțiunile sale fiind caracterizate de o eficiență maximă, lunându-se în calcul toate potențialele riscuri ce pot fi generate de o astfel de criză.

Complexul tuturor acțiunilor ce sunt derulate de unitățile anti-teroriste se caracterizează printr-o coordonare de tip unitar, o importanță deosebită fiind acordată:

Rapidității de intervenție

Forței cu care se intervine în rezolvarea situației de criză

Așa numitului „element-surpriză”, ce poate avea un impact major în rezolvarea situației de criză generată de un atac terorist

În domeniul eficienței operative, specifice brigăzii anti-teroriste din țara noastră, se remarcă influența directă a:

Tipului comenzii aferente unității de intervenție, ca și a controlul acesteia – Se cunoaște faptul că succesul oricărei astfel de misiuni este direct influențat de structura de organizare a comenzii unității, ca și de structura controlului acesteia, cu mențiunea că în cele mai multe cazuri calitatea acestora poate să fie influențată/determinată și de unii factori politici, ce își fac simțită tot mai puternic influența în ultimul timp. Și asta deoarece în situația constatării existenței unei forțe majore, determinată de necesitatea unei intervenții în forță (unica soluție) este necesar sprijinul activ și instantaneu, acordat într-un timp extrem de rapid de către anumiți decidenți de la nivel guvernamental, personalul direct implicat în acțiunea anti-teroristă trebuind să fie protejat de lege, de superiorii pe linie ierarhică, ca și de conducerea politică dominantă, care în situația eșecului acțiunii anti-teroriste își vor asuma responsabilitatea totală.

Naturii aferente procesului instructiv, ca și celui formativ – Este, de asemenea, cunoscut faptul că brigada anti-teroristă, indiferent de forma acesteia, nu poate avea un randament maxim în condițiile absenței un program special de pregătire, ce trebuie realizat periodic, în mod gradual, avându-se în vedere perfecționarea acestuia în timp. În situația unităților speciale ce derulează în principal misiuni de rutină (în această categorie fiind inclusă și brigada anti-teroristă din țara noastră) e sesizeazî deseori abateri de la acest program de pregătire sau chiar neglijarea acestuia, situații în care, în momentul declanșării unor crize generate de un atac terorist, se poate remarca disfuncționalități majore la nivelul personalului component.

Procesului de selecție/recrutare personal/resursă umană – Pentru un grad ridicat al calității diverselor activități derulate de către brigada anti-teroristă se impune acordarea unei atenții speciale procesului de recrutarea personalului, avându-se în vedere criterii atent analizate anterior și care și-au dovedit eficiența.

Gradului specific dotărilor materiale – știut fiind faptul că eficiența activităților derulate de către brigada anti-teroristă depinde de echipamentele utilizate, de armanentul din dotare, dar și de complexul suportului tehnici și informațional. Și asta deoarece în situația existenței unei crize determinate de un atac terorist, capacitatea de ripostă a brigăzii anti-teroriste este direct influențată de mai mulți factori, dintre care amintim:

-Nivelul calității echipamentului ce este utilizat de către luptătorii anti-tero în cadrul intervenției

-Natura componentelor pirotehnice folosite în timpul intervenției anti-teroriste, ca și calitatea acestora

-Tipul și performanțele mijloacele de transport utilizate pe întreaga perioadă a crizei generate de atacul terorist

-Performanța, ca și gradul de calitate specific sistemelor de comunicații ce sunt folosite de către brigada anti-teroristă pe perioada intervenției

Capacității de identificare rapidă a diverselor informații ce pot fi utile intervenției anti-teroriste, dublată de capacitatea procesării corecte a acestora, într-un timp rezonabil – se cunoaște faptul că în cazul declanșării unei crize generate de o acțiune teroristă, atât alegerea strategiei de acțiune, cât și alegerea tacticii celei mai potrivite (avându-se în vedere formele de manifestare ale respectivei crize) un rol esențail este deținut de către informațiile obținute în teren, motiv pentru care se impune necesitatea existenței unor resurse umane deosebite în domeniul ce este dedicat obținerii, analizării și implicit procesării și comunicării în cel mai scurt timp a informațiilor ce se pot dovedi a fi vitale pentru reușita acțiunii anti-teroriste.

În ceea ce privește procesul de selecție și recrutare a resurselor umane în cadrul riportei anti-teroriste din țara noastră, acesta vizează nu doar procesul efectiv de recrutare/selecție, ci și ulterioarele evaluări psihice și fizice ale personalului recrutat, cărora li se adaugă controalele psihice realizate în mod periodic și atestate conform legislației în vigoare.

În acest context, se impune a se menționa faptul că persoanele ce sunt selectate și ulterior recrutate/instruite în cadrul brigăzii anti-teroriste, trebuie să corespundă mai multor cerințe, respectiv:

Să dispună de o deosebită stabilitate pe plan psihic, dar și emoțional

Să dovedească o condiție fizică deosebită

Să dispună de o rezistență ridicată la situații de stres, ca și de anxietate

Să dispună de calități antripometrice deosebite

Să dea dovadă de inventivitate, ca și de imaginație

Să dovedească lipsa diverselor reacții extra-punitive

Să aibă o deosebită capacitate de a se orienta în spațiu

Să posede intuiție și o mobilitate mentală ridicată

Să dovedească un nivel ridicat al performanțelor intelectule

Să aibă capacitatea de a reacționa rapid în cazul unor situații de criză

Să dispună de o capacitate ridicată de a se mobiliza

Să dea dovadă de o gândire practică, operativă

Toate persoanele ce sunt selectate, recrutate și ulterior instruite în cadrul brigăzii anti-teroriste se remarcă prin rezistența deosebită la eforturi prelungite, tonusul ridicat, condiția fizică și psihică, capacitatea de analiză ridicată, ca și prin abilitatea de a reacționa deosebit de rapid. Întreaga activitate de anti-terorism, derulată pe teritoriul țării noastre, sub directa coordonare a Serviciului Român de Informații, se remarcă printr-o serie întreagă de repere, ce sunt permanent adaptate situației operative existente la un moment dat, cum ar fi:

O menținere a nivelui amenințării teroriste la adresa securității naționale la un nivel de tip non-operațional, nivel ce se reflectă în diverse acțiuni propagandistice cu tentă fundamentală și tendințe radicale

O menținere a riscului terorist între niște limite ale cauzalității externe – cu mențiunea că aceste limite sunt conexate recentelor atacuri teroriste ce au avut loc în spațiile naționale ale mai multor state de pe continentul european (cel mai bun exemplu îl reprezintă cel al statului francez, supus în ultimele luni unor atacuri teroriste fără precedent, ce s-au remarcat prin atipicitate), cărora li se adaugă și evenimentele derulate în Siria, în Orientul Mijlociu, în Turcia, dar și în nordul continentul african

O accentuare deosebită a fenomenului propagandei fundamentaliste, ce se manifestă cu precădere la nivelul mediului online, sub forma diverselor comentarii pro-jihad și contra statelor din Occident

CAPITOLUL 3. LEGISLAȚIA ANTI-TERORISTĂ

Se cunoaște faptul că în toate statele democratice ale lumii, atât strategiile, cât și programele dedicate prevenirii și combaterii terorismului urmăresc mai multe obiective, dintre care merită a fi amintite:

Previzionarea tuturor potențialelor manifestări teroriste

Prevenirea comiterii unor acte teroriste

Descurajarea tentativelor de comitere a unor acte teroriste

Modul de reacție la eventuale acte teroriste

Nici țara noastră nu face excepție, în ultimele două decenii fiind elaborate și adoptate numeroase măsuri legislative/administrative în domeniul anti-terorist, atât prevenirea actelor teroriste, cât și combaterea acestora realizându-se conform diverselor prevederi ale convențiilor internaționale în domeniul dedicat reprimării fenomenului terorist.

