Bloc de Apartamente P+3e+m
BLOC DE APARTAMENTE
P+3E+M
CUPRINS
PIESE SCRISE:
Foaie de capăt
Cuprins
Tema proiectului de diplomă
Memoriu tehnic de rezistență
1. Evaluarea încărcărilor
2. Note de calcul
2.1. Calculul șarpantei din lemn
2.2. Predimensionarea elementelor
2.3. Calculul static structural
2.4. Dimensionarea elementelor structurale
2.4.1. Calculul planseului de nivel curent
2.4.2. Calculul grinzii transversale
2.4.3. Calculul grinzii longitudinale
2.4.4. Calculul stâlpilor
2.4.5. Calculul fundațiilor
2.4.6. Calculul scării
3. Calcul termotehnic și higrotermic
4. Calcul economic
4.1. Antemăsurătoare
– Listă de cantități
– Deviz general
– Deviz obiect
– Centralizator financiar al obiectelor
– Centralizator financiar al categoriilor de lucrări
-Listă cantități de lucrări
– Listă consum resurse materiale
– Listă consum mână de lucru (manoperă
– Listă consum utilaje
– Listă consum transport
5. Tehnologie și organizare
6. Standardele și normativele folosite
7. Bibliografie
B. PIESE DESENATE:
ARHITECTURĂ
1. Plan de situație 1:500
2. Fațadă principală 1:50
3. Fațadă posterioară 1:50
4. Fațadă laterală stânga 1:50
5. Fațadă laterală dreapta 1:50
6. Plan parter 1:50
7. Plan etaj 1 1:50
8. Plan etaj 2 1:50
9. Plan etaj 3 1:50
10. Plan mansardă 1:50
11. Secțiune verticală 1:50
REZISTENȚĂ
1. Plan fundații 1:50
2. Detalii fundații 1:20
4. Plan cofraj planșeu peste etaj 1:50
5. Plan armare planșeu peste etaj. Armare inferioară 1:50
6. Plan armare planșeu peste etaj. Armare superioară 1:50
7. Plan cofraj si armare cadru transversal 1:50
8. Plan cofraj și armare cadru longitudinal 1:50
9. Armare grinzi-cadru transversal 1:50
10. Armare grinzi-cadru longitudinal 1:50
11. Armare stâlpi central 1:50
12. Plan șarpantă 1:50
13. Sectiune șarpantă 1-1 1:50
TEHNOLOGIE
1.Plan de organizare de șantier
MEMORIU TEHNIC DE REZISTENȚĂ
Conform temei de proiectare s-a realizat proiectul de rezistență pentru un bloc de apartamente , având regimul de înălțime: Parter + 3 Etaje + Mansardă (P+3E+M). Amplasamentul construcției este județul Bihor.
Date tehnice:
Construcția propusă se va încadra la categoria de importanță C (importanță normală).
Clasa de importanță conform SR EN 1998-2004.
Zona seismică a amplasamentului: E – Oradea – caracterizată de ag= 0,16g, perioada de colț Tc = 0,7s.
Aria construită a construcției este de 207,82 mp având dimensiunile în plan de 18,60 m x 14,52 m.
Structura de rezistență este compusă din:
– fundații izolate sub stâlpi;
– planșeele peste parter și etajul 1, 2 și 3 sunt din beton armat;
– structură în cadre din beton armat (stâlpi și grinzi din beton armat);
– scările interioare se vor realiza din beton armat;
Pereții de închidere au grosimea de 30cm și se vor realiza din cărămidă cu goluri verticale tip POROTHERM, cal. I, cu mortar M50Z.
Pereții de compartimentare au grosimi de 25, 20 și 10 cm. Pereții de 25 și 20 cm se vor realiza din cărămidă cu goluri verticale tip POROTHERM, iar cei de 10 cm se vor realiza din sistem rigips cu polistiren pe structură metalică.
Planșeele au grosimea de 14 cm și sunt realizate din beton armat de clasa 20/25.
Clădirea propusă va avea forma în plan dreptunghiulară, structura de rezistență a clădirii va fi realizată din cadre de beton armat. Stâlpii de cadru vor avea secțiunile marginal 40cm x 40cm, central 40cm x 40cm ,iar de colț 35cm x 35 cm.
Grinzile de cadru vor fi de 25 cm x 45cm pe direcție transversală iar pe direcție longitudinală 25 cm x 55 cm. Pentru închideri și compartimentări se vor folosi ziduri de umplutura din cărămidă cu goluri verticale de 30cm, 25cm grosime și BCA de 30cm și 20cm. Pentru executarea cadrelor se va folosi beton C20/25, armătură longitudinală PC52 și OB37 pentru cea transversală.
Stâlpii cadrelor vor fi asezați pe fundații izolate rigide cu dimensiuni de 2,75 m x 2,75 m (F1), 2,35 m x 2,35 m (F2) , 2,15 m x 2,15 m (F3) conform plan fundații. Acestea vor fi legate între ele la cota -0,50m cu grinzi de fundare de 30 cm x 50 cm care vor asigura tot odată și suportul zidurilor de închidere și compartimentare de la parter și vor forma și soclul clădirii. Materialele folosite pentru grinzile de fundare vor fi beton C20/25 și oțel beton PC52 pentru armarea longitudinală și OB37 la armarea transversală. Blocurile de fundare se vor executa din beton C20/25.
1.EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR
Evaluarea încărcărilor de pe acoperiș:
Încărcarea din zăpadă (CR 1-1-3-2005):
sk=μ1· Ce· Ct·s0,k
μ1 – coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș;
Ce – coeficientul de expunere al amplasamentului construcției;
Ct – coeficientul termic;
s0,k – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2);
În cazul dat panta acoperișului α=25˚. Astfel, panta fiind între 0-30˚, pentru μ2 avem:
μ1=0.8; μ2=1.47;
Ce=1.0 – construcția având expunere parțială;
Ct=1.0 – acoperișul fiind termoizolat;
s0,k =1.5 kN/m2=150 daN/m2 – construcția fiind amplasată înOradea;
Astfel se obține:
sk=0.8·1.0·1.0·150=120 daN/m2
sk=120 daN/m2
Iar pentru situația, când apare și efectul vântului, avem:
sk=1.47·1.0·1.0·150=220.50 daN/m2
sk=220.50 daN/m2.
Se consideră:
-încărcarea din zăpadă normată: zk =120 daN/m2.
Încărcarea din vânt:
Presiunea vântului pe suprafețe, w(z):
w(z)=qref ·ce(z)·cp
qref – presiunea de referință a vântului;
ce(z) – factorul de expunere la înălțimea z deasupra terenului;
cp – coeficientul aerodinamic de presiune (cpe pentru suprafețe exterioare și cpi pentru suprafețe interioare);
qref =0.5 kPa=0.5 kN/m2=50 daN/m2;
ce(z)=cg(z)·cr(z)·ct(z)
cg(z) – factorul de rafală;
cr(z) – factorul de rugozitate;
ct(z) – factorul topografic;
kr(z0)=0.24 – pentru zone urbane dens construite;
z0=1.00 m – pentru zone urbane dens construite;
Înălțimea totală a construcției (h) va fi:
h=16.37 m;
Pentru h=16.37 m>b=16.00 m → z=16.00 m;
cr(z)=0.44;
cg(z)=1+g·Vq=1+g·[2·I(z)]
Vq- coeficientul de variație al fluctuațiilor presiunii, aproximativ egal cu dublul coeficientul de variație al fluctuațiilor vitezei: Vq≈2·I(z);
g – factorul de vârf;
=2.12 – pentru zone urbane dens construite;
I(z)=0.31;
g=3.5;
cg(z)=1+3.5·2·0.31=3.17
cg(z)= 3.17;
ct(z)=1,0;
ce(z)=3.17·0.44·1.0=1.39
ce(z)=1.39
e=min(b, 2h); b=16.00 m; 2h=2·32.74=16.00 m; → e=16.00 m
Coeficienții de presiune (cpe,1) pentru acoperișuri cu două pante de 25o:
Pentru pereți verticali: +1.0
Astfel vom avea încărcările din presiunea vântului:
pentru zona F: w(z)=50·1.39 ·0.4=27.80 daN/m2; w(z)= 27.80 daN/m2;
pentru zona G: w(z)=50·1.39·0.53=36.84 daN/m2; w(z)= 36.84 daN/m2;
pentru zona H: w(z)=50·1.39·0.33=22.94 daN/m2; w(z)= 22.94 daN/m2;
pentru zona I: w(z)=50·1.39·(-0.4)=-27.80 daN/m2; w(z)=-27.80 daN/m2;
pentru zona J: w(z)=50·1.39 ·(-0.84)=-58.38 daN/m2; w(z)=-58.38 daN/m2;
Pentru pereți verticali: w(z)=50·1.39·1.0=69.50 daN/m2; w(z)= 69.50 daN/m2;
Evaluarea încărcării din vânt pe pereți verticali:
Înălțimea de referință ze, pentru zidurile verticale ale cladirilor rectangulare în plan depinde de raportul h/b. În cazul structurii prezentate în lucrare înălțimea este mai mică decât lățimea clădirii (h<b) rezultă ze=h.
Se calculează e:
Se calculează coeficienții presiunii cpe,10 și cpe,1:
-clădirea prezentată se află in cazul d<e
Încărcarea utilă: – constă într-o forță concentrată aplicată în zona unde are efeftul cel mai defavorabil pentru elementul de acoperiș;
– valoarea normată: P n = 100 daN
– valoarea de calcul: P c = 100 x 1.05 = 105 daN
Încărcări din planșeu nivel curent (rece):
Încărcări din planșeu nivel curent (cald):
Pereți de închidere cărămidă POROTHERM (30 cm):
Pereți despărțitori BCA (20 cm):
Pereți despărțitori ușori GKB (10 cm):
Încărcări variabile [daN/m2]:
Evaluarea încărcării seismice:
Pentru evaluarea încărcării seismice se v-a calcula forța tăietoare de bază (Fb) prin metoda forțelor statice echivalente. Forța tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental ,pentru fiecare direcție orizontală principală considerată în calculul clădirii, se determină după cum urmează:
Unde:
Sd(T1) – ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei fundamentale T1
T1 – perioada proprie fundamentală de vibrație a clădirii în planul ce conține direcția orizontlă considerată
m – masa totală a clădirii calculată ca suma a maselor de nivel mi
γI – factorul de importanță – expunere al construcției
λ – factor de corecție care ține seama de contribuția modului propriu fundamental prin masa modală efectivă asociată acestuia
Pentru determinarea lui λ se v-a calcula T1:
Unde:
Ct – coeficient în funcție de tipul structurii
H – reprezintă înălțimea clădirii măsurată de la nivelul fundației sau de la extremitatea superioară a infrastructurii rigide.
Pentru cadre spațiale din beton armat necontravântuite Ct=0,075
Se verifică T1<Tc
Tc – perioada de colț a spectrului de răspuns
0,48 s <0,7 s
λ= 0,85
γI = 1,00 – clădiri de tip curent
Se calculează Sd(T1) după cum urmează:
Unde:
ag – valoarea de vârf al accelerației terenului pentru proiectare
βt – spectrul normalizat de răspuns elastic
q – factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a răspunsului elastic în răspuns inelastic), cu valori în funcție de tipul structurii și capacitatea acesteia de disipare a energiei
ag=0,12g – pentru Oradea
β0 =2,75
g=9,81 m/s2
Factorul de comportare q se v-a calcula în funcție de tipul structurii (P100-1-2006 Tabelul 5.1):
-pentru structura în cadre cu clasa de ductilitate M (medie):
Raportul αu/α1 introduce influența unora dintre factorii cărora li se datorează suprarezistența structurii, în special a redundanței construcției.
Pentru cadre cu mai multe niveluri și mai multe deschideri:
αu/α1=1,35
Astfel :
Masa totală a clădirii se v-a calcula ca și sumă a elementelor din beton armat, a stratificației și a pereților de compartimentare respectiv de umplutură:
Greutatea elementelor de suprafață:
Greutatea grinzilor și stâlpilor:
Greutatea stratificației: (33,00+25,00)daN/m2 x 853,965 m2=21382,125 daN
Greutatea pereților de închidere și de umplutură luând o grosime medie gmed=15 cm:
853,965m2 x 150 daN/m2=128094,75 daN
Greutatea șarpantei:12904,52 daN
m=G/g=683697,57/9,81=69693,94
Rezultă :
Distribuiția forțelor seismice orizontale:
Forța seismică care acționează la nivelul “i” se calculează cu relația:
Unde:
Fi – forța seismică orizontală static echivalentă la nivelul i
Fb – forța tăietoare de bază corespunzătoare modului fundamental de vibrație, reprezentând rezultanta forțelor seismice orizontale de nivel
mi – masa de nivel
zi – înălțimea nivelului i față de baza construcției
Calculul forțelor seismice orizontale static echivalente:
2.1.CALCULUL ȘARPANTEI DIN LEMN
CALCULUL ȘARPANTEI DIN LEMN
Date generale:
– Clădirea de locuințe este situată în Oradea;
– Regimul de înălțime este P+3E+M;
– Șarpanta se execută din lemn de rășinoase tratat pe suprafață (ignifugat și fungicizat);
– clasa I-a de calitate, pentru elemente întinse;
– clasa a II-a de calitate, pentru elemente comprimate sau încovoiate;
– clasa I-a de exploatare din punct de vedere al condițiilor de umiditate;
– Învelitoarea este din țiglă profilată;
– Panta învelitorii este de 25 grade (100%);
– Dimensiunile în plan ale clădirii sunt următoarele:
– l – deschiderea transversală a clădirii, l = 14.52 m;
– b – lungimea totală a clădirii, b = 16.00 m;
– h1 – înălțimea la streașină, h1 = 11.86 m;
– hs – înălțimea șarpantei, hs = 4.20 m;
Pentru dimensiunile în plan și în elevație ale clădirii proiectate se alege o șarpantă pe scaune, cu popi verticali, având schema de calcul și dimensiunile din figura de mai jos. Învelitoarea din țiglă profilată se așeaza pe suport din șipci orizontale dispuse la 34 cm.
Evaluarea încărcărilor
Încărcări permanente:
Sde înălțime este P+3E+M;
– Șarpanta se execută din lemn de rășinoase tratat pe suprafață (ignifugat și fungicizat);
– clasa I-a de calitate, pentru elemente întinse;
– clasa a II-a de calitate, pentru elemente comprimate sau încovoiate;
– clasa I-a de exploatare din punct de vedere al condițiilor de umiditate;
– Învelitoarea este din țiglă profilată;
– Panta învelitorii este de 25 grade (100%);
– Dimensiunile în plan ale clădirii sunt următoarele:
– l – deschiderea transversală a clădirii, l = 14.52 m;
– b – lungimea totală a clădirii, b = 16.00 m;
– h1 – înălțimea la streașină, h1 = 11.86 m;
– hs – înălțimea șarpantei, hs = 4.20 m;
Pentru dimensiunile în plan și în elevație ale clădirii proiectate se alege o șarpantă pe scaune, cu popi verticali, având schema de calcul și dimensiunile din figura de mai jos. Învelitoarea din țiglă profilată se așeaza pe suport din șipci orizontale dispuse la 34 cm.
Evaluarea încărcărilor
Încărcări permanente:
Se consideră: -încărcarea permanentă normată: gk =129.30 daN/m2.
Încărcarea din zăpadă (CR 1-1-3-2005):
sk=μ1· Ce· Ct·s0,k
μ1 – coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș;
Ce – coeficientul de expunere al amplasamentului construcției;
Ct – coeficientul termic;
s0,k – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2);
În cazul dat panta acoperișului α=25˚. Astfel, panta fiind între 0-30˚, pentru μ2 avem:
μ1=0.8; μ2=1.47;
Ce=1.0 – construcția având expunere parțială;
Ct=1.0 – acoperișul fiind termoizolat;
s0,k =1.5 kN/m2=150 daN/m2 – construcția fiind amplasată înOradea;
Astfel se obține:
sk=0.8·1.0·1.0·150=120 daN/m2
sk=120 daN/m2
Iar pentru situația, când apare și efectul vântului, avem:
sk=1.47·1.0·1.0·150=220.50 daN/m2
sk=220.50 daN/m2.
Se consideră:
-încărcarea din zăpadă normată: zk =120 daN/m2.
Încărcarea din vânt:
Presiunea vântului pe suprafețe, w(z):
w(z)=qref ·ce(z)·cp
qref – presiunea de referință a vântului;
ce(z) – factorul de expunere la înălțimea z deasupra terenului;
cp – coeficientul aerodinamic de presiune (cpe pentru suprafețe exterioare și cpi pentru suprafețe interioare);
qref =0.5 kPa=0.5 kN/m2=50 daN/m2;
ce(z)=cg(z)·cr(z)·ct(z)
cg(z) – factorul de rafală;
cr(z) – factorul de rugozitate;
ct(z) – factorul topografic;
kr(z0)=0.24 – pentru zone urbane dens construite;
z0=1.00 m – pentru zone urbane dens construite;
Înălțimea totală a construcției (h) va fi:
h=16.37 m;
Pentru h=16.37 m>b=16.00 m → z=16.00 m;
cr(z)=0.44;
cg(z)=1+g·Vq=1+g·[2·I(z)]
Vq- coeficientul de variație al fluctuațiilor presiunii, aproximativ egal cu dublul coeficientul de variație al fluctuațiilor vitezei: Vq≈2·I(z);
g – factorul de vârf;
=2.12 – pentru zone urbane dens construite;
I(z)=0.31;
g=3.5;
cg(z)=1+3.5·2·0.31=3.17
cg(z)= 3.17;
ct(z)=1,0;
ce(z)=3.17·0.44·1.0=1.39
ce(z)=1.39
e=min(b, 2h); b=16.00 m; 2h=2·32.74=16.00 m; → e=16.00 m
Coeficienții de presiune (cpe,1) pentru acoperișuri cu două pante de 25o:
Pentru pereți verticali: +1.0
Astfel vom avea încărcările din presiunea vântului:
pentru zona F: w(z)=50·1.39 ·0.4=27.80 daN/m2; w(z)= 27.80 daN/m2;
pentru zona G: w(z)=50·1.39·0.53=36.84 daN/m2; w(z)= 36.84 daN/m2;
pentru zona H: w(z)=50·1.39·0.33=22.94 daN/m2; w(z)= 22.94 daN/m2;
pentru zona I: w(z)=50·1.39·(-0.4)=-27.80 daN/m2; w(z)=-27.80 daN/m2;
pentru zona J: w(z)=50·1.39 ·(-0.84)=-58.38 daN/m2; w(z)=-58.38 daN/m2;
Pentru pereți verticali: w(z)=50·1.39·1.0=69.50 daN/m2; w(z)= 69.50 daN/m2;
Încărcarea utilă: – constă într-o forță concentrată aplicată în zona unde are efectul cel mai defavorabil pentru elementul de acoperiș;
– valoarea normată: P n = 100 daN
– valoarea de calcul: P c = 100 x 1.5 = 150 daN
Dimensionarea elementelor componente ale șarpantei:
Ținând cont de dimensiunile și structura clădirii s-a ales următorul tip de structură pentru șarpantă:
I. Calculul elementelor din lemn cu secțiune simplă solicitate la încovoiere oblică:
Calculul șipcilor:
Alegerea secțiunii și a lemnului. Caracteristicile secțiunii transversale:
Se aleg: – lemn de rășinoase cu secțiunea: b=4.8 cm și h=4.8 cm;
– clasa de rezistență: C35;
– clasa de exploatare: clasa 1.
