Biblioteca Metropolitană București ȘI Adaptarea LA Noua Piață Informațională

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ………………………………………

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

[titlu didactic și științific] ………

ABSOLVENT(Ă),

………………

BUCUREȘTI

2016

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ………………………………………

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

[titlu didactic și științific] ………

ABSOLVENT(Ă),

………………

BUCUREȘTI

2016

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………….

CAPITOLUL I

PRINCIPALELE MODALITĂȚI DE INFORMARE UTILIZATE ÎN CADRUL BIBLIOTECILOR…………………………………………………………………………..

1.1. Scurt istoric cu privire la implementarea noilor tehnologii în bibliotecile românești……

1.2. Noțiuni teoretice cu privire la noile surse de informare utilizate în cadrul bibliotecilor…

1.2.1. Întrebuințarea suporturile optice în cadrul bibliotecilor ………………………..

1.2.2. Bazele de date ca modalitate de informare în cadrul bibliotecilor …………….

1.2.3. Revistele electronice, alternativa prezentă a revistelor tradiționale ……………

1.2.4. Cărțile electronice versus cărțile tradiționale în bibliotecile moderne …………

1.3. Așteptările utilizatorilor de la biblioteca modernă ………………………………………

CAPITOLUL II

BIBLIOTECA METROPOLITANĂ BUCUREȘTI ȘI ADAPTAREA LA NOUA PIAȚĂ INFORMAȚIONALĂ………………………………………………………………

2.1. Descrierea bibliotecii Metropolitane București….……………………………………….

2.2. Tipuri de surse de informare puse la dispoziție de biblioteca Metropolitană București…

2.3. Misiunea bibliotecii Metropolitane București în eficientizarea folosirii resurselor informaționale…………………………………………………………………………………

CAPITOLUL III

CERCETAREA SATISFACȚIEI UTILIZATORILOR BIBLIOTECII X CU PRIVIRE LA NOILE MODALITĂȚI DE INFORMARE……………………………….

3.1. Metodologia cercetării …………………………………………………………………..

3.1.1. Scopul cercetării ………………………………………………………………..

3.1.2. Stabilirea obiectivelor și ipotezelor cercetării ………………………………..

3.1.3. Proiectarea chestionarului ……………………………………………………….

3.1.4. Stabilirea dimensiunii și structurii eșantionului ………………………………..

3.1.5. Modalități de culegere, sistemtizare și prelucrare a datelor ……………………..

3.2. Analiza și interpretarea rezultatelor …………………………….………………………..

CONCLUZII …………………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate este dată de faptul că ………..

Scopul și obiectivele

Scopul unei cercetări cu privire la activitatea …………………………

Referințele bibliografice care stau la baza acestei lucrări sunt lucrări naționale și internaționale, legislație, surse diverse de pe internet. În calitate de suport teoretico-științific au servit rezultatele studiilor și investigațiilor următorilor autori: Balog Alexandru, Perețeanu Georgiana-Cristina, Banciu Doina, Larsen Patricia, Banciu Doina, Bora Mihaela, Booth Andrew, Brice Anne, Ciobanu Silvia, Curta Olimpia, Dinu Nicoleta-Roxana, Duchemin Pierre-Yves, Johnson Colin, Keller Alice, Larsen Patricia. Lidia Patricia, Lupu Viorica, Machlup Fritz, Mocian Ioan, Nani Viorel, Petrescu Victor, Porumbeanu Octavia-Luciana, Rău Petre, Regneală Mircea, Regneală Mircea, Stoica Ion.

Volumul și structura lucrării.

Structura lucrării este determinată de obiectivul și sarcinile cercetării. Lucrarea este structurată astfel, introducere, trei capitole, concluzii generale și bibliografia.

Capitolul I denumit „Prezentarea principalelor tehnologilor noi utilizate în cadrul bibliotecilor din România” este format din noțiuni prin intermediul cărora se prezintă un scurt istoric ce evidențiază implementarea noilor tehnologii în bibliotecile românești, precum și noțiuni teoretice cu privire la noile surse de informare utilizate în cadrul bibliotecilor. La finele acestui capitol sunt evidențiate așteptările utilizatorilor de la biblioteca modernă.

În momentul în care o bibliotecă își studiază comunitatea deservită și observă o extindere a acesteia, aceasta poate apela la sursele alternative de informare, în aceste condiții făcându-și apariția numeroase modalități de concurență în deservirea informațională a colectivității și multiple transformări în obiceiurile clasice ale utilizatorului de bibliotecă.

Capitolul al II-lea denumit „Prezentarea bibliotecii ….x ….. și a tehnologiilor noi utilizate în cadrul ei” cuprinde ……………………………..

Capitolul al III-lea denumit „Cercetarea satisfacției utilizatorilor de noi tehnologii în cadrul bibliotecii ….x .” cuprinde …………………………

CAPITOLUL I

PRINCIPALELE MODALITĂȚI DE INFORMARE UTILIZATE ÎN CADRUL BIBLIOTECILOR

1.1. Scurt istoric cu privire la implementarea noilor tehnologii în bibliotecile românești

În ultima perioadă atracția oamenilor pentru bibliotecă a fost transferat de la publicații și colecții către informare și comunicare științifică.

Automatizarea acțiunilor derulate în cadrul bibliotecilor a început cu peste doua decenii în urmă ca urmare a evoluției rapide a necesități de informare a utilizatorilor și grație progresului extraordinar al tehnicii de calcul și ulterior a tehnologiei telecomunicațiilor.

Procesul de automatizare, propriu-zis are rădăcini îndepărtate, în secolul al IX-lea, moment în care Al-Kwowarisni scrie un manual de aritmetică fundamentat pe poziție, de la numele acestuia venind numele de „algoritm”.

La finele anilor '80 numeroase biblioteci de pe continentul European, continentul American, și din numeroase țări dezvoltate efectuau servicii de bază care sunt specializate bibliotecilor, doar în sistem automatizat.

Doua mari acțiuni au participat la punerea rapidă în practică a sistemelor de calcul în cadrul bibliotecilor. Prima mare acțiune se referă la alcătuirea în anul 1967 a formatului MARC (format realizat pentru cataloage pe suporți citabili de calculator) de câtre Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii. Un astfel de format garanta modalități uniforme de codificare a datelor de catalogare pentru comunicarea informației între calculatoare. Prin utilizarea formatului MARC se realiza o catalogare partajată cu o formatare minimală.

Pentru început bibliotecile au utilizat automatizarea pentru administrarea inventarelor și a cataloagelor pe fișe precum și pentru a ține evidența cărților sau documentelor împrumutate utilizatorilor la domiciliu.

Folosirea la scară largă a formatului MARC sau a unui format de tip MARC a reprezentat pentru biblioteci un mare beneficiu, prin intermediul lui realizându-se cataloagele colective naționale.

Aspirația bibliotecilor naționale de a fi prezente la transferul de semnalări bibliografice și în același timp sporire formatelor naționale au făcut să se încorporeze ca o necesitate alcătuirea unui format de transfer internațional UNIMARC. În aceste condiții și-a făcut apariția formatul UNIMARC. Astfel că acest format UNIMARC a fost creat de un Grup de Lucru, special înființat, al IFLA și a fost făcut public pentru prima dată în anul 1977 iar în anul 1988 s-a publicat ediția îmbunătățită. Formatul UNIMARC poate fi întrebuințat în formatul în care se regăsește și în ultima ediție sau poate suferi modificări în raport cu necesitățile astfel încât să alcătuiască un format national.

A doua mare acțiune care a stimulat dezvoltarea sistemelor de calcul în biblioteci a fost evidențiată, în anul 1971 moment în care a fost creat catalogul unic online al centrului de calcul online pentru biblioteci (OCLC).