Astfel, încă din primii ani ai democrației, țara noastră a adoptat Legea 51/1991 privind securitatea națională, în cadrul prevederilor acesteia terorismul fiind inclus ân categoria dedicată amenințărilor ce privesc siguranța națională.

Anul următor a fost elaborată și adoptată și Legea 14/1992 vizând organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații (S.R.I.), acestuia fiindu-i atribuită responsabilitatea expresă de a preveni și a combate terorismul la nivel național.

Ulterior evenimentelor din 11.09.2001 s-a impus și o reactualizare a cadrului legal dedicat prevenirii și combaterii terorismului, ca și o perfecționare a complexului mecanism operațional în astfel de situații, sens în care:

În anul 2001, prin hotârâre a Consiliului Suprem de Apărarea Țării, Serviciul Român de Informații este desemnat drept autoritatea națională în domeniul dedicat anti-terorismului

În anul 2002 Consiliul Suprem de Apărarea Țării aprobă documentul prin care sunt stabilite prioritățile țării noastre în domeniul anti-terorismului, document ce poartă denumirea de Strategia Națională de Prevenire și Combatere a Terorismului

Ulterior, în același an, având la bază documentul anterior menționat, este creat S.N.P.C.T (Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului), acesta incluzând un număr de 21 autoritățim respectiv instituții publice ce au diverse responsabilități în domeniul anti-terorismului, acestea funcționând sub coordonarea tehnică a Serviciului Român de Informații

În anul 2004 Consiliul Suprem de Apărarea Țării aprobă S.N.A.T. – Sistemul Național de Alertă Teroristă

Tot în 2004 Parlamentul României aprobă Legea 535/2004 vizând prevenirea și combaterea terorismului

În anul 2005 este înființat în cadrul Serviciului Român de Informații structura C.C.O.A. (Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă), prin intermediul acesteia asigurându-se coordonarea tehnică la nivelul S.N.P.C.T (respectiv a Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului)

În anul 2006 Consiliul Suprem de Apărarea Țării aprobă Metodologia organizării și executării intervenției contrateroriste, prin care sunt stabilite diversele proceduri concrete dedicate gestionării situațiilor de criză generate de acte teroriste

În anul 2007 Consiliul Suprem de Apărarea Țării aprobă Strategia dedicată comunicării și diseminării informațiilor în vederea prevenirii și limitării efectelor generate de situația riscurilor/crizelor teroriste

În anul 2008 se realizează actualizarea protocolului dedicat organizării și funcționării a Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului

În același an, prin intermediul Legii 146/2008 adoptată de Parlamentul României, Serviciul Român de Informații este desemnat ca fiind autoritatea competentă în implementarea Tratatului P.R.U.M.

Prevederile legislative ce vizează diversele activități tehnice dedicate prevenirii și combaterii terorismului în țara noastră au în vedere realizarea, temporară sau permanentă (în funcție de situații) în orice locație a teritoriului național, ce este expusă diverselor amenințări, a unui pachet de activități și măsuri specifice ce urmăresc verificarea/investigarea obiectvielor și destinațiilor diverse, principalul scop urmărit fiind depistarea (cu ulterioara neutralizare) a tuturor amenințărilor de natură teroristă.

Demn de menționat este faptul că prin acțiuni de natură teroristă se înțelege, conform prevederilor Legii 535/2004, vizând prevenirea și combaterea terorismului, „pregătirea, planificarea, ca și favorizarea, comiterea, conducerea, coordonarea, controlul asupra actului terorist, precum și orice alte activități desfășurate ulterior comiterii acestuia, dacă au legătură cu actul terorist”.

Subcapitolul 3.1 Sistemul Național de Alertă Antiteroristă

În România, din anul 2004, a devenit operațional S.N.A.T. (Sistemul Național de Alertă Antiteroristă), acesta fiind elaborat și implementat în vederea sprijinirii complexului proces dedicat planificării la nivel național a diverselor activități anti-terorism, ca și pentru a informa populație asupra nivelului amenințărilor teroriste din țara noastră.

În Sistemul Național de Alertă Antiteroristă se remarcă mai multe nivele ale alertei teroriste, ce sunt evidențiate în funcție de culorile dedicate, respectiv:

Culoarea verde – corespunde unui nivel scăzut al alertei teroriste, în cadrul căruia, atât informațiile ce sunt disponibile specialiștilor din domeniu, cât și recentele evenimente de pe teritoriul național indică o probabilitate foarte redusă de producere a unui potențial atac terorist

Culoarea albastru – corespunde unui nivel considerat precaut al alertei teroriste, în cadrul căruia, atât informațiile ce sunt disponibile specialiștilor din domeniu, cât și recentele evenimente de pe teritoriul național indică o probabilitate scăzută de producere a unui potențial atac terorist

Culoarea galben – corespunde unui nivel moderat al alertei teroriste, în cadrul căruia, atât informațiile ce sunt disponibile specialiștilor din domeniu, cât și recentele evenimente de pe teritoriul național indică existența unui risc general de producere a unui atac terorist

Culoarea portocaliu – corespunde unui nivel ridicat al alertei teroriste, în cadrul căruia, atât informațiile ce sunt disponibile specialiștilor din domeniu, cât și recentele evenimente de pe teritoriul național indică existența unui risc crescut de producere a unui atac terorist, cu probabilitatea comiterii atacului

Culoarea roșu– corespunde unui nivel critic al alertei teroriste, în cadrul căruia, atât informațiile ce sunt disponibile specialiștilor din domeniu, cât și recentele evenimente de pe teritoriul național indică existența unui risc iminent de producerea unui atac terorist

În ceea ce privește stabilirea unui nivel curent al alertei teroriste, aceasta se realizează avându-se în vedere mai mulți indicatori, respectiv:

Toate informațiile ce sunt disponibile și care includ potențialele avertizări privind evoluțiile ce ulterior ar putea să se constituie în factori de risc, în vulnerabilități, în străi de pericol diverse, ca și în iminența producerii atacului terorist

Totalitatea evenimentelor produse recent, incluzând manifestările explicite (indiferent de natură) sesizate la orice entitate teroristă în vederea realizării unui potențial atac terorist fie pe teritoriul național, fie în afara acestuia

Demn de menționat este faptul că din momentul instituirii Sistemului Național de Alertă Antiteroristă nivelul alertei teroriste în țara noastră s-a menținut la stadiul precaut (respectiv culoarea albastră), singura excepție fiind sesizată în cursul anului 2008, cu ocazia desfășurării în țara noastră a Summit-ului Alianței Nord-Atlantice, moment în care nivelul alertei teroriste a fost unul moderat (culoarea galbenă).