Aria secțiunii: A=b·h=4,8·4,8=23.04 cm2;
A=23.04 cm2;
Modulul de rezistență:
;
Wx=Wy=18.43 cm3;
Momentul de inerție:
Ix= Iy=44.24 cm4;
Determinarea încărcărilor:
Date pentru determinarea încărcărilor:
ds=0.34 m – pentru țigle profilate; a=25˚→cos25˚=0.906;
gk=55.60 daN/m2; zk=240 daN/m2;
Încărcările care se iau în considerare la calculul șipcilor sunt cele permanente și cele din zăpadă. Încărcările ce-i revin unei șipci se consideră de pe suprafața aferentă și sunt uniform distribuite pe lungimea șipcii. Se determină încărcările normate pe direcția verticală, se descompun apoi după direcția axelor principale de inerție x–x și y–y și se calculeză momentele încovoietoare efective aferente.
Încărcările normate, uniform distribuite pe șipcă, pe direcție verticală sunt:
– încărcări permanente:
gk,s = gk·ds=55.60·0.34=18.91 daN/m; gk,s =18.91 daN/m;
– încărcări din zăpadă:
zk,s = zk ·ds·cosa=240·0.34·0.906=73.93 daN/m; zk,s =73.93 daN/m;
Încărcările normate, uniform distribuite pe șipcă, descompuse după cele două direcții principale de inerție x–x si y–y sunt:
– permanente:
gk,s,x=gk,s·sina=18.91·0.423=7.99 daN/m; gk,s,x=7.99 daN/m;
gk,s,y=gk,s·cosa=18.91·0.906=17.13 daN/m; gk,s,y=17.13 daN/m;
– din zăpadă:
zk,s,x=zk,s·sina=73.93·0.423=31.27 daN/m; zk,s,x=31.27 daN/m;
zk,s,y=zk,s·cosa=73.93·0.906=66.98 daN/m; zk,s,y=66.98 daN/m;
Determinarea deschiderii de calcul:
Deschiderea de calcul pentru șipci se consideră deschiderea interax pentru căpriori:
lc=dc=0.75 m
Determinarea solicitărilor:
Calculul momentelor încovoietoare:
Determinarea tensiunilor de calcul se face cu următoarea relație:
Determinarea rezistențelor caracteristice și de calcul:
fm,k=35 N/mm2; gM=1.3; kmod,g=0.6; kmod,z=0.8;
fm,d=20.53 N/mm2;
Verificarea la încovoiere:
0.204≤1.00 → Relația de verificare este îndeplinită.
Verificarea deformațiilor:
În faza inițială:
Ix= Iy=44.24 cm4;
E0,05=87000 daN/cm2;
Săgețile instantanee, pe cele două direcții, din încărcarea permanentă și din zăpadă sunt:
ug,inst,x=0.0086 cm;
ug,inst,y=0.018 cm;
uz,inst,x=0.033 cm;
uz,inst,y=0.072 cm;
În faza finală:
kdef, z=0.25; kdef, g=0.80 – coeficient care ține cont de durata de acțiune a încărcărilor;
Săgețile finale, pe cele două direcții, din încărcarea permanentă și din zăpadă sunt:
ug,fin,x= ug,inst,x·(1+ kdef, g)=0.0086·1.80=0.015 cm; ug,fin,x=0.015 cm;
uz,fin,x= uz,inst,x·(1+ kdef, z)=0.033·1.25= 0.041 cm; uz,fin,x=0.041 cm;
uz,fin,y= uz,inst,y·(1+ kdef, z)=0.072·1.25= 0.090 cm; uz,fin,y=0.090 cm;
Verificarea de rigiditate ( deformație ) se face cu relația:
ug,fin=0.035 cm;
uz,fin=0.099 cm;
unet,fin= ug,fin+uz,fin=0.035+0.099=0.134 cm;
Săgeate maximă admisă se calculează cu următoarea relație:
;
Săgeata calculată trebuie să verifice relația următoare:
unet,fin ≤lc/200;
0.134 cm<0.38 cm → Relația de verificare este îndeplinită.
II. Calculul elementelor din lemn cu secțiune simplă solicitate la încovoiere dreaptă
Calculul căpriorilor:
Alegerea secțiunii și a lemnului. Caracteristicile secțiunii transversale:
Din condiția realizării unei structuri corecte din punct de vedere termotehnic la mansardă, rezultă hcăprior=15 cm.
Astfel se aleg:
– lemn de rășinoase cu secțiunea: b=15 cm și h=15 cm;
– clasa de rezistență: C35;
– clasa de exploatare: clasa 2.
Aria secțiunii: A=b·h=15·15=225 cm2;
A=225 cm2;
Modulul de rezistență:
;
Wx=562.50 cm3;
Momentul de inerție:
Ix=4218.75 cm4;
Determinarea încărcărilor:
Date pentru determinarea încărcărilor:
dc=0.60 m; a=25˚; gk=129.30 daN/m2; zk=120 daN/m2;
gk,c=gk·dc=129.30·0.60=77.58 daN/m; gk,c=77.58 daN/m;
zk,c=zk·dc=120·0.60=72 daN/m; zk,c=72 daN/m;
gk,c,90=gk,c·cosa=77.58·0.906=70.29 daN/m; gk,c,90=70.29 daN/m;
zk,c,90=zk,c·cosa=72·0.906=65.23 daN/m; zk,c,90=65.23 daN/m;
Determinarea deschiderii de calcul:
– deschiderea maximă de calcul a căpriorilor pe direcție orizontală: d2=3.50 m;
– deschiderea maximă pe direcția înclinată:
lc=d2/cosa=3.50/0.906=3.86 m; lc=3.86 m;
– căpriorii se calculează la încovoiere dreaptă;
Determinarea solicitărilor:
Calculul momentelor încovoietoare:
Calculul forțelor tăietoare:
Md=1.35·Mg+1.5·Mz =1.35·130.91+1.5·121.49=358.96 daN·m;
Md=358.96 daN·m;
Vd=1.35·Vg+1.5·Vz =1.35·135.66+1.5·125.89 =371.98 daN;
Vd=371.98 daN;
σm,d=9.57 N/mm2;
τd=0.37 N/mm2;
Determinarea rezistențelor caracteristice și de calcul:
fm,k=35 N/mm2; fv,k=3.4 N/mm2; gM=1.3; k1,s=1.00;
kh=min[(h/150)0.2; 1,3]; kh=min[1; 1,3]; kh=1.00;
<0.75 → kcrt=1,0;
fm,d=18.87 N/mm2;
fv,d=1.83 N/mm2;
Verificarea la încovoiere:
σm,d≤ fm,d; 9.57 N/mm2<18.87 N/mm2 → Relația de verificare este îndeplinită.
Verificarea la forfecare:
τd ≤ fv,d; 0.37 N/mm2<1.83 N/mm2 → Relația de verificare este îndeplinită.
Verificarea deformațiilor:
În faza inițială:
Ix=4218.75 cm4;
E0,05=87000 daN/cm2;
uz,inst=0.51 cm;
uz,inst=0.51 cm < 1.93 cm → Relația de verificare este îndeplinită.
În faza finală:
ug,inst=0.59 cm;
kdef, z=0.25; kdef, g=0.80;
ug,fin= ug,inst·(1+ kdef, g)=0.55 ·1.80=0.99 cm; ug,fin=0.99 cm;
uz,fin= uz,inst·(1+ kdef, z)=0.51·1.25= 0.64 cm; uz,fin=0.64 cm;
unet,fin= ug,fin+uz,fin=0.99+0.64=1.63 cm;
unet,fin ≤1.93 cm;
1.63 cm<1.93 cm → Relația de verificare este îndeplinită.
Calculul panelor:
Alegerea secțiunii și a lemnului. Caracteristicile secțiunii transversale:
Aleg: – grindă din rășinoase de secțiune: b =15 cm și h=17 cm;
– clasa de rezistență: C35;
– clasa de exploatare: clasa 2.
Aria secțiunii: A=b·h=15·17=255 cm2;
A=255 cm2;
Modulul de rezistență: Wx=b·h2/6=15·202/6=722.50 cm3;
Wx=722.50 cm3;
Momentul de inerție: Ix=b·h3/12=15·173/12=6141.25 cm4;
Ix=6141.25 cm4;
Determinarea încărcărilor:
d2=2.70 m; a=25˚; gk=129.30 daN/m2; zk=120 daN/m2; ρ=480 kg/m3;
gk,p=397.57 daN/m;
zk,p=zk·d2=120·2.70=324 daN/m;
zk,p=324 daN/m;
Determinarea deschiderii de calcul:
T=2.95 m; a=0.2·T=0.2·2.95=0.59 m;
lc=T-a=2.95-0.59=2.36 m;
lc=2.36 m;
Determinarea solicitărilor:
Calculul momentelor încovoietoare:
Calculul forțelor tăietoare:
Md=1.35·Mg+1.5·Mz =1.35·276.79+1.5·225.57=712.02 daN·m;
Md=712.02 daN·m;
Vd=1.35·Vg+1.5·Vz =1.35·469.13+1.5·382.32=1206.81 daN;
Vd=1206.81 daN;
σm,d=9.86 N/mm2;
τd=0.71 N/mm2;
Determinarea rezistențelor caracteristice și de calcul:
fm,k=35 N/mm2; fv,k=3.8 N/mm2; gM=1.3; k1,s=1.00;
kh=min[(h/150)0.2; 1,3]; kh=min[1.025; 1,3]; kh=1.025;
<0.75 → kcrt=1.0;
fm,d=19.04 N/mm2;
fv,d=2.02 N/mm2;
Verificarea la încovoiere:
σm,d≤ fm,d; 9.86 N/mm2<19.04 N/mm2 → Relația de verificare este îndeplinită.
Verificarea la forfecare:
τd ≤ fm,d; 0.71 N/mm2<2.02 N/mm2 → Relația de verificare este îndeplinită.
Verificarea deformațiilor:
În faza inițială:
Ix=6141.25 cm4;
E0,05=87000 daN/cm2;
uz,inst=0.24 cm;
uz,inst=0.24 cm < 1.18 cm → Relația de verificare este îndeplinită.
În faza finală:
ug,inst=0.30 cm;
kdef, z=0.25; kdef, g=0.80;
ug,fin= ug,inst·(1+ kdef, g)=0.30·1.80=0.54 cm; ug,fin=0.54 cm;
uz,fin= uz,inst·(1+ kdef, z)=0.24·1.25= 0.30 cm; uz,fin=0.30 cm;
unet,fin= ug,fin+uz,fin=0.54+0.30=0.84 cm;
unet,fin ≤1.18 cm;
0.84 cm<1.18 cm → Relația de verificare este îndeplinită.
III. Calculul elementelor din lemn cu secțiune simplă solicitate la compresiune
Calculul popilor:
1. Alegerea secțiunii și a lemnului. Caracteristicile secțiunii transversale:
Aleg: – lemn (grindă) de rășinoase de secțiune: b=15 cm și h=15 cm;
– clasa de rezistență: C35;
– clasa de exploatare: clasa 2.
Aria secțiunii: A=b·h=15·15=225 cm2;
A=225 cm2;
Modulul de rezistență: Wx=b·h2/6=15·152/6=562.50 cm3;
Wx=562.50 cm3;
Momentul de inerție: Ix=b·h3/12=15·153/12=4218.75 cm4;
Ix=4218.75 cm4;
Determinarea încărcărilor:
a=25˚; gk=129.30 daN/m2; zk=220.50 daN/m2; ρ=480 kg/m3;
gk,prpană=bpană·hpană· ρ=0.15·0.20·480=14.40 daN/m; gk,prpană=14.40 daN/m;
Gk,prpop=bpop·hpop·Hpop ·ρ; Gk,prpop=0.15·0.15·2.63·480=28.40 daN; Gk,prpop=28.40 daN;
Gk,pop=802.50 daN;
zk,pop=zk·d2·T’=220.50·2.70·1.82=1083.54 daN; zk,pop=1968.00 daN;
Determinarea lungimii de calcul:
lp=Hpop-a/2=2.63-0.33=2.30 m; lp=2.30 m;
Determinarea solicitărilor:
Gtot,dpop=1.35·Gk,pop+1.5·zk,pop=1.35·802.50+1.5·1083.54=2708.69 daN;
Gtot,dpop=2708.69 daN;
Determinarea rezistențelor:
fc,0,k=25 N/mm2; E0,05=87000 daN/cm2;
fc,0,d=13.85 N/mm2
λrel=0.46<0.5 →nu trebuie să ținem cont de flambaj;
Verificarea la compresiune paralelă cu fibrele:
σc,0,d<f c,0,d;
1.20 N/mm2<13.85 N/mm2 → Relația de verificare este îndeplinită.
Calculul tăpilor:
Alegerea secțiunii și a lemnului. Caracteristicile secțiunii transversale:
Aleg: – tălpi din rășinoase de secțiune: b=15 cm și h=15 cm;
– clasa de rezistență: C35;
– clasa de exploatare: clasa 2.
Aria secțiunii: A=b·h=15·15=225 cm2;
A=225 cm2;
Modulul de rezistență: Wx=b·h2/6=15·152/6=562.50 cm3;
Wx=562.50 cm3;
Momentul de inerție: Ix=b·h3/12=15·153/12=4218.75 cm4;
Ix=4218.75 cm4;
Determinarea încărcărilor:
a=45˚; gk=137.89 daN/m2; zk=220.50 daN/m2; ρ=480 kg/m3;
gk,prpană=bpană·hpană· ρ=0.15·0.20·480=14.40 daN/m; gk,prpană=14.40 daN/m;
Gk,prpop=bpop·hpop·Hpop ·ρ; Gk,prpop=0.15·0.15·2.63·480=28.40 daN; Gk,prpop=28.40 daN;
Gk,pop=783.31 daN;
zk,pop=zk·d2·T’=220.50·1.82·2.63=1055.45 daN; zk,pop=1055.45 daN;
Determinarea lungimii de calcul:
lp=0.60 m;
Determinarea solicitărilor:
Gtot,dpop=1.35·Gk,pop+1.5·zk,pop=1.35·783.31+1.5·1055.45=2640.64daN;
Gtot,dpop=2640.64 daN;
Determinarea rezistențelor:
fc,90,k=6.0 N/mm2; E0,05=87000 daN/cm2;
fc,90,d=3.32 N/mm2;
Verificarea la compresiune paralelă cu fibrele:
σc,0,d≤kc,90· fc,90,d
kc,90=1;
1.17 N/mm2<3.32 N/mm2 → Relația de verificare este îndeplinită.
2.2.PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR
STRUCTURALE
Predimensionarea plăcii:
Predimensionarea planșeului se face pe baza criteriilor de rigiditate și izolare fonică.
L0= 6,05 m
t0=4,60 m
Se alege o grosimea plăcii de : hpl=14 cm.
Predimensionarea grinzii longitudinale:
Dimensiunile grinzii longitudinale se stabilesc preliminar considerănd criteriile de rigiditate si arhitecturale.
Predimensionarea grinzii transversale:
Dimensiunile grinzii longitudinale se stabilesc preliminar considerănd criteriile de rigiditate si arhitecturale.
Predimensionarea stâlpilor:
În faza de predimensionare se urmărește limitarea efortului axial normalizat de compresiune în stâlpi pentru asigurarea ductilității acestora. Ductilitatea elementelor lungi de beton armat este strâns legată de nivelul de solicitare axială.
In calculul forței axiale din fiecare stâlp se consideră rezultantele încărcărilor distribuite pe placa, pe grinzile perimetrale, pe grinzile interioare și greutatea proprie a stâlpilor. Aceste rezultante se cumulează pe înălțime obținându-se forța axială la parter. Condiția de limitare a forței axiale se pune în zona plastică a stâlpului conform mecanismului de plastificare optim. În acest caz, articulațiile plastice trebuie să se formeze la baza stâlpilor de la parter.
Secțiunile stâlpilor la parter se determină din condiția ca efortul axial mediu de compresiune, normalizat prin împărțire la fcd, să fie mai mic decât 0,25, 0,30 și 0,35 pentru stâlpul de colț, cel marginal și, respectiv, cel central. Scopul este ca, la final, după aplicarea și a încărcărilor laterale efortul axial mediu normalizat să se situeze sub 0,40 în toți stâlpii.
