Boli de Metabolism In Obezitate

=== beaee7c603b2710683a819d3536e5f4da6f79f94_311839_1 ===

UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE SUCEAVA

SPECIALIZAREA:FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT DEPARTAMENTUL DE SĂNĂTATE NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ

BOLI DE METABOLISM ÎN OBEZITATE

PROFESOR COORDONATOR ABSOLVENT

2017

UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE SUCEAVA

BOLI DE METABOLISM ÎN OBEZITATE

PROFESOR COORDONATOR ABSOLVENT

2017

CUPRINS

ARGUMENT

CAP. 1.ASPECTE GENERALE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE NUTRIȚIA SĂNĂTOASĂ……1

CAP. 2.ASPECTE GENERALE LEGATE DE PATOLOGIA ȘI ALIMENTAȚIA

BOLILOR DE METABOLISM ÎN OBEZITATE…………………………………………… 6

CAP.3.ALIMENTAȚIA PACIENTULUI CU BOLI DE METABOLISM

ÎN OBEZITATE……………………………………………………………………………….15

STUDIU DE CAZ……………………………………………………………………………15

REGIM ALIMENTAR RECOMANDAT PENTRU DOAMNA M.G.

DIAGNOSTICATĂ CU BOLI DE METABOLISM ( D.Z) ÎN OBEZITATE ……………………20

CONCLUZII ………………………………………………………………………………….30

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………32

ARGUMENT

Argumentarea acestei lucrări pune accent pe alimentație deoarece aceasta constituie un factor cu acțiune permanentă care determină desfășurarea proceselor metabolice deoarece hrana reprezintă izvorul și regulatorul proceselor de schimb.Literatura de specialitate menționează faptul că Hipocrate, părintele medicinei cunoștea bine rolul alimentelor în menținerea sănătații spunând acum 2 000 de ani „lăsați mâncarea să vă fie medicament ,, .

Cercetătorii japonezi definesc alimentele (F.O.S.H.U.–Foods of Specific Health Use) ca fiind acele alimente care pot scădea costul sănătății la nivel național, scăzând riscul de boală și influențând pozitiv starea de sănătate. Prelungirea vieții active și a mediei de viață, ca și necesitatea scăderii costurilor imense ale îngrijirii medicale, au obligat cercetătorii nutriționiști să găsească acel „optim nutrițional” care să scadă riscul de boală. Așa s-a ajuns la teoria că o alimentație nesănătoasă trebuie să realizeze un echilibru între nutrienți și nonutrienți pentru promovarea și menținerea sănătății și a puterii de muncă .

Cercetătorii în domeniu apreciează faptul că în ultimii ani ,peste tot în lume sunt din ce în ce mai multe persoane obeze. Mortalitatea și complicațiile sale sunt în număr din ce în ce mai mare.Bolile de metabolism în obezitate au devenit o problemă de importanță majoră ,pentru individ ,medicină și societate , aceasta deoarece sunt boali frecvente ,de lungă durată și devastatoare dacă nu se aplică măsurile necesare .În lume , Bolile de metabolism în obezitate sunt o certitudine ,fapt ce o dovedesc numărul mare de cazuri care sunt mereu în creștere .

De menționat că modul de preluare al datelor din literatura de specialitate, în partea teoretică, este concis iar partea de cercetare, prezentintă contribuția personală, bazată pe o bibliografie selectivă și de actualitate, în vederea precizării unor aspecte particulare în ceea ce privește bolile de metabolism în obezitate .

Concluziilе ofеră o analiză succеptibilă și pеrtinеntă asupra lucrării deoarece se poate deduce faptul că diabetul zaharat are elemente definitorii în respectarea programului impus de nutriționist.

Bibliografia еstе sеlеctivă și dе actualitatе , dând acestei lucrări calitatea de a fi prezentată în anul 2017.

=== beaee7c603b2710683a819d3536e5f4da6f79f94_311839_2 ===

CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE NUTRIȚIA SĂNĂTOASĂ

Alimentația constituie un factor cu acțiune permanentă,care determină desfășurarea proceselor metabolice,deoarece hrana reprezintă izvorul și regulatorul proceselor de schimb.În compoziția alimentelor intră următoarele grupe de substanțe: proteinele,lipidele (grăsimile),glucidele (hidrații de carbon sau zaharurile), sărurile minerale,vitaminele și apa.

Energia necesară funcționării organismului este furnizată doar de primele trei grupe;acestea constituie deci factorii nutritivi energogeni .În plus,aceste substanțe au și rol plastic,de refacere a țesuturilor uzate.Păstrarea stării de sănătate și îmbunătățirea calității vieții sunt în mare parte legate de modul de alimentație și de calitatea produselor nutritive consumate.În selecția alimentelor și a preferințelor culinare intervin factori instinctuali și emoționali care țin de experiența individuală , a mediului în care subiectul a crescut ,și de posibilitățile concrete de procurare .Nu de puține ori însă nutriția prin anumite elemente se dovedește nocivă,alterând echilibrul biologic al individului .Este surprinzător că în condițiile conștientizării pericolului potențial al alimentației raționale,instinctul de conservare la mulți indivizi este subordonat plăcerilor gustative,teama de îmbolnăvire fiind ignorată sau situată la periferia pericolului acestora .

De aceea , instituirea unei alimentații se confruntă cu reziatența subiecților diabetici și obezi care nu renunță la plăcerea imediată oferită de unele tradiții culinare în favoarea alimentației care în mod normal le-ar crește longevitatea.Ținând cont de aspectele menționate ,dietetica modernă caută să combine obiceiurile alimentare cu cele mai noi descoperiri științifice legate de nutriția sanogenă a individului Astfel omul contemporan poate fi orientat spre un alt gen de nutriție care să-i confere și securitat.Literatura de specialitate dispune în prezent de perspective reale de intervenție asupra hrănirii noastre astfel încât starea de sănătate să fie cel puțin din acest punct de vedere cât mai mult timp conservată.Medicina actuală orientată prin cea mai mare parte a arsenalului terapeutic,inclusiv dietetic,spre flageluri mult mai spectaculoase și mai amenințătoare ( boli degenerative,afecțiuni cardiovasculare,cancer ,boli de metabolism) a minimalizat patologia bolilor diabetice însoțite de obezitate căreia îi cad victime un număr impresionant de bolnavi.S-a mers până acolo încât s-a neglijat importanța factorului alimentar în prevenirea și tratarea anumitor afecțiuni metabolice,deoarece s-a considerat că progresele realizate de industria farmaceutică sunt suficiente pentru a rezolva problematica acesto maladii.

Proba timpului pare să infirme însă concluziile,,deoarece s-a constat că recidiva îmbolnăvirilor,durata lor sau prevenirea instalării afecțiunilor metabolice nu pot fi constant obținute doar prin medicație.Acordându-se o mai mare atenție dietoterapiei,s-a constat că aceasta ameliorează sau îndepărtează patologia metabolică,ocupând nu de puține ori o poziție prioritară în tratamentul diabetului zaharat însoțit de obezitate.Din considerentele amintite,astăzi se apreciează că cele mai spectaculoase și durabile rezultate terapeutice se obțin numai prin asocierea dietoterapiei cu medicația specifică.În ceea ce privește mineralele și vitaminele,ele îndeplinesc mai ales funcția de catalizatori ai proceselor biochimice,iar apa,după cum se știe ,este mediul indispensabil de desfășurare a vieții celulare .Puterea calorică a factorilor nutritivi este de circa 4 cal/g pentru glucide și proteine și de circa 9 calorii/g pentru lipide .Pentru ca alimentația să fie cu adevărat echilibrată ,ea trebuie să fie constituită prin aportul tuturor grupelor de alimente .Se consideră drept proporții optime următoarele : carne și derivate 4-8 % din totalul caloric ,lapte și derivate 3-3,5 %;ouă 3-4 %; grăsimi 12-17 %; cereale și derivate 25-45 %; legume și fructe 17-18 %;zahăr și produse zaharoase 7-8 %;băuturi nealcoolice 2-3 %.Diabeticul cu greutate normală necesită exact aceleași valori calorice ca și individul normal.Diferența față de acesta apare numai în legătură cu repartiția proporției de calorii ce provin din peptide ,lipide și glucide.