Centrul OCLC a luat formă având ca fundament conceptul de catalogare partajată. Astfel se poate observa că începând cu anul 1971 OCLC vine în sprijinul bibliotecilor să localizeze, achiziționeze, catalogheze și să împrumute cărți și diverse alte materiale de bibliotecă.

OCLC reprezintă o instituție nonprofit, care realizează cel mai mare serviciu bibliografic din lume și în același timp, este și liderul studiilor și progreselor care se înfăptuiesc din domeniul informaticii din cadrul bibliotecilor.

Cele două acțiuni, reprezentate de formatul MARC și alcătuirea OCLC și a catalogării prin cooperare, au scos în evidență utilitatea practică a calculatorului în bibliotecă și au avut un rol fundamental în crearea și organizare bazelor de date.

Concomitent cu aceste acțiuni importante ce vizează introducerea calculatorului în bibliotecă, componentele hardware și software reprezintă sunt fundamentale pentru inforrmatizarea bibliotecilor.

Sistemele din cadrul bibliotecilor din perioada anilor '60 – '70 aveau ca bază un calculator ce avea o dimensiune foarte mare care executa în mod constant, comunicarea documentelor. La începutul anilor '70 își fac apariția și minicalculatoarele, acestea nu aveau un cost prea mare, erau relativ ușor de întrebuințat și erau corespunzătoare aplicațiilor de bibliotecă. Grație acestor specificități, sistemele automatizate au devenit o prezență obișnuită în cadrul bibliotecilor. Tot în perioada anilor '70 cei care erau responsabili de crearea sistemelor de bibliotecă au început să creeze și să pună în practică sisteme on-line.

Microcalculatoarele și-au făcut apariția în cadrul piețelor în anul 1975 și au devenit imediat benefice bibliotecilor de toate mărimile iar produsele realizate cu ajutorul industriei sistemelor automatizate permiteau înfăptuirea unor activități variate de bibliotecă.

Pe la jumătatea anului 1985 și-au făcut apariția în cadrul bibliotecilor și tehnologiile CD-ROM, ce reprezenta un calculator ce era prevăzut cu o unitate de CD-ROM, un soft de căutare și discuri CD-ROM.

Pentru numeroase biblioteci CD-ROM-urile garantau o alternativă practică în comparație cu accesul la alte baze de date bibliografice. Bazele de date ce se regăseau pe CD-ROM erau extrem de diversificate și înglobează aproape toate domeniile cunoașterii umane.

Printre primele sisteme automatizate de bibliotecă regăsim sisteme pentru circulație fiindcă în cadrul acestor servicii se intersectau frecvent un număr mare de utilizatori cu un cantitate mare de documente și cu un grad de circulație al acestora sporit.

În primă fază automatizarea bibliotecilor s-a făcut printr-un ansamblu de module și frecvent în etape prin programe distincte pentru unele funcții ale bibliotecii. În aceste condiții au fost elaborate software pentru procesarea în achiziții, verificarea serialelor, catalogare, circulație, etc. Însă întrebuințarea a numeroase sisteme independente în cadrul bibliotecilor s-a dovedit a fi de fapt o greșeală fiindcă în aceste condiții sunt dublate echipamentele și eforturile și în același timp cresc costurile.

Chiar și în cazul în care este realizabilă conectare de sisteme independente în cadrul bibliotecilor, soluția cea mai adecvată este sistemul automatizat integrat de bibliotecă căruia îi sunt încredințate toate functiile din cadrul bibliotecii.

În momentul de față se utilizează pe scara largă sisteme automatizate integrate de bibliotecă care pot sa țină sub supraveghere o carte sau un document din momentul în care se ia decizia de achiziție, pe parcursul elaborări comenzii, la primire, la recepție și la plata și până în momentul în care este așezat la raft și pregătit pentru folosire.

Aceste noi unități informaționale din cadrul bibliotecilor constituie ansamblu de cunoștințe sau summumul a tot ce se află cuprins în cărți sau alți suporți tangibili sau virtuali de informații.

Se regăsesc în cadrul piețelor sisteme de bibliotecă pentru biblioteci de toate mărimile, la costuri variate și care oferă beneficii diverse.

Prin automatizarea bibliotecilor se urmărește automatizarea acțiunilor întreprinse de bibliotecă și formarea catalogului on-line propriu, prin conectarea la internet pentru integrarea în rețele de documentare naționale și internaționale înmagazinarea și regăsirea informațiilor de pe suport CD/ DVD dar și cele accesibile on-line pe Internet.

În cadrul oricărui sistem automatizat ce aparține unei biblioteci sunt înglobate trei componente fundamentale: hardware-ul pa care îl găsim sub forma echipamentului, software-ul care este reprezentat de programe și datele sau informațiile pe care hardware-ul și software-ul le procesează, stochează, disponibilizează.

În cadrul procesului de informatizare a bibliotecilor sunt evidențiate patru etape:

– informatizarea acțiunilor derulate de fiecare bibliotecă (de la achiziție până la accesul publicului on-line la baza de date);

– crearea de legături între bibliotecile din aceeași rețea – alcătuirea unui sistem de informare la nivelul rețelelor de biblioteci;

– crearea de legături între rețelele de biblioteci și alte grupe de rețele de informare – alcătuirea Sistemului Național de Informare;

– includerea bibliotecilor în sistemele internaționale prezente în domeniu, având ca mijloc de includere rețelele automatizate de comunicații de date.

Astfel că, informatizarea pune la dispoziția bibliotecilor multiple modalități de dezvoltare. În aceste condiții în viitor vor domina bibliotecile integrate în sisteme naționale și internaționale de informare, deci bibliotecile care oferă mijloace vaste de informare, care oferă produse informaționale cât mai variate și cât mai sofisticate.

Se poate trage concluzia că informatizarea nu mai reprezintă un moft ci o necesitate. Ea poate schimba în mod serios organizarea muncii și în același timp a posturilor în care se realizează anumite sarcini. Se reduce timpul afectat anumitor activități din cadrul bibliotecilor, se micșorează costurile, se diminuează surplusu de informație transmis. Toate modificările care rezultă în urma informatizări bibliotecilor este necesar sa fie corespunzătoare cu arhitectura interioare a clădirilor care este necesar să ofere o anumită adaptabilitate precum și posibilitatea de remodelare neîntreruptă a arhitecturii externe a sistemului.

În acțiunea de trecere de la biblioteca tradițională spre lumea informatizată, fiecare bibliotecă pleacă de la catalogul tradițional și acțiunile întreprinse ce urmăresc alcătuirea acestuia, catalogare, ierarhizare și cotare, pentru ca mai târziu, în raport de aceste fișe din catalogul tradițional să se realizeze introducerea în modulul on-line.

1.2. Noțiuni teoretice cu privire la noile surse de informare utilizate în cadrul bibliotecilor

Rolul fundamental al unei biblioteci este reprezentat de faptul că este necesar ca ea să fie practicabilă și în același timp ea trebuie să expună documentele pe care le deține. Un al rol important al bibliotecilor este acela de a menține documentele, pentru ca, în aceste condiții, patrimoniul deținute de biblioteci să fie transmis complet generațiilor viitoare.

Bibliotecile în cadrul cărora regăsim tehnologii noi, constituie o nouă infrastructură, care a fost formată prin utilizarea pe scară extinsă a comunicațiilor și informației digitale. La nivel internațional, este prezentă dorința de conlucrare între cele mai însemnate surse de informare digitală pentru a alcătui o sursă globală, accesibilă tuturor.

Biblioteca digitală odată cu trecerea timpului sa transformat într-un fenomen evoluționar, care înglobează tehnologia și conținutul digital, ca o întregire a resurselor tradiționale.