Stâlpi marginali:
-Se determină încărcările aferente unui stâlp marginal:
Aria aferentă stâlpului marginal:
La nivelul mansardei:
Planșeu mansardă:
Grinzi longitudinale:
Grindă transversală:
Stratificație (beton de egalizare+pardoseală):
Perete despărțitor (gmed=15 cm):
Tencuială pereți:
Încărcarea utilă:
Încărcarea din șarpantă:
Nm,mansardă=36674,45 daN
2. La nivelul etajului curent:
Planșeu etaj curent:
Grinzi longitudinale:
Grindă transversală:
Stratificație (beton de egalizare+pardoseală):
Perete despărțitor (gmed=15 cm):
Tencuială pereți:
Încărcarea utilă:
Nm,etaj curent=12991,04 daN
Forța axială la baza stâlpului rezultă (se alege inițial o secțiune de 40×40 cm):
Se alege o secțiune de :
Stâlpi de colț:
-Se determină încărcările aferente unui stâlp de colț:
Aria aferentă stâlpului de colț:
La nivelul mansardei:
Planșeu mansardă:
Grindă longitudinală:
Grindă transversală:
Stratificație (beton de egalizare+pardoseală):
Perete despărțitor (gmed=15 cm):
Tencuială pereți:
Încărcarea utilă:
Încărcarea din șarpantă:
Nm,mansardă=28493,83 daN
2. La nivelul etajului curent:
Planșeu etaj curent:
Grindă longitudinală:
Grindă transversală:
Stratificație (beton de egalizare+pardoseală):
Perete despărțitor (gmed=15 cm):
Tencuială pereți:
Încărcarea utilă:
Nm,etaj curent=5922,61 daN
Forța axială la baza stâlpului rezultă (se alege inițial o secțiune de 40×40 cm):
Se alege o secțiune de :
Stâlpi centrali:
-Se determină încărcările aferente unui stâlp central:
Aria aferentă stâlpului central:
La nivelul mansardei:
Planșeu mansardă:
Grinzi longitudinali:
Grinzi transversale:
Stratificație (beton de egalizare+pardoseală):
Perete despărțitor (gmed=15 cm):
Tencuială pereți:
Încărcarea utilă:
Încărcarea din șarpantă:
Nm,mansardă=41993,93 daN
2. La nivelul etajului curent:
Planșeu etaj curent:
Grinzi longitudinali:
Grinzi transversale:
Stratificație (beton de egalizare+pardoseală):
Perete despărțitor (gmed=15 cm):
Tencuială pereți:
Încărcarea utilă:
Nm,etaj curent=14446,10 daN
Forța axială la baza stâlpului rezultă (se alege inițial o secțiune de 40×40 cm):
Se alege o secțiune de :
2.3.CALCUL STATIC STRUCTURAL
FOLOSIND PROGRAMUL AXIS VM11
Modelul structurii de rezistență – Randare cu textură:Diagrama înfășurătoare de momente încovoietoare (My) – Cadru Ax 1:
Diagrama înfășurătoare de forțe tăietoare (Vz) – Cadru Ax 1:
Diagrama înfășurătoare de momente încovoietoare (My) – Cadru Ax 2:
Diagrama înfășurătoare de forțe tăietoare (Vz) – Cadru Ax 2:
Diagrama înfășurătoare de momente încovoietoare (My) – Cadru Ax 3:
Diagrama înfășurătoare de forțe tăietoare (Vz) – Cadru Ax 3:
Diagrama înfășurătoare de momente încovoietoare (My) – Cadru Ax 4:
Diagrama înfășurătoare de forțe tăietoare (Vz) – Cadru Ax 4:
Diagrama înfășurătoare de momente încovoietoare (My) – Cadru Ax D:
Diagrama înfășurătoare de forțe tăietoare (Vz) – Cadru Ax D:
Diagrama înfășurătoare de momente încovoietoare (My) – Cadru Ax C:
Diagrama înfășurătoare de forțe tăietoare (Vz) – Cadru Ax C:
Diagrama înfășurătoare de momente încovoietoare (My) – Cadru Ax B:
Diagrama înfășurătoare de forțe tăietoare (Vz) – Cadru Ax B:
Diagrama înfășurătoare de momente încovoietoare (My) – Cadru Ax A:
Diagrama înfășurătoare de forțe tăietoare (Vz) – Cadru Ax A:
Diagrama de momente înfășurătoare mx și my a plăcii de la etajul II:
Diagrama înfășurătoare de forțe axiale pe cadrul longitudinal:
2.4.DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
2.4.1CALCULUL PLANSEULUI DE NIVEL CURENT ( PESTE ETAJUL I)
În cadrul proietului, planșeul s-a considerat din beton armat monolit de clasă C20/25, cu o grosime de 14 cm din etapa de predimensionare.
Calculul planșeului se efectuază prin metoda stărilor limită conform SR-EN 1992-1-1-2004, pentru porțiunea de planșeu cu dimensiunile cele mai mari din cadrul unui nivel. Se adoptă un procedeu de calcul simplificat prin care se parcurg următoarele etape:
Alegerea modului de armare
Evaluarea încărcărilor, calcul static al planșeului
Calculul armăturii de rezistență
Armarea planșeului
1.Alegerea modului de armare:
Se determină prin verificarea relației:
– armarea se face numai pe o direcție, paralel cu latura scurtă, cealaltă direcție fiind armată cu armătură de repartiție
– armarea se face după ambele direcții ale plăcii
2. Evaluarea încărcărilor
a) Încărcări permanente din greutate proprie (g)
– greutate proprie placă:
– greutate proprie pardoseală: gpr,cc- corespunzător soluției adoptate
b) Încărcări temporare (p)
– încărcărea utilă:
c) Încărcări totale (q)
Calculul static al planșeului
Planșeul se calculează după cele două direcții, paralele cu laturile plăcii, urmărindu-se determinarea momentelor încovoietoare maxime, funcție de care se dimensionează armăturile de rezistență corespunzătoare.Datorită continuitații planșeului de la o încăpere la alta și a existenței centurilor de beton armat de legătura cu pereții, placa se poate considera încastrată pe margini (în zona pereților portanți).
Pentru calcul se detașeaza căte o fașie de planșeu cu lațimea de 1 m, situate în zona centrală, dupa fiecare direcție, care se comportă similar unor grinzi. Aceste "grinzi" au același mod de rezemare ca și planșeul din care fac parte, deci sunt dublu încastrate; fiecărei fașii de placă îi va reveni din încărcărea totală a planșeului (qcpl) o anumita cota parte q1c respectiv q2c.
Deschiderea de calcul a planșeului (l) se consideră între fețele laterale interioare ale centurilor de legătură cu pereți. Dacă se cunosc valorile încărcărilor aferente celor două direcții se pot determina momentele încovoietoare maxime, necesare dimensionării. Încărcările de pe cele două direcții se stabilesc pe baza egalității săgeților la intersecția celor două fașii, deformata plăcii fiind continuă.
În standarde valorile acestor fracții sunt date tabelar, sub formă unor coeficienți (β1 și β2), funcție de raportul laturilor (Ɣ = ly/ l x) și de modul de rezemare al plăcii.
3. Calculul armăturii de rezistență
Se adoptă:
– clasa betonului: (C20/25), cu rezistența de calcul fcd =13,33 N/mm2;
– tipul oțelului: PC 52, cu fyd = 300 N/mm2.
Se cunosc :
hp (în mm);
M (în N*mm);
b = 1m =1000 (mm);
a (mm) > 10 mm
Se determină:
h0 = hp – a în care:
a – acoperirea cu beton a armăturii; a se adoptă de 25 mm.
Se calculează expresiile μ și popt utilizate pentru calculul armăturii:
Aria necesară a armăturii de rezistență (Ast) se calculează cu relația:
care se particularizează pentru cele două direcții, obținându-se: Aay și Aax.
Corespunzător acestor arii se stabilește numărul de bare de oțel beton, adoptându-se diametre de min. 6 mm, fără a se depăși însă 14 bare/m.
Ariile secțiunii transversale ale barelor rotunde din oțel-beton, pentru câteva diametre uzuale la plăci de beton armat pentru planșee se dau mai jos:
5. Armarea planșeului. Reguli, recomandări.
Armătura rezultată din calcul se repartizează pe direcția respectivă pe lățimea de 1 m a planșeului (maxim 14 bare).
– se recomandă folosirea de bare cu diametre Ø = 6…32 mm;
– distanța dintre bare trebuie să fie de minim 70 mm, maxim 2·hp;
– pentru aceeași placă nu se folosesc mai mult de 2 diametre de bare;
– acoperirea cu beton a armăturii trebuie să fie de minim 10 mm;
– barele se prevăd cu ciocuri semicirculare cu lungimea de 14 · Ø;
Procentul de armare pentru plăci trebuie să fie cuprins între 0,3 și 0,9%, valorile optime fiind: pentru oțel beton OB 37 – 0,4.. .0,8%; pentru PC 52 – 0,3…0,6%; pentru STNB – 0,25.. .0,5 %. Valoarea minimă admisă: popt = 0,05…0,1 %;
Cel puțin 1/3 din barele din câmp se prelungesc dincolo de reazem, iar restul se ridică la 45° pe reazeme;
Dispunerea armăturii pe placă se face pe fâșii (marginale și centrale), considerate după cele două direcții:
• pe fâșia centrală a plăcii se prevede armătura rezultată din calcul,
• pe fâșiile marginale armătura se reduce la jumătate, dar se prevăd cel puțin 3 bare/m.
Algoritmul de calcul al planșeului de beton armat:
– Se stabilește prin predimensionare grosimea plăcii de beton armat hp; în cadrul proiectului s-a adoptat hp = 14 cm.
– Se adoptă modul de armare, după una sau două direcții, funcție de raportul laturilor planșeului (λ = lx / ly).
– Se evaluează încărcarea totală de calcul pe m2 de planșeu.
– Se calculează componentele încărcării pentru cele două direcții;
– Se calculează caracteristicile m și popt.
– Se determină prin calcul aria de armatură necesară pe cele două;
– Se stabilește numărul necesar de bare, funcție de diametre, ținând seama de măsurile constructive indicate pentru plăci de beton armat;
– Se stabilesc datele pentru întocmirea planului de armare: numărul bare drepte, înclinate și călăreți, lungimea segmentelor barelor.
a) Plăci armate pe o direcție (pentru care 10 max/10 min > 2,0)
În cazul plăcilor armate pe o direcție, perpendicular pe direcția armăturilor de rezistență din câmp și de pe reazem se dispun armături constructive, de repartiție.
Armăturile de repartiție se dispun la partea inferioară a plăcilor, pe toată deschiderea, iar la partea superioară, pe lungimea barelor pentru momentele negative. Secțiunea pe metru a acestor bare trebuie să fie cel puțin 4Ø6 respectiv 0,15·Aa, în cazul plăcilor obișnuite (Aa este aria armăturii de rezistență dispusă după direcția scurtă pe metru linear) sau 0,25·Aa, în cazul plăcilor cu încărcări concentrate mari.
Pentru preluarea momentelor încovoietoare locale de încastrare pe reazemele cu continuitate de pe direcția laturii mari (y) respectiv a tendinței de forfecare între placă și grindă, se prevăd călăreți: aceste bare suplimentare trebuie să respecte condițiile de armare minime, date pentru barele de rezistență de pe direcția scurtă. De regulă, aceste bare sunt 5Ø6/m (PC52) sau 5Ø8/m (OB37). Călăreții se prelungesc de o parte și de alta a reazemului cu lungimea 0,25·l0x.
b) Plăci armate pe două direcții (pentru care l0max/l0min < 2,0).
Pentru plăcile armate pe două direcții, armăturile de rezistență se dispun respectând prescripțiile curente, pentru fiecare direcție în parte.
Armătura de rezistență paralelă cu direcția scurtă, se dispune pe rândul întâi barele Aax, iar barele Aay paralele cu latura mai mare, se dispun pe rândul al doilea. Acest mod de așezare este rațional, deoarece în cazurile obișnuite, aria de armătură pe direcția mai scurtă rezultă mai mare decât cea de pe direcția lungă.
La calculul ariilor de armătură se ține seama de așezarea pe două rânduri, prin mărimea înălțimii utile a plăcii: h0x >h0y dacă lx<ly. La partea inferioară a plăcii armăturile de rezistență a plăcii după direcțiile x și y se încrucișează pe toată suprafața plăcii, în timp ce în zonele aflate la partea superioară a plăcii, armăturile de rezistență sunt dispuse numai pe o direcție. În aceste zone, este deci necesară armătură de repartiție. Aceste armături trebuie să respecte condițiile pentru armăturile de repartiție ale plăcilor armate pe o direcție.
Calculul momentelor încovoietoare minime și maxime:
Planșeul va fi împărțit în fășii late de un metru pe cele două direcții și se consideră încărcările repartizate pe cele două direcții x și y în funcție de raportul laturilor și a coeficientului.
Momentele sun calculate cu ajutorul programului AXIS VM11. După ce avem momentele calculăm ariile de armătură.
Fâșia 1x:
Fâșia 2x:
Fâșia 3x:
Fâșia 4x:
Fâșia 5x:
Fâșia 6x:
Fâșia 7x:
Fâșia 1y:
Fâșia 2y:
Fâșia 3y:
Fâșia 4y:
Determinarea ariilor de armătură în secțiunile caracteristice:
Determinarea ariei de armătură se face considerăndu-se grosimea plăcii cunoscută din predimensionare și alegăndu-se materialele,clasa de beton respective marca armăturii, din care va fi alcătuită placa.
Pornind de la grosimea rezultată din predimensionare se determină înălțimea utilă efectivă:
– la plăcile armată pe două direcții
dx = hf – cnom – Øx/2
dy = hf – cnom – Øx – Øy/2
în care:
dx – înălțimea utilă efectivă pe direcția x
dy – înălțimea utilă efectivă pe direcția y
hf – grosimea plăcii
cnom – grosimii stratului de acoperire
ϒc – coeficientul parțial pentru beton
fck – valoarea caracteristică a rezistenței la compresiune a betonului;
αcc = 1
fck = 20 N/mm2 pentru beton de clasa C20/25
fyk = 345 N/mm2 –limita de curgere al armăturii PC52
Armare inferioară:
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 1:
M=14,10 daN∙m
Aeff =2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 1:
M=203,70 daN∙m
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 2:
M=547,70 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 2:
M=422,00 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 3:
M=243,30 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 3:
M=253,80 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 4:
M=355,80 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff =2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 4:
M=329,40 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 5:
M=6,60 daN∙m
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 5:
M=229,60 daN∙m
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 6:
M=532,60 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 6:
M=672,50 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 7:
M=616,70 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 7:
M=762,50 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 8:
M=153,60 daN∙m
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 8:
M=257,40 daN∙m
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 9:
M=802,80 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,87 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 9:
M=896,50 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,87 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 10:
M=523,70 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 10:
M=732,80 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 11:
M=669,90 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 11:
M=937,70 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 3,35 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 12:
M=94,20 daN∙m
Aeff = 2,51 cm2
alculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 12:
M=181,30 daN∙m
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 13:
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 13:
M=160,5 daN∙m
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția y pentru placa 14:
M=96,30 daN∙m
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură în câmp pe direcția x pentru placa 14:
M=228,10 daN∙m
Aeff = 2,51 cm2
Armare superioară:
Calculul ariei de armătură pe direcția y pe reazemul 1-1:
M=908,80 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 3,35 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția y pe reazemul 2-2:
M=1386,80 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 4,49 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția y pe reazemul 3-3:
M=627,70 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția y pe reazemul 4-4:
M=689,80 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția y pe reazemul 5-5:
M=1353,10 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 4,49 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția y pe reazemul 6-6:
M=980,90 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 3,35 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția y pe reazemul 7-7:
M=1130,10 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 4,02 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția y pe reazemul 8-8:
M=965,50 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 3,35 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția y pe reazemul 9-9:
M=1023,00 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 3,35 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția y pe reazemul 10-10:
M=1023,00 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 3,35 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția y pe reazemul 11-11:
M=678,00 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția x pe reazemul 2-2`:
M=687,10 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția x pe reazemul 1-2
M=671,60 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția x pe reazemul 1-3:
M=618,10 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția x pe reazemul 4-4`:
M=557,80 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția x pe reazemul 2(3)-5(6):
M=835,20 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,87 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția x pe reazemul 3(4)-6(7):
M=1187,20 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 4,02 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția x pe reazemul 4-7:
M=740,50 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția x pe reazemul 5-8:
M=704,20 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,51 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția x pe reazemul 5(6)-8(9):
M=1362,20 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 4,49 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția x pe reazemul 6(7)-9(10):
M=1324,40 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 4,49 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția x pe reazemul 7-10:
M=886,00 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,87 cm2
Calculul ariei de armătură pe direcția x pe reazemul 7-10:
M=839,30 daN∙m
hf = 140 mm
b = 1000 mm
mm
Aeff = 2,87 cm2
2.4.2.CALCULUL GRINZII TRANSVERSALE
Prevederi suplimentare pentru grinzi
Pentru grinzile monolite înălțimea se adoptă, de regulă, multiplu de:
– 50 mm, dacă h < 600 mm
– 100 mm, dacă h > 600 mm
Lățimea grinzii b se ia de regulă multiplu de 50 mm.
Pentru grinzile monolite cu b < 200 mm se poate alege: b=120; 150; 180; 200 mm
Grinzile se armează cu carcase spațiale, în care barele sunt legate cu sârmă, sau sunt sudate.
Armăturile longitudinale de rezistență
Diametre utilizate și distanțe între armături
Diametrul minim este de 10 mm; diametrul maxim admis este de regulă, 25 mm. La grinzile din beton ușor, barele cu diametrul > 12 mm trebuie să fie din oțel cu profil periodic.
Distanțele libere între armături trebuie să respecte condițiile date. Pentru a permite introducerea previbratorului, unul din spațiile dintre barele de la partea superioară a grinzii, de preferință situat în axul grinzii, trebuie să fie cel puțin 50 mm. Distanța interax pentru barele din zona întinsă va fi de maxim 200 mm.
Se recomandă ca armăturile să se aleagă astfel încât, să fie dispuse pe cel mult două rânduri, atât în partea inferioară, cât și în partea superioară a grinzilor. Dacă sunt necesare armături și pe rândul al treilea, acestea se dispun la distanțe interax duble față de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri. Armăturile se plasează pe aceeași verticală; nu este permisă intercalarea lor deoarece împiedică pătrunderea betonului.