•Proteinele sunt substanțe de o mare complexitate.Unitățile constructive de bază ale lor sunt molecule mai simple,denumite ,, aminoacizi,,.În structura corpului uman se găsesc 30 de astfel de aminoacizi,din care 8 sunt considerați esențiali ,pentru că nu pot fi sintetizați și trebuie să fie obținuți obligatoriu din alimente.Valoarea biologică a proteinelor alimentare este dictată de conținutul lor de aminoacizi esențiali.Sursele de proteine cele mai importante pentru om sunt : carnea și derivatele din carne; laptele și brânzeturile;ouăle;leguminoasele uscate;pâinea,pastele făinoase.Proteinele se apreciează prin valoarea lor biologică,care este dată de prezența sau absența în componența lor a tuturor aminoacizilor esențiali și de proporția dintre aceștia ,important pentru sinteza proteinelor proprii organismelor.

•Lipidele sunt constituite din acizi grași și glicerol.Când acizii grași nu conțin duble legături în moleculă,ei poartă numele de ,, saturați,,;acizii grași,, nesaturați,,conțin astfel de legături.Lipidele pot prezenta în structura acizilor lor grași duble legături (acizii se numesc în acest caz nesaturați) sau pot fi alcătuite din acizi saturați ( fără duble legături).Cele bogate în acizi grași saturați sunt solide la temperatură obișnuită.Cele bogate în acizi grași nesaturați sunt de obicei lichide la temperature obișnuită și se mai numesc și uleiuri.Grăsimile au un rol energetic deosebit de important.Prin arderea unui gram de lipide se eliberează 9 calorii.Din metabolismul lor rezultă corpii cetonici ,cu rol important în diabetul dezechilibrat .Pentru metabolizarea lipidelor,organismul are nevoie de glucide.Spicuind din literatura de specialitate menționez totodată corelația importantă dintre lipidele alimentare și patologia metabolică.Grăsimile saturate favorizează creșterea colesterolului sanguin ,predispune la ateroscleroză .Sursele de grăsimi pentru om sunt:untul și margarina ,smântâna,slănina,untura,

uleiurile vegetale,laptele,carnea grasă,gălbenușul de ou,brânzeturile grase,etc.

•Glucidele alimentare includ un grup larg de substanțe printre care : unele cu o moleculă mai mică ( glucoza și fructoza,care sunt monozaharide);zaharoza ( zahărul propriu-zis),lactoza și galactoza , care sunt dizaharide .Amidonul (din cereale și legume),glicogenul ( din mușchi și ficat),celuloza și hemiceluloza ( din vegetale) sunt glucide cu o moleculă complexă .Glucidele reprezintă o sursă de calorii pentru organism;prin arderea unui gram de glucide rezultă 4 calorii .Spre deosebire de lipide, glucidele eliberează energia mult mai rapid ,fiind utilizată în situații de urgență.Lipidele se ard mai încet ,ele reprezentând formele de păstrare a energiei pe durată mai lungă.Sursele de glucide importante pentru om sunt :zahărul și produsele zaharoase , făinoasele ,pâinea leguminoasele uscate ,legumele și fructele .Apa este introdusă în organism ca atare sau cu alimentele propriu-zise,din a căror compoziție fac parte în diferite proporții .

•Sărurile minerale se găsesc în proporții mici în organism ,dar sunt indispensabile pentru buna funcționare a acestuia.Ele intră în structura celulelor ,în constituția unor enzime ,vitamine ,hormoni,ajutând funcționarea ,fierul ,magneziul ,manganul ,cuprul ,iodul ,fluorul ,sulful ,zincul,etc.

•Vitaminele sunt biocatalizatori ai organismului ,care ,deși se găsesc în proporții foarte mici, îndeplinesc totuși funcții deosebit de importante.În mod normal ,organismul are nevoie de o anumită cantitate de proteine ,glucide ,lipide ,vitamine ,minerale și apă ,în funcție de sex ,vârstă,activitatea sa ,starea fiziologică sau patologică în care se află.În alimentația rațională a omului normal ,primele trei principii nutritive trebuie să se afle într-o oarecare proporție din valoarea calorică a rației zilnice,și anume,în medie ,de 15 %,proteine ,30 % lipide și 55 % glucide.Pentru a realiza aceste proporții optime,omul trebuie să consume zilnic o cantitate de alimente.Elementele minerale necesare omului sunt de obicei clasificate în două subgrupe :

a.Cele cu un aport zilnic relativ mai mare , de ordinul gramelor,denumite ,, macroelemente,, ( calciul , fosforul, potasiul, sulful ,clorul ,sodiul ,magneziul);

b.Altele sunt necesare organismului în doze mai mici și poartă numele de ,, micro,, sau ,, oligoelemente ,, ( fierul,iodul ,fluorul,zineul,cuprul,cobaltul,etc).În funcție de solubilitatea lor vitaminele se impart tot în două clase:

c.Unele se dizolvă în grăsimi ( vitaminele A,D,E,K),altele se dizolvă în apă ( vitaminele B1,B2,B6,B12,PP,acidul folic ,biotina ,acidul pantotenic,C).Menținerea homeostazei mediului intern al organismului depinde de caracterul alimentației,care influențează funcțiile sistemului,în special factorii enzimatici și hormonali.Deficitul unuia sau mai multor componenți alimentari și dezechilibrarea dintre ei conduc la afectarea fondului metabolic al celulei.Dezechilibrul substanțelor nutritive,pe o perioadă scurtă de timp poate fi compensat prin mecanisme fiziologice și biochimice de adaptare.Dereglarea echilibrului pe o perioadă mai lungă determină însă procese patologice și clinice .În prezent este unanim admis că alimentația își pune profund amprenta pe patologia omului contemporan,ca urmare a dezechilibrului dintre aportul și necesarul de substanțe biologice active.Această concluzie a determinat ca numeroase organizații naționale și internaționale implicate direct în asigurarea stării de sănătate să elaboreze noi recomandări dietetice,iar studiile dietetice în ultimele decenii să conducă la o reconsiderare a cunoștințelor clasice de nutriție. Alimentația dietetică trebuie privită ca o alimentație rațională normală, în raport cu sexul, vârsta și munca etc., în care, fie prin procedee tehnologice speciale, fie prin adăugarea sau scoaterea unora dintre alimente, se obține o echilibrare nutrițională a organismului bolnav.Cunoștințele actuale în materie de dietoterapie ne permit să afirmăm că, în terapeutica unor boli, dieta joacă un rol principal.Modificările survenite în alimentație determină modificări în schimburile metabolice în care dieteta are un rol important la menținerea echilibrului nutrițional. De aceea, noi vedem în măsurile dietetice mijlocul prin care pot fi împiedicate tulburările induse de factorii patologici. Formele de regim care îndeplinesc aceste cerințe sunt de fapt intervenții biochimice, care ameliorează o formă moștenită sau dobândită și care necesită cunoștințe profunde asupra tuturor modificărilor metabolice existente în organismal bolnav. I-au trebuit mulți ani dieteticii să traverseze drumul dintre bucătărie și medicină, dar odată ajunsă aici și-a dovedit importanța, reușind să ocupe locul principal în prevenirea și terapia a numeroase boli acute sau dietetice.Aceste câteva exemple subliniază faptul că dietetica se bazează astăzi pe cunoștințe științifice complexe și că respectarea regulilor sale, atunci când sunt bine fundamentate, sunt urmate de rezultate excepționale, dar și că greșelile pot avea consecințe dezastruoase.Ținând seama de datele științifice, care au făcut o știință, dieticianul trebuie să respecte în alcătuirea meniurilor câteva principii generale, care se referă strict la bolnav:

1.Dieta constituie o intervenție biochimică în organismal sănătos sau bolnav, cu scopul de a preveni sau combate boala. Ea trebuie să respecte toate legile alimentației raționale.

2.Dieta trebuie să țină seamă de toate cunoștințele științifice actuale asupra interelațiilor dintre om și mediu, asupra proceselor metabolice și de nutritie. Nu se poate recurge la o schimbare a alimentației fără o fundamentare științifică corespunzătoare.

3.Fiecare dietă trebuie modelată după obiceiul bolnavului, adaptându-se – în limitele terapeuticii – preferințelor acestuia. Dieta terapeutică este, în fond, în ultima analiză, așa cum s-a arătat, o dietă modificată calitativ și cantitativ pentru a combate un proces patologic specific.

4.În prescrierea unei diete trebuie avut în vedere întreg comportamentul bolnavului (emotional, economic, social – familie, muncă etc.). Trebuie ținut seamă de faptul că orice dietă aplicată poate schimba personalitatea bolnavului.De aceea, intervenția trebuie să fie și făcută cu grijă. Aforismul lui Hipocrate ,,mai multă valoare are un regim necrespunzător în evoluția unei boli decât o schimbare dietetică de regim ,, rămâne valabil și astăzi.

5.Orice boală este însoțită de tulburări nutriționale și modificări metabolice, care trebuie tratate concomitant cu boala de bază.

6.În sfârșit, dietetica înseamnă simplificare, înseamnă o tehnologie care să pună la îndemâna omului un aliment cât mai natural, fără a exclude însă ceea ce rafinamentul dietetic al civilizației a creat până acum. Înseamnă să înlături tot ce este nociv printr-o gastrotehnie corespunzătoare, fără însă a crea dezgut prin aliment.Pâinea, ca să redăm mai plastic, înseamnă mai mult decât gustul pâinii

CAPITOLUL 2

ASPECTE GENERALE LEGATE DE PATOLOGIA

ȘI ALIMENTAȚIA BOLILOR DE METABOLISM ÎN OBEZITATE

Despre nolile de metabolism în obezitate s-a scris mult în ultimul timp,nu numai cărți medicale ,ci și cărți de popularizare.Obezitatea este o boală cronică de metabolism care se moștenește sau se dobândește în cursul vieții și care afectează predominant metabolismul , manifestându-se prin creșterea în greutate. Obezitatea este un sindrom, care cuprinde un grup heterogen de tulburări metabolice, care pot avea o etiologie diferită,asociată cu modificări lipidice și proteice la fel de importante.De aceea ,aici vom prezenta succinct această boală ,deși importanța ei este foarte mare ,iar regimul alimentar are un rol deosebit ,nu numai pentru echilibrarea bolii ,ci și pentru prevenirea unor complicații grave.Așadar obezitatea reprezintă o boală nutrițională-metabolică caracterizată de acumularea grăsimilor care determină o creștere > 20 % față de greutatea ideală.Iar greutatea ideală reprezintă greutatea corespunzătoare statistic celei mai mari speranțe de viață.Obezitatea reprezintă o problemă de sănătate public deoarece afectează peste 20-30 % din populația general.Obezitatea a crescut în SUA de la 13,4 % în 1960 la 30,9 % în anul 2000.

Obezitatea este rezultatul unui bilanț energetic pozitiv ca urmare a dezechilibrului dintre aportul și consumul de energie al organismului .Iar acest dezechilibru poate fi produs fie prin creșterea ingestiei alimentare,fie prin reducerea consumului de energie.Creșterea ingestiei alimentare poate fi rezultatul tulburării mecanismelor neurohormonale de reglare a aportului alimentar în cadrul căruia intervin o serie intreagă de hormone și de neurohormoni,dintre care unii,așa cum ar fi noradrenalina,opioidele ,factorul de eliberare al hormonului de creștere ,hormonul melanostimulent,neuropeptidul y,și orexinele,sstimulează aportul alimentar.Iar altele așa cum ar fi serotonina ,dopamine,calecistochinina,factorul de eliberare al hormonului corticotrop ,neurotensina ,bombesina , polipeptidul pancreatic,enterostatina ,glucagonul și leptinele ,inhibă aportul alimentar. Dintre acestea un rol deosebit în reglarea aportului alimentar îl au neuropeptidul Z și orexinele ,care sunt cei mai puternici stimulatori ai aportului alimentar.Dar pe lângă creșterea ingestiei alimentare,dezechilibrul energetic al organismului mai poate fi produs și de scăderea consumului energetic,datorită reducerii activității fizice,creșterii randamentului energetic,scăderii mobilizării rezervelor energetic ale organismului ,scăderii tonusului simpatico,scăderii activității lipazei adipocitare și altele.

În majoritatea cazurilor obezitatea este de natură primară produsă de un aport caloric excesiv ,care depășește cheltuielile organismului și mult mai rar de natură secundară,produsă de tulburări endocrine- metabolice,așa cum ar fi sindromul Cushing,hipotiroidismul și hipogonadismul.În obezitatea primară pot intervene o serie de factori genetici.Așa spre exemplu ,s-a constatat că peste 70 % dintre obezi au rude supraponderale.De factori neuropăsihici ,de factori endocrine și de factori metabolic,precum și de o serie de factori legați de stilul de viață,de stilul de alimentație,de sedentarism,de consumul de alcool,de consumul de medicamente,de obiceiurile alimentare și altele Creșterea masei țesutului adipos se poate face prin creșterea numărului de adipocite,sau prin creșterea masei adipocitelor.Dacă bilanțul energetic pozitiv survine în perioada de creștere a organismului,când adipocitele sunt capabile să se multiplice,se ajunge la o obezitate hiperplazică.Iar dacă bilanțul energetic pozitiv survine la adulți,când adipocitele nu se mai multiplică,se ajunge la o obezitate hipertrofică,ceea ce subliniează importanța prevenirii obezității hiperplazice care survine în timpul copilăriei. Obezitatea reprezintă o problemă de sănătate publică nu numai pentru că afectează calitatea vieții bolnavului,ci și pentru că reprezintă un factor de risc pentru alte boli și pentru că poate produce complicații foarte grave,așa cum ar fi complicațiile cardiovasculare,metabolice, osteoarticulare,oncologice,cutanate și altele

Complicațiile cardiovasculare.Obezitatea este implicată în apariția cardiopatiei ischemice ,a HTA,a insuficienței cardiac,a varicelor și a accidentelor vasculare cerebrale .Se apreciează că la o creștere a greutății corporale cu 10 kg,tensiuunea arterial crește cu 6 mm Hg ,că aproximativ 50-90 % dintre obezi au HTA și că aproape toți obezii androizi trecuți de 50 ani au HTA.De aceea obezitatea crește mortalitatea de cel puțin două ori și scurtează durata de viață a bolnavului cu cel puțin 10 ani.