Subcapitolul 3.2 Alte acte normative ce sunt aplicabile în domeniul dedicat prevenirii/combaterii fenomenului terorist

Pe lângă legislația anterior menționată în cuprinsul prezentului capitol, în țara noastră au mai fost adoptate câteva acte normative prin intermrdiul cărora se reușește prevenirea și combaterea terorismului, incluzând:

Legea nr. 21/1991 vizând cetățenia română

Legea nr. 126/1995 vizând regimul materiilor explozive

Legea 535/ 2004 vizând prevenirea și combaterea terorismului

Legea nr. 678/ 2001 vizând prevenirea și combaterea traficului de persoane

Legea nr. 656/ 2002 vizând prevenirea și sancționarea spălării banilor, ca și instituirea unor măsuri de prevenirea și combaterea finanțării actelor de terorism

Legea nr. 39/ 2003 vizând prevenirea și combaterea criminalității organizate;â

Legea nr. 295/ 2004 vizând regimul armelor și al munițiilor

Legea nr. 122/ 2006 vizând azilul în România

H.G. nr. 21/ 2001 vizând participarea României, împreună cu statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, la acțiunile dedicate combaterii terorismului internațional

H.G. nr. 784/ 2004 în vederea aprobării Listei ce cuprinde persoanele fizice și juridice ce sunt suspecte de săvârșirea ori de finanțarea unor acte de terorism

H.G. nr. 1272/ 2005 vizând aprobarea Listei privind persoanele fizice și a persoanelor juridice ce sunt suspecte de săvârșirea ori de finanțarea unor acte de terorism

O.U.G. nr. 202/ 2008 vizând punerea în aplicare a diverselor sancțiunilor internaționale O.U.G. nr. 194/ 2002 vizând regimul străinilor în țara noastră

O.U.G. nr. 26/ 2000 vizând asociații și fundații

O.U.G. nr. 105/ 2001 vizând frontiera de stat a României

O.U.G nr. 159/ 2001 dedicată prevenirii și combaterii utilizării sistemului financiar-bancar în vederea finanțării unor acte de terorism

CAPITOLUL 4. RIPOSTELE ANTI-TERORISTE

În conformitate cu prevederile Legii nr. 14/1992 ce are în vedere organizarea și funcționarea S.R. I. (Serviciului Român de Informații), ca și a Strategiei Naționale de Prevenire și Combatere a Terorismului, pe teritoriul țării noastre acțiunile dedicate intervenției anti-teroriste privind obiectivele ce au fost atacate de teroriși ori ocupate de aceștia sunt realizate de către S.R.I., prin forțele special pregătite ale acestei instituții.

De altfel, ca urmare a Hotărârii C.S.A.T., Serviciul Român de Informații reprezintă autoritatea națională desemnată în materie de antiterorism, instituției revenindu-i și rolul coordonării de tip tehnic la nivelul Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului, din postura căruia derulează constant acțiuni și măsuri specifice anti-teroriste, ce au în vedere:

Identificarea, capturarea și anihilarea persoanelor ce sunt suspectate că derulează acțuni de terorism

Eliberarea unor potențiali ostatici

Restabilirea ordinii legale

Diversele operațiuni dedicate intervențiilor anti-teroriste se diferențiază net de clasicele acțiuni militare, prin prisma:

Amplorii acestora

Duratei specifice

Preciziei de realizare

Capacității de adaptare în condițiile mediului fluctuant și complex în același timp

Intervențiile anti-teroriste pot fi:

Operațiuni de tip integrat – în situația în care acestea se derulează în cadrul general al acțiunilor convenționale, întrunite

Operațiuni de tip autonom – în situația în care acestea se derulează în afara acțiunilor întrunite, respectiv de ansamblu, ele fiind coordonate la nivel strategic

În ceea ce privesc principiile pe baza cărora se derulează diversele opreațiuni de intervenție anti-teroristă, se remarcă :

Principiul autonomiei

Principiul coordonării

Principiul pertinenței

Principiul rapidității

Subcapitolul 4.1 Etapele derulării unei intervenții anti-teroriste

Prin intervenție anti-teroristă se înțelege realizarea unei operațiuni speciale, executată de către forțele special pregătite în vederea îndeplinirii unei misiuni de acest gen, forțe cu o valoare tactică deosebită și care au capacitatea de a:

Executa această operațiune specială într-un timp extrem de scurt

Utiliza diverse procedee și mijloace specifice luptei anti-teroriste

Prin ripostă anti-teroristă se înțelege complexul acțiunilor speciale, ca și al măsurilor specifice ce sunt executate de către forțele speciale ce fac parte din S.R.I., execuție ce se poate realiza în mod independent sau prin cooperarea cu diverse alte forțe ce fac parte din Sistemul

național de prevenire și de combaterea terorismului la nivel național/

În ceea ce privesc diversele obiective/locații ce sunt supuse atacurilor ori ocupate de către persoane teroriste, principalele obiective ale unităților speciale anti-teroriste au în vedere:

Identificarea și capturarea teroriștilor

Anihilarea teroriștilor

Eliberarea potențialilor ostatici

Restabilirea ordinii de drept în cel mai scurt timp

În vreme ce intervenția de tip anti-terorist se realizează în situațiile în care se remarcă iminența desfășurării unor acțiuni teroriste ori când acestea sunt deja în curs de derulare, riposta anti-teroristă are în vedere adoptarea diverselor procedee, respectiv forme ale acțiunilor militare în vederea:

Influențării atitudinii ce a fost adoptată de către teroriști

Influențării teroriștilor de a-și modifica modul de acțiune, principalul scop urmărit constând în finalizarea acțiunii teroriste

Eliberării potențialilor ostatici rezultați în urma acțiunii teroriste

Predării teroriștilor și finalizării situației critice

În conformitate cu practica existentă la nivel internațional, în cazul sesizării unor incidente teroriste, se pot remarca diverse tipuri de riposte, avându-se în vedere natura acțiunii teroriste, ca și locul de derularea a acesteia.