Mijloacele informaționale sunt percepute ca înglobând în același timp tehnologiile informatice și informațiile în sine. Decalajele cele mai semnificative comparativ cu resursele tradiționale se referă la faptul că informația poate fi, expandabilă, comprimabilă, înlocuită, portabilă, difuzabilă, împărțită, intactă chiar și după întrebuințări multiple.

1.2.1. Întrebuințarea suporturile optice în cadrul bibliotecilor

Structurile informatice alcătuite din componente (hard și soft), ca suport tehnic ce aparține sistemelor automatizate de biblioteci, s-au întrebuințat și dezvoltat în același timp cu ascensiunea informaticii. Concomitent cu aparitia unor noi tipuri de echipamente și respectiv, produse soft care au putut fi întrebuințate în cadrul bibliotecilor, acestea si-au perfecționat configurațiile hard și soft pe care le dețineau.

Ca și în restul sistemelor informatice, și în ceea ce privește domeniu automatizării bibliotecilor s-au respectat principiile fundamentale în achiziționarea de echipamente (structuri deschise care să admită adăugarea de noi componente, fără schimbare celor existente).

Suporturile optice au în alcătuire două categorii diferite: suporturile optice analogice (de tip videodisc) și suporturile optice numerice (compact-discul cu citire laser este cel mai răspândit).

CD-ROM-ul a reprezentat primul produs comercializat, ulterior fiind comercializate și CD-I, DVI și DVD al căror progres a fost relativ domol din cauza unor probleme tehnice.

CD-ROM (Compact Disc Read Only Memory Driver) poate fi prezentat ca fiind un mijloc de codificare pentru fișierele date. CD-ROM reprezintă un mediu lung linear pe care se memorează date secvențiale, chiar dacă accesul este aleator. Astfel că sunetul poate să fie cuvânt sau muzică sau imagine numerotată. În ceea ce privește CD-I (Compact Disc Interactiv) acesta are modalitatea multiplă de a afișa un text, o imagine, un sunet, inclusiv sunetul numerotat (pe care DVI nu îl are), dar nu poate reda în mod complet imagini animate neîntrerupt.

Începând cu anul 1989 Philips, Sony și Microsoft au promovat discul CD-ROMXA, un CD-ROM multimedia. Astfel că CD-ROMXA care, în mod universal, a fost denumit multimedia, poate memora utilizând noile tehnici de compresie, sunet, grafică și text pe același disc compact, pe care le redă simultan sau nu.

În ceea ce privește bibliotecile din România, primul aspect care este necesar a fi evidențiat este acela ca în sistemele integrate echipamentele sunt conectate în rețele locale. Astfel de rețele pot fi alcătuite din:

– PC-urile din biblioteci sunt interconectate în cadrul unei rețele locale care dispune de un server puternic și cu memorie externă de ordinul TB, PC-urile, în funcție de locul unde sunt poziționate în biblioteca, pot să aibă în dotare hard disc, unitate de dischetă sau să dețină tastaturi special construite. În mod universal, tastaturile calculatoarelor întrebuințate pentru accesul publicului la baza de date au blocate mai multe taste, pentru a se împiedica accesările nedorite sau neautorizate ce pot distruge bazele de date;

– în cadrul bibliotecilor întâlnim și terminale conectate la un mainframe sau un minicalculator destul de puternic și capabile de lucru în rețea prin intermediul diverselor funcții. În momentul în care se stabilește o soluție bazată pe un calculator central și terminale, în configurațiile de echipamente sunt introduse și PC-uri (PC-uri care lucrează în rețea alături de restul echipamentelor).

În funcție de mărimea informațională a bibliotecii se determină cantitate de posturilor de lucru, memoria internă a serverului și mărimea memoriei externe.

Echipamentele hard caracteristice sistemelor de bibliotecă integrate cuprind:

– cititor optic de caractere (întrebuințat în cadrul bibliotecilor pentru citire de barcod);

– imprimantă (laser) utilizată în cadrul bibliotecilor pentru crearea de etichete barcod;

– imprimante alb/negru și/ sau color utilizate în cadrul bibliotecilor pentru crearea publicațiilor de informare și a altor tipuri de lucrări care necesită ca suport hârtia;

– scanner;

– servere pentru citirea de CD-ROM-uri;

– dispozitive portabile de lectură (pentru cărți electronice);

– unități (interne sau externe) pentru citire de discuri optice și CD- ROM;

– echipamente pentru conectare la rețele metropolitane și rețele de lungă distanță (rețele internaționale) – modemuri, routere etc.

Numărul echipamentelor caracteristice unei biblioteci depinde de cantitatea de documente prelucrat de biblioteca respectivă, de numărul de cititori, amploare tranzacțiilor on-line efectuate.

1.2.2. Bazele de date ca modalitate de informare în cadrul bibliotecilor

Bibliotecile reprezintă o componentă integrantă a sistemului național informațional și instituții de importanță strategică în societatea informațională, prin garantarea accesului la informații de orice tip. În ultima perioadă s-au realizat multiple acțiuni și au fost întrebuințate resurse importante pentru dezvoltarea bibliotecilor, astfel încât acestea să poată fi accesate prin sisteme de tehnologia informației și de telecomunicații, în special prin Internet.

Data reprezintă un model de evidențiere a informației, accesibil unui anume procesor (individ, program calculator). Cu un astfel de model se acționează pentru a obține noi informații despre manifestările și procesele lumii reale. Colecția de date reprezintă o mulțime aproape nediferențiat de date care analizează o anumită ramură, un anumit proces, o anumită activitate sau obiect și este organizată și dispusă ordonat pe un suport de memorie.

Datele și informațiile constituie o componentă fundamentală pentru un sistem automatizat. Administrarea datelor și a informațiilor reprezintă motivul existenței unui sistem automatizat. Prelucrarea datelor se manifesta ca o secvență de operații prin intermediul cărora se acționează asupra datelor cu ajutorul unui sistem de calcul în acord cu o anumită procedură determinată anterior.

În mod cert, bazele de date nu reprezintă un suport material ce poate fi conservat de către o bibliotecă, dar există multiple aspecte prin care se aseamănă foarte mult cu documentele materiale ele fiind frecvent accesibile de cele mai multe ori prin intermediul unui abonament, înțeleg în mod frecvent actualizări și determină cheltuieli documentare și, în mod deosebit, ele nu pot fi prevăzute independent de restul colecției, pe care o întregesc și căreia i se substituie.

Baza de date a unei biblioteci este alcătuită din informații bibliografice pe care le deține cu privire la toate categoriile de documente pe care biblioteca respectivă le posedă. O astfel de bază de date poartă denumirea de bază de date centrală a bibliotecii.

Astfel că funcțiile prin intermediul cărora se formează și organizează a cataloagele din cadrul unei biblioteci sunt preluate integral de softul întrebuințat prin alcătuirea și actualizarea bazei de date centrale a sistemului.

Bază de date centrală a unei biblioteci este înfățișează în formă electronică, digitală cataloagele tradiționale ce aparțin bibliotecă. În aceste condiții aceste cataloage sunt denumite, în literatură de specialitate, cataloage on-line, cataloage digitale, cataloage informatizate.

În cadrul unei biblioteci putem regăsi în bază de date centrală și informații de legătură pentru a ușura accesul la alte baze de date. Astfel de baze de date nu au în componență informații bibliografice, dar pot avea în componență alte categorii de informații în relația cu documentele înregistrate în baza de date centrală. Baza de date centrală ia formă pe măsură ce documentele pătrund în bibliotecă. Caracterizarea unui document se realizează prin parcurgerea fluxului de prelucrare de la cumpărare la depozitare.