Complicațiile respiratorii.Obezitatea scade complianța peretelui thoracic și a plămânilor.Ea detetermină un sindrom respirator restrictive alterarea schimburilor respiratorii ,sindromul de apnee în somn și așa mai departe.

Complicațiile metabolice.Creșterea dimensiunilor adipocitului scade sensibilizarea receptorilor celulari pentru insulină ,ducând la apariția unei insulinorezistențe și a diabetului zaharat.Dar pe lângă apariția diabetului zaharat ,obezitatea mai poate contribui și la apariția dilipidemiilor și a hieruircemiei.Scăderea greutății corporale se poate obține prin combaterea factorilor de risc,reducerea aportului caloric,schimbarea comportamentului alimentar,practicarea exercițiilor fizice și la nevoie printr-un tratament medicamentos.

Strategia terapeutică a obezității.Trebuie să țină seama de toți factorii care intervin în etiopatogenia bolii ,de la comportamentul alimentar până la gradul obezității,etiologia obezității,complicațiile obezității și comorbiditatea care o însoțește.Tratamentul obezității trebuie să pornească de la stabilirea unor obiective realiste în funcție de particularitățile fiecărui bolnav în parte.Așa spre exemplu, la pacienții supraponderali cu IMC între 25-29,9 ,fără boli asociate se recomandă modificarea comportamentului alimentar ,reducerea consumului de grăsimi,sub 30 % din valoarea caloric a rației alimentare ,reducerea glucidelor concentrate ,asigurarea unei alimentații echilibrate și creșterea activității fizice. La pacienții obezi cu IMC > 30 se recomandă aplicarea unor măsuri de monitorizare a consumului caloric,respectarea unor măsuri de monitorizare a consumului caloric,respectarea unor diete hipocalorice , practicarea unei activități fizice mai susținute ,modificarea comportamentului alimentar și la nevoie aplicarea unui tratament medicamentos.

Tratamentul igieno-dietetic începe de obicei cu un regim mai puțin restrictiv.Deși de multe ori pacientul ar dori să scadă repede în greutate,o scădere de 8-10 % din greutatea inițială reprezintă obiectivul cel mai realizabil,care poate fi menținută o lungă perioadă de timp .O scădere în greutate de 10 % în 6 luni ar reprezenta o scădere de 0,5 kg /săptămâni și s-ar putea obține cu o reducere a rației calorice cu 500 kcal /zi. După scăderea cu 10 % a greutății corporale , este necesară menținerea noii greutăți care poate fi realizată prin respectarea în continuare a dietei hipocalorice și prin creșterea activității fizice .

Tabel 1. Strategia terapeutică a obezității

La baza tratamentului igieno-dietetic se află dieta hipocalorică.Dieta hipocalorică reprezintă principalul mijloc de obținere a unui bilanț energetic negativ.Dieta hipocalorică trebuie să fie fundamentală științific,lipsită de nocivitate,adecvată nevoilor și echilibrată din punct de vedere alimentar.

Prevenirea obezității.Se adresează mai ales subecților care au antecedente heredo-colaterale de obezitate,subiecților care au înregistrat creșteri ponderale peste 5 % peste greutatea de fond,subiecților sedentari,sau care prezintă alți factori de risc care ar putea favoriza apariția obezități.În toate aceste cazuri se face o educație sanitară a individului privind alimentația rațională,privind pericolul excesului alimentar,calcularea valorii calorice a rației alimentare și combaterea sedentarismului.

Dietele alimentare utilizate în obezitate.Regimurile alimentare restrictive pot fi de mai multe grade,de la regimul de foame și regimurile foarte reduse caloric,până la regimurile hipocalorice moderate.

Regimul de foame.În regimurile de foame bolnavul nu consumă nici un fel de aliment .Se administrează lichide 1,5-2 litri /zi ,cu un supliment de vitamine și minerale .De remarcat că există riscul hipopotasemiei .Poate să apară hipotensiune arterial ,cetoacidoză și aritmii cardiac.De aceea regimul de foame se poate aplica în spital .Dar nu dă rezultate mai bune decât regimurile hipocalorice.

Regimurile foarte reduse caloric.Aduc un aport caloric sub nevoile de repaus ale organismului.Sunt folosite în obezitatea severă ca dietă de atac, deoarece nu pot fi aplicate decât pe o perioadă limitată de timp și este bine ca ele să fie aplicate în spital.

Regimul de 200-400 kcalorii.Constă din brânză de vaci 300 g/zi care adduce 50-60 g protein ,6 g protein lipide,12 g glucide și legume 400 g/zi care aduc 10-20 g glucide.

Regimul de 400 kalorii constă din 250 ml lapte ecremat ,90 g brânză de vaci,100 g carne,100g fructe și 100 g legume.Acest regim alimentar adduce 45 g protein,10 g glucide și 35 g lipide.

Regimurile hipocalorice moderate.Aduc între 1000-2000 kcalorii/zi.Ele sunt mai bine tolerate și de aceea pot fi aplicate și în tratamentul ambulatoriu.

Așa spre exemplu,printr-o reducere a aportului caloric cu 300-500 cal /zi se poate obține o scădere a greutății cu 500 g/ săptămână și o scădere ponderală de 10 % în timp de 6 luni. Pentru a alcătui un regim alimentar hipocaloric efficient trebuie să avem în vedere că unele alimente,așa cum ar fi glucidele rafinate,lipidele,alcoolul și altele trebuie evitate,iar cele premise trebuie consummate în cantități controlate

Tabel.2.Principiile care trebuie respectate în elaborarea unei diete hipocalorice.

Ținând seama de aceste principia se vor recomanda anumite alimente ,așa cum ar fi zarzavaturile ,fructele ,cereal și pâinea , în cantități mici de 80-120g/zi,laptele degresat,brânza slabă de vaci ,carnea slabă ,margarină,sucurile necalorigene .Se vor evita dulciurile concentrate ,carnea grasă ,mezelurile ,untura , slănina ,smântâna ,untul ,frișca ,brânza grasă,alcoolul ,sucurile concentrate .

Table .3. Alimente premise în cantități moderate și alimentele interise în dietele hipocalorice

Combaterea sedentarismului.Pentru a obține negativarea bilanțului energetic,pe lângă dieta hipocalorică,este necesară creșterea activității fizice.În acest sens se vor putea efectua,după cum am mai văzut,plimbări, alergări ușoare,înot și ciclism,câte 20-30 de minune /zi,sau cel puțin de 3 ori pe săptămână,cu un effort submaximal,sau cel puțin de 3 ori pe săptămână,cu un effort sumbaximal individualizat.Mersul pe jos crește consumul energetic cu 300 kcal /oră .Dar exercițiul fizic este necesar nu numai pentru creșterea consumului energetic,ci și pentru combaterea rezistenței la insulină.

Modificarea comportamentului alimentar.În general obezii au un comportament alimentar necorespunzător care duce,într-un fel sau altul, la un bilanț energetic pozitiv.De aceea pentru a obține rezultatele așteptate este necesară schimbarea comportamentului alimentar al bolnavului.Pentru modificarea comportamentului alimentar al bolnavului.Pentru modificarea comportamentului alimentar trebuie identificați factorii comportamentali care au dus la apariția obezității .