Se remarcă astfel mai multe stadii ale ripostei specifice incidentelor de tip terorist, respectiv:

Stadiul I al ripostei –respectiv riposta anti-teroristă inițială, ce este realizată în același timp cu delimitarea și închiderea spațiului în care s-a produs respectivul incident terorist. În acest stadiu se are în vedere identificarea, ca și izolarea respectivului incident terorist, urmărindu-se, de asemenea, menținerea unui control strict asupra situației ce a fost determinată de respectivul incident terorist. Toate acțiunile specifice ripostei inițiale sunt caracterizate de un grad de risc foarte mare, ceea ce impune ca toate elementele ce sunt incluse în dispozitivul de ripostă:

Să dispună de o pregătire deosebită

Să aibă capacitatea de a acționa prompt în cazul în care se constată evoluții neprevăzute ale situației de criză teroristă

Să dispună de capacitatea de a discerne în mod rapid și corect a potențialului maxim al amenințării teroriste

Să cunoască diversele tactici de diversiune specifice, astfel încât să aibă capacitatea de a riposta în cunoștință de cauză

În cadrul acestui stadiu al ripostei se are în vedere:

Acordarea unui răspuns direct respectivei acțiuni teroriste

O limitare a respectivului atac terorist – în cazul în care acesta este în curs de derulare

Izolarea perimetrului în care se produce acțiunea teroristă

Identificarea și fixarea situației din teren

Se impune a se menționa faptul că în acest stadiu al ripostei anti-teroriste toate acțiunile trebuie să se deruleze extrem de rapid, în acest fel încercându-se:

Evitarea producerii unor eventuale pagube materiale ori umane

Prevenirea, respectiv interzicerea accesului altor persoane teroriste în zona în care se derulează acțiunea teroristă

Reducerea la maxim a potențialului pericol de pierderi umane, producerea pagubelor materiale ori a altor distrugeri

Stadiul II al ripostei – ce constă în influențarea acțiunii teroriste prin diverse proceduri și tehnici standardizate, principalul obiectiv urmărit fiind acela ca, prin intermedul negocierilor purtate, să se determine încetarea acțiunii teroriste, eliberarea potențialilor ostatici, ca și predarea persoanelor teroriste. În acest stadiu al ripostei anti-teroriste, un rol deosebit este jucat de către echipele specializate de negociatori, din cadrul cărora fac parte nu doar cadrele de informații ce sunt specializate în activitatea anti-teroristă, ci și sociologi, analiști de specialitate, psihologi și vorbitori ai unor limbi străine. Pe întreaga durată a derulării diverselor acțiuni de negociere se are, de asemenea, în vedere și obținerea unor informații și date diverse ce privesc:

Numărul total al persoanelor implicate în acțiunea teroristă

Naționalitatea teroriștilor, ca și apartenențele acestora – religioasă și politică, în principal

Obiectivul acțiunii teroriste

Gradul dotării militare remarcat la persoanele teroriste – tipul armanentului, muniția, dotările tehnice de care dispun teroriștii, etc

Numărul potențialilor ostatici ai teroriștilor și eventuala identificare a acestora

Localizarea teroriștilor, respectiv dispunerea acestora în zona de acțiune teroristă

Starea fizică, dar și psihică a teroriștilor

Starea psihică a persoanelor ostatice

Diversele trăsături de personalitate remarcate la teroriști, cu identificarea unor eventuale tehnici dedicate influențării acestor trăsături

Eventualele relații stabilite între teroriști și ostatecii acestora

Capacitatea ostaticilor de a sprijini eventualele acțiuni anti-teroristă ale forțelor de intervenție

În urma numeroaselor studii ce au fost realizate în domeniu în ultimii ani, s-a reușit evidențierea faptului că pe întreaga durata a negocierilor purtate cu teroriștii, în diversele state ale lumii, specialiștii desemnați direct în activitatea de negociere realizează negocierea propriu-zisă doar în procent de 20%, restul fiind dedicat pregătirii negocierii (respectiv aproximativ 70%), ca și „punerii în scenă” (un procent de 10%).

Stadiul III al ripostei – În acest stadiu al ripostei anti-teroriste se are în vedere influențarea teroriștilor prin intimidare, metoda fiind adoptată în situația în care nu s-a reușit convingerea teroriștilor de a renunța la acțiunile lor. În acest context, se urmărește generarea unor stări de nesiguranță/derută în rândurile teroriștilor, luându-se în calcul o etalare de tip ostentativ a diverselor mijloace și forțe ale trupelor speciale antiteroriste, în acest fel încercându-se inducerea falsei impresii a finalizării pregătirilor de intervenție anti-teroristă și implicit iminența acțiunii de intervenție. În acest scop se recomandă utilizarea manevrelor de forță specifice în astfel de situații în zona delimitată de respectiva acțiune teroristă, ca și evidențierea mijloacelor de care dispun forțele anti-teroriste, incluzând:

Generarea unor incendii false

Generarea perdelelor de fum ori ceață artificială

Lansarea de avertismente false

Realizarea unor explozii ce sunt dirijate în anumite direcții

Concentrarea unor aparate de zbor de mică dimensiune în obiectivul delimitat

Executarea periodică a unor focuri de intimidare

Somarea terorișilor pentru eliberarea potențialilor ostatici, pentru depunerea armelor, pentru renunțarea la acțiune și ulterioară predare

Stadiul IV al ripostei anti-teroriste – constă în intervenția anti-teroristă efectivă, ce include pătrunderea în obiectivul delimitat a forțelor de intervenție, ulterior realizându-se diversele acțiuni de luptă, dedicate capturării teroriștilor, respectiv anihilării acestora. În acest stadiu al intervenției sunt luate în calcul diverse variante de pătrundere, precum:

Asaltul trupelor anti-teroriste pe o direcție sau pe direcții complexe

Asaltul trupelor anti-teroriste pe direcții ce le sunt favorabile, în raport cu teroriștii, în paralel avându-se în vedere realizarea unor acțiuni simulate, în alte direcții, pentru a-i induce în eroare pe teroriști

Acțiunile interioare ale trupelor anti-teroriste

Acțiunile legendare ale trupelor anti-teroriste

La toate acțiunile de intervenție, indiferent de forma de atac aleasă, se impune și participarea echipelor pirotehnice, principalul rol al acestora fiind acela de a crea multiple breșe prin care să se reușească pătrunderea în perimetrul delimitat de acțiunea teroristă, de a genera explozii (de tip controlat) în anumite direcții (gândite în raport cu forma de pătrundere/atac aleasă), dar și pentru a realiza unele acțiuni de tip demonstrativ în jurul zonei delimitate. Avându-se în vedere faptul că procesul dedicat identificării potențialilor ostatici, ca și ai teroriștilor, se poate dovedi în marea majoritate a cazurilor, destul de dificil, se urmărește asigurarea securității, de către trupele de intervenție anti-teroristă, a tuturor peroanelor aflate în perimetrul delimitat de respectiva acțiune teroristă

Stadiul V al ripostei anti-teroriste – se declanșează ulterior intervenției anti-teroriste efective, ea incluzând:

Acordarea diverselor servicii de asistență medicală atât potențialilor ostatici, cât și teroriștilor capturați

Acordarea consilierii psihologice

Susținerea materială a personalului ce a fost implicat în cadrul acțiunii anti-teroriste

Subcapitolul 4.2 Componența dispozitivelor de luptă anti-teroristă

În cadrul intervențiilor anti-teroriste, se remarcă, în general, următoarea componență a dispozitivelor de luptă:

Unitatea de acțiune anti-teroristă – include echipele speciale de asalt, echipele de lunetiști, echipele de specialiști în pirotehnie, ca și echipele special antrenate în misiuni speciale

Unitatea de sprijin imediat, respectiv unitatea de blocare – include forțele de ordine (de regulă poliția și jandarmeria), avându-se în vedere starea de fapt și complexitatea situației din teren

Gruparea forțelor de intervenție ce au drept obiectiv închiderea zonei acțiunii – includ forțele de poliție, ca și forțele de jandarmerie, componența acestora fiind dictată de starea de fapt, reclamată în teren

Rezervele de luptă – includ echipele luptătorilor ce sunt specializați în executarea unor misiuni speciale, mare parte dintre acestea fiind de natură neprevăzută

Centrul operațional de control, respectiv de comandă și coordonare – în componența acestuia intră diverși specialiști cu pregătire în domeniul anti-terorist

Se impune a se menționa și faptul că în ceea ce privește stabilirea diverselor modalități specifice executării unei intervenții anti-teroriste, aceasta revine comandantului operațiunii anti-teroriste, el fiind și cel care elaborează și ulterior comunică și succesiunea derulării intervenției.