Baza de date centrală este întrebuințată pentru a garanta accesul publicului la informațiile din documentele stocate în bibliotecă. O astfel de bază de date garantează, în mod fundamental, funcțiile pe care le asigură și cataloagele de bibliotecă.

În afara bazei de date bibliografice, în biblioteci sunt formate baze de date ce pot fi alcătuite din texte integrale, de fapt, baze de date full-text.

Bazele de date full-text se formează, în mod universal, înaintea depozitării documentelor, ele se formează după inserarea descrierii bibliografice referitoare la documentul în cauză în baza de date centrală. În ultimul timp, bazele de date full-text ce se regăsesc în bibliotecă acumulează documente create electronic de către alți generatori de informații (precum editori de jurnale). Cele mai întrebuințate baze de date full-text și pe care le regăsim în biblioteci sunt cele ce au în alcătuire periodice electronice.

În cadrul bibliotecilor publice, grație implicării din ce în ce mai active a acestora în viața comunităților servite, și-au făcut apariția în ultimele perioade bazele de date ce au în componență cele mai diverse tipuri de informații: informații culturale, informații despre piață muncii, informații privind administrația centrală și locală etc.

Astfel de colecții de date nu sunt parte din caracteristicul informațional tradițional al bibliotecilor. Ca urmare, softul prin intermediul căruia se formează sistemul integrat de bibliotecă nu conține module, funcții care să admită gestionarea acestor categorii de informații. În concluzie, este necesar să se întrebuințeze alte pachete de programe, cu funcții ce admit formarea, întreținerea și întrebuințarea informațiilor de acest tip.

Chiar dacă bazele de date nu dețin capacități patrimoniale pentru biblioteca care le pretinde întrebuințarea, interesul față de ele se atașează celui al documentelor materiale:

– bazele de date nu sunt depozite neorganizat, astfel că fiecare bibliotecă reține doar câteva accese preferat;

– orice bază de date, în misiunea unei întrebuințări eficiente, cere o mai bună înțelegere a conținutului și o supraveghere a evoluției sale.

Bazele de date din cadrul bibliotecilor, în momentul de față, sunt din ce în ce mai variate, atât din punctul de vedere al conținutului, cât și ca arie de utilitate în raport cu beneficiarii serviți.

1.2.3. Revistele electronice, alternativa prezentă a revistelor tradiționale

Internetul admite editarea și transmiterea prin e-mail a revistelor, publicațiilor electronice, multe dintre ele deținând deja o tradiție. Astfel de publicațiile sunt puse la dispoziția cititorilor automat prin intermediul unei liste ce este administrată de un list-server, listă la care orice client se poate abona prin intermediul unui mesaj „subscribe”.

Revistele electronice reprezintă bilanțul unui proces editorial de ansamblu, cu referință, sau cel puțin cu o alegere a materialelor (așa cum sunt publicațiile moderate din cadrul unor grupuri tematice).

În momentul de față putem regăsi reviste de tip ziar, magazin de informare și divertisment, ce apar exclusiv pe Net. Pe net putem regăsi și publicații electronice ce sunt create exclusiv informării bibliografice, în același timp putem găsi și publicații orientate spre activitatea de cercetare. Marea majoritate se distribuie săptămânal, altele lunar, altele zilnic.

În urma utilizări revistelor electronice putem evidenția multiple avantaje precum:

– formatul liber;

– nu sunt evidențiate restricții cu privire la numărul de pagini, numerele succesive, mărime;

– textele digitale s-au dovedit de-a lungul timpului a fi interactive;

– accesul la revistele electronice se dovedește a fi mai convenabil din punct de vedere al costurilor, mai rapid și mult mai ușor;

– în cazul citirii unei reviste electronice informațiile pot fi filtrate, transferate și regăsite mult mai ușor;

În același timp pot fi prezentate și dezavantajele ale utilizării revistelor electronice:

– timpul căutării unei reviste electronice nu poate fi prevăzut;

– frecvent rezultatele căutării sunt neînsemnate, dar au un preț;

– în cazul unei reviste electronice se schită pentru informații, licențe și acces.

Posibilitățile de abonare la revistele electronice sunt multiple:

– prin e-mail, astfel se transmite un mesaj de tip e-mail ce este alcătuit din cuvinte subscribe sau în condițiile în care se dorește renunțarea la abonament se transmite un mesaj de tip e-mail ce este alcătuit din cuvinte unsubscribe;

– prin agenții de abonamente care atunci când plătesc forma printată primesc de la editor și forma electronică, varianta electronică fiind mai departe donată (accesul realizându-se pe bază de parole sau adrese IP);

– prin agenții de abonamente care plătesc la editor și primesc numai forma electronică (accesul realizându-se doar pe bază de parolă).

1.2.4. Cărțile electronice: e-book tehnologie nouă utilizată în cadrul bibliotecilor

În era digitală cartea poate să apară sub forma dispozitivelor portabile de lectură și a aplicațiilor soft corelate, dar o astfel de formă nu este foarte răspândită în cadrul pieței.

Astfel se poate spune că o carte poate fi reinterpretată din punct de vedere al delimitării ce apare între conținut și suportul material al acestuia. Cartea nu reprezintă doar foaia de hârtie pe care a fost editată, ci este caracterizată și de esență și informație pentru că orice cititor cunoaște faptul că ceea ce dă identitate cărții reprezintă învățătura dată în urma lecturii, universul pe care-l deschide, și nu înfățișarea ei, obiectul fizic. Însă aceeași esență poate fi editată atât pe hârtie, cât și în format electronic. Astfel că apariția calculatorului și a mediului electronic a condus și la formarea unei noi înfățișări a cărții – cartea electronică.

Cartea electronica denumită și e-book reprezintă un document digital (document electronic) la care orice utilizator poate avea acces de la un calculator în manieră asemănătoare unei cărți tipărite.

Încă din anul 1999, din momentul în care pe piața din România și-au făcut apariția noile tehnologii pentru realizarea și întrebuințarea cărților electronice, acestea au devenit odată cu trecerea timpului din ce în ce mai utilizate în multiple arii de activitate precum învățământ, cultură, instruire tehnologica etc..

Cartea în format electronic constituie un document ce ia înfățișarea unor fișiere în variate formate precum PDF, HTML, XML, OEB, etc.. Orice carte electronică poate fi citită cu ajutorul unui echipament ce are în componența sa un soft dedicat. Printre cele mai renumite pachete de programe pentru cărți electronice putem aminti Microsoft Reader și Adobe Acrobat e-Book Reader.

Cărțile în format electronice (e-book) reprezintă fișiere executabile, ce au ca fundament fișierele în format HTML. Fișierele de tip HTML se creează prin intermediul Web-site-urilor, în cadrul unor astfel de formate putându-se adăuga și alte fișiere precum fișierele grafice. Cărțile electronice sunt în integritatea lor interactive pe Internet și pot deține multiple legături precum imagini, diagrame, tabele, fișiere video. Cărțile electronice pot fi protejate prin intermediul unei parole și/sau nume utilizator.

Prin intermediul cărților electronice sa urmărit în mod special crearea de cărți academice, caracteristic pentru aceste cărți fiind conținutul lor complex. Astfel că apelarea la tehnologia informatică poate modifica documentele în format electronic, păstrând conținutul originar al textelor de pe format tipărit.

Odată cu apariția și ascensiunea spațiului virtual mobil, totul se modifică într-o clipă. Trendurile touch screen și smartphone se dezvoltă rapid. Astfel că utilizarea rețelelor sociale mobile reprezintă o provocare atât pentru bibliotecarii, cât și pentru utilizatori, pentru că împreună trebuie să se obișnuiască cu Web site-ul bibliotecii, SMS-urile de referință, MOPACs (Mobile OPACs), Colecții mobile, e-Books mobile, instrucțiuni mobile, Audio / Video Tour Mobil, Servicii de referințe virtuale. Prin intermediul acestor noi tehnologii informaționale colecțiile sunt permanent alături de utilizatori.