Procente de armare longitudinale
Procente minime pentru armăturile longitudinale în zonele întinse ale grinzilor, pmin.
Rigle de cadru participante la structuri din zone seismice
– în zonele seismice de calcul A…E:
– pentru armăturile întinse de pe reazeme 0,45
– pentru celelalte armături întinse 0,15
In secțiunile de reazem ale riglelor cadrelor participante la structuri din zone seismice raportul între cantitatea de armătură de la partea inferioară și cea de la partea superioară trebuie să fie cel puțin 0,4 la construcții aflate în zonele seizmice de calcul A,B și C și cel puțin 0,3 în zonele D și E.
Ancorarea și înnădirea acestor armături ca pentru bare solicitate la întindere, chiar dacă din gruparea specială ele rezultă solicitate numai la compresiune.
Armăturile longitudinale ale grinzilor, în cazul barelor legate cu sârmă în carcase, pot fi drepte, sau cu porțiuni drepte și porțiuni înclinate.
Tendința actuală este de a arma grinzile cu bare longitudinale drepte și cu etrieri, pentru reducerea consumului de manopere necesare fasonării și montării armăturilor, ca de exemplu în cazul grinzilor continue obișnuite sau în cazul riglelor, cadrelor în zone seismice.
Dacă se utilizaează și bare cu porțiuni înclinate specifice grinzilor la care încărcările gravitaționale sunt preponderente, se respectă următoarele:
– unghiul de înclinare este de regulă 45˚, iar racordarea porțiunilor drepte cu cele înclinate se face cu o rază de curbură ≥ l0·d; nu se admit armături înclinate sub formă de bare flotante;
– barele înclinate se termină cu porțiuni drepte – cel puțin o treime din armăturile din cîmpul grinzilor și cel puțin barele longitudinale din colțurile etrierilor se mențin drepte și se ancorează dincolo de reazeme cu bare solicitate la întindere; barele înclinate nu se plasează lângă fețele laterale ale grinzilor, pentru a evita fisurarea prin despicarea stratului de acoperire cu beton, datorită presiunii mari care acționează asupra betonului în porțiunile curbe ale armăturilor;
– barele înclinate pot fi ridicate într-o singură secțiune sau în mai multe secțiuni, după cum rezultă necesar din calculul la forță tăietoare. Prima secțiune de înclinare se prevede la o distanță de cel mult 50 mm de la marginea reazemului; se recomandă ca distanța între prima și a doua secțiune de înclinare să nu fie mai mare decât înălțimea grinzii, iar în cazul în care sunt necesare mai mult de 2 secțiuni de înclinare, distanțele dintre aceste secțiuni să fie cel mult l,5·h.
Pentru riglele cadrelor făcând parte din structuri amplasate în zone seismice, cel mai frecvent se utilizează armarea cu bare drepte și etrieri.
În nodurile intermediare, ancorarea armăturilor longitudinale ale riglelor se realizează prin îndoirea barelor în interiorul nodului; acest mod de armare decurge din necesitatea de a evita ancorarea în zona potențial plastică din deschiderea următoare. Din acest motiv în nodurile marginale, armăturile de la partea superioară și cele de la partea inferioară trebuie să fie independente.
Armăturile longitudinale din grinzi care se ancorează în noduri, se prelungesc de la planul median al nodului cu lungimea de ancorare la.
Dacă lungimea de ancorare nu se poate realiza din cauza dimensiunilor insufuciente ale nodurilor cadrelor, ancorarea barelor laminate la cald cu profil periodic poate fi înbunătățită prin sudarea unor bare transversale.
Armăturile longitudinale de montaj
Se dispun:
– la fiecare colț de etrier, în zonele în care nu sunt necesare din calcul armături comprimate de rezistență, de exemplu, în zona de câmp la partea superioară a grinzii.
– pe fețele laterale ale grinzilor, cu h >700 mm la distanțe de cel mult 400 mm; aceste bare se leagă între ele în sens transversal cu agrafe, dispuse din doi în doi etrieri.
Armăturile transversale
Etrierii închiși se prevăd:
– pe toate lungimea grinzilor independente fără placă la partea superioară
– în zonele în care există armături de rezistență la partea superioară a grinzilor
Diametrele minime ale etrierilor sunt:
– în cazul carcaselor legate cu sârmă (PC52, PC60, OB37) cel puțin ¼ din diametrul maxim al armăturilor longitudinale, respectiv cel puțin:
– 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800mm
– 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm.
Calculul static al grinzii se va face cu programul AXIS VM11
Se vor lua rezultatele din programul AXIS VM11 pentru fiecare grinda (transversala si longitudinala).
Dimensionarea armăturilor:
Dimensiunile grinzii:
b=200 mm
h=450 mm
Caracteristicile materialelor:
Beton C20/25 (clasa minimă de beton pentru clasa de expunere XC1):
Armătură PC52:
1.)Dimensionarea armăturii la moment încovoietor:
În câmp între nodurile 55-54:
MEd,55-54=4069,10 daN∙m
Placa fiind situată în zona comprimată a grinzii, aceasta se dimensionează ca o secțiune T simplu armată. Lățimea activă de placă trebuie să îndeplinească condițiile:
=> beff=2100 mm
Înălțimea utilă a grinzii pentru un rand de armături longitudinale cu diametrul de 20 mm se obține cu relația:
Stratul de acoperire cu beton:
Se verifică poziția axei neutre cu relația:
În reazemul nodului 54:
MEd,54=6721,50 daN∙m
2.)Dimensionarea armăturii la forță tăietoare:
Reazemul 54:
VEd,54=74,21 kN
Unde:
cRdc=0,18/γc=0,12 – coeficient dat în anexa națională
Se determină capacitatea portantă a diagonalelor comprimate de beton VRd,max pentru unghiul minim de înclinare, adică 𝑐𝑡𝑔𝜃=2,5:
Deoarece VEd54,red < VRd,max, se alege o valoare medie pentru 𝑐𝑡𝑔𝜃=1,75, cu care se determină distanța dintre etrieri, pentru etrieri cu două ramuri de forfecare și diametrul barei de 8 mm cu Asw = 2 · 50,3 = 101 mm2.
Reazemul 55:
VEd,54=65,47 kN
Unde:
cRdc=0,18/γc=0,12 – coeficient dat în anexa națională
Se determină capacitatea portantă a diagonalelor comprimate de beton VRd,max pentru unghiul minim de înclinare, adică 𝑐𝑡𝑔𝜃=2,5:
Deoarece VEdA,red < VRd,max, se alege o valoare medie pentru 𝑐𝑡𝑔𝜃=1,75, cu care se determină distanța dintre etrieri, pentru etrieri cu două ramuri de forfecare și diametrul barei de 8 mm cu Asw = 2 · 50,3 = 101 mm2.
2.4.3.CALCULUL GRINZII LONGITUDINALE
Prevederi suplimentare pentru grinzi
Pentru grinzile monolite înălțimea se adoptă, de regulă, multiplu de:
– 50 mm, dacă h < 600 mm
– 100 mm, dacă h > 600 mm
Lățimea grinzii b se ia de regulă multiplu de 50 mm.
Pentru grinzile monolite cu b < 200 mm se poate alege: b=120; 150; 180; 200 mm
Grinzile se armează cu carcase spațiale, în care barele sunt legate cu sârmă, sau sunt sudate.
Armăturile longitudinale de rezistență
Diametre utilizate și distanțe între armături
Diametrul minim este de 10 mm; diametrul maxim admis este de regulă, 25 mm. La grinzile din beton ușor, barele cu diametrul > 12 mm trebuie să fie din oțel cu profil periodic.
Distanțele libere între armături trebuie să respecte condițiile date. Pentru a permite introducerea previbratorului, unul din spațiile dintre barele de la partea superioară a grinzii, de preferință situat în axul grinzii, trebuie să fie cel puțin 50 mm. Distanța interax pentru barele din zona întinsă va fi de maxim 200 mm.
Se recomandă ca armăturile să se aleagă astfel încât, să fie dispuse pe cel mult două rânduri, atât în partea inferioară, cât și în partea superioară a grinzilor. Dacă sunt necesare armături și pe rândul al treilea, acestea se dispun la distanțe interax duble față de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri. Armăturile se plasează pe aceeași verticală; nu este permisă intercalarea lor deoarece împiedică pătrunderea betonului.
Procente de armare longitudinale
Procente minime pentru armăturile longitudinale în zonele întinse ale grinzilor, pmin.
Rigle de cadru participante la structuri din zone seismice
– în zonele seismice de calcul A…E:
– pentru armăturile întinse de pe reazeme 0,45
– pentru celelalte armături întinse 0,15
In secțiunile de reazem ale riglelor cadrelor participante la structuri din zone seismice raportul între cantitatea de armătură de la partea inferioară și cea de la partea superioară trebuie să fie cel puțin 0,4 la construcții aflate în zonele seizmice de calcul A,B și C și cel puțin 0,3 în zonele D și E.
Ancorarea și înnădirea acestor armături ca pentru bare solicitate la întindere, chiar dacă din gruparea specială ele rezultă solicitate numai la compresiune.
Armăturile longitudinale ale grinzilor, în cazul barelor legate cu sârmă în carcase, pot fi drepte, sau cu porțiuni drepte și porțiuni înclinate.
Tendința actuală este de a arma grinzile cu bare longitudinale drepte și cu etrieri, pentru reducerea consumului de manopere necesare fasonării și montării armăturilor, ca de exemplu în cazul grinzilor continue obișnuite sau în cazul riglelor, cadrelor în zone seismice.
Dacă se utilizaează și bare cu porțiuni înclinate specifice grinzilor la care încărcările gravitaționale sunt preponderente, se respectă următoarele:
– unghiul de înclinare este de regulă 45˚, iar racordarea porțiunilor drepte cu cele înclinate se face cu o rază de curbură ≥ l0·d; nu se admit armături înclinate sub formă de bare flotante;
– barele înclinate se termină cu porțiuni drepte – cel puțin o treime din armăturile din cîmpul grinzilor și cel puțin barele longitudinale din colțurile etrierilor se mențin drepte și se ancorează dincolo de reazeme cu bare solicitate la întindere; barele înclinate nu se plasează lângă fețele laterale ale grinzilor, pentru a evita fisurarea prin despicarea stratului de acoperire cu beton, datorită presiunii mari care acționează asupra betonului în porțiunile curbe ale armăturilor;
– barele înclinate pot fi ridicate într-o singură secțiune sau în mai multe secțiuni, după cum rezultă necesar din calculul la forță tăietoare. Prima secțiune de înclinare se prevede la o distanță de cel mult 50 mm de la marginea reazemului; se recomandă ca distanța între prima și a doua secțiune de înclinare să nu fie mai mare decât înălțimea grinzii, iar în cazul în care sunt necesare mai mult de 2 secțiuni de înclinare, distanțele dintre aceste secțiuni să fie cel mult l,5·h.
Pentru riglele cadrelor făcând parte din structuri amplasate în zone seismice, cel mai frecvent se utilizează armarea cu bare drepte și etrieri.
În nodurile intermediare, ancorarea armăturilor longitudinale ale riglelor se realizează prin îndoirea barelor în interiorul nodului; acest mod de armare decurge din necesitatea de a evita ancorarea în zona potențial plastică din deschiderea următoare.
Din acest motiv în nodurile marginale, armăturile de la partea superioară și cele de la partea inferioară trebuie să fie independente.
Armăturile longitudinale din grinzi care se ancorează în noduri, se prelungesc de la planul median al nodului cu lungimea de ancorare la.
Dacă lungimea de ancorare nu se poate realiza din cauza dimensiunilor insufuciente ale nodurilor cadrelor, ancorarea barelor laminate la cald cu profil periodic poate fi înbunătățită prin sudarea unor bare transversale.
Armăturile longitudinale de montaj
Se dispun:
– la fiecare colț de etrier, în zonele în care nu sunt necesare din calcul armături comprimate de rezistență, de exemplu, în zona de câmp la partea superioară a grinzii.
– pe fețele laterale ale grinzilor, cu h >700 mm la distanțe de cel mult 400 mm; aceste bare se leagă între ele în sens transversal cu agrafe, dispuse din doi în doi etrieri.
Armăturile transversale
Etrierii închiși se prevăd:
– pe toate lungimea grinzilor independente fără placă la partea superioară
– în zonele în care există armături de rezistență la partea superioară a grinzilor
Diametrele minime ale etrierilor sunt:
– în cazul carcaselor legate cu sârmă (PC52, PC60, OB37) cel puțin ¼ din diametrul maxim al armăturilor longitudinale, respectiv cel puțin:
– 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800mm
– 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm
Calculul static al grinzii se va face cu programul AXIS VM11
Se vor lua rezultatele din programul AXIS VM11 pentru fiecare grinda (transversala si longitudinala).
Dimensionarea armăturilor:
Dimensiunile grinzii:
b=250 mm
h=550 mm
Caracteristicile materialelor:
Beton C20/25 (clasa minimă de beton pentru clasa de expunere XC1):
Armătură PC52:
1.)Dimensionarea armăturii la moment încovoietor:
În câmp între nodurile 50-54:
MEd,50-54=4375,40 daN∙m
Placa fiind situată în zona comprimată a grinzii, aceasta se dimensionează ca o secțiune T simplu armată. Lățimea activă de placă trebuie să îndeplinească condițiile:
=> beff=2100 mm
Înălțimea utilă a grinzii pentru un rand de armături longitudinale cu diametrul de 20 mm se obține cu relația:
Stratul de acoperire cu beton:
Se verifică poziția axei neutre cu relația:
În reazemul nodului 50:
MEd,54=7808,80 daN∙m
2.)Dimensionarea armăturii la forță tăietoare:
Reazemul 54:
VEd,54=53,80 kN
Unde:
cRdc=0,18/γc=0,12 – coeficient dat în anexa națională
Se determină capacitatea portantă a diagonalelor comprimate de beton VRd,max pentru unghiul minim de înclinare, adică 𝑐𝑡𝑔𝜃=2,5:
Deoarece VEd50,red < VRd,max, se alege o valoare medie pentru 𝑐𝑡𝑔𝜃=1,75, cu care se determină distanța dintre etrieri, pentru etrieri cu două ramuri de forfecare și diametrul barei de 8 mm cu Asw = 2 · 50,3 = 101 mm2.
Reazemul 55:
VEd,54=39,41 kN
Unde:
cRdc=0,18/γc=0,12 – coeficient dat în anexa națională
Se determină capacitatea portantă a diagonalelor comprimate de beton VRd,max pentru unghiul minim de înclinare, adică 𝑐𝑡𝑔𝜃=2,5:
Deoarece VEdA,red < VRd,max, se alege o valoare medie pentru 𝑐𝑡𝑔𝜃=1,75, cu care se determină distanța dintre etrieri, pentru etrieri cu două ramuri de forfecare și diametrul barei de 8 mm cu Asw = 2 · 50,3 = 101 mm2.
.
2.4.4.DIMENSIONAREA STÂLPILOR
Prevederi suplimentare pentru stălpi
Forma uzuală a secțiunii transversală a stâlpilor este pătrată sau dreptunghiulară.
Dimensiunile secțiunilor pătrate sau dreptunghiulare se iau multipli de 50 mm.
Dimensiunile minime ale secțiunii transversale se iau 250 mm la stâlpii cu solicitări reduse și la stălpiișorii zidăriilor, și 300 mm în restul cazurilor.
Armătura longitudinală de rezistență
Diamentrul minim se consideră de Ø8 mm; (la stâlpii de beton armat turnați în pereți de zidărie). Pentru zone seismice se recomanda Ø12 mm.
Procentul minim de armare al întregii armături longitudinale se obține din aria minimă determinată cu relația:
As,min = 0.10NEdfyd ≥0.002Ac
unde: NEd – este solicitarea de calcul la compresiune axială;
fyd – este limita de curgere de calcul a armăturii;
Ac –este aria secțiunii transversale de beton;
Pentru zone seismice aria minimă trebuie să respecte următoarele condiții în funcție de clasa de ductilitate:
– Inaltă (H) As,min > 0,01Ac;
– Medie (M) As,min > 0,008Ac;
Procentul maxim total armare lingitudinală se consideră 4%. În cazul înnădirii prin suprapunere a barelor aria de armătură nu poate depăși limita de 8%.
Armătura transversală
Diametrul armăturii transversală (etrieri, bucle sau spirală elicoidală) trebuie să respecta următoarele condiții:
– Clasa de ductilitate înaltă (H): dbw> 0,4·dbl fydlfydwR
dbl – diametrul maxim al barelor longitudinale (Ømax)
fydl, fydw – rezistența oțelului din care se confecționează armătura longitudinală respectiv cea transversală.
– Clasa de ductilitate medie (M) dbw ≥ – dbl / h
– 6 mm
În afara cazului când este determinată printr-un calcul riguros, lungimea zonelor critice se obține în funcție de clasa de ductilitate cu relațiile:
– Ductilitate înaltă (H) lcr ≤ min {1,5hc ; lcr/6 ;600 mm}
– Ductilitate medie (M) lcr ≤ min {hc ; lcr/6 ;450 mm}
unde: hc – cea mai mare dimensiune a stâlpului
lcr – este lungimea stâlpului între grinzi sau plăci
La baza stâlpilor zona critică se măsoară de la partea superioară a fundațiilor.
DIMENSIONAREA ȘI ARMAREA STÂLPULUI MARGINAL ARMARE LONGITUDINALĂ
Valorile momentelor încovoietoare și a forțelor axiale pentru dimensionarea stâlpilor se determină pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub acțiunea forțelor laterale și verticale.
Valorile de calcul ale momentelor încovoietoare se stabilesc respectând regulile ierarhizării capacităților de rezistență, astfel încât să se obțină un mecanism favorabil de disipare a energiei induse de seism, cu articulații plastice în grinzi.