În funcție de situația din teren, dar și de ulterioara derulare a acțiunii anti-teroriste, comandantul este cel care poate lua decizia adaptării planului anterior de acțiune/intervenție anti-teroristă, în așa fel încât să se reușească îndeplinirea tuturor obiectivelor avute în vedere, într-un timp cât mai scurt și cu un minim de pierderi materiale/distrugeri/potențiale victime.

CAPITOLUL 5. BRIGADA ANTI-TERORISTĂ

Subcapitolul 5.1 Istoria brigăzii anti-teroriste în România

În cadrul acestui subcapitol se impune a se menționa că nu doar pentru țara noastră, cât și pentru toate statele europene, un moment important l-a constituit începutul deceniului VII al secolului trecut, când s-a sesizat o creștere deosebită a diverselor forme de manifestare ale actelor teroriste, ceea ce a impus un semnal de alarmă pentru toți liderii statelor lumii, declanșându-se un complex proces dedicat inițierii și adoptării unui măsuri instituționale în domeniul dedicat anti-terorismului.

La finalul secolului trecut s-a remarcat o creștere exponențială a atacurilor diverselor grupări teroriste, acestea manifestându-se în principal prin deturnarea aeronavelor, prin răpiri de persoane, luări de ostatici, etc. Iar cel mai sângeros eveniment s-a produs pe perioada derulării Jocurilor Olimpice din anului 1972 (acestea desfășurându-se pe teritoriul german, la Munchen), când mai mulți membrii ai organizației teroriste palestiniene Septembrie Negru au pătruns în campus, instaurând groaza și panica și luând 11 ostatici.

Țara noastră s-a adaptat și ea trendului continental, luând măsuri în vederea prevenirii unui potențial pericol de atac terorist, între acestea numându-se și înființarea unei structuri proprii de apărare teroristă.

În data de 19 iunie a anului 1973 a fost constituit în cadrul Ministerului de Interne din perioada comunistă celebrul grup operativ A.R.T.A., ce se subordona Direcției a III-a de Contraspionaj, includea un număr de 26 cadre (care fuseseră detașate din diversele unități ale Ministerului de Interne) și avea drept principal obiectiv prevenirea potențialelor acțiuni teroriste/diversioniste, ca și intervenția în cazul unui eventual atac terorist.

În plus, în sarcinile ce îi reveneau ARTA se mai aflau și:

Asigurarea pazei la ambasadele, respectiv misiunile diplomatice de pe teritoriul țării noastre

Cercetarea chimică și pirotehnică a diverselor obiective strategice de pe teritoriul României

Asigurarea protecției necesare demnitarilor români, ca și celor străini, aflați pe teritoriul statului român

Se impune a se aminti faptul că în perioada decenului VII al secolului trecut, câțiva membrii ai cunoscutei grupări teroriste anterior menționate, respectiv Septembrie Nergu au avut mai multe tentative nereușite de a introduce armament pe teritoriul românesc, armanent ce ar fi urmat să fie folosit pentru realizarea unor atacuri teroriste ce aveau ca ținte personalități israeliene ce trăiau în țara noastră (respectiv ambasadorul Israelului la București), dar și obiective strategice.

În colaborare cu treupele de securitate, membrii ARTA au reușit să prevină implementarea tuturor planurilor teroriste ce vizau țara noastră, în acest fel fiind asigurată securitatea nu doar la nivel statal, ci și la nivel zonal. Cu ocazia derulării numeroaselor acțiuni, membrii ARTA au reușit să identifice și captureze un volum mare de armanent, în anul 1974 luându-se decizia transformării ARTA din comandament în subordinea Ministerului de Interne în unitate militară, respectiv U.M. 0625.

Noua formațiune militară avea drept principală sarcină participarea în mod activ și direct la toate acțiunile dedicate prevenirii și combaterii actelor teroriste în țara noastră, ea subordonându-se direct operativ aceleiași Direcții de Contraspionaj, parte activă a Departamentului Securității statului român.

Ulterior modificărilor organizaționale, la nivelul unității militare s-a realizat o dublare a efectivelor operative, în scurt timp fiind înregistrate și primele rezultate, ce au constat în prevenirea (prin intermediul măsurilor de protecție și rprevenție specifice) a unui atac îndreptat împotriva președintelui Congresului Evreiesc pe plan mondial, eveniment se derula pe teritoriul țării noastre.

În același timp, ca urmare a creșterii exponențiale a amenințărilor teroriste ce vizau domeniul aviației civile, au fost adoptate numeroase măsuri privind securitatea aviatică, obiectivul principal avut în vedere se specialiști constând în prevenirea potențialelor atacuri terorite ce s-ar fi putut comite la bordul avioanelor din flota României, respectiv prevenirea deturnării acestora de către membrii diverselor grupări teroriste.

Astfel, în cursul anului 1970 se ia decizia înființării grupului operativ a cărui principal obiectiv consta în asigurarea securității la bordul tuturor avioanelor companiei Tarom, sens în care se demarează un proces de selecție a personalului, în anul 1972 reușindu-se finalizarea școlarizării primei grupări special specializate, denumite „Șoimii”. După doi ani se ia decizia includerii grupării „Șoimii” în cadrul U.M. 0625, membrii grupării derulând numeroase misiuni nu doar pe aeronavele românești ce operau curse interne, ci și pe cursele Tarom de pe scena internațională.

„Șoimii”, care a funcționat până la momentul decembrie 1989, s-au remarcat la finele lunii august a anului 1975, când au reușit să deturneze planrile teroriste ale unor membri ai organizației teroriste Baader – Meinhof (Germania), ce vizau organizarea unui atac pe teritoriul țării noastre.

Prin intermediul unor informații speciale, s-a reușit percheziționarea autorismului membrilor organizației teroriste, ocazie cu care, pe lângă documentele false, a fost descoperit un volum mare de armament ce urma să ajungă în posesia unui cetățean de origine palestininană și care făcea parte din structura renumitei organizații teroriste Septembrie Negru. Întreg armamentul a fost confiscat, membrii organizației teroriste Baader – Meinhof fiind expulzați de pe teritoriul românesc și declarați ca fiind persoane indezirabile.

Pentru a se asigura comanda extinsă și o viziune de tip unitar în domeniul dedicat anti-terorismului, s-a luat decizia reorganizării activității anti-teroriste, fiind înființate la data de 1 decembrie a anului 1975, în subordinea U.M. 0625:

Unitatea Specială de Spărare Antiteroristă

Detașamentul Special de Intervenție Antiteroristă

Tot atunci s-a luat decizia înființării și a subunităților anti-teroriste teritoriale, pentru fiecare județ al țării fiind înființată câte o grupă de intervenție, ce era formată din maxim patru ofițeri special instruiți și care se subordona Comandamentului Trupelor de Securitate.