Orice carte electronică care este disponibilă pe site-ul editorului sau distribuitorului are accesul securizat, în aceste condiții având acces la ea doar persoana care poate dovedi că a realizat plata pentru ea. Persoanele care realizează plăți pentru cărțile electronice le vor primi prin intermediul unui e-mail, CD, DVD sau persoana în cauză o va downloada pe computerul lui de pe site-ul editorului sau distribuitorului. De cele mai multe ori clientul după ce achiziționează o carte în format electronic primește un cod de acces care va permite vizualizarea doar pe calculatorul propriu fără a exista vreo modalitate de a o salva, printa sau transfera altor posibili clienți.

În urma accesării cărților electronice pot fi prezentate multiple beneficii:

– orice document electronic este portabil (astfel că într-un mediu de stocare pot intra și pot fi transportate câteva mii de cărți);

– orice carte electronică poate fi obținută gratuit de pe Internet sau la un preț mult mai redus decât prețul plătit pe o carte tipărită;

– la o carte electronică cumpărată nu este permisă copiere și transferarea ei către alte persoane, fără aprobarea editorului. În condițiile în care cartea electronică este utilizată pentru studiu particular, fragmente din text pot fi copiate, acestea fiind adnotate;

– un avantaj major al cărților electronice este dat de faptul că acestea nu au cheltuieli pentru ambalare, transport, nu se necesar personal pentru a întreprinde astfel de activități;

– pentru cărțile electronice nu mai este necesar să fie realizat controlul de calitate pentru fiecare exemplar transmis, în aceste condiții cheltuielile de producție diminuându-se remarcabil, iar cartea electronică devine mult mai avantajoasă din punct de vedere al prețului decât una tipărită.

În ceea ce privește persoanele care întrebuințează colecțiile de e-book-uri pot fi prezentate avantaje precum:

– accesul la informația electronică se poate realiza prin multiple posibilități pretinse de utilizatori;

– în timpul studiului, cărților electronice, pot fi create note personale;

– se diminuează în mod însemnat spațiile de lectură, prin înlăturare parțială a cărților ce puteau fi accesate liber la raft;

– diminuarea costurilor cu privire la păstrarea colecțiilor;

– împărțire mai adecvată a personalului de bibliotecă prin diminuarea sau desfințarea unor funcții stabilite pentru urmărirea și servirea publicațiilor.

În ultima perioadă în România se formează o piață globală a cărții electronice, un univers virtual al textului în cadrul căruia orice carte va fi gata în orice moment pentru editare sau pentru descărcare în memoria unui calculator. Însă se preconizează că o astfel de globalizarea a cărții electronice se va realiza neordonat și nedisciplinat, cu numeroase manipulări inovative. Astfel că nu tehnologia va fi factorul major, ci tot factorul uman va crea diferențele de valoare.

Crearea cărții ca produs digital va dirija către un moment de transformare, industria editorială. Astfel că prin intermediul cărții electronice se dorește limitarea producției iraționale care conduce în momentul de față la epuizarea rapidă din librării a unor cărți de succes și menținerea celor al căror public este răspândit sau dificil de atras. În aceste condiții putem afirma că e-book-ul memorat și păstrat undeva în rețea, va reprezenta o sursă inepuizabilă de noi exemplare de cărți.

1.3. Așteptările utilizatorilor de la biblioteca modernă

Cu excepția documentelor de arhivă, manuscriselor, colecțiilor de cărți rare și a altor documente speciale, documentele de bibliotecă, precum și cărțile electronice sunt destinate circulației. Comunicarea documentelor și în același timp garantarea accesului la informație reprezintă una din cele mai importante misiuni ale unei biblioteci. De cele mai multe ori persoanele care merg în mod repetat la o bibliotecă doresc să poată împrumută pentru o anumită perioadă de timp cărți sau alte documente, chiar și documente în format electronic pentru a putea să le studieze la domiciliu, asumându-și responsabilitatea pentru acele materiale.

Biblioteca modernă reprezintă o instituție socială integratoare, așa cum este inclusă în diverse subsisteme ale societății și este nemijlocit legată de garantarea nevoilor de informare a comunității sociale în ansamblu.

În momentul în care o bibliotecă își studiază comunitatea deservită și observă o extindere a acesteia, aceasta poate apela la sursele alternative de informare, în aceste condiții făcându-și apariția numeroase modalități de concurență în deservirea informațională a colectivității și multiple transformări în obiceiurile clasice ale utilizatorului de bibliotecă. Astfel apare presiunea ce vine din partea utilizatorului pentru modificare tipologiei produselor și serviciilor oferite și introducerea noilor tehnologii în cadrul bibliotecilor.

Bibliotecile moderne iau din activitatea bibliotecarilor sarcinile repetitive și permite software-ului inteligent și echipamentelor să realizeze aceste lucruri.

În contextul informațional stabilit de biblioteca modernă nu se mai poate discuta de un utilizator, cititor inocent care este apt să acceseze un conținut informațional având ca fundament un minim de cunoștințe. Bibliotecile moderne au modificat instrumentele de lucru, au condus la formarea de noi servicii și produse, au stabilit o nouă abordare a domeniului și a esenței sale informațional. Rolul bibliotecii moderne rămâne însă același ca și al bibliotecilor clasice, urmărindu-se construirea de sens plecând de la sursele precizate și crearea de produse și servicii prin intermediul cărora se comunică eficient cu utilizatorul.

Pentru îndeplinirea acestui rol de către o bibliotecă modernă este necesar ca fiecare individ să fie apt:

– să stabilească și să delimiteze în mod clar nevoia informațională;

– să localizeze eficient sursele de informare chiar și pe cele electronice;

– să aprecieze în mod aspru elementele informative și sursele de informare chiar și pe cele electronice;

– să întrebuințeze informația obținută dintr-o bibliotecă clasică sau modernă pentru realizarea activităților propuse;

– să înțeleagă problemele economice, sociale și legale ce sunt asociale cu informațiile și să utilizeze informația în mod etic și legal.

Este necesar ca în cadrul bibliotecilor moderne să fie cunoscute modalitățile de producere, prelucrare și regăsire a informației de natură electronică la care se adaugă modalitățile și tehnicile fundamentale ce vizează supravegherea și utilizarea informației.

Tehnologia informației și comunicațiilor (IT) ce este întrebuințată și în cadrul bibliotecilor moderne a devenit un domeniu de activitate extrem de puternic, fundamentat pe cunoaștere și care este puternic tehnologizat.

Abordarea bazată pe tehnologia informației și comunicațiilor oferă biblioteconomiei și științei informării mijloacele pentru a rămâne moderne și relevante, acest model putând fi apreciat ca fiind una dintre cele mai importante dezvoltări din prezent în practica profesională de bibliotecă.

Întrebuințarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în cadrul bibliotecilor moderne fac munca mai mobilă și mai adaptabilă la cerințele utilizatorilor. Astfel se poate spune că tehnologiile noi care apar și sunt introdu-se în cadrul bibliotecilor formează noi cerințe.

Bibliotecarul se străduie să întrebuințeze la perfecție noile tenologii, să obțină informații cerute și să le pună la dispoziția utilizatorului, utilizează căi alternative de furnizare a informației în cazul în care un mijloc de comunicare nu reușește, el învață continuu. Satisfacerea solicitărilor de informații ale utilizatorilor prin modalități interactive, colaborative, personalizate, mobilizează și instigă bibliotecarul la creativitate.