În urma calculului static cu programul Axis VM11 au rezultat următoarele valori de calcul:
Încărcările maxime (SLU):
Nmax=57475,80 daN
My,sup=7286,10 daNm
My,inf=8844,20 daNm
Mz,sup=4907,50 daNm
Mz,inf=7764,20 daNm
Caracteristicile materialelor:
Beton C20/25 (clasa minimă de beton pentru clasa de expunere XC1):
Armătură PC52:
Dimensiunile stâlpului:
b=40 cm
h=40 cm
Stratul de acoperire cu beton:
Calculul armăturii longitudinale pe direcția y:
Se calculează raportul:
Se va alege diagrama d1/h=0.10 pentru calculul stâlpului marginal
Se calculează:
Rezultă: ωtot=0,10
Se calculează aria armăturii:
Calculul armăturii longitudinale pe direcția z:
Se calculează:
Rezultă: ωtot=0,10
Se calculează aria armăturii:
Verificarea stâlpului marginal folosind programul AXISVM 11:
Verificarea stâlpului marginal la compresiune excentrica oblică:
Se verifică cu relația:
Se calculează:
Unde:
Unde:
– secțiunea aleasă pentru stâlp și armarea acestuia verifică relația.
DIMENSIONAREA ȘI ARMAREA STÂLPULUI CENTRAL ARMARE LONGITUDINALĂ
Valorile momentelor încovoietoare și a forțelor axiale pentru dimensionarea stâlpilor se determină pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub acțiunea forțelor laterale și verticale.
Valorile de calcul ale momentelor încovoietoare se stabilesc respectând regulile ierarhizării capacităților de rezistență, astfel încat să se obțină un mecanism favorabil de disipare a energiei induse de seism, cu articulații plastice în grinzi.
În urma calculului static cu programul Axis VM11 au rezultat următoarele valori de calcul:
Încărcările maxime (SLU):
Nmax=137122,00 daN
My,sup=7035,00 daNm
My,inf=9066,00 daNm
Mz,sup=7017,60 daNm
Mz,inf=8473,60 daNm
Caracteristicile materialelor:
Beton C20/25 (clasa minimă de beton pentru clasa de expunere XC1):
Armătură PC52:
Dimensiunile stâlpului:
b=40 cm
h=40 cm
Stratul de acoperire cu beton:
Calculul armăturii longitudinale pe direcția y:
Se calculează raportul:
Se va alege diagrama d1/h=0.10 pentru calculul stâlpului marginal
Se calculează:
Rezultă: ωtot=0,10
Se calculează aria armăturii:
Calculul armăturii longitudinale pe direcția z:
Se calculează:
Rezultă: ωtot=0,10
Se calculează aria armăturii:
Verificarea stâlpului marginal folosind programul AXISVM 11:
Verificarea stâlpului marginal la compresiune excentrica oblică:
Se verifică cu relația:
Se calculează:
Unde:
Unde:
– secțiunea aleasă pentru stâlp și armarea acestuia verifică relația.
DIMENSIONAREA ȘI ARMAREA STÂLPULUI DE COLȚ ARMARE LONGITUDINALĂ
Valorile momentelor încovoietoare și a forțelor axiale pentru dimensionarea stâlpilor se determină pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub acțiunea forțelor laterale și verticale.
Valorile de calcul ale momentelor încovoietoare se stabilesc respectând regulile ierarhizării capacităților de rezistență, astfel încat să se obțină un mecanism favorabil de disipare a energiei induse de seism, cu articulații plastice în grinzi.
În urma calculului static cu programul Axis VM11 au rezultat următoarele valori de calcul:
Încărcările maxime (SLU):
Nmax=59924,20 daN
My,sup=5807,20 daNm
My,inf=7056,80 daNm
Mz,sup=4202,00 daNm
Mz,inf=5392,50 daNm
Caracteristicile materialelor:
Beton C20/25 (clasa minimă de beton pentru clasa de expunere XC1):
Armătură PC52:
Dimensiunile stâlpului:
b=35 cm
h=35 cm
Stratul de acoperire cu beton:
Calculul armăturii longitudinale pe direcția y:
Se calculează raportul:
Se va alege diagrama d1/h=0.10 pentru calculul stâlpului marginal
Se calculează:
Rezultă: ωtot=0,10
Se calculează aria armăturii:
Calculul armăturii longitudinale pe direcția z:
Se calculează:
Rezultă: ωtot=0,10
Se calculează aria armăturii:
Pentru eficientizarea ariei de armătură se va lua pe fiecare latură:
Verificarea stâlpului marginal folosind programul AXISVM 11:
Verificarea stâlpului marginal la compresiune excentrica oblică:
Se verifică cu relația:
Se calculează:
Unde:
Unde:
– secțiunea aleasă pentru stâlp și armarea acestuia verifică relația.
2.4.5.CALCULUL FUNDAȚIILOR
Stabilirea adâncimii de fundare:
Construcția este situată în localitatea Oradea pe str. Mihail Kogalniceanu, nr. 6 nr. cad. 2388, zona în care adâncimea de îngheț este de 80 cm.
Pentru realizarea fundațiilor se folosește beton de clasa C16/20.
Pentru realizarea cuzinetului se folosește beton de clasa C16/20.
Pentru armare se folosesc bare din oțel PC52 și OB37.
Fundațiile se realizează în varianta fundații izolate sub stâlpi.
Fundarea se va executa conform studiului geotehnic întocmit de S.C. GEOTEHNICUM SRL.
Conform acestui studiu fundarea se va face pe stratul de praf nisipos,cafeniu, plastic vârtos. Pentru acest teren pconv = 220 kPa.
Fundațiile izolate se proiectează cu soluția de bloc din beton simplu și cuzinet din beton armat legate cu grinzi de fundare.
În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se trasmite la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului, pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni suportate de către betonul armat sau de către armătură, respectiv printr-un transfer la talpa blocului de beton armat.
Condiții constructive:
H > 400 mm
𝑙𝑐/𝐿=𝑏𝑐/𝐵=0,5..0,65
h > 300 mm
Laturile blocului de beton simplu se determină cu relația: 𝐵∙𝐿>𝑁𝑓/𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣
La stabilirea înălțimii blocului de beton simplu se ține seama de adâncimea minimă de fundare. La alcătuirea fundațiilor se vor respecta prevederile de alcătuire constructivă prevăzută in normativul de fundații SR EN 1997-1-2004.
Caracteristicile pământului conform fișei de foraj:
Calculul fundației la stâlpul central:
Predimensionarea
Greutatea fundatie se apreciaza fiind intre (10…30%) din Nd
-valoarea conventionala a capacitatii portante
pconv =Nf/B*L => B*L=Nf / pconv
Din conditia L/B = 1….1.5 alegem L si B
tga > tgadm
tgadm -tabel 7.2 NP112-04
Cota de nivel raportata la cota +0.00:
beton de protectie 30 cm
Diferenta dintre cota +o.oo si partea superioara a cuzinetului
Verificare
-Calculul momentelor la baza fundatiei
Calculul armaturii cuzinetului
-acoperirea cu beton
Aleg bare φ 10 / 17.5 cm cu Aa=449mm2 / m
Aleg bare φ 10 / 17.5 cm cu Aa=449 mm2 / m
Calculul fundației la stâlpul marginal:
Predimensionarea
Greutatea fundatie se apreciaza fiind intre (10…30%) din Nd
-valoarea conventionala a capacitatii portante
pconv =Nf/B*L => B*L=Nf / pconv
Din conditia L/B = 1….1.5 alegem L si B
tga > tgadm
tgadm -tabel 7.2 NP112-04
Cota de nivel raportata la cota +0.00:
beton de protectie 30 cm
Diferenta dintre cota +o.oo si partea superioara a cuzinetului
Verificare
-Calculul momentelor la baza fundatiei
Calculul armăturii cuzinetului
-acoperirea cu beton
Aleg bare φ 10 / 17.5 cm cu Aa=449mm2 / m
Aleg bare φ 10 / 17.5 cm cu Aa=449 mm2 / m
Calculul fundației la stâlpul de colț:
Predimensionarea
Greutatea fundatie se apreciaza fiind intre (10…30%) din Nd
-valoarea conventionala a capacitatii portante
pconv =Nf/B*L => B*L=Nf / pconv
Din conditia L/B = 1….1.5 alegem L si B
tga > tgadm
tgadm -tabel 7.2 NP112-04
Cota de nivel raportata la cota +0.00:
beton de protectie 30 cm
Diferenta dintre cota +o.oo si partea superioara a cuzinetului
Verificare
-Calculul momentelor la baza fundatiei
Calculul armaturii cuzinetului
-acoperirea cu beton
Aleg bare φ 10 / 17.5 cm cu Aa=449mm2 / m
Aleg bare φ 10 / 17.5 cm cu Aa=449 mm2 / m
Armarea grinzii de fundare:
Evaluarea încărcărilor:
Înălțimea peretelui este : hperete=2,80 m
Greutatea proprie a grinzii de fundare:
Încărcarea de calcul:
Momentul capabil pe reazem:
Momentul capabil în câmp:
Forța tăietoare:
Determinarea ariei de armătură în reazem:
d=h-cmin(XC1)=500mm – 50 mm=400 mm
-Determinarea procentului de armare:
-Determinarea ariei necesare de armătură:
Determinarea ariei de armătură în câmp:
d=h-cmin(XC1)=500mm – 50 mm=400 mm
-Determinarea procentului de armare:
-Determinarea ariei necesare de armătură:
Determinarea armăturii transversale:
a1=15 cm
Unde:
.
2.4.6.CALCULUL SCĂRII
Scara v-a fi realizată din beton armat monolit de clasa C20/25 armată cu bare de oțel PC52. În funcție de modul de realizare a structurii de rezistență, scara este alcatuită din placă înclinată și orizontală (rampă și podest).
1. Predimensionarea scării:
Hnivel=2,975 m
2h+b=62…64
h= 17,50 cm
b= 28 cm
Numărul de trepte :
Determinarea unghiului de înclinare a rampei scării:
α=actg(0,63)=32,21
α = 32o
2. Evaluarea încărcărilor:
Evaluarea încărcărilor pentru calculul scărilor se face în mod similar cu cel al planșeelor. Scările (rampa si podestele) se calculează la încărcarea din greutatea permanentă (placa de rezistență, treptele și stratificația acestora) și încărcarea utilă. Calculul se face considerând un sistem static de grindă continuă pe direcția rampei și a unui podest. Pentru simplificarea calculului se ia în considerare o fâșie unitară de calcul.
Evaluarea încărcării pe rampa scării:
Evaluarea încărcării pe podestul scării:
3. Calculul momentelor:
Momentul la mijlocul rampei:
Momentul de încastrare a rampei în podest:
Momentul de încovoiere longitudinal la marginea podestului:
Momentul de încovoiere longitudinal în centrul podestului:
Momentul de încovoiere transversal în centrul podestului:
Moment de torsiune în podest:
Reacțiunea medie pe cea de a 3-a latură rezemată a podestului:
4. Armarea podestului:
Podestul se armează cu două plase ale căror bare se calculează la următoarele momente:
Bara cu marca 1:
Aeff=2,26 cm2
Pentru respectarea procentului minim de armare se va alege ∅8/20.
Bara cu marca 2:
Aeff=1,89 cm2
Pentru respectarea procentului minim de armare se va alege ∅8/20.
Bara cu marca 3:
Aeff=4,02 cm2
alculul static al scării cu ajutorul programului AXIS VM11:
Săgeata maxima la starea limită de serviciu (SLS):
Diagrama de momente înfășurătoare după axa Y-Y (my):
Diagrama de momente înfășurătoare după X-X (mx):
Diagrama de momente înfășurătoare mxy:
3.CALCUL TERMOTEHNIC ȘI HIGROTERMIC
Calculul se va concretiza printr-o verificare a rezisțentelor minime necesare la transfer termic R' pentru elementele anvelopei și verificarea la condens:
Calculul se face conform Normativului C107/1-1997.
Dimensionarea elementelor de construcție din punct de vedere termic se face în vederea asigurării climatului interior impus de cerințele minime de confort și cuprinde următoarele aspecte:
• verificarea rezistenței necesare la transfer termic, pentru reducerea pierderilor de căldura în limita unor valori minime, conform prevederilor C107/1-1997.
• evitarea condensului pe suprafață interioară a elementelor de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, pe baza prevederilor STAS 6472/3-89 și STAS 6472/6-89.
• verificarea condițiilor de apariție a condensului în interiorul elementelor de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, pe baza prevederilor STAS 6472/4-89.
• verificarea stabilității termice a principalelor elemente de construcție perimetrale, conform prevederilor STAS 6472/3-89 cap. 4.
• rezistența minimă necesară la transfer termic R0,nec se calculează astfel:
Placa pe sol:
Perete exterior:
Planseu mansarda:
4.CALCULUL ECONOMIC
MEMORIU TEHNICO-ECONOMIC
Prin tema de proiectare s-a cerut realizarea unei clădiri de tip P+3E+M.
În cadrul calculului economic este cuprinsă valoarea investiției în structura de rezistență, structurat de două categorii de lucrări:
• lucrări de infrastructură
• lucrări de suprastructură
Lucrările de infastructura cuprind: terasamente, săpătură mecanică și manuală fundații, cofrare fundații, confecționare, montaj armătură fundații, turnări de betoane în fundații și placă pe sol.
Lucrările de suprastructură cuprind: cofrare grinzi, stâlpi, plăci si scări, confecționat și montaj armătură grinzi, stâlpi, plăci și scări, turnări de beton în grinzi, stâlpi, plăci și scări, lucrări de zidărie la fiecare nivel.
Documentația economică:
Pe baza planșelor de arhitectură și rezistență s-a realizat o antemăsurătoare în care sunt specificate cantitățile, unitățile de măsură și simbolurile pentru fiecare articol în parte.
În urma rulării în cadrul programului mai sus amintit s-au obținut extrasele de resurse principale (materiale, forță de muncă, utilaje) cât și valoarea devizului general.
Organizare de șantier:
Pentru o mai bună desfășurare a activității pe șantier inginerului constructor îi revine sarcina de a întocmi o organizare de șantier care consta în urmatoarele:
• calculul suprafețelor de depozitare a materialelor principale ținând seama de mărimea stocului maxim la un momen dat și strategia de aprovizionare adoptată. În cadrul prezentului proiect s-a considerat că aprovizionarea cu materiale se face din șase în șase zile în funcție de cantitatea de material și numărul de zile în care se utilizează. S-a considerat că materialele utilizate vor fi adăpostite în funcție de natura lor în depozite închise (ciment, armătură, materialul lemnos); în depozite deschise (nisipul, pietrisul, balastul, cărămida, bitumul). În urma acestui calcul au rezultat suprafețele de depozitare pentru materiale. În funcție de aceste suprafețe pe șantier se vor realiza depozitele pentru materiale.
• volumul mijloacelor circulante proprii se determină pe baza normativelor iar pentru calculul necesarului de materiale se folosește norma de consum, respectiv cantitatea de resurse materiale ce se consumă pentru producerea unei unități de produs sau prestarea unui serviciu. Normele de consum reprezintă elementele principale ale planului de aprovizionare tehnico – materială, constituind baza normativă a planificarii, aprovizionării tehnico – materiale.
• normele de stoc trebuie să asigure desfășurarea ritmică a producției conform planului și proceselor tehnologice, în condițiile folosirii cu maximă eficientă a resurselor materiale și a capacităților productive.
• stocurile normate se determină cu ajutorul relației:
Sn = Sc + Ss + Scd + S1 + Sj
unde:
• Sn = stocul normat reprezintă cantitatea maximă de materiale care trebuie aprovizionată astfel că procesul de producție sa nu aibă stagnări.
• Sc = stocul curent, care se consumă în condiții ideale , între două aprovizionari consecutive.
• Ss = stocul de siguranță ce asigură o desfășurare normală a producției în cazul apariției întărzierilor în procesul de aprovizionare.
• Scd = stocul de condiționare care este creat pentru materialele ce se prelucrează înainte de punere în operă cum ar fi prefabricatele și armăturile.
• S1 = stocul pentru transport interior reprezintă cantitatea de materiale necesara pentru continuitatea procesului productiv.în cazul în care de la depozitul central la punctul de lucru intervin transporturi de lungă durată.
• Sj = stocul de iarnă.
La nivelul punctului de lucru trebuie ținut cont de stocul curent, de stocul de siguranță și atunci când este cazul de stocul de transport, stocul de iarnă și transporturi de lungă durată.
Planșa de organizare de șantier din proiect cuprinde principalele construcții anexe necesare unei bune desfășurări a activității pe șantier.