Obezitatea la copil poate fi determinată ,ca și la adult de :factori genetici;de factori endocrine;de factori nutriționali;de metabolic ;factori comportamentali

După cum arată C.L.Ogden ,KM,Flegal și MD .Caroll,prevalența obezității la copil a crescut în SUA de la 5 % în 1962 la 16 % în 2003.Peste 60 % dintre copii obezi provin din părinți obezi și au frați obezi, sunt copii unici ,,etc.

Prevenirea trebuie să înceapă încă din perioada prenatală,prin identificarea părinților cu risc familial crescut pentru obezitate.Este necesară o supraveghere strict a creșterii și obiceiurilor alimentare începând de la vârsta de sugar:

●monitorizarea creșterii în lungime și greutate va indica perturbările în exces ale curbei ponderale

●se va încuraja alimentația natural în primele 6 luni de viață

●în diversificare,se vor evita alimentele hipercalorice cu valoare nutrițională redusă-cartofi, făinoase

●se va evita supraalimentația prin respectarea apetitului sugarului.

La copilul mai mare și la adolescent principiile profilactice ale obezității sunt reprezentate de:

●alimentația rațională,cu evitarea excesului de dulciuri concentrate,făinoase,băuturi răcătoare îndulcite

●asigurarea echilibrului psihologic (familie,școală);●promovarea activității fizice.

Menținerea unei greutăți corporale ideale este un deziderat,nu numai din considerente estetice,dar mai ales pentru prevenirea complicațiilor obezității .

Obiectivele tratamentului sunt:

●modificarea comportamentului alimentar

●îndepărtarea din dietă a alimentelor cu conținut caloric ridicat

●aport corespunzător de protein necesar creșterii normale

●aportul caloric

●creșterea consumului de energie prin favorizarea și încurajarea activității fizice

●suportul psihologic .

Moli metabolice associate =Diabetul zaharat caracterizat de distrugerea celulelor producătoare de insulină (celule ) din pancreas, de obicei conduând la lipsa totală de insulină. Apare mai ales la copii și tineri, dar poate afecta și adulții. În lipsa aportului din afară de insulină (prin injecții) apare cetoacidoza și decesul. Diabetul zaharat I teste o formă de boală care se înregistrează în 10-15% din diabetici și se caracterizează printr-o insuficiență absolută de secreție insulinică, debut relativ abrupt cu simptome evidente (poliurie, polidipsie, pierdere ponderală) și tendința la cetoacidoză. Această formă de boală poate fi întâlnită la toate vârstele, dar caracterizează mai ales pacienții la care boala debutează sub 30 ani.

Diabetul complicat cu obezitate .Coexistența unei alte boli sau a unei complicații impune uneori o remaniere importantă a regimului ,necesitând administrarea unei cantități mari de glucide care ,bineânțeles ,se va compensa cu insulină.În cazul unor afecțiuni cu caracter cronic ,la diabetic ,regimul se va întocmi astfel încât să țină cont de afecțiunea cea mai gravă, gândindu-ne că dintre metabolismele principalelor grupe de alimente ( proteine,lipide,glucide),tot cel al glucidelor este cel mai ușor decompensat,grație insulinei.În astfel de situații,mai importante sunt modul de preparare și introducerea ori scoaterea unuia sau altuia dintre alimente,decât creșterea cantității globale de glucide .Bineânțeles ,și această creștere a glucidelor are anumite limite :trebuie făcută în așa fel încât să nu fie nevoie să se administreze cantități prea mari de insulină.O mențiune specială trebuie făcută pentru diabetul complicat cu obezitatea .Și în acest caz ,regimul va fi stabilit de către dietetician.Este vorba de un regim hipocaloric de diverse grade ,în funcție , desigur ,de gradul obezității .Cantitatea de proteine este de obicei normală.În schimb ,se reduce cantitatea de lipide și cea de glucide.Reducerea glucidelor trebuie să se facă în anumite limite stabilite de către medic,deoarece un minimum necesar este indispensabil pentru buna desfășurare a metabolismului celorlalte principii nutritive.Ca regulă general,într-un astfel de regim se vor recomanda următoarele diete:

Dietele alimentare utilizate la pacienții diabetici cu obezitate.Regimurile alimentare restrictive pot fi de mai multe grade:de la regimul de foame și regimurile foarte reduse caloric,până la regimurile hipocalorice moderate.

Regimul de foame.În regimurile de foame bolnavul nu consumă nici un fel de aliment Se administrează lichide 1,5-2 litri /zi ,cu un supliment de vitamine și minerale .De remarcat că există riscul hipopotasemiei.Poate să apară hipotensiune arterială ,cetoacidoză și aritmii cardiace.De aceea regimul de foame se poate aplica în spital .Dar nu dă rezultate mai bune decât regimurile hipocalorice.

Regimurile foarte reduse caloric.Aduc un aport caloric sub nevoile de repaus ale organismului.Sunt folosite în obezitatea severă ca dietă de atac, deoarece nu pot fi aplicate decât pe o perioadă limitată de timp și este bine ca ele să fie aplicate în spital.

Regimul de 200-400 kcalorii.Constă din brânză de vaci 300 g/zi care aduce 50-60 g proteine ,6 g proteine lipide,12 g glucide și legume 400 g/zi care aduc 10-20 g glucide.

Regimul de 400 kalorii constă din 250 ml lapte ecremat ,90 g brânză de vaci,100 g carne,100g fructe și 100 g legume.Acest regim alimentar aduce 45 g proteine,10 g glucide și 35 g lipide.

Regimurile hipocalorice moderate.Aduc între 1000-2000 kcalorii/zi.Ele sunt mai bine tolerate și de aceea pot fi aplicate și în tratamentul ambulatoriu.

Așa spre exemplu,printr-o reducere a aportului caloric cu 300-500 cal /zi se poate obține o scădere a greutății cu 500 g/ săptămână și o scădere ponderală de 10 % în timp de 6 luni. Pentru a alcătui un regim alimentar hipocaloric eficient trebuie să avem în vedere că unele alimente,așa cum ar fi glucidele rafinate,lipidele,alcoolul și altele trebuie evitate,iar cele permise trebuie consumate în cantități controlate (tabel 1)

Tabel 3 Principiile care trebuie respectate în elaborarea unei diete hipocalorice

Ținând seama de aceste principii se vor recomanda anumite alimente ,așa cum ar fi zarzavaturile ,fructele ,cerealele și pâinea , în cantități mici de 80-120 g/zi,laptele degresat,brânza slabă de vaci ,carnea slabă , sucurile necalorigene Se vor evita dulciurile concentrate ,carnea grasă ,mezelurile ,untura , slănina ,smântâna ,untul ,frișca ,brânza grasă,alcoolul ,sucurile concentrate

Tabelul 4.Alimente premise în cantități moderate și alimentele interise în dietele hipocalorice

Pentru a realiza rațiile necesare în calorii și factori nutritivi recomandat pacienților diabetici cu obezitate de diferite grade,trebuie să ne oprim puțin asupra alimentelor ce intră în regimul diabeticului obez.Diabeticul obez nu este obligat să stea numai acasă pentru a-și respecta regimul.Dacă el își cunoaște bine modul cum își poate alcătui regimul,conținutul alimentelor în glucide ,diversele echivalențe,experimentate în multe rânduri acasă ,el poate apoi să se orienteze foarte bine și în situația în care el trebuie să ia masa în altă,în afara casei ,cu diverse ocazii ,în călătorie ,etc.