În cele mai multe cazuri utilizatorii de la biblioteca modernă, speră că prin utilizarea la scară largă a tehnologiilor informației să se diminueaze foarte mult necesitatea activităților administrative, de rutină, de birou, caracteristice bibliotecilor clasice.

În același timp utilizatorii de la biblioteca modernă se așteaptă la o sporire a volumului de informație, aceasta fiind memorată pe suporți citibili pe calculator și la o îmbunătățire cu privire la comunicarea informațiilor.

Accesul utilizatorilor la noile tehnologii și în special la bibliotecile moderne formează facilități de informare însemnate, în mod deosebit prin lărgirea câmpului de investigare asupra unor subiecte de interes. Informarea utilizatorilor prin intermediul noilor tehnologii utilizate în cadrul bibliotecilor moderne reprezintă unul din cel mai actuale și mai importante servicii în care cooperarea și colaborarea între multiple organisme de informare deține un rol fundamental.

Informatizarea obligă bibliotecile moderne să-și răspândească procesele și serviciile specifice, să studieze și să analizeze fenomenele societății informaționale prin prisma propriilor activități și să-și deruleze activitatea și să ia decizii adecvate realităților concrete ale lumii informaționale.

În ultimul timp se poate observa că în același timp cu dezvoltarea științelor informării și a comunicațiilor, a sporiri în însemnătate a bazelor de date și a literaturii digitale, facultățile privesc cu tot mai mare interes spre pregătirea de bibliotecari și specialiști în știința informării astfel încât aceștia să poată purta în titulatura lor termenul de informare (școală de informare, studii de informare, cercetări în informare etc.).

CAPITOLUL II

BIBLIOTECA METROPOLITANĂ BUCUREȘTI ȘI ADAPTAREA LA NOUA PIAȚĂ INFORMAȚIONALĂ

2.1. Descrierea bibliotecii Metropolitane București

De istoria bibliotecii Metropolitane București se leagă înființarea Mitropoliei Țării Românești în luna mai a anului 1359, an în care a fost implicit organizată și Biblioteca Mitropoliei. Din anul 1901 și până în momentul de față, această tradiție are influențe și asupra Bibliotecii Academiei Române.

Figura Nr. 2.1. Biblioteca Metropolitană București

(sursa: http://www.looms.ro/bucuresti/cultura/biblioteci/biblioteca-metropolitana-bucuresti/)

Începând cu 1 iulie anul 1831, în concordanță cu Constituția țării, art. 63, pct. 13, supranumită Regulamentul Organic, se hotărăște organizarea Bibliotecii Colegiului Sf. Sava, ce deținea o atribuție dublă, cea de bibliotecă școlară și cea de bibliotecă publică, indirect descendent a Bibliotecii Mitropoliei Țării Românești.

Fondul de carte, al Bibliotecii Colegiului Sf. Sava era alcătuit din aproximativ 8.000 de volume, rezulta din resursele Bibliotecii Mitropoliei București. În același timp în cadrul biblioteci se puteau găsite și cărți din Biblioteca Academiei Domnești a Sf. Sava îmbogățită odată cu trecerea timpului cu diverse lucrări de către Constantin Cantacuzino, precum și de către Domnii țării Constantin Brîncoveanu, Nicolae și Constantin Mavrocordat.

Organizarea și catalogarea publicațiilor în cadrul Bibliotecii Colegiului Sf. Sava se realiza pe limbi, iar în cadrul fiecărei grupe lingvistice metodic, pe domenii, utilizând, în mare măsură, ordonarea bibliografului francez Jacques Charles Brunet.

Primul catalog ce aparținea Bibliotecii Colegiului Sf. Sava a fost editat, în două volume, în perioada anilor 1846 – 1847, sub coordonarea unui profesor bibliotecar, pe numele de Iosif Genilie.

Fondul de cărți din cadrul Bibliotecii Colegiului Sf. Sava s-a îmbogățit de-a lungul timpului prin numeroase donații. Presa de la acea vreme, descriind faptul că biblioteca care se organizează în Colegiul Sf. Sava obține daruri importante.

Începând cu ziua de 5 octombrie din anul 1836, Eforia Școalelor a creat și a pus în practică primul Regulament de organizare și desfășurare a activității unei biblioteci publice românești. În conformitate cu acest act normativ, Biblioteca Colegiului Sf. Sava era deschisă publicului 5 ore zilnic, iar cel care se ocupa de depozitul de cărți era delegat să stea în sala de citit a bibliotecii, fiind prezent continuu pe perioada celor 5 ore, pentru a supraveghea cititori astfel încât în bibliotecă să fie liniște, iar cititorii să primească cărțile de care au nevoie.

În date de 8 iunie a anului 1838, are loc deschiderea oficială pentru cititori a Bibliotecii Colegiului Sf. Sava.

În anul 1840, este alcătuită rețeaua bibliotecilor publice județene, în conformitate cu solicitării Ministerului de Interne de la acea vreme Vornicia din Lăuntru. Astfel că prefecții de județe aveau misiunea de a organiza biblioteci în cadrul fiecărui oraș ce era reședință de județ.

Începând cu ziua de 11 iunie din anul 1848, când izbucnește revoluția în București activitatea bibliotecii este suspendată și aceasta rămâne așa până în anul 1849.

În perioada anilor 1849–1859, biblioteca Colegiului Sf. Sava se confruntă cu numeroase problemele marea majoritate fiind generate de împrejurările improprii în care își derula activitatea – lipsa spațiului pentru depozitarea și păstrarea publicațiilor și necesitatea reabilitării imobilului bibliotecii.

La 1 aprilie anul 1901, este adoptată Legea ce vizează cedarea Bibliotecii Statului din București către Biblioteca Academiei, în aceste condiții fiind desființată Biblioteca Publică Centrală București, iar patrimoniu de publicații este înstrăinat în totalitate către Biblioteca Academiei Române.

În anul 1935, Primăria Municipiului București reînființează Biblioteca Municipiului București.

În perioada anilor 1949-1957, Biblioteca Centrală București și, mai târziu, în perioada anilor 1957 – 1968, Biblioteca Orășenească Mihail Sadoveanu, a avut atribuția de administrator metodologic pentru bibliotecile raionale din municipiul București.

În anul 1969, Biblioteca Municipală Mihail Sadoveanu, după reconstituire administrativă a Bucureștilor, a însumat principalele servicii, iar bibliotecile raionale s-au transformat în filiale ale Bibliotecii Municipale.

În anul 2002, conform Legii bibliotecilor a fost creată Biblioteca Metropolitană București, succesoare a Bibliotecii Municipale Mihail Sadoveanu. Astfel că Biblioteca Metropolitană București reprezintă rețeaua de biblioteci publice a bucureștenilor.

În cadrul Bibliotecii Metropolitane regăsim:

– sala beletristică ce are în rafturi cărți de literatură, în limbile română, engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă și rusă, audiobook-uri;

– sala științifică ce cuprinde cărți din toate domeniile cunoașterii, CD-uri cu muzică și DVD-uri cu filme;

– sala biblionet este formată din 21 calculatoare, ce ce pun la dispoziția cititorilor gratuit, orice informație;

– sala de lectură are o capacitate de 30 locuri, ce are în dotare un scanner performant;

– sala referințe are în componență 3 calculatoare, prin intermediul cărora se asigură accesul la Catalogul Electronic și Biblioteca Digitală a Bucureștilor.

În cei 14 ani de activitate, Biblioteca Metropolitană a ajuns să reprezinte o bibliotecă a bucureștenilor, un spațiu cultural prietenos în cadrul căruia creativitatea se manifestă intens. Biblioteca Metropolitană reprezintă un spațiul confortabil în care numeroși bucureșteni aleg să își petreacă timpul liber, reprezentând locul în care oamenii își dezvoltă neîntrerupt abilitățile, capătă competențe noi și acumulează cunoștințe, în spiritul învățării. 