Un incident semnificativ a avut loc în ziua de 19 noiembrie a anului 1977, când peste 100 de studenți irakieni au reușit să ocupe prin forță Ambasada Egiptului din țara noastră, prin intermediul unui autobuz deturnat de câțiva dintre tineri. În doar cîteva minute studenții au reușit să escaladeze gardul ambasadei, pe care au ocupat-o rapid, moment în care a intervenit Detașamentul Special de Intervenție Antiteroristă, cele doup echipaje trimise la locul incidentului reușind să îi captureze pe atacatori și să pună capăt rapid crizei.

Subcapitolul 5.2 U.S.L.A.- Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă

În urma unui proces de restructurare realizat în cadrul Departamentul Securității statului român, acestuia i-a revenit, printre altele, și sarcina coordonării activității de prevenirea eventualelor acte teroriste pe teritoriul României, respectiv de depistarea și neutralizarea ulterioară a acestora.

Urmare a acestui fapt, s-a luat decizia desființării deja celebrei U.M. 0625, locul acesteia urmând să fie luat de o unitate nou înființată, ce îi era net superioară, aceasta fiind concepută după modelul german GSG 9. În acest fel, la data 15 decembrie a anului 1977, a fost înființată U.S.L.A. (respectiv Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă), principalele atribuții ale acesteia constând în:

Securitatea la nivelul aeronavelor Tarom

Asigurarea securității călătorilor Tarom

Controlul anti-terorist

În următorii ani, nou înființata U.S.L.A. a derulat numeroase exerciții/aplicații cu alte structuri naționale în vederea realizării unei intervenții prompte în situația sesizarii pericolului producerii unui atac terorist.

Pe întreaga perioadă a funcționării acestei unități, provocările la care aceasta a trebuit să reacționeze s-au multiplicat și diversificat în același timp, o misiune importantă derulându-se în cursul anului 1983, când au fost identificate și ulterior rețiunte două persoane de naționalitate libaneză, ce intenționau să amplaseze la bordul unei aeronave Tarom ce rula pe traseul București-Damasc bombe incendiare, ce ar fi urmat să fie detonate la aterizarea în Siria, prin intermediul unei telecomenzi.

În timp, U.S.L.A. a fost implicată în numeroase acțiuni teroriste ce vizau personalități străine aflate pe teritoriul României, precum:

Anul 1978 – președintele Egiptului – Anwar El-Sadat

Anul 1991 – ambasadorul Indiei în România – Julio Francis Ribeiro

Anul 1984 – viceconsulul Ambasadei Iordaniei – Azmi Al-Mufti – acesta este singurul incident în care USLA nu a reușit să prevină/elimine atentatul terorist, viceconsulul fiind împușcat mortal de către studentul iordanian, ce avea origine palestiniană, Mohammed Ali Al-Hersh

Un incident major, ce s-a soldat cu moartea unor membrii USLA, s-a produs la finele lunii mai a anului 1985, când sub două autoturisme ce se aflau în parcarea din complexul studențesc Grozăvești au fost amplasate două dispozitive explozibile artizanale, ce îi vizau pe studenții sirieni aflați la studii în țara noastră, atentatul terorist fiind inițiat de mai mulți adepți ai organizației „Frații Musulmani”.

Și la finele anului 1986 a avut loc un incident în aeroportul Otopeni,la controlul vamal realizat cu razele X fiind identificate în bagajele unor cetățeni libanezi (aflați în tranzit înspre Orientul Mijlociu) mai mult sticle cu alcool în interiorul cărora au fost descoperite câteva obiecte metalice, ce ulterior s-au dovedit a fi pistoale (calibru 6.35 mm) și cartușe (în număr de 34). Ulterior acestui incident, s-a descoperit faptul că aceștia erau în legătură cu alte persoane ce au atacat o cursă din Orientul Mijlociu (la interval de trei zile), în lipsa armamentului identificat și reținut pe Otopeni alegându-se metoda detonării grenadelor atașate anterior de corp, ceea ce a dus la moartea instantanee a teroriștilor.

În momentul declanșării Revoluției din 1989 U.S.L.A. a trecut de partea revoluționarilor, membrii acesteia realizând misiuni în colaborare cu forțele M.Ap.N. În ciuda acestui aspect, U.S.L.A. a fost implicată într-un incident deosebit, în urma căruia un număt de șapte ofițeri și subofițeri și-au pierdut viața, în frunte cu comandantul grupării, celebrul locotenent colonel Gheorghe Trosca.

Ulterior căderii regimului condus de dictatorul Nicolae Ceaușescu s-au realizat numeroase modificări în cadrul instituției de securitate, respectiv de ordine publică, incluzând nu doar Departamentul Securității, ci și U.S.L.A., care din data de 26.12.1989 a trecut în directa subordonare a M.Ap.N., Departamentul Securității fiind desființat la finele aceluiași an, prin decizie a nou-înființatului F.S.N. (Frontul Salvării Naționale).

Subcapitolul 5.3. Brigada antiteroristă în societatea contemporană

La scurt timp de la declanșarea Revoluției din Decembrie 1989, prin Ordin al MapN, asigurarea securității aeronavelor, ca și a securității la nivelul aeropotruilor de pe teritoriul țării noastre este trecută în sarcina echipelor MapN, în vreme ce controlul anti-terorist, ca și activitățile dedicate anti-deturnării aeronavelor ajung în sarcina personalului ce este delegat de către conducerea Departamentului Aviației Civile românești.

Se ia, de asemenea, decizia desființării renumitului departament „Șoimii”, toate echipamentele și mijloacele tehnice ale acestuia fiind transferate în dotarea cunoscutelor aeroporturi din România.

Anul 1990 este cunoscut ca fiind momentul de cotitură al domeniului dedicat anti-terorismului în țara noastră, activitatea fiind trecută din subordinea MapN în cea a proaspătului înființat Serviciu Român de Informații (SRI), ce avea drept principală sarcină culegerea diverselor informații ce privesc siguranța națională. Astfel, la începutul lunii aprilie a anului 1990, SRI preia renumita unitate USLA, pe care o reorganizează și ulterior o redenumește (la data de 1 iulie a aceluiași an) drept Brigada Antiteroristă.

Brigada Antiteroristă are statutul unei structuri centrale, cu capacitatea de a organiza și executa, in mod unitar, diversele activități dedicate descoperirii, prevenirii, neutralizării și respectiv contracarării potențialele acte teroriste ce ar putea fi comise pe teritoriul țării noastre.