CAPITOLUL 3

ALIMENTAȚIA PACIENTULUI CU BOLI DE METABOLISM ÎN

OBEZITATE

STUDIU DE CAZ

Femeie , 48 de ani , manager

Doamna M.G. este de profesie manager la o firmă privată, este căsătorită de 25 ani, și locuiește împreună cu soțiul și fiica la bloc, în condiții foarte bune; recunoaște că nu are o viață echilibrată. Doamna este fumătoare, consumă cafea ,recunoaște că este gurmandă,consumând alimente bogate în grăsimi și dulciuri în exces ,neținând cont de faptul că este diabetic și diagnosticată cu obezitate gr.II.Doamna M.G , a fost diagnosticată cu diabet zaharat ,tip I,și obezitate gr.II, în anul 2014, este revoltată pentru ce i s-a întamplat și deși are teamă că nu v-a respecta programul alcătuit de nutriționist , dorește să-și amelioreze starea de sănătate și încurajată de familie și prieteni este cooperantă. Este conștientă de faptul că nu are o alimentație sănătoasă în conformitate cu diagnosticul, motiv pentru care se prezintă la nutriționist pentru a o integra într-un program , care să o ajute să-și îmbunătățească starea .

Anamneza evidențiează următoarele :

Nume: M.G.

Adresa:

Statut socio profesional

Profesie :manager

Stare civilă :Căsătorită

Copii :1 fiică

Înălțime :159 cm

Greutate : 89 kg

Diagnostic: Diabet zaharat Tip,I,Obezitate ,gr.II,HTA

Informații generale legate de stilul de viață :

Doamna M.G. recunoaște că pentru ea mâncarea a avut dintotdeauna prioritate,indiferent de loc sau oră, (chiar dacă este conștientă de diagnosticul de diabet) motiv pentru care a avut mereu sub limita normală ,greutatea neconformă cu înălțimea ei.

Datorită diagnosticului de Diabet zaharat Tip,I,Obezitate ,gr.II,HTA,problemele de sănătate sau amplificat și este convinsă că fără ajutorul unui nutriționist nu v-a reuși niciodată să-și îmbunătățească starea .În general ,starea de sănătate a domnei M.G.este bună,dar perturbată de afecțiunile de care suferă.Aceste manifestări sunt cauzate de cele mai multe ori,de ,,greșelile ,, alimentelor consumate în execes,dulciuri,alimente ce conțin grăsimi (gen prăjeli ,fastfood –din lipsa timpului) , băuturi carbogazoase urmate de oboseală , greață, vărsaturi provocate de alimente , balonări ,insomnii.În ceea ce privește medicația,doamna M.G.,preferă și încearcă ca necesarul de nutrimente să fie suficientă printr-o alimentație sănătoasă,acesta fiind de fapt o preocupare permanentă ce vizează întreaga familie.

Supravegherea bolnavei înainte de alcătuirea programului dietetic.Supravegherea doamnei M.G. ,dia diagnosticată cu diabet zaharat Tip,I asociată cu Obezitate ,gr.II a pretins alcătuirea unui program bine determinat.

Examene de laborator înainte de stabilirea programului dietetic

Examene biochimice și sangvină – Uree -50 mg/dl, GLU-106 mg/dl, Creatinină- 0,72 mg/dl, ALT-19,1 mg/dl, AST-21,2 mg/dl, CA- 9,51 mg/dl, TG-126 mg/dl, Albumină- abs , Urobilinogen – normal , Pigmenți biliari – absenți, Epitelii plate – rare, Leucocite –rare, HLG- Completa ,glicemie ll0 mg/ml , uree 25 mg %

Examen sumar urină -D – 1200, albumina, glucoza prezentă sediment cu elemente patologice.Având în vedere că doamna M.G.,nu consumă suficiente lichide ,duce o viață sedentară,fără mișcare fizică,consumă dulciuri (deși este conștientă că pentru afecțiunea de care suferă acestea sunt contraindicate) am dorit să alcătuiesc o dietă cu mai puțini carbohidrați pentru a ajuta să păstreze regimul dietetic stabilit de program.Măsurile care vizează schimbarea comportamentului alimentar al doamnei M.G. promovându-i obiceiuri nutriționale sănătoase au vizat următoarele aspecte:• Scăderea greutății corporale;• Menținerea greutății corporale scăzute;• Combaterea factorilor de risc;• Revenirea complicațiillor;• Îmbunătățirea comportamentului alimentar;• Îmbunătățirea calității vieții;●Îndepărtarea din dietă a alimentelor cu conținut caloric ridicat;●Alimentele interzise de nutriționist nu trebuie să fie în casă la îndemâna doamnei M.G;●Alimentele se vor consuma numai la orele indicate de nutriționist;●Se vor elimina din dietă alimentele care conțin grăsimi (grăsimi ,dulciuri);

●Cu excepția îndepărtării alimentelor cu conținut caloric bogat,doamna O.D, nu trebuie să fie total separată de dieta obișnuită a familiei,dar va mânca porții mici având grijă să restecte programul stabilit cu nutriționistul.

●Se va contraindica servitul altor alimente care nu fac parte din programul stabilit de nutriționist și deserturile bogate în calorii;

●Între mese , nu se vor servi decât gustări cu conținut caloric redus și băuturi (sucuri de fructe) calorice;

● Ingestia de alimente și servitul întregii cantități de alimente nu trebuie să constituie un mijloc de presiune psihologică din partea celor din jur;

●Doamna M.G va fi încurajată să-și calculeze aportul caloric zilnic,pentru a căpăta noțiuni privind valoarea calorică a alimentelor.

Doamnei M.G. trebuie să i se aducă la cunoștință faptul că scăderea greutății corporale se poate obține prin combaterea factorilor de risc,reducerea aportului caloric,schimbarea comportamentului alimentar,practicarea exercițiilor fizice și la nevoie printr-un tratament medicamentos.

Indicații de preparare și consumare înainte de începerea programului :

Tratamentul igieno-dietetic începe de obicei cu un regim mai puțin restrictiv.Deși de multe ori pacienta ar dori să scadă repede în greutate,o scădere de 8-10 % din greutatea inițială reprezintă obiectivul cel mai realizabil,care poate fi menținută o lungă perioadă de timp .O scădere în greutate de 10 % în 6 luni ar reprezenta o scădere de 0,5 kg /săptămâni și s-ar putea obține cu o reducere a rației calorice cu 500 kcal /zi. După scăderea cu 10 % a greutății corporale , este necesară menținerea noii greutăți care poate fi realizată prin respectarea în continuare a dietei hipocalorice și prin creșterea activității fizice.La baza tratamentului igieno-dietetic se află dieta hipocalorică.Dieta hipocalorică reprezintă principalul mijloc de obținere a unui bilanț energetic negativ și trebuie să fie fundamentală științific,lipsită de nocivitate,adecvată nevoilor și echilibrată din punct de vedere alimentar.Pentru a alcătuirea regimului alimentar eficient trebuie să avem în vedere că unele alimente,așa cum ar fi glucidele rafinate,lipidele,alcoolul și altele trebuie evitate,iar cele permise trebuie consummate în cantități controlate.Principiile care trebuie respectate în elaborarea unei diete hipocalorice recomandate pentru doamna M.G,este necesar :

• Stabilirea alimentelor al căror aport trebuie controlat

•Evitarea alimentelor cu densitate calorica mare

•Evitarea consumului de alcool

•Asigurarea unei diete echilibrate din punct de vedere nutritiv

•Fracționare meselor de 5-6 ori /zi

•Aportul de dulciuri va fi consumat în cantități mici;

•Regimul va fi preparat fără adaos de grăsimi;

Etapa de fixare a meniului pentru doamna M.G. diagnosticată cu Diabet tip I insotit[ de Obezitate gr.II,prevede :

-aportul caloric ~ 1000 cal/zi

-dieta respectă principiile de bază ale etapei anterioare

-carnea trebuie cântărită fără os și fără urme de grăsime vizibilă.