Investitie: Bloc de apartamente P+3E+M
Beneficiar: Facultatea de Constructii si Arhitectura
Executant: stud. Bai Richard
Obiect: Bloc de apartamente P+3E+M
ANTEMASURATOARE
INFRASTRUCTURA:
SUPRASTRUCTURA:
5.TEHNOLOGIE ȘI ORGANIZARE
FAZE TEHNOLOGICE DE EXECUȚIE
INFRASTRUCTURĂ
1. Realizarea săpăturii pentru fundații;
2. Montarea carcaselor de armătură;
3. Montarea cofrajelor fundației;
4. Turnarea betonului în blocul de fundații;
5. Turnarea betonului în cuzinet;
6. Decofrarea fundațiilor;
7. Realizarea umpluturilor;
8. Montarea plaselor de armătură pentru placa pe sol;
9. Cofrarea placii pe sol;
10. Betonarea placii pe sol;
11. Decofrarea placii pe sol;
SUPRASTRUCTURĂ
1. Cofrarea stâlpilor la parter;
2. Armarea stâlpilor la parter;
3. Betonarea stâlpilor la parter;
4. Decofrarea stâlpilor la parter;
5. Executarea susținerii cu popi extesibili și grinzi extensibile;
6. Cofrarea grinzii și placii peste parter;
7. Armarea grinzii și plăcii peste parter;
8. Betonare grinzii și placă peste parter;
9. Decofrarea grinzi și placă peste parter;
10. Cofrare stâlpi etaj I;
11. Armarea stâlpilor la etaj I;
12. Betonarea stâlpilor la etaj I;
13. Decofrarea stâlpilor la etaj I;
14. Executarea susțineri cu popi extensibili și grinzi extensibile;
15. Cofrarea grinzii și placii peste etaj I;
16. Armarea grinzii și placii peste etaj I;
17. Betonarea grinzii și placii peste etaj I;
18. Decofrarea grinzii și placii peste etaj I;
19. Cofrare stâlpi etaj II;
20. Armarea stâlpilor la etaj II;
21. Betonarea stâlpilor la etaj II;
22. Decofrarea stâlpilor la etaj II;
23. Executarea susțineri cu popi extensibili și grinzi extensibile;
24. Cofrarea grinzii și placii peste etaj II;
25. Armarea grinzii și placii peste etaj II;
26. Betonarea grinzii și placii peste etaj II;
27. Decofrarea grinzii și placii peste etaj II;
28. Cofrare stâlpi etaj III;
29. Armarea stâlpilor la etaj III;
30. Betonarea stâlpilor la etaj III;
31. Decofrarea stâlpilor la etaj III;
32. Executarea susțineri cu popi extensibili și grinzi extensibile;
33. Cofrarea grinzii și placii peste etaj III;
34. Armarea grinzii și placii peste etaj III;
35. Betonarea grinzii și placii peste etaj III;
36. Decofrarea grinzii și placii peste etaj III;
37. Realizarea pereților de închidere și de compartimentare;
38. Realizarea straturile peste placa de la etaj III;
39. Executarea sarpantei acoperisului
40. Dispunerea termoizolației și hidroizolației;
41. Realizarea pardoselilor și a finisajelor interioare;
42. Realizarea finisajelor exterioare;
FIȘE TEHNOLOGICE
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU ARMARE STÂLPI
Denumire flux: cofrare stâlpi
Operații:
– transport set cofraje CMU cu panouri MEFMC, de la bază de producție, la obiect, cu autocamionul;
– descărcarea pe o platformă de depozitare a cofrajelor, special amenajată;
– transportul pe vertical al cofrajelor necesare pentru un sector, cu macaraua;
– montarea cofrajelor pentru stâlpi, panou cu panou;
Descriere flux:
Se transportă cofrajul de la baza de producție la obiect, cu un camion prevăzut cu un braț de macara. Panourile și barele din setul CMU, se descarcă pe o platforma special amenajată la obiect, folosind brațul descărcător al camionului. Panourile și piesele componente ale setului CMU. Se stivuiesc și se aranjează pe tipodimensiuni. Panourile și piesele necesare penrtu cofrarea unui sector de stâlpi se transportă la nivelul respectiv cu macaraua. La sector se consideră axele și conturul stâlpilor, trasate. Se montează panou cu panou si se rigidizeaza panourile, cu bare din setul CMU.
Resurse principale:
Forța de munca:
– dulgheri
– muncitori de deservire
Utilaje și mijloace de transport:
– macara TELEMAC
– autocamion cu braț de macara
Echipamente tehnologice:
– set cofraje CMU cu panouri MEFMC
– dispozitiv de prindere cu cercel si 2 carlige de tip U 196A, 2 bucăți
Protectia muncii:
La lucrările de cofrare se respectă prevederile din următoarele prescripții: Legea nr. 5 (Protecția muncii), Norme de protecția muncii și Norme de proțectia muncii in activitatea de construcții montaj. Se recomandă o atenție sporită următoarelor măsuri de tehnica securității muncii:
– la operațiile de cofrare-decofrare se admit numai muncitori care au calificarea necesară și au fost instruiți corespunzător;
– muncitorii vor fi echipați individual cu mănuși, căști de protecție și centuri de siguranță și cu toate sculele necesare;
– montarea și demontarea cofrajelor la inălțime trebuie făcută de pe podine de lucru așezate pe schelele de susținere prevăzute cu parapeți. Astfel, pentru cofrajele montate pana la înăltimea de 5 m se admite montarea lor de pe scări asigurate contra alunecarii, dar este interzisă demontarea de pe scări indiferent de îălțimea la care se lucrează;
– conturul exterior al planșeului cofrat se va asigura cu parapeți de protecție, care se vor păstra și după demontarea cofrajului;
– susținerile se vor contravântui corespunzător atât în plan vertical cât și în plan orizontal pe ambele direcții pentru a evita orice deformare a structurilor;
– decofrarea este admisă numai după întărirea suficientă a betonului, începându-se cu cofrajele verticale și continuând cu restul cofrajelor;
– piesele de ansamblare dintre panouri se vor scoate numai pe măsura demontării panourilor;
– la decofrarea plăcilor este interzis că muncitorul să stea sub panoul în curs de demontare;
– este interzisă folosirea răngilor și a târnăcoapelor la decofrare, precum și forțarea sau izbirea susținerilor;
– toate operațiile de cofrare-decofrare vor fi realizate sub directă supraveghere si răspundere a conducătorului punctului de lucru care va urmării desfășurarea operațiilor în ordinea lor tehnologică
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU ARMARE STÂLPI
Denumire flux: armare stâlpi
Operatii:
– transportul carcaselor de armături cu autocamionul cu platforma
– depozitarea carcaselor pe o platformă de depozitare, special amenajată în incinta șantierului.
– montarea carcaselor de armătură pentru stâlpi.
Descriera flux:
Carcasele confecționate în atelierul de confecționare a armăturilor, se aduc la obiect cu un autocamion prevăzut cu un braț de macara. Carcasele se descarcă pe o platformă special amenajată, în incinta șantierului, cu ajutorul brațului propriu al mijlocului de transport.
Montarea se face cu ajutorul macaralei, echipata cu dispozitiv de manipulare și montaj U 196A. Carcasa se leagă la partea inferioara de mustațile din stâlp, rămase de la nivelul inferior, după care se desface dispozitivul de manipulare.
Resurse principale:
Materiale:
– OB.37, PC.52
– sârmă moale F1-L25
– distanțieri din material plastic
Forte de munca:
– fierari betonisti,
– muncitori de deservire
Utilaje și mijloace de transport:
– macara TELEMAC
– autocamion cu braț de macara propriu
Echipamente tehnologice:
– dispozitiv U196A, 2 bucăți
Protecția muncii:
La lucrarile de armare se respectă prevederile din următoarele prescripții: Legea nr. 5 (Protecția muncii), Norme de protecția muncii și Norme de protecția muncii în activitatea de construcții montaj. Pe lângă acestea se va ține cont de câteva măsuri specifice:
– barele de oțel se descolacesc și se îndreapta manual, numai pe un teren de lucru separat și imprejmuit;
– în timpul curățării barelor de rugină, muncitorii trebuie sa poarte ochelari de protectie;
– barele mai scurte de 0,3 m, la tăiere, nu se vor ține cu mâna, iar cuțitele ștanțelor trebuie să fie bine ascuțite și poziția acestora să fie regletă astfel ca distanța dintre ele sa fie mai mica de 1 m;
– la carcasele care se montează vartical, este interzis să se lege barele stând pe etrierii legați anterior sau pe barele armăturii orizontale legate anterior;
– circulatia pe armăturile carcaselor sudate este interzisă;
– montarea armăturilor la planșee se face numai după verificarea susținerilor cofrajului, ca sa poata prelua greutetea oamenilor și a armăturilor;
– este interzis a se executa de pe cofraj montarea armăturilor în grinzi sau alte elemente structurale izolate aflate la înălțime; în aceste cazuri trebuie amenajate pe partea laterală a cofrajului schele de lucru cu balustrade de protecție, iar muncitoarii vor fi dotați cu centuri de siguranță.
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU BETONARE STÂLPI
Denumire flux: betonare stâlpi
Operatii:
– transportul betonului de la stația de betoane la obiect
– descărcarea betonului în pompa de beton
– turnarea betonului în cofraj ele de stâlpi
Descriere flux:
Betonul preparat centralizat la stația de betoane, se transportă, la obiect cu autobetoniere de 5,5 mc. La obiect betonul se descarcă gravitațional în pompă de beton și se efectuează turnarea printr-un furtun manipulat de un muncitor. Compactarea se face prin vibrare cu vibratoare de interior, respectând programul de vibrare.
Resurse principale:
Materiale principale:
– beton C20/25
Forța de muncă:
– betoniști calificați
– muncitori de deservire
Utilaje și mijloace de transport:
– pompă de beton
– autobetonieră de 5,5 mc
– vibrator de interior
Protecția muncii:
La lucările de betonare se respectă prevederile din următoarele prescripții: Legea nr. 5 (Protecția muncii), Norme de protecția muncii și Norme de protecția muncii în activitatea de construcții montaj.
La cele de mai sus se adaugă normele specifice lucrărilor de betoane, care prevăd:
– verificarea sculelor, dispozitivelor și utilajelor specifice, zilnic, înainte de începerea lucrului;
– efectuarea circulației pe cofrajele planșeelor prin intermediul podinelor cu lățimi de minim 1,20 m podine de lucru cu balustrade de cel puțin 1 m înălțime și cu bordura la margine, când betonul se toarnă la înălțimi mai mari de 1,50 m;
– după montarea pompei, conducta pentru transportul betonului se va încerca la 1,5 ori presiunea de regim, rezultatul consemnându-se într-un proces verbal;
– se asigură legarea locului de muncă al mecanicului ce deservește pompa cu locul unde se toarnă betonul, prin dispozitive de semnalizare acustică și vizuală;
– se controlează zilnic, înainte de începerea lucrului, buna funcționare a manometrului pompei; pe geamul cadranului acestuia va fi marcată presiunea de regim;
– demontarea pompei sau conductei de transport se face numai după oprirea funcționării instalatiei;
– în cazul defectării pompei sau a unui element din sistemul de pompare, a formării dopurilor, etc, se va opri imediat funcționarea pompei;
– manevrarea vibratorului va fi făcută numai de personal special instruit;
– betonistul care efectuează vibrarea betonului va fi echipat cu mănuși și cizme de cauciuc; carcasa vibratorului va fi legată la pământ;
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU MONTARE SUSȚINERI
Denumire flux: montare susțineri – popi și grinzi extensibile
Operații:
– transport popi și grinzi extensibile la obiect
– descărcare popi și grinzi pe o platformă
– ridicarea pachetului de popi și grinzi, la nivelul sectorului, cu macara TELEMAC
– montarea popilor extensibili
– montarea grinzilor extensibile
Descriere flux:
Grinzile și popi extensibili sunt transportați la obiect cu un camion cu platformă prevăzut cu braț de macara propriu. Se descarcă camionul pe o platformă. Elementele necesare pentru executarea susținerilor pe un sector sunt ridicate în pachete, cu ajutorul macaralei. Pe popi se montează grinzile extensibile pe care vor rezemă cofrajele de planseu.
Resurse principale:
Materiale principale:
– popi și grinzi extensibile
Forța de munca:
– dulgheri
– muncitori de deservire
Utilaje și mijloace de transport:
– macara TELEMAC
– autocamion cu braț de macara
Echipamente tehnologice:
– dispozitiv de prindere cu cercel, și 2 cărlige U 196A
Probleme privind NTS, PSI, controlul și recepția lucrarilor:
Dulgherii care montează grinzile extensibile și popii extensibili, vor purta mănuși de protecție.
Se verifică cu grip verticalitatea popilor și orizontalitatea grinzilor extensibile, respectiv cotele de nivel.
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU COFRARE GRINZI
Denumire flux: cofrare grinzi monolite
Operații:
– transport panouri MEFMC de la baza de producție la obiect, cu autocamionul cu braț de macara
– descărcarea pe o platformă de depozitare, special amenajată, cu brațul descărcător
– transportul pe verticală a cofrajelor necesare pentru cofrarea unui sector, cu macaraua;
– montarea cofrajelor pentru grinzi.
Descriere flux:
Se transportă cofrajul de la baza de producție la obiect cu camionul cu braț de macara. Panourile MEFMC se descarcă pe o platformă special amenajată, în incinta șantierului, folosind brațul descărcător al camionului. Panourile pentru cofrarea unui sector, se transportă
la nivelul respectiv, cu macaraua. Se montează panourile, pe susținerile montate în faza anterioară, panou cu panou. Panourile se rigidizeaza cu bare din setul CMU.
Resurse principale:
Materiale principale:
– panouri MEFMC
Forța de muncă:
– dulgheri
– muncitori de deservire
Utilaje și mijloace de transport:
– macara TELEMAC
– autocamionul cu braț propriu
Echipamente tehnologice:
– set cofraje CMU.
– dispozitiv de prindere cu cercel și două carlige U 196A 2 bucăți
Probleme privind NTS, PSI, controlul și recepția lucrarilor:
Muncitorii care lucrează la înălțime vor folosi în mod obligatoriu centura de siguranță.
Se verifică dimensiunile cofrajului pentru grinzi, poziția lui față de axele clădirii, precum și orizontalitatea și etanșeitatea cofrajului.
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU DECOFRARE GRINZI
Denumire flux: decofrare grinzi monolite
Operații:
– slabirea rigidizărilor
– desfacerea rigidizărilor
– desfacerea lateralelor grinzilor
– demontarea grinzilor extensibile
– demontarea popilor extensibili
– desfacerea și curățirea cofragului grinzii
– stivuirea panourilor de cofraj
– montarea stivei de panouri pe un alt sector
Descriere flux:
Dupa ce rigidizările laterale se slăbesc puțin, se desfac toate rigidizările și panourile care constituie lateralele grinzilor. Se demontează apoi grinzile extensibile si popii spațiali telescopici. Se desfac apoi cu ajutorul unor răngi fundurile cofrajelor. Dulgherii pe toată perioada de decofrare stau pe scări, rezemate pe stâlpi, apoi rezemate pe grindă în porțiunea deja decofrată. Panourile se curăță cu o perie de sărmă și se ung cu decofrol. Se stivuiesc și se mută cu ajutorul macaralei pe sectorul următor.
Resurse principale:
Materiale:
– decofrol
Forța de muncă:
– dulgheri
Utilaje și mijloace de transport:
– macara TELEMAC
Echipamente tehnologice:
– dispozitiv U 196A 2 bucăți
Probleme privind NTS, PSI, controlul și recepția lucrărilor:
– decofrarea nu poate începe decât atunci când betonul a atins (70-80)% din marcă;
– dulgherii vor purta mănuși de protecție;
– după decofrare se verifică abaterile față de axe și cote, care trebuie să se încadreze în cele admisibile;
– decofrarea trebuie să se facă cu grijă pentru a nu ciobi muchiile grinzilor.
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU TURNAREA BETONULUI ÎN PLACĂ
Denumire flux: turnarea betonului în placă
Operații:
– transportul de la stația de propagare
– punerea în operă a betonului
Decriere flux:
Betonul care se transportă la șantier pe distanțe mai mari de 0,5 km se transportă cu autobetonieră cu capacitate de 5 mc. Punerea în operă a betonului se va face direct din autobetonieră, astfel descărcându-se în bene aflate în zona de acțiune a macaralei.
Ridicarea benei se face destul de încet până la poziția verticală pentru a se evita tasările betonului și deversarea acestuia. Dacă la gura de descărcare curgerea betonului este împiedicată de “betonul de baltă” se introduce butelia vibratorului în interiorul betonului din benă, compactarea realizându-se prin vibrare cu vibratorul de interior având butelie de ø25 mm.
Utilaje principale:
– autobetonieră CIFAROM de 5 mc
– benă basculantă de 1 mc cu furtun
– macara turn autoridicătoare
– vibrator de interior GIRVETA Ø38
– materiale principale: beton C20/25
Probleme speciale – CTC, PSI, NTSM:
Se verifică instructajul de protecția muncii, se verifică respectarea sarcinii maxime pentru fiecare dispozitiv de ridicare.
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU MONTARE COFRAJE LA PLANȘEE
Denumire flux: montare cofraje la planșee
Operații:
– montare popi extensibili
– montare grinzi extensibile
– fixarea și verificarea verticalității popilor
– montarea cofrajelor
– etanșeizarea cofrajelor
– pregătirea cofrajelor pentru turnarea betonului
Descrierea fluxului tehnologic:
Cofrajele sunt livrate de furnizor în pachete. Pachetele se transportă la obiect cu autocamionul și se descarcă în depozitul local aflat în raza de acțiune a macaralei. Manipularea cofrajelor loco-obiect se face în benă cu ajutorul macaralei până la locul de montare. După montarea popilor și grinzilor extensibile se montează pe grinzi cofrajele, se face ridicarea la cotă a cofrajelor cu ajutorul teodolitului și o verificare a orizontalității. Înainte de montarea armăturilor are loc ungerea cofrajelor cu decofrol pentru protejarea cofrajelor la decofrare.
Resurse:
Utilaje principale:
– autocamion ROMANDIESEL19245
– macara turn autoridicătoare
– benă
Materiale principale:
– cofraje ușoare
Probleme speciale – CTC, PSI, NTSM:
– se verifică instructajul de protecția muncii
– se verifică respectarea sarcinii maxime pentru fiecare dispozitiv de ridicare
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU REALIZAREA ȘARPANTEI DIN LEMN
Prezentul capitol cuprinde specificatii privind executarea șarpantelor din lemn
Sarpanta și învelitoarea se vor executa în conformitate cu prevederile materializate în planșele în care sunt prezentate planurile,sectiunile și detaliile podului, șarpantei și învelitorii elaborate în proiect în faza PT + DE, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Lista prescriptiilor tehnice de baza
C 37 – 88 Normativ pentru alcatuirea și executarea învelitorilor.
C 58 – 96 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn.
C 300 – 94 Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii.
P 118 – 99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Materiale și produse
Având în vedere ca șarpanta are rolul de a susține învelitoarea, constituind scheletul acoperișului, lemnul care o alcătuiește va fi ales cu grijă dupa standardele în vigoare astfel:
– lemn rotund conform STAS 1040 – 85;
– cherestea (lemn ecarisat) conform STAS 4510 – 89 – poate fi standardizată și conform STAS 1949 – 86.
Piesele mai importante care intră în alcătuirea șarpantei sunt
1.Tălpile sunt grinzi cu sectiunea rectangulară, dispuse sub popi sau alte piese ale șarpantei, cu latura mare pe verticala, avand rolul de a repartiza sarcinile transmise de șarpanta la planșeul de susținere.
2.Popii sunt elemente solicitate la compresiune – vor fi executati din lemn ecarisat. Imbinarea dintre popi, talpi și pane se face cu cep, iar îmbinarea cu contrafișele se face cu prag.