Misiunea Bibliotecii Metropolitane București este de a ușura accesul gratuit și nediscriminatoriu la drepturile culturale esențiale, funcționând ca centru comunitar care sprijină activ informarea, cercetarea, educația și recreerea locuitorilor din București și din județul Ilfov și care participă activ la sporirea calității vieții bucureștenilor prin oferta ei inovatoare și programul înglobat de servicii cu caracter public.

Valorile Bibliotecii Metropolitane București sunt caracterizate de accesibilitate, randament, transparență, participare, parteneriat, performanță.

Obiectivele strategice ale Bibliotecii Metropolitane București sunt:

– creșterea și accesibilizarea continuu a fondului infodocumentar în concordanță cu necesitățile și cerințele publicului bucureștean;

– amplificarea frecventării și întrebuințării Bibliotecii Metropolitane București prin diversificarea neîncetată a serviciilor, produselor și programelor culturale, educaționale, de informare și de loisir în acord cu necesitățile și cerințele publicului bucureștean;

– dezvoltarea și accesibilizarea serviciilor fundamentale ale Bibliotecii Metropolitane București către categorii neglijate, prin punerea în practică a serviciului de bibliotecă mobilă și a unei rețele de puncte de servire înființate în cooperare cu parteneri;

– susținerea procesului de învățare pe tot parcursul vieții prin constituirea de cursuri și ateliere gratuite pentru public, în concordanță cu necesitățile și cerințele publicului bucureștean;

– susținerea și extinderea creativității în rândul diverselor categorii de public prin constituirea de programe de stimulare a creativității, programe de educație pentru creativitate și evenimente de promovare a creativității utilizatorilor Bibliotecii Metropolitane București;

– valorizarea și răspândirea colecțiilor ce oglindesc cultura și patrimoniul românesc și bucureștean prin activități de cercetare științifică și crearea de produse și programe care informează diverse categorii de public, cu privire la istoria și patrimoniul local bucureștean;

– dezvoltarea capacității instituționale prin intermediul managementului strategic direcționat către obținerea de rezultate, formarea și dezvoltarea profesională, întărirea și dezvoltarea de parteneriate, atragerea de venituri extrabugetare și optimizarea continuă a activităților și proceselor interne, cu punerea în practică a principiilor controlului managerial;

– dezvoltarea și eficientizarea parteneriatelor pe care le deține biblioteca în momentul de față și inițierea unor parteneriate noi cu organizații din țară și din străinătate, inclusiv parteneriate public-privat, pentru a înlesni atingerea scopurilor comune ale Bibliotecii Metropolitane București și ale partenerilor din momentul de față și din viitor;

Biblioteca Metropolitană București poate manifesta interfețe între clienți dar și între oamenii de știință având ca scop diseminarea ideilor.

Este evident că Biblioteca Metropolitană București se obligă să își deruleze activitatea într-un nou context informațional și de comunicare ele reprezentând de fapt, acele structuri de informare și documentare care este necesar să capitalizeze, prelucreze, disponibilizeze și să valorifice în forme caracteristice resurse informaționale și documentare din cele mai diferite.

2.2. Tipuri de surse de informare puse la dispoziție de biblioteca Metropolitană București

În cadrul Bibliotecii Metropolitane București regăsim mai multe surse de informare, care sunt puse la dipziția utilizatorilor. Se poate observa că Biblioteca Metropolitană București prezintă statutul de „tranziție” al bibliotecii, combinând suportul imprimat cu cel digital.

▬ Împrumutul la domiciliu prin intermediul secțiilor specializate

Această sursă de informare pusă la dispoziția utilizatorilor Bibliotecii Metropolitane București este considerată ca fiind un serviciu de bibliotecă tradițional și poate fi întâlnit și în cadrul altor biblioteci indiferent de mărimea lor.

După cum se știe, Biblioteca Metropolitană București nu urmărește un public țintă anume, astfel că, orice persoană care posedă un permis valid de bibliotecă poate accesa colecțiile din cadrul bibliotecii.

Din dorința bibliotecarilor de a satisface necesitățile utilizatorilor, Biblioteca Metropolitană București se folosește de împrumutul interbibliotecar, evidențiind faptul că ar fi potrivită formarea unui sistem național centralizat care să administreze și să optimizeze o astfel de activitate.

▬ Vizite cu ghizi în spațiul bibliotecii

Biblioteca Metropolitană București deține servicii variate și, pentru ca ele să fie utilizate cât mai activ, se impune prezentarea acestora noilor utilizatori înscriși. Acest serviciu din cadrul Bibliotecii Metropolitane București poate fi prezentat atât noilor utilizatori cât și celorlalte categorii de utilizatori care pătrund în bibliotecă în diferite scopuri și care vor să cunoască mai multe aspecte despre activitățile din acest spațiu.

Metodele de a informa publicul întrebuințate de Biblioteca Metropolitană București sunt multiple și sunt puse în aplicare după vârsta și pregătirea celor cărora le sunt adresate. Aceste informări se pot realiza de către o persoană numită în cadrul Bibliotecii Metropolitane București.

Începând cu anul 2003, Biblioteca Metropolitană București a pus denumirea acestui serviciu, de Biblioteca de la A la Z, ajungând o activitate fundamentală, intrată în practica din momentul de față a bibliotecii.

▬ Crearea și susținerea de grupuri suport

Crearea și susținerea unui astfel de grup se poate realiza de Biblioteca Metropolitană București numai în condițiile în care există cerere și un parteneriat cu o organizație care să realizeze conducere grupului și să garanteze suportul profesional – psihologic calificat. Biblioteca Metropolitană București poate participa la crearea și susținerea grupurilor suport punând la dispoziția utilizatorilor spații, colecții de care au nevoie utilizatorii pentru temele dezbătute, sau echipamentele IT pentru diverse discuții ce au loc pe forumuri sau la webinarii.

▬ Audiția și vizionarea publică

Biblioteca Metropolitană București pune la dispoziția utilizatorilor acest tip de serviciu a cărui activitate se derulează în mod normal în secții specializate, și contribuie la alcătuirea de programe de audiție și vizionare pentru toți utilizatorii indiferent de vârstă, individual sau în grupuri organizate.

Diversele teme ale programelor de audiție și vizionare din cadrul Bibliotecii Metropolitane București pot fi cerute de utilizatori sau recomandate de bibliotecar. Indiferent de alegerea făcută, este necesar ca bibliotecarul din cadrul Bibliotecii Metropolitane București să se pregătească în prealabil, să urmărească și să analizeze materialul, să caute informații prin care se evidențiază aceeași tematică. În condițiile în care acest lucru nu e realizabil este necesar să colaboreze cu altcineva care să poată dirija discuția și care să se ocupe și de documentare.

▬ Cititul în public

Lecturile în public la Biblioteca Metropolitană București sunt făcute de către bibliotecari, utilizatorii Bibliotecii Metropolitane București, utilizând astfel materiale alese și studiate din timp.

Biblioteca Metropolitană București este gazdă a numeroase cenacluri și întâlniri realizate pentru toate disciplinele care au ca misiune cunoașterea autorilor consacrați și promovarea scriitorilor tineri, printre acestea se numără Literatorul, Marin Mincu, Cenaclul Epigramiștilor, Cincinat Pavelescu, Cetatea lui Bucur, Getica, Liga pentru renașterea Daciei.

În același timp Biblioteca Metropolitană București organizează ateliere de lectură dimineți de basm, prin intermediul cărora actori renumiți citesc povești copiilor.