-mușchiul ,antricotul,cotletul,ficatul ,peștele proaspăt se cântăresc înainte de preparare.

-carnea pe grătar se va cântări după preparare

-legumele se cântăresc după preparare

-verdețurile sau zarzavaturile folosite pentru salate ,cântărite crude

-fructele nu se servesc cu zahăr

-proteinele recomandate trebuie consumate integral și repartizate la cele 3-5 mese

-alimentele consumare zilnic trebuie repartizate în 3-4 porții aproximativ egale.

– mesele nu se sar niciodată

– intervalul dintre ele va fi de cel puțin 3-4 ore

-între mese nu se consumă alimente

-apa va fi consumată liber

Obiectivele programului stabilit pentru doamna M.G. sunt:

● menținerea greutății corporale scăzute

● Îmbunătățirea comportamentului alimentar

●respectarea programului stabilit de catre nutriționist.

Pentru diagnosticul de Diabet zaharat Tip,I,Obezitate ,dieta se poate obține prin reducerea aportului caloric și schimbarea comportamentului alimentar.

Programul dietetic începe de obicei cu un regim mai puțin restrictiv.Deși de multe ori doamna M.G ar dori să își îmbunătățească starea atât prin intermediul tratamentului medicamentos ,cat și cu ajutorul dietei stabilită de nutriționist ,obiectivul cel mai realizabil,care poate fi menținut o lungă perioadă de timp fiind respectarea acestei diete.O înrăutățire a stării de sănătate s-ar putea obține cu o reducere a rației calorice cu 400 kcal /zi. Dieta trebuie să fie fundamentală științifică,lipsită de nocivitate,adecvată nevoilor și echilibrată din punct de vedere alimentar.

Măsuratori înainte de dietă

Tinand cont de faptul ca doamna M.G. este obeza si IMC > 30 se recomandă aplicarea unor măsuri de monitorizare a consumului caloric,respectarea unor măsuri de monitorizare a consumului caloric,respectarea unor diete hipocalorice , practicarea unei activități fizice mai susținute ,modificarea comportamentului alimentar și la nevoie aplicarea unui tratament medicamentos.

Meniu recomandat pentru dieta doamnei M.G a fost stabilit în perioada 10.05.2017-15.05.2017 (7 zile)

REGIM ALIMENTAR RECOMANDAT PENTRU DOAMNA M.G. DIAGNOSTICATĂ CU BOLI DE METABOLISM ( D.Z) ÎN OBEZITATE

DIABET ZAHARAT TIP II –CU O GREUTATE de 70 kg

ZIUA I- 1199 Calorii

Proteine 65 g ;

Glucide 120 g din (lapte 250 g);pâine 100 g;cartofi 100 g;morcovi 100 g,fructe 200 g ;

Lipide 51 g

Gastrotehnie specială:supa-cremă pentru diabet nu se îngroașă cu sos alb din făină ;

șnițelul se tăvălește în ou bătut,fără făină sau pesmet

ZIUA a-II-a 1541 Calorii

Proteine 71g;

Glucide 150 g (lapte 500 g;pâine 100 g;cartofi 150 g;orez fiert 100 ;fructe 300 g) ;

Lipide 73 g

Gastrotehnie specială:tocătura se leagă numai cu ou,fără pâine ,orez sau sos alb cu făină.

ZIUA a-III-a 1510 Calorii

Proteine 70g;

Glucide 150 g (lapte 520 g; iaurt 250 g; brânză de vaci 40 g;pâine 100 g; cartofi 150 g; morcovi 200 g ; griș 15 g ;fructe 200 g) ;

Lipide 70 g

Gastrotehnie specială:

Cartofii se cântăresc și apoi se combinnă cu carne.Fructele se cântăresc și apoi se rad sau se transformă în piureu; se îndulcește cu zaharină

Grișul se fierbe numai 4 minute în lapte clocotit.

ZIUA a-IV-a 1786 Calorii

Proteine 82 g

Glucide 180 ( lapte 250 g;iaurt 250 g; pâine 100 g; macaroane fierte 150g;cartofi 150 ; fructe 200 g

Lipide 82 g

ZIUA a-V-a 1780 Calorii

Proteine 80 g

Glucide 180 g: ( lapte 500 g; pâine 140 g ; mămăligă 200 g; cartofi 200 g; morcov 100 g ; fructe 200 g)

Lipide 80 g

ZIUA a-VI-a 2010 Calorii

Proteine 90 g

Glucide 210 g (lapte 250 g ;brânză de vaci 150 g ; tpieței fierți 150 g ; orez fiert 70 g ; sfeclă 100 g ; morcov 100 g ; țelină 100 g ; pâine 160 g ; fructe 400 g)

Lipide 90 g

ZIUA a-VII-a 2500 Calorii

Proteine 105 g

Glucide 250 g (lapte 250 g ;iaurt 250 g ; cartofi 200 g ; pâine 200 g mămăligă 200 g ; sfeclă 200 g ; fructe 500 g )

Lipide 120 g

Gastrotehnie specială :

supa –cremă nu se îngroașă cu sos de făină ,ci cu zarzavaturile fierte în supă ( cu conținut sub 10 % glucide) la omletă nu se adaugă făină

Alimentația doamnei M.G trebuie corect supravegheată întrucât are un rol important în contextul mijloacelor terapeutice.Ca principiu general, a rămas valabil, asigurarea unui raport optim de energie și factori nutritivi, care să contribuie la ameliorarea sau vindecarea proceselor patologice sau cel puțin să împiedice agravarea obezității asociată cu boli metabolice.Doamna M.G.prezintă o denutriție concomitantă cu afectarea obezității asociată cu boli metabolice , aceasta încercându-se corecta printr-un aport proteic de diverse grade, concordant cu deficitul ei. Aceasta a fost indispensabilă pentru împiedicarea utilizării propriilor țesuturi în scopul obținerii de energie, cunoscut fiind faptul că organismal caută să acopere în primul rând aportul energetic, aceasta fiind nevoia sa cea mai strigentă, chiar cu riscul de a o realiza pe seama constituenților proprii.Concomitent, doamna M.G trebuie să primească un aport optim de calorii , care contribuie la regenerarea și menținerea greutății ,ținând cont de faptul că bolnava este diabetică, deoarece asigurarea concomitentă a unui aport suficient de calorii facilitează utilizarea maximă a proteinelor. Desigur că în cazul de față are importanță aspectul calitativ al aportului de proteine.

Justificarea planului alimentar

Pentru întocmirea jurnalului alimentar am ținut cont atât de patologia obezității cu complicații metabolice pe care o are doamna M.G.cât și de nevoile nutriționale de care avea nevoie.