3. Contrafișele sunt piese înclinate într-un sens sau în ambele sensuri, solicitate la compresiune sau la întindere, având rol de a ridigiza șarpanta, asigurand o mai buna trimitere a sarcinilor la piesele componente. Imbinarile contrafișelor cu piesele șarpantelor se fac cu prag.
4. Panele sunt piese orizontale așezate în lungul acoperișului care rezema pe popi. Rolul panelor este de a prelua și a transmite sarcinile din învelitoare la șarpantă prin intermediul căpriorilor.
Panele, fiind solicitate la încovoiere, trebuie repartizate cât mai uniform pe versantii acoperișului la distante egale unele de altele pentru a asigura o buna transmitere a sarcinii. Panele se executa din lemn ecarisat.
După locul unde sunt asezate sunt denumite astfel:
pană de coama – la partea superioara a șarpantei;
pană intermediare – pe generatoarea versantului;
cosoroabă – pană așezata pe zidurile exterioare ale clădirii.
5. Căpriorii sunt elementele care preiau sarcinile acoperișului, greutatea învelitorii, a zăpezii, ș.a..
Sunt montati perpendicular pe poala învelitorii, pe linia de cea mai mare panta, așezati la distante egale unul de celalalt.
Capriorii reazama la poala pe cosoroaba, iar la coama pe o pana sau unul pe celalalt.
Vor fi confectionati din lemn ecarisat.
Inadirea capriorilor se face de obicei prin alaturarea și petrecerea lor de fiecare parte a panei cu cel putin 20cm, interzicandu-se înadirea lor în camp (între pane).
6.Cleștii au rolul de a consolida șarpanta și sunt elemente solicitate la întindere.
Se executa din perechi de scânduri sau dulapi, care se fixeaza pe ambele părți ale pieselor pe care le consolidează
(căpriori și popi).
Cleștii se fixează de obicei între popi împiedicând răsturnarea acestora. Îmbinarea cleștilor cu piesele pe care le consolideaza se pot realiza prin chertare. .
Livrare și manipulare
Transportul pieselor componente de la atelier la locul de montare se face prin diferite mijloace în raport cu dimensiunile și greutatea lor,astfel scaunele mici se transporta manual,ridicarea lor la locul de montare facându-se cu scripeti sau cu elevatorul.Pe distante mari se foloseste transportul cu mijloace auto.
Fermele de dimensiuni mari se vor ridica la locul de montare cu macaraua.
Executarea lucrarilor
Peste placa de beton armat de 13 cm grosime se va monta bariera de vapori din împâslitura din fibra de sticla bitumata,lipita cu mastic de bitum.
Se monteaza talpile din lemn și cosoroabele,dupa care se monteaza elementele componente ale șarpantei.
Intre talpile de lemn se monteaza termoizolatia din placi din b.c.a.,în grosime de 15 cm,așezate pe un pat de nisip.
Peste termoizolatie se așeaza un strat de separare din hârtie Kraft,apoi se toarna o șapa din mortar de ciment M100 – T în grosime de 3 cm.
Sarpanta se compune dintr-o serie de elemente de sustinere,dispuse vertical,perpendicular pe poala pe care se aseaza panele așezate în lungul acoperișului și care transmit sarcinile ce încarca învelitoarea.
Prin forma lor,fermele permit realizarea pantele necesare scurgerii apelor pluviale.
Pe pane reazema capriorii dispuși transversal pe panta acoperișului,având rolul de a sustine învelitoarea.
Partile componente ale șarpantei sunt:
piesele de rezistenta ale șarpantei,care au rol de preluare a sarcinilor acoperișului (talpile,popii,arbaletrierii,
panele,capriorii);
piesele de consolidare care leaga și consolideaza șarpanta;
piesele care asigurarea stabilitatea șarpantei – contrafișele sunt cele care împiedica rasturnarea șarpantei.
Executarea și verificarea pieselor componente se face pe șantier și consta în urmatoarele operatii:
trasarea pieselor (cu ajutorul șabloanelor);
taierea la dimensiuni și forme dupa liniile trasate,apoi ajustate și verificate;
confectionarea pieselor de același fel în serie.
Daca nu exista nici o nepotrivire fata de desenele din proiectul de executie se trece la începerea lucrului în serie – de montare a pieselor fermei și a operatiunilor succesive de ansamblare a acestora.
Muncitorii care lucreaza la executarea șarpantei vor fi tot timpul asigurati cu centuri de siguranta.
O atentie deosebita se va acorda manipularii materialului lemnos cu macaraua,în special opririi balansului încarcaturii din cârligul macaralei.
Depozitarea materialului pentru sarpanta se va face numai pe suprafete orizontale de pe ultimul planseu.
Elementele verticale,pe masura ce se montzeaza,vor fi contravântuite provizoriu,pentru a evita pericolul de rasturnare.
Pâna la ancorarea definitiva a întregii șarpante,diferitele parti ale componente,dupa ce au fost montate,vor fi ancorate provizoriu.
Se admit tolerante de montare de pâna la 1%,avându-se grija ca prin dispunerea capriorilor,eventualele deficiente sa fie egal repartizata ca toleranta sa dispara.
Nu se admit defecte.
Verificarea în vederea receptiei
Sarpantele din lemn trebuie sa corespunda întocmai proiectului.
Pentru controlul comportarii șarpantelor în timpul exploatarii și pentru ventilarea reazemelor,acestea trebuie sa ramâna descoperite.De asemenea piulitele buloanelor trebuie sa ramana accesibile,ca sa poata fi revizuite și strânse periodic,înlaturandu-se astfel slabirea îmbinarilor care se produce datorita faptului ca lemnul lucreaza în timp.
La acoperișurile confectionate din lemn trebuie sa se ia masuri obligatorii în vederea prevenirii pericolului de incendiu.In acest scop,în pod piesele șarpantelor trebuie așezate la distanta de cel putin 10 cm fata de coșurile de fum.
5.TEHNOLOGIE ȘI ORGANIZARE
FAZE TEHNOLOGICE DE EXECUȚIE
INFRASTRUCTURĂ
1. Realizarea săpăturii pentru fundații;
2. Montarea carcaselor de armătură;
3. Montarea cofrajelor fundației;
4. Turnarea betonului în blocul de fundații;
5. Turnarea betonului în cuzinet;
6. Decofrarea fundațiilor;
7. Realizarea umpluturilor;
8. Montarea plaselor de armătură pentru placa pe sol;
9. Cofrarea placii pe sol;
10. Betonarea placii pe sol;
11. Decofrarea placii pe sol;
SUPRASTRUCTURĂ
1. Cofrarea stâlpilor la parter;
2. Armarea stâlpilor la parter;
3. Betonarea stâlpilor la parter;
4. Decofrarea stâlpilor la parter;
5. Executarea susținerii cu popi extesibili și grinzi extensibile;
6. Cofrarea grinzii și placii peste parter;
7. Armarea grinzii și plăcii peste parter;
8. Betonare grinzii și placă peste parter;
9. Decofrarea grinzi și placă peste parter;
10. Cofrare stâlpi etaj I;
11. Armarea stâlpilor la etaj I;
12. Betonarea stâlpilor la etaj I;
13. Decofrarea stâlpilor la etaj I;
14. Executarea susțineri cu popi extensibili și grinzi extensibile;
15. Cofrarea grinzii și placii peste etaj I;
16. Armarea grinzii și placii peste etaj I;
17. Betonarea grinzii și placii peste etaj I;
18. Decofrarea grinzii și placii peste etaj I;
19. Cofrare stâlpi etaj II;
20. Armarea stâlpilor la etaj II;
21. Betonarea stâlpilor la etaj II;
22. Decofrarea stâlpilor la etaj II;
23. Executarea susțineri cu popi extensibili și grinzi extensibile;
24. Cofrarea grinzii și placii peste etaj II;
25. Armarea grinzii și placii peste etaj II;
26. Betonarea grinzii și placii peste etaj II;
27. Decofrarea grinzii și placii peste etaj II;
28. Cofrare stâlpi etaj III;
29. Armarea stâlpilor la etaj III;
30. Betonarea stâlpilor la etaj III;
31. Decofrarea stâlpilor la etaj III;
32. Executarea susțineri cu popi extensibili și grinzi extensibile;
33. Cofrarea grinzii și placii peste etaj III;
34. Armarea grinzii și placii peste etaj III;
35. Betonarea grinzii și placii peste etaj III;
36. Decofrarea grinzii și placii peste etaj III;
37. Realizarea pereților de închidere și de compartimentare;
38. Realizarea straturile peste placa de la etaj III;
39. Executarea sarpantei acoperisului
40. Dispunerea termoizolației și hidroizolației;
41. Realizarea pardoselilor și a finisajelor interioare;
42. Realizarea finisajelor exterioare;
FIȘE TEHNOLOGICE
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU ARMARE STÂLPI
Denumire flux: cofrare stâlpi
Operații:
– transport set cofraje CMU cu panouri MEFMC, de la bază de producție, la obiect, cu autocamionul;
– descărcarea pe o platformă de depozitare a cofrajelor, special amenajată;
– transportul pe vertical al cofrajelor necesare pentru un sector, cu macaraua;
– montarea cofrajelor pentru stâlpi, panou cu panou;
Descriere flux:
Se transportă cofrajul de la baza de producție la obiect, cu un camion prevăzut cu un braț de macara. Panourile și barele din setul CMU, se descarcă pe o platforma special amenajată la obiect, folosind brațul descărcător al camionului. Panourile și piesele componente ale setului CMU. Se stivuiesc și se aranjează pe tipodimensiuni. Panourile și piesele necesare penrtu cofrarea unui sector de stâlpi se transportă la nivelul respectiv cu macaraua. La sector se consideră axele și conturul stâlpilor, trasate. Se montează panou cu panou si se rigidizeaza panourile, cu bare din setul CMU.
Resurse principale:
Forța de munca:
– dulgheri
– muncitori de deservire
Utilaje și mijloace de transport:
– macara TELEMAC
– autocamion cu braț de macara
Echipamente tehnologice:
– set cofraje CMU cu panouri MEFMC
– dispozitiv de prindere cu cercel si 2 carlige de tip U 196A, 2 bucăți
Protectia muncii:
La lucrările de cofrare se respectă prevederile din următoarele prescripții: Legea nr. 5 (Protecția muncii), Norme de protecția muncii și Norme de proțectia muncii in activitatea de construcții montaj. Se recomandă o atenție sporită următoarelor măsuri de tehnica securității muncii:
– la operațiile de cofrare-decofrare se admit numai muncitori care au calificarea necesară și au fost instruiți corespunzător;
– muncitorii vor fi echipați individual cu mănuși, căști de protecție și centuri de siguranță și cu toate sculele necesare;
– montarea și demontarea cofrajelor la inălțime trebuie făcută de pe podine de lucru așezate pe schelele de susținere prevăzute cu parapeți. Astfel, pentru cofrajele montate pana la înăltimea de 5 m se admite montarea lor de pe scări asigurate contra alunecarii, dar este interzisă demontarea de pe scări indiferent de îălțimea la care se lucrează;
– conturul exterior al planșeului cofrat se va asigura cu parapeți de protecție, care se vor păstra și după demontarea cofrajului;
– susținerile se vor contravântui corespunzător atât în plan vertical cât și în plan orizontal pe ambele direcții pentru a evita orice deformare a structurilor;
– decofrarea este admisă numai după întărirea suficientă a betonului, începându-se cu cofrajele verticale și continuând cu restul cofrajelor;
– piesele de ansamblare dintre panouri se vor scoate numai pe măsura demontării panourilor;
– la decofrarea plăcilor este interzis că muncitorul să stea sub panoul în curs de demontare;
– este interzisă folosirea răngilor și a târnăcoapelor la decofrare, precum și forțarea sau izbirea susținerilor;
– toate operațiile de cofrare-decofrare vor fi realizate sub directă supraveghere si răspundere a conducătorului punctului de lucru care va urmării desfășurarea operațiilor în ordinea lor tehnologică
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU ARMARE STÂLPI
Denumire flux: armare stâlpi
Operatii:
– transportul carcaselor de armături cu autocamionul cu platforma
– depozitarea carcaselor pe o platformă de depozitare, special amenajată în incinta șantierului.
– montarea carcaselor de armătură pentru stâlpi.
Descriera flux:
Carcasele confecționate în atelierul de confecționare a armăturilor, se aduc la obiect cu un autocamion prevăzut cu un braț de macara. Carcasele se descarcă pe o platformă special amenajată, în incinta șantierului, cu ajutorul brațului propriu al mijlocului de transport.
Montarea se face cu ajutorul macaralei, echipata cu dispozitiv de manipulare și montaj U 196A. Carcasa se leagă la partea inferioara de mustațile din stâlp, rămase de la nivelul inferior, după care se desface dispozitivul de manipulare.
Resurse principale:
Materiale:
– OB.37, PC.52
– sârmă moale F1-L25
– distanțieri din material plastic
Forte de munca:
– fierari betonisti,
– muncitori de deservire
Utilaje și mijloace de transport:
– macara TELEMAC
– autocamion cu braț de macara propriu
Echipamente tehnologice:
– dispozitiv U196A, 2 bucăți
Protecția muncii:
La lucrarile de armare se respectă prevederile din următoarele prescripții: Legea nr. 5 (Protecția muncii), Norme de protecția muncii și Norme de protecția muncii în activitatea de construcții montaj. Pe lângă acestea se va ține cont de câteva măsuri specifice:
– barele de oțel se descolacesc și se îndreapta manual, numai pe un teren de lucru separat și imprejmuit;
– în timpul curățării barelor de rugină, muncitorii trebuie sa poarte ochelari de protectie;
– barele mai scurte de 0,3 m, la tăiere, nu se vor ține cu mâna, iar cuțitele ștanțelor trebuie să fie bine ascuțite și poziția acestora să fie regletă astfel ca distanța dintre ele sa fie mai mica de 1 m;
– la carcasele care se montează vartical, este interzis să se lege barele stând pe etrierii legați anterior sau pe barele armăturii orizontale legate anterior;
– circulatia pe armăturile carcaselor sudate este interzisă;
– montarea armăturilor la planșee se face numai după verificarea susținerilor cofrajului, ca sa poata prelua greutetea oamenilor și a armăturilor;
– este interzis a se executa de pe cofraj montarea armăturilor în grinzi sau alte elemente structurale izolate aflate la înălțime; în aceste cazuri trebuie amenajate pe partea laterală a cofrajului schele de lucru cu balustrade de protecție, iar muncitoarii vor fi dotați cu centuri de siguranță.
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU BETONARE STÂLPI
Denumire flux: betonare stâlpi
Operatii:
– transportul betonului de la stația de betoane la obiect
– descărcarea betonului în pompa de beton
– turnarea betonului în cofraj ele de stâlpi
Descriere flux:
Betonul preparat centralizat la stația de betoane, se transportă, la obiect cu autobetoniere de 5,5 mc. La obiect betonul se descarcă gravitațional în pompă de beton și se efectuează turnarea printr-un furtun manipulat de un muncitor. Compactarea se face prin vibrare cu vibratoare de interior, respectând programul de vibrare.
Resurse principale:
Materiale principale:
– beton C20/25
Forța de muncă:
– betoniști calificați
– muncitori de deservire
Utilaje și mijloace de transport:
– pompă de beton
– autobetonieră de 5,5 mc
– vibrator de interior
Protecția muncii:
La lucările de betonare se respectă prevederile din următoarele prescripții: Legea nr. 5 (Protecția muncii), Norme de protecția muncii și Norme de protecția muncii în activitatea de construcții montaj.
La cele de mai sus se adaugă normele specifice lucrărilor de betoane, care prevăd:
– verificarea sculelor, dispozitivelor și utilajelor specifice, zilnic, înainte de începerea lucrului;
– efectuarea circulației pe cofrajele planșeelor prin intermediul podinelor cu lățimi de minim 1,20 m podine de lucru cu balustrade de cel puțin 1 m înălțime și cu bordura la margine, când betonul se toarnă la înălțimi mai mari de 1,50 m;
– după montarea pompei, conducta pentru transportul betonului se va încerca la 1,5 ori presiunea de regim, rezultatul consemnându-se într-un proces verbal;
– se asigură legarea locului de muncă al mecanicului ce deservește pompa cu locul unde se toarnă betonul, prin dispozitive de semnalizare acustică și vizuală;
– se controlează zilnic, înainte de începerea lucrului, buna funcționare a manometrului pompei; pe geamul cadranului acestuia va fi marcată presiunea de regim;
– demontarea pompei sau conductei de transport se face numai după oprirea funcționării instalatiei;
– în cazul defectării pompei sau a unui element din sistemul de pompare, a formării dopurilor, etc, se va opri imediat funcționarea pompei;
– manevrarea vibratorului va fi făcută numai de personal special instruit;
– betonistul care efectuează vibrarea betonului va fi echipat cu mănuși și cizme de cauciuc; carcasa vibratorului va fi legată la pământ;
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU MONTARE SUSȚINERI
Denumire flux: montare susțineri – popi și grinzi extensibile
Operații:
– transport popi și grinzi extensibile la obiect
– descărcare popi și grinzi pe o platformă
– ridicarea pachetului de popi și grinzi, la nivelul sectorului, cu macara TELEMAC
– montarea popilor extensibili
– montarea grinzilor extensibile
Descriere flux:
Grinzile și popi extensibili sunt transportați la obiect cu un camion cu platformă prevăzut cu braț de macara propriu. Se descarcă camionul pe o platformă. Elementele necesare pentru executarea susținerilor pe un sector sunt ridicate în pachete, cu ajutorul macaralei. Pe popi se montează grinzile extensibile pe care vor rezemă cofrajele de planseu.
Resurse principale:
Materiale principale:
– popi și grinzi extensibile
Forța de munca:
– dulgheri
– muncitori de deservire
Utilaje și mijloace de transport:
– macara TELEMAC
– autocamion cu braț de macara
Echipamente tehnologice:
– dispozitiv de prindere cu cercel, și 2 cărlige U 196A
Probleme privind NTS, PSI, controlul și recepția lucrarilor:
Dulgherii care montează grinzile extensibile și popii extensibili, vor purta mănuși de protecție.