Activitatea acestei structuri a fost astfel gândită încât să se reușească acoperirea unitară a resurselor umane specializate nu doar în domeniul dedicat culegerii informațiilor, ci și în domeniul dedicat:

Protecției anti-teroriste a diverselor misiuni diplomatice ce activează pe teritoriul țării noastre

Gardării demnitarilor prezenți în România

Controlului anti-terorist pe aeroporturile civile în țară

Controlului anti-deturnare de pe aeroporturile naționale

Intervenției anti-teroriste

Intervenției pirotehnice

Brigada Antiteroristă a intervenit în scurt timp de la înființare într-o misiune dedicată protejării obiectivelor diplomatice, incluzând și personalul acestora, ținta vizată în vara anului

1991 fiind ambasadorul Indiei în țaa noastră, Julio Francis Ribeiro, asupra căruia fiind organizată o tentativă de asasinat de către un comando al renumitei grupări teroriste, Babbar Khalsa. Deplasându-se cu un autoturism ce era dotat cu numere de înmatriculare românești, patru teroriști au deschis focul în plin centrul capitalei asupra ambadasorului, care în acel moment se plimba cu soția sa. Realizând pericolul, membrii Brigăzii Antiteroriste (B.A.T.) au reușit să-l salveze pe diplomat și pe soția acestuia, un terorist fiid ucis și doi arestați.

După numeroasele modificări survenite ulterior momentului Decembrie 1989, B.A.T. s-a focalizat atât informativ cât și tactic pe numeroasele persoane ce puteau constituit potențiale ținte pentru teroriști, mare parte dintre acestea fiind de origini musulmane sau americane. În acest context s-a impus necesitatea unei colaborări strânse și constante cu instituții similare din toate statele lumii, primul parteneriat din domeniul dedicat anti-terorismului fiind încheiat încă din anul 1991, cu celebra agenție SUA de profil, respectiv C.I.A.

În fază inițială, colaborarea dintre B.A.T. și C.I.A. avea în vedere protejarea anti-teroristă a diverselor obiective diplomatice SUA de pe teritoriul țării noastre, ulterior parteneriatul diversificându-se, principalul obiectiv avut în vedere de ambii pateneri constând în prevenirea și respectiv combaterea terorismului.

Activitatea dedicată prevenirii și combaterii terorismului în țara noastră a fost în prima fază delimitată prin intermediul prevederilor Legii privind siguranța națională, respectiv Legea 51/1991, ulterior cadrul legislativ dedicat domeniului fiind constant consolidat și dezvoltat.

În cursul anului 1992 B.A.T. reușește să obțină informații care dovedeau prezența pe teritoriul țării noastre a unor membrii ai grupării teroriste PKK/Kongra Gel, ce se grupaseră într-o grupare afiliată unei organizații non-guvernamentale, legal înființate. Membrii grupării acțiunau doar la comanda primită de la organizația-„mamă”, principalul obiectiv urmărit fiind obținerea fondurilor de la persoanele de origine kurdă de pe teritoriul românesc, prin intermediul violenței ori al altor măsuri de constrângere.

În perioada următoare, ca urmare a intensificării fenomenului migrației dinspre continentul asiatic înspre Europa Centrală, în care România reprezenta o țară de tranzit, s-a remarcat o permanentizare a prezenței acestei grupări pe teritoriul țării noastre, aceasta neorganizând însă, până în prezent, nici un fel de atac terorist, scopul principal fiind atragrea de fonduri în vedera susținerii diverselor cauze ale organizației, principala fiind cea a creării statului kurd.

B.A.T. a intervenit în forță, în cursul anului 1993, în ambasada Republcii Sudan la București, cu ocazia sechestrării personalului diplomatic de un grup de 15 protestatari, studenți sudanezi, ce aveau asupra lor cocktail-uri Molotov. Urmarea intervenției s-a reușit eliberarea personalului diplomatic și reținerea studenților protestatari, aceștia fiind deferiți autorităților competente în domeniu.

Doi ani mai târziu, B.A.T. a reușit să înregistreze un succes deosebit, membrii săi capturând-o pe Ekita Yukiko, unul dintre liderii Armatei Roșii din Japonia, renumită pentru implicarea activă în numeroasele atentate cu bombă ce au fost comise asupra unor renumite companii japoneze în deceniul al VII-lea al secolului trecut. Terorista a fost în primă fază capturată de către autoritățile din țara de origine, ea fiind ulterior eliberată la schimb, în baza negocierilor purtate cu organizația Armata Roșie Japoneză,care între timp reușiseră să deturneze o aeronavă ce se deplasa înspre Bangladesh.

Ulterior dată în urmărire prin Interpol și căutată în toată lumea vreme de 20 de ani, terorista a reușit să se ascundă, ea continuând să comite acte teroriste, fiind identificată pe teritoriul țării noastre la începutul anului 1995.

În timp, B.A.T. și-a orientat activitatea spre prevenirea actelor teroriste, încercând să identifice încă din faza precoce potențialele riscuri la adresa securității statului, în acest fel evitându-se producerea unor acte teroriste pe teritoriul național.

Ca urmare a atentatelor teroriste care au lovit puternic SUA în 11.09.2001, ce ulterior au determinat adoptarea Rezoluției Organizației Națiunilor Unite nr. 1386/2001, și declanșarea războiului anti-terorist în vederea eliminării grupării teroriste Al Quaeda și a liderului acesteia, Osama Bin Laden, în paralel cu reducerea considerabilă a riscurilor determinate de actele teroriste comise pe teritoriul Afganistanului și inclusiv pe cel al statelor occidentale, România s-a alăturat și ea acestor demersuri.

În acest sens, țara noastră s-a alăturat statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice, ce au demarat diverse acțiuni dedicate combaterii actelor teroriste. Ca urmare a acestei participări, în ultimii ani au fost semnalate numeroase decesuri ale militarilor români pe fronturile din Irak și Afganistan, țara noastră fiind inclusă pe lista statelor considerate de organizațiile teroriste din zona Orientului Mijlociu ca find „invadatoare”.

Din fericire, până în acest moment, în ciuda numeroaselor declarații ale unor adepți ai diverselor grupări teroriste, ca și a riscurilor ce au fost sesizate pe teritoriul național, nu a fost comis nici un act terorist, Serviciul Român de Informații devenind între timp autoritatea supremă în domeniul dedicat combaterii terorismului.

BIBLIOGRAFIE

Autori români:

C. Barna, Al Qaida vs. Restul lumii. După 10 ani, 2011

G. Girleanu, Terorismul și securitatea statelor în epoca globalizării, Editura Vladimed-Rovimed, București, 2011

F.G.Moisescu, A. Andreescu, M Antipa, M., Terorismul – Amenințare majoră asupra democrației secolului XXI, Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2004

S.Petrescu, Amenințări primare – Terorism. State la rascruce. Conflicte locale și regionale. Sărăcie și migrație ilegală, Editura Militară, 2008

V. Paul, I. Coșcodaru, Centrele de putere ale lumii, București, 2003

N. Stoina, Evoluția fenomenului terorist și implicații asupra acțiunilor militare

Autori străini :

Jean-Charles Brisardm, Zarqawi – Noua fata a Al-Qaida, București, Editura Aquila, 2005