Modificarea comportamentului alimentar.În general pacienții obezi cu boli metabolice associate au un comportament alimentar necorespunzător care duc,într-un fel sau altul, la un bilanț energetic negativ.De aceea pentru a obține rezultatele așteptate este necesară schimbarea comportamentului alimentar al acestora.Cu alte cuvinte caracteristicile meniului stabilit pentru dosmna M.G. au fost : Calitățile regimului:•normocaloric;•normoglucidic;

•normoprotidic;•normolipidic ;•normoproteic;•hipocaloric ;• normo-hipolipidic ;•Proteine = 20%; •Glucide = 56%; •Lipide = 24%.

Gastrotehnia recomandată pentru meniul doamnei M.G a fost:

Gastrotehnie

Ciorbă de salată: Salata se spală bine și se fierbe în apă clocotită cu sare. Ceapa tocată mărunt, se înăbușă cu puțin ulei și supă în care a fiert salata; se pune apoi în restul supei și se lasă să fiarbă 15–20 minute. Ciorba se poate acri cu borș sau lămâie.

Pilaf dietetic de orez: Din legume se face o supă de zarzavat în care se pune să fiarbă orezul, de preferință la cuptor pentru ca bobul de orez să rămână întreg. Se servește cu unt.

Piure de spanac: Se alege spanacul, se spală, se toacă și se pune la fiert în apă clocotită. După ce a fiert se toacă mărunt sau se trece prin sita de legume, se adaugă treptat amestecându-se unt și lapte.

Salată de crudități cu maioneză: morcovul, țelina, mărul se spală bine, se curăță, apoi se dau pe răzătoare. Se pune pe farfurie și se amestecă cu maioneză.

Sos maioneză: Se amestecă gălbenușul cu muștarul și sarea, uleiul se adaugă treptat, picătură cu picătură. La sfârșit se adaugă suc de lămâie.

Sfaturi

Modificarea comportamentului alimentar.În general pacienții cu diabet zaharat asociat cu obezitate au un comportament alimentar necorespunzător care duce,într-un fel sau altul, la un bilanț energetic negativ.De aceea,în cazul doamnei M.G. pentru a obține rezultatele așteptate este necesară schimbarea comportamentului alimentar.

Alimente ce trebuie consumate în cantitate controlată:

Repartiția alimentelor pe mese

Sistem de echivalențe în dietele de slăbire controlate pe care urmează să le stabilesc pentru doamna M.G.

Gastrotehnie

Supă de mazăre: Se curăță și se spală și se taie cubulețe morcovii și pătrunjelul rădăcină. Apoi se rad pe răzătoare. Se pune la fiert apă, sare și ulei și când aceasta clocotește se adaugă morcovii și pătrunjelul ras. După circa 15–20 minute se adaugă mazărea. După ce mazărea s-a fiert se adaugă orezul fiert separat. Se mai dă un clocot. La sfârșit se adaugă verdeața.

Musaca dietetică cu carne de pui: Se spală dovleceii și apoi se opăresc în apă fierbinte. Se taie apoi felii. Carnea de pui dezosată se fierbe și apoi se dă prin mașina de tocat carne. Într-o cratiță se așează un strat de felii de dovlecei, un strat de carne tocată mestecată cu verdeață și apoi un nou strat de felii de dovlecei. Se umple cratița cu supa și uleiul după care se pune la cuptor.

Orez cu lapte: Se spală și se alege orezul. Se pune la fiert în apă clocotită. După ce a scăzut se adaugă laptele fiert și zahărul și se continuă fierberea până când orezul este bine pătruns.

Salată verde: Se spală salata verde foaie cu foaie. Se toacă mărunt. Se adaugă ulei, suc de lămâie și sare după gust.

CONCLUZII

Ca o concluzie la cele relatate în aceste pagini ,trebuie menționat faptul că meniul în obezitatea asociată bolilor metabolice,se obține prin gruparea felurilor de mâncare într-o anumită ordine la o masă, într-o zi sau într-o săptămână.

Obezitatea este o boală cu incidență crescută, în care bolnavul poate trăi mulți ani, iar pentru prevenirea complicațiilor este necesară o muncă de lămurire cu pacientul având în vedere ce reprezintă boala sa și prin ce metode ar putea fi ținută sub control din punct de vedere nutrițional.Factorii de risc principali ai obezității sunt genetici, hormonali, alimentari .

Alimentația a jucat totdeauna un rol de prim ordin în viața omului (atât ca individ ,cât și ca ființă socială).Calitățile și defectele acesteia influențează în mod hotărâtor starea de sănătate .

Știința modernă a nutriției nu face decât să aprofundeze numeroasele fațete ale legăturii fundamentale dintre om și aliment.Majoritatea substanțelor ,care pătrund în organism prin alimentație,se deosebesc mult în ceea ce privește compoziția și structura chimică de substanțele din care sunt constituite țesuturile organismului însuși.

Ele ajung să fie utilizate de către organism ca sursă de energie și ca ,, material plastic ,, ( de construcție) , pe seama căruia are loc permanenta reânoire a celulelor și țesuturilor organismului ca și creșterea organelor ,creșterea și dezvoltarea întregului organism.

Una din condițiile unui metabolism normal este compoziția hranei prin care organismul să obțină toate substanțele nutritive necesare în proporțiile cele mai favorabile .

Numai prin îndeplinirea acestei condiții se poate considera alimentația completă ,deoarece numai astfel ea acoperă toate necesitățile organismului ,asigură funcționarea normală a tuturor organelor ,contribuie la menținerea și întărirea sănătății.

Aproape toate proteinele și produsele de origine animală conțin aminoacizii indispensabili ,iar majoritatea proteinelor din produsele vegetale sunt lipsite de acești aminoacizi sau îi conțin în cantitate foarte mică .

În alcătuirea unui meniu la un bolnav cu obez se va urmări o mare variabilitate a acestuia, atât în ceea ce privește tipul de preparat, cât și modul de prezentare al acestora, cu scopul de a obține un apetit cât mai bun.

Pentru a asigura o variabilitate a meniului, se recomandă efectuarea lui pe 7–14 zile, pentru a se putea asigura aprovizionarea.

Produsele de origine animală (carnea, laptele, brânzeturile, ouăle) vor asigura factorii nutritivi cu valoare crescută: proteine animale, grăsimi animale.

Produsele de origine vegetală vor asigura în principal glucidele, vitaminele și mineralele, din: cereale, legume, fructeAportul caloric va fi completat de grăsimile animale și vegetale.Se vor asigura 4–5 mese/zi, pentru o mai bună utilizare a hranei, comparativ cu 2–3 mese/zi.

Caloriile vor fi repartizate astfel: dimineața 15–20%, la prânz 40–45%, seara 15–20% și câte 10% la gustări.

Cel mai consistent va fi felul 2, felul 1 având rol de declanșare a apetitului, fiind reprezentat de: aperitive, supe, ciorbe. Desertul va fi folosit la sfârșitul mesei, preferabil cu fructe, el asigurând sațietatea.

BIBLIOGRAFIE

Mincu I.- Impactul om-alimentație, Editura Medicală, București,1993

Iulian Mincu-Alimentația omului bolnav,Editura Medicală, București,2000

Viorel T.Mogoș-Regimul alimentar în bolile metabolice ,Editura medicală,București,2000

Dumitrescu C.-Bazele practicii alimentației dietetice profilactice și curative ,Editura medicală,București,200 7

Iulian Mincu ,Elena Popa ,Orientări actuale în nutriție ,Editura medical ,București medical,București,200 3

Viorel T.Mogoș-Nutriție și dietetică-,Editura Didactică și Pedagogică, București 2008