Se verifică cu grip verticalitatea popilor și orizontalitatea grinzilor extensibile, respectiv cotele de nivel.
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU COFRARE GRINZI
Denumire flux: cofrare grinzi monolite
Operații:
– transport panouri MEFMC de la baza de producție la obiect, cu autocamionul cu braț de macara
– descărcarea pe o platformă de depozitare, special amenajată, cu brațul descărcător
– transportul pe verticală a cofrajelor necesare pentru cofrarea unui sector, cu macaraua;
– montarea cofrajelor pentru grinzi.
Descriere flux:
Se transportă cofrajul de la baza de producție la obiect cu camionul cu braț de macara. Panourile MEFMC se descarcă pe o platformă special amenajată, în incinta șantierului, folosind brațul descărcător al camionului. Panourile pentru cofrarea unui sector, se transportă
la nivelul respectiv, cu macaraua. Se montează panourile, pe susținerile montate în faza anterioară, panou cu panou. Panourile se rigidizeaza cu bare din setul CMU.
Resurse principale:
Materiale principale:
– panouri MEFMC
Forța de muncă:
– dulgheri
– muncitori de deservire
Utilaje și mijloace de transport:
– macara TELEMAC
– autocamionul cu braț propriu
Echipamente tehnologice:
– set cofraje CMU.
– dispozitiv de prindere cu cercel și două carlige U 196A 2 bucăți
Probleme privind NTS, PSI, controlul și recepția lucrarilor:
Muncitorii care lucrează la înălțime vor folosi în mod obligatoriu centura de siguranță.
Se verifică dimensiunile cofrajului pentru grinzi, poziția lui față de axele clădirii, precum și orizontalitatea și etanșeitatea cofrajului.
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU DECOFRARE GRINZI
Denumire flux: decofrare grinzi monolite
Operații:
– slabirea rigidizărilor
– desfacerea rigidizărilor
– desfacerea lateralelor grinzilor
– demontarea grinzilor extensibile
– demontarea popilor extensibili
– desfacerea și curățirea cofragului grinzii
– stivuirea panourilor de cofraj
– montarea stivei de panouri pe un alt sector
Descriere flux:
Dupa ce rigidizările laterale se slăbesc puțin, se desfac toate rigidizările și panourile care constituie lateralele grinzilor. Se demontează apoi grinzile extensibile si popii spațiali telescopici. Se desfac apoi cu ajutorul unor răngi fundurile cofrajelor. Dulgherii pe toată perioada de decofrare stau pe scări, rezemate pe stâlpi, apoi rezemate pe grindă în porțiunea deja decofrată. Panourile se curăță cu o perie de sărmă și se ung cu decofrol. Se stivuiesc și se mută cu ajutorul macaralei pe sectorul următor.
Resurse principale:
Materiale:
– decofrol
Forța de muncă:
– dulgheri
Utilaje și mijloace de transport:
– macara TELEMAC
Echipamente tehnologice:
– dispozitiv U 196A 2 bucăți
Probleme privind NTS, PSI, controlul și recepția lucrărilor:
– decofrarea nu poate începe decât atunci când betonul a atins (70-80)% din marcă;
– dulgherii vor purta mănuși de protecție;
– după decofrare se verifică abaterile față de axe și cote, care trebuie să se încadreze în cele admisibile;
– decofrarea trebuie să se facă cu grijă pentru a nu ciobi muchiile grinzilor.
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU TURNAREA BETONULUI ÎN PLACĂ
Denumire flux: turnarea betonului în placă
Operații:
– transportul de la stația de propagare
– punerea în operă a betonului
Decriere flux:
Betonul care se transportă la șantier pe distanțe mai mari de 0,5 km se transportă cu autobetonieră cu capacitate de 5 mc. Punerea în operă a betonului se va face direct din autobetonieră, astfel descărcându-se în bene aflate în zona de acțiune a macaralei.
Ridicarea benei se face destul de încet până la poziția verticală pentru a se evita tasările betonului și deversarea acestuia. Dacă la gura de descărcare curgerea betonului este împiedicată de “betonul de baltă” se introduce butelia vibratorului în interiorul betonului din benă, compactarea realizându-se prin vibrare cu vibratorul de interior având butelie de ø25 mm.
Utilaje principale:
– autobetonieră CIFAROM de 5 mc
– benă basculantă de 1 mc cu furtun
– macara turn autoridicătoare
– vibrator de interior GIRVETA Ø38
– materiale principale: beton C20/25
Probleme speciale – CTC, PSI, NTSM:
Se verifică instructajul de protecția muncii, se verifică respectarea sarcinii maxime pentru fiecare dispozitiv de ridicare.
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU MONTARE COFRAJE LA PLANȘEE
Denumire flux: montare cofraje la planșee
Operații:
– montare popi extensibili
– montare grinzi extensibile
– fixarea și verificarea verticalității popilor
– montarea cofrajelor
– etanșeizarea cofrajelor
– pregătirea cofrajelor pentru turnarea betonului
Descrierea fluxului tehnologic:
Cofrajele sunt livrate de furnizor în pachete. Pachetele se transportă la obiect cu autocamionul și se descarcă în depozitul local aflat în raza de acțiune a macaralei. Manipularea cofrajelor loco-obiect se face în benă cu ajutorul macaralei până la locul de montare. După montarea popilor și grinzilor extensibile se montează pe grinzi cofrajele, se face ridicarea la cotă a cofrajelor cu ajutorul teodolitului și o verificare a orizontalității. Înainte de montarea armăturilor are loc ungerea cofrajelor cu decofrol pentru protejarea cofrajelor la decofrare.
Resurse:
Utilaje principale:
– autocamion ROMANDIESEL19245
– macara turn autoridicătoare
– benă
Materiale principale:
– cofraje ușoare
Probleme speciale – CTC, PSI, NTSM:
– se verifică instructajul de protecția muncii
– se verifică respectarea sarcinii maxime pentru fiecare dispozitiv de ridicare
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU REALIZAREA ȘARPANTEI DIN LEMN
Prezentul capitol cuprinde specificatii privind executarea șarpantelor din lemn
Sarpanta și învelitoarea se vor executa în conformitate cu prevederile materializate în planșele în care sunt prezentate planurile,sectiunile și detaliile podului, șarpantei și învelitorii elaborate în proiect în faza PT + DE, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Lista prescriptiilor tehnice de baza
C 37 – 88 Normativ pentru alcatuirea și executarea învelitorilor.
C 58 – 96 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn.
C 300 – 94 Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii.
P 118 – 99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Materiale și produse
Având în vedere ca șarpanta are rolul de a susține învelitoarea, constituind scheletul acoperișului, lemnul care o alcătuiește va fi ales cu grijă dupa standardele în vigoare astfel:
– lemn rotund conform STAS 1040 – 85;
– cherestea (lemn ecarisat) conform STAS 4510 – 89 – poate fi standardizată și conform STAS 1949 – 86.
Piesele mai importante care intră în alcătuirea șarpantei sunt
1.Tălpile sunt grinzi cu sectiunea rectangulară, dispuse sub popi sau alte piese ale șarpantei, cu latura mare pe verticala, avand rolul de a repartiza sarcinile transmise de șarpanta la planșeul de susținere.
2.Popii sunt elemente solicitate la compresiune – vor fi executati din lemn ecarisat. Imbinarea dintre popi, talpi și pane se face cu cep, iar îmbinarea cu contrafișele se face cu prag.
3. Contrafișele sunt piese înclinate într-un sens sau în ambele sensuri, solicitate la compresiune sau la întindere, având rol de a ridigiza șarpanta, asigurand o mai buna trimitere a sarcinilor la piesele componente. Imbinarile contrafișelor cu piesele șarpantelor se fac cu prag.
4. Panele sunt piese orizontale așezate în lungul acoperișului care rezema pe popi. Rolul panelor este de a prelua și a transmite sarcinile din învelitoare la șarpantă prin intermediul căpriorilor.
Panele, fiind solicitate la încovoiere, trebuie repartizate cât mai uniform pe versantii acoperișului la distante egale unele de altele pentru a asigura o buna transmitere a sarcinii. Panele se executa din lemn ecarisat.
După locul unde sunt asezate sunt denumite astfel:
pană de coama – la partea superioara a șarpantei;
pană intermediare – pe generatoarea versantului;
cosoroabă – pană așezata pe zidurile exterioare ale clădirii.
5. Căpriorii sunt elementele care preiau sarcinile acoperișului, greutatea învelitorii, a zăpezii, ș.a..
Sunt montati perpendicular pe poala învelitorii, pe linia de cea mai mare panta, așezati la distante egale unul de celalalt.
Capriorii reazama la poala pe cosoroaba, iar la coama pe o pana sau unul pe celalalt.
Vor fi confectionati din lemn ecarisat.
Inadirea capriorilor se face de obicei prin alaturarea și petrecerea lor de fiecare parte a panei cu cel putin 20cm, interzicandu-se înadirea lor în camp (între pane).
6.Cleștii au rolul de a consolida șarpanta și sunt elemente solicitate la întindere.
Se executa din perechi de scânduri sau dulapi, care se fixeaza pe ambele părți ale pieselor pe care le consolidează
(căpriori și popi).
Cleștii se fixează de obicei între popi împiedicând răsturnarea acestora. Îmbinarea cleștilor cu piesele pe care le consolideaza se pot realiza prin chertare. .
Livrare și manipulare
Transportul pieselor componente de la atelier la locul de montare se face prin diferite mijloace în raport cu dimensiunile și greutatea lor,astfel scaunele mici se transporta manual,ridicarea lor la locul de montare facându-se cu scripeti sau cu elevatorul.Pe distante mari se foloseste transportul cu mijloace auto.
Fermele de dimensiuni mari se vor ridica la locul de montare cu macaraua.
Executarea lucrarilor
Peste placa de beton armat de 13 cm grosime se va monta bariera de vapori din împâslitura din fibra de sticla bitumata,lipita cu mastic de bitum.
Se monteaza talpile din lemn și cosoroabele,dupa care se monteaza elementele componente ale șarpantei.
Intre talpile de lemn se monteaza termoizolatia din placi din b.c.a.,în grosime de 15 cm,așezate pe un pat de nisip.
Peste termoizolatie se așeaza un strat de separare din hârtie Kraft,apoi se toarna o șapa din mortar de ciment M100 – T în grosime de 3 cm.
Sarpanta se compune dintr-o serie de elemente de sustinere,dispuse vertical,perpendicular pe poala pe care se aseaza panele așezate în lungul acoperișului și care transmit sarcinile ce încarca învelitoarea.
Prin forma lor,fermele permit realizarea pantele necesare scurgerii apelor pluviale.
Pe pane reazema capriorii dispuși transversal pe panta acoperișului,având rolul de a sustine învelitoarea.
Partile componente ale șarpantei sunt:
piesele de rezistenta ale șarpantei,care au rol de preluare a sarcinilor acoperișului (talpile,popii,arbaletrierii,
panele,capriorii);
piesele de consolidare care leaga și consolideaza șarpanta;
piesele care asigurarea stabilitatea șarpantei – contrafișele sunt cele care împiedica rasturnarea șarpantei.
Executarea și verificarea pieselor componente se face pe șantier și consta în urmatoarele operatii:
trasarea pieselor (cu ajutorul șabloanelor);
taierea la dimensiuni și forme dupa liniile trasate,apoi ajustate și verificate;
confectionarea pieselor de același fel în serie.
Daca nu exista nici o nepotrivire fata de desenele din proiectul de executie se trece la începerea lucrului în serie – de montare a pieselor fermei și a operatiunilor succesive de ansamblare a acestora.
Muncitorii care lucreaza la executarea șarpantei vor fi tot timpul asigurati cu centuri de siguranta.
O atentie deosebita se va acorda manipularii materialului lemnos cu macaraua,în special opririi balansului încarcaturii din cârligul macaralei.
Depozitarea materialului pentru sarpanta se va face numai pe suprafete orizontale de pe ultimul planseu.
Elementele verticale,pe masura ce se montzeaza,vor fi contravântuite provizoriu,pentru a evita pericolul de rasturnare.
Pâna la ancorarea definitiva a întregii șarpante,diferitele parti ale componente,dupa ce au fost montate,vor fi ancorate provizoriu.
Se admit tolerante de montare de pâna la 1%,avându-se grija ca prin dispunerea capriorilor,eventualele deficiente sa fie egal repartizata ca toleranta sa dispara.
Nu se admit defecte.
Verificarea în vederea receptiei
Sarpantele din lemn trebuie sa corespunda întocmai proiectului.
Pentru controlul comportarii șarpantelor în timpul exploatarii și pentru ventilarea reazemelor,acestea trebuie sa ramâna descoperite.De asemenea piulitele buloanelor trebuie sa ramana accesibile,ca sa poata fi revizuite și strânse periodic,înlaturandu-se astfel slabirea îmbinarilor care se produce datorita faptului ca lemnul lucreaza în timp.
La acoperișurile confectionate din lemn trebuie sa se ia masuri obligatorii în vederea prevenirii pericolului de incendiu.In acest scop,în pod piesele șarpantelor trebuie așezate la distanta de cel putin 10 cm fata de coșurile de fum.
6.STANDARDE ȘI NORMATIVE FOLOSITE
STANDARDE:
Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale. Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri. Anexa națională.
(SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006)
Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acțiuni generale. Încărcări date de zăpadă. Anexa națională.
(SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006)
Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Acțiuni generale – Acțiuni ale vântului. Anexa națională.
(SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007)
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru clădiri. Anexa națională.
(SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008)
NORMATIVE:
Normativ privind calculul coeficienților globali de izolare termică la clădirile de locuit.
Indicativ C 107/1-1997
Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.
Indicativ NP 112-04
7.BIBLIOGRAFIE
PREZENTAREA SURSELOR BIBLIOGRAFICE:
Kiss, Z., Oneț T. Proiectarea structurilor de beton după SR EN 1992-1, Editura Abel, Cluj-Napoca, 2008
Negru R., Bogdan N., Tomșa F., Ileana N., Popp D., Tcaciuc O., Gotfried I. Tehnologia lucrărilor de construcții , Editura tehnică, București 1959
Postelnicu, T., Țilimpea, F., Zamfirescu, D. Structuri de beton armat pentru clădiri etajate, Exemple de proiectare, Editura Matrix Rom, București, 2007
Prof. Ing. Hugo Lehr Fundații , Editura de stat pentru arhitectură și construcții 1954
ing. I. Nicula, ing. C. Damian, ing. Șt. Enescu, ing. M. Weissenberg, ing. L. Löbel, ing. M. Tannenbaum Îndrumător pentru calculul elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat prin metoda stărilor limită Editura tehnică, București 1963
A.Mihul Construcții din beton armat Editura didactică și pedagogică, București 1969
Notițe de curs:
Construcții din lemn
Beton armat și precomprimat I și II
Construcții civile I și II
Fundații
Construcții din beton armat I și II
Tehnologia lucrărilor de construcții I și II
Termotehnică I și II
Managementul activității de construcții II
6.STANDARDE ȘI NORMATIVE FOLOSITE
STANDARDE:
Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale. Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri. Anexa națională.
(SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006)
Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acțiuni generale. Încărcări date de zăpadă. Anexa națională.
(SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006)
Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Acțiuni generale – Acțiuni ale vântului. Anexa națională.
(SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007)
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru clădiri. Anexa națională.
(SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008)
NORMATIVE:
Normativ privind calculul coeficienților globali de izolare termică la clădirile de locuit.
Indicativ C 107/1-1997
Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.
Indicativ NP 112-04
7.BIBLIOGRAFIE
PREZENTAREA SURSELOR BIBLIOGRAFICE:
Kiss, Z., Oneț T. Proiectarea structurilor de beton după SR EN 1992-1, Editura Abel, Cluj-Napoca, 2008
Negru R., Bogdan N., Tomșa F., Ileana N., Popp D., Tcaciuc O., Gotfried I. Tehnologia lucrărilor de construcții , Editura tehnică, București 1959
Postelnicu, T., Țilimpea, F., Zamfirescu, D. Structuri de beton armat pentru clădiri etajate, Exemple de proiectare, Editura Matrix Rom, București, 2007
Prof. Ing. Hugo Lehr Fundații , Editura de stat pentru arhitectură și construcții 1954
ing. I. Nicula, ing. C. Damian, ing. Șt. Enescu, ing. M. Weissenberg, ing. L. Löbel, ing. M. Tannenbaum Îndrumător pentru calculul elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat prin metoda stărilor limită Editura tehnică, București 1963
A.Mihul Construcții din beton armat Editura didactică și pedagogică, București 1969
Notițe de curs:
Construcții din lemn
Beton armat și precomprimat I și II
Construcții civile I și II
Fundații
Construcții din beton armat I și II
Tehnologia lucrărilor de construcții I și II
Termotehnică I și II
Managementul activității de construcții II
PREZENTAREA SURSELOR BIBLIOGRAFICE:
Kiss, Z., Oneț T. Proiectarea structurilor de beton după SR EN 1992-1, Editura Abel, Cluj-Napoca, 2008
Negru R., Bogdan N., Tomșa F., Ileana N., Popp D., Tcaciuc O., Gotfried I. Tehnologia lucrărilor de construcții , Editura tehnică, București 1959
Postelnicu, T., Țilimpea, F., Zamfirescu, D. Structuri de beton armat pentru clădiri etajate, Exemple de proiectare, Editura Matrix Rom, București, 2007
Prof. Ing. Hugo Lehr Fundații , Editura de stat pentru arhitectură și construcții 1954
ing. I. Nicula, ing. C. Damian, ing. Șt. Enescu, ing. M. Weissenberg, ing. L. Löbel, ing. M. Tannenbaum Îndrumător pentru calculul elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat prin metoda stărilor limită Editura tehnică, București 1963
A.Mihul Construcții din beton armat Editura didactică și pedagogică, București 1969
Notițe de curs:
Construcții din lemn
Beton armat și precomprimat I și II
Construcții civile I și II
Fundații
Construcții din beton armat I și II
Tehnologia lucrărilor de construcții I și II
Termotehnică I și II
Managementul activității de construcții II
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Bloc de Apartamente P+3e+m (ID: 110837)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.