D. Chican, A. Robinson, Bin Laden dincolo de masca teroristului, Editura Corint, București, 2011

I. Tugmuruz, Crima organizată transfrontalieră. Factor de insecuritate pentru națiuni, Editura Universitară, 2011

Site-uri consultate :

https://www.sri.ro/fisiere/legislatie/Legea51.pdf

https://www.sri.ro/fisiere/legislatie/Legea14.pdf

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/securitatea_si_apararea_tarii_in_contextul_amenintarilor_teroriste.pdf

http://www.sri.ro/sistemul-national-alerta-terorista.html

http://lege5.ro/Gratuit/gu3dsnzr/legea-nr-535-2004-privind-prevenirea-si-combaterea-terorismului

http://csat.presidency.ro/documente/Raport_CSAT_2006_3ro.pdf

https://www.sri.ro/fisiere/legislatie/L146-2008.pdf

https://www.sri.ro/fisiere/legislatie/L146-2008.pdf

http://lege5.ro/Gratuit/gu3dsnzr/legea-nr-535-2004-privind-prevenirea-si-combaterea-terorismului

http://lege5.ro/Gratuit/gu3dsnzr/legea-nr-535-2004-privind-prevenirea-si-combaterea-terorismului

http://www.sri.ro/sistemul-national-alerta-terorista.html

http://www.sri.ro/sistemul-national-alerta-terorista.html

http://www.sri.ro/sistemul-national-alerta-terorista.html

https://www.sri.ro/fisiere/legislatie/L21-1991.pdf

https://www.sri.ro/fisiere/legislatie/L126-1995.pdf

http://lege5.ro/Gratuit/gu3dsnzr/legea-nr-535-2004-privind-prevenirea-si-combaterea-terorismului

http://lege5.ro/Gratuit/gmztcobv/legea-nr-678-2001-privind-prevenirea-si-combaterea-traficului-de-persoane

http://lege5.ro/Gratuit/gmzdsojrha/legea-nr-656-2002-pentru-prevenirea-si-sanctionarea-spalarii-banilor-precum-si-pentru-instituirea-unor-masuri-de-prevenire-si-combatere-a-finantarii-terorismului

http://lege5.ro/Gratuit/geydsnrxgm/legea-nr-39-2003-privind-prevenirea-si-combaterea-criminalitatii-organizate

http://lege5.ro/Gratuit/gi3dgnrugi/legea-nr-295-2004-privind-regimul-armelor-si-al-munitiilor

http://lege5.ro/en/Gratuit/ha2tqmbu/legea-nr-122-2006-privind-azilul-in-romania

http://www.legex.ro/Ordonanta-21-2001-24233.aspx

http://lege5.ro/Gratuit/gq4tknrw/hotararea-nr-784-2004-pentru-aprobarea-listei-persoanelor-fizice-si-persoanelor-juridice-suspecte-de-savarsirea-sau-de-finantarea-actelor-de-terorism

http://lege5.ro/Gratuit/hezdamzs/hotararea-nr-1272-2005-pentru-aprobarea-listei-persoanelor-fizice-si-juridice-suspecte-de-savarsirea-sau-finantarea-actelor-de-terorism

https://www.mae.ro/sites/default/files/file/userfiles/file/pdf/legislatie/OUG%20202.pdf

http://www.dreptonline.ro/legislatie/oug_regimul_strainilor_romania_ordonanta_urgenta_194_2002_republicata_2008.php

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tsnrt/ordonanta-nr-26-2000-cu-privire-la-asociatii-si-fundatii

http://lege5.ro/Gratuit/gmzdanbz/ordonanta-de-urgenta-nr-105-2001-privind-frontiera-de-stat-a-romaniei

http://lege5.ro/Gratuit/gmzdcnzv/ordonanta-de-urgenta-nr-159-2001-pentru-prevenirea-si-combaterea-utilizarii-sistemului-financiar-bancar-in-scopul-finantarii-de-acte-de-terorism

https://www.sri.ro/fisiere/legislatie/Legea14.pdf

https://www.sri.ro/fisiere/studii/cadrullegislativ.pdf

http://intelligence.sri.ro/combaterea-terorismului-competitivitate-sau-competitie/

https://www.unodc.org/documents/data-and

analysis/tocta/TOCTA_Report_2010_low_res.pdf

http://www.9-11commission.gov/report/911Report.pdf

http://www.armyacademy.ro

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/terorismul.pdf

https://www3.nd.edu/~olizardo/papers/st-terrorism-world-system.pdf

https://www.usip.org/sites/default/files/terrorism.pdf

https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/tocta/TOCTA_Report_2010_low_res.pdf

http://ycsg.yale.edu/sites/default/files/files/weapons_of_terror.pdf

https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/tocta/TOCTA_Report_2010_low_res.pdf

https://www3.nd.edu/~olizardo/papers/st-terrorism-world-system.pdf

http://ycsg.yale.edu/sites/default/files/files/weapons_of_terror.pdf

http://www.history.com/this-day-in-history/attack-on-america

http://www.historycommons.org/essay.jsp?article=essaykhalidandnawaf

http://armes.silencieuses.free.fr/doc/attentats_wikipedia.pdf

http://www.usfa.fema.gov/downloads/pdf/publications/ertss.pdf

http://www.rightweb.irc-online.org/profile/project_for_the_new_american_century

http://www.mc.nato.int/ops/Pages/OAE.aspx

https://www.sri.ro/fisiere/rapoarte/Raport_SRI_2014.pdf

Legislație consultată:

Legea 51/1991 privind securitatea națională, în cadrul prevederilor acesteia terorismul fiind inclus în categoria dedicată amenințărilor ce privesc siguranța națională.

Legea 14/1992 vizând organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații

Legea 535/2004 vizând prevenirea și combaterea terorismului

Legea nr. 21/1991 vizând cetățenia română

Legea nr. 126/1995 vizând regimul materiilor explozive

Legea 535/ 2004 vizând prevenirea și combaterea terorismului

Legea nr. 678/ 2001 vizând prevenirea și combaterea traficului de persoane

Legea nr. 656/ 2002 vizând prevenirea și sancționarea spălării banilor, ca și instituirea unor măsuri de prevenirea și combaterea finanțării actelor de terorism

Legea nr. 39/ 2003 vizând prevenirea și combaterea criminalității organizate;â

Legea nr. 295/ 2004 vizând regimul armelor și al munițiilor

Legea nr. 122/ 2006 vizând azilul în România

H.G. nr. 21/ 2001 vizând participarea României, împreună cu statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, la acțiunile dedicate combaterii terorismului internațional

H.G. nr. 784/ 2004 în vederea aprobării Listei ce cuprinde persoanele fizice și juridice ce sunt suspecte de săvârșirea ori de finanțarea unor acte de terorism

H.G. nr. 1272/ 2005 vizând aprobarea Listei privind persoanele fizice și a persoanelor juridice ce sunt suspecte de săvârșirea ori de finanțarea unor acte de terorism

O.U.G. nr. 202/ 2008 vizând punerea în aplicare a diverselor sancțiunilor internaționale O.U.G. nr. 194/ 2002 vizând regimul străinilor în țara noastră

O.U.G. nr. 26/ 2000 vizând asociații și fundații

O.U.G. nr. 105/ 2001 vizând frontiera de stat a României

O.U.G nr. 159/ 2001 dedicată prevenirii și combaterii utilizării sistemului financiar-bancar în vederea finanțării unor acte de terorism