▬ Ludotecă

Conform definiției din DEX ludoteca reprezintă o colecție de jucării și jocuri, altfel spus biblioteca de jocuri electronice, sau o instituție care pune la dispoziția copiilor diverse jocuri.

Prin prezența ludotecii în cadrul Bibliotecii Metropolitane București se poate observa că au acces acces la colecțiile bibliotecii prin intermediul jocului, jucăriilor toți copiii. Pentru această secție Biblioteca Metropolitană București deține mobilier și dotări special realizate pentru copii și se evidențiază în mod deosebit la preșcolari și școlari mici la care învățarea prin joc reprezintă un rol fundamental și este necesară.

▬ Consultarea de documente în bibliotecă

Consultarea de documente în cadrul Bibliotecii Metropolitane București aparține serviciilor tradiționale pe care biblioteca le pune la dispoziția utilizatorilor. Orice persoană care posedă un permis la Biblioteca Metropolitană București poate analiza în spațiul bibliotecii diverse documente care sunt păstrate în depozitul general al bibliotecii.

În cadrul Bibliotecii Metropolitane București aceste activități se derulează în spații create special, de tip sală de lectură.

▬ Organizarea de manifestări

În cadrul Bibliotecii Metropolitane București se organizează evenimente de foarte mult timp. La Biblioteca Metropolitană București există o tradiție în ceea ce privește organizarea de manifestări culturale continuue sau ocazionate de marcarea unor evenimente și astfel, în cadrul Bibliotecii Metropolitane București publicul este determinat frecvent să ia parte la simpozioane, lansări de carte, târguri și saloane de carte, expoziții, etc.

▬ Organizarea cursurilor de instruire pentru utilizatori

Proiectului Biblionet din România a modificat perspectiva Bibliotecii Metropolitane București în ceea ce privește serviciile pe care aceasta le punea la dispoziția utilizatorilor. Un rezultat benefic al acestui proiect național este reprezentat de instruirea unui număr foarte mare de bibliotecari ca formatori.

Astfel că în cadrul Bibliotecii Metropolitane București prin intermediul echipamentelor IT conectate la Internet, și prin parcurgerea instruirilor necesare în proiect s-a creat posibilitatea de a organiza și susține cursuri pentru categorii diverse de utilizatori.

▬ Redactarea și publicarea site-urilor web

Site-urile web înfăptui o funcție fundamentală de promovare a colecțiilor și serviciilor Bibliotecii Metropolitane București și în același timp realizează și o funcție de comunicare activă și rapidă cu utilizatorii, în aceste condiții utilizatorii putând accesa biblioteca de la distanță, ajungând foarte ușor la informație.

În site-ul web al Bibliotecii Metropolitane București, bibliotecarii au sarcini de facilitatori sau producători de informație, iar utilizatorii, întrbuințând tehnica modernă, pot participa la menținerea site-ului web devenind astfel coproducători alături de bibliotecarii din cadrul bibliotecii.

Figura Nr. 2.2. Pagina principală a web site-ului Bibliotecii Metropolitane București

(sursa: http://www.bibmet.ro/)

În realizarea pagini web a Bibliotecii Metropolitane București s-a ținut cont, ca la orice serviciu de bibliotecă, de necesitățile de informare ale utilizatorilor și sa evitat aglomerarea cu date care nu prezintă interes pentru utilizatori.

Ca elemente de bază ale web site-ului Bibliotecii Metropolitane București putem menționa: biblioteca digitală, catalogul general precum și opțiunea utilizatorilor de a trimite mesaje către bibliotecă.

Ca o concluzie generală putem afirma că Biblioteca Metropolitană București a realizat progrese deosebite în ce privește trecerea la aceste servicii moderne de bibliotecă, astfel că în momentul de față deține propriul site web precum și pagină de facebook, chat și altele.

▬ Accesul la programe de aplicație, baze de date, documente electronice

Biblioteca Metropolitană București prin formarea unei biblioteci digitale are ca țintă: păstrarea și protejarea patrimoniului cultural pe care îl deține în momentul de față, promovarea colecțiilor, extinderea accesului la informație (prin mijloace moderne – calculator), ușurarea accesului la documente.

Publicul țintă îl reprezintă categoria de utilizatori care alege să aibă acces la documentele Bibliotecii Metropolitane București de la distanță, cu ajutorul calculatorului, precum și utilizatorii care sunt atrași de fondul de documente rare și colecții speciale.

Achiziționarea de calculatoare și conectarea lor la Internet a condus la sporirea puterii de informare a Bibliotecii Metropolitane București. În aceste condiții Biblioteca Metropolitană București a cumpărat programe de calculator pe care le-a pus la dispoziția utilizatorilor, a creat abonamente pentru diferite baze de date necesare cercetării și documentării mai eficient a utilizatorilor, astfel această bibliotecă transformându-se în producătoare de informație organizată în baze de date proprii.

Aceste baze de date din cadrul Bibliotecii Metropolitane București sunt administrate de compartimente specializate, utilizatorul având acces la ele prin intermediul secțiilor de acces la Internet sau a stațiilor de lucru pentru utilizatori ce sunt prezente în diverse locuri din cadrul bibliotecii. Totodată, secțiile cu profil multimedia din cadrul Bibliotecii Metropolitane București reprezintă un loc adecvat de unde se pot consulta informații, biblioteca deținând dotarea necesară.

Biblioteca Metropolitană București deține baze de date simple și intuitive, un astfel de serviciu putând fi folosit de utilizatori care au deprinderi de lucru cu un computer. În situația în care bazele de date ar fi complicate și complexe greu de accesat Biblioteca Metropolitană București ar fi nevoită să aibă un bibliotecar care să acorde asistență pentru accesare și utilizare.

▬ Servicii suport pentru comunicare online

Explozia informatică a extins serviciile pe care Biblioteca Metropolitană București le poate pune la dispoziția utilizatorilor, astfel utilizatorii pot accesa e-mail, programele de tip mesagerie instant sau voce (voice-over-IP), forumuri, bloguri, etc.

Biblioteca Metropolitană București s-a transformat și într-un loc de socializare virtuală, echiparea bibliotecii prin intermediul programului Biblionet acționând foarte intens la micșorarea distanțelor în familiile care au membri în străinătate, comunicarea fiind astfel mult mai ușoară.

Utilizatorii acestor servicii din cadrul Bibliotecii Metropolitane București necesită cunoștințe de întrebuințare a computerului, în aceste condiții dezvoltându-se în același timp, un alt tip de serviciu: cursurile pentru public.

Biblioteca Metropolitană București a pus bazele propriului sistem de comunicare interactivă cu utilizatorii, denumit „Scrie la BMB”.

▬ Tipărirea și multiplicarea documentelor

Biblioteca Metropolitană București pune la dispoziția utilizatorilor serviciu de tipărire și multiplicarea documentelor, fiind creat din dorința bibliotecarilor de a satisface într-o măsură cât mai mare necesitățile utilizatorilor.

Echipamentele tot mai performante pe care le deține Biblioteca Metropolitană București permit desfășurarea unor servicii eficiente, în aceste condiții în cadrul bibliotecii putându-se efectua copii, listări, scanări, fotografii, precum și alte operațiuni precum laminări, legarea lucrărilor cu diverse dispozitive, copierea informației pe stick-uri sau pe CD-uri/DVD-uri.

În general, în cadrul Bibliotecii Metropolitane București se copiază paragrafe, capitole din lucrările pe care biblioteca le deține într-un număr redus de exemplare sau care se întâlnesc numai în format electronic.

▬ Servicii pentru orbi și persoanele cu dizabilități vizuale

Evoluția tehnologică a permis Bibliotecii Metropolitane București să ia mai mult contact cu persoanele cu deficiențe de vedere, prin creare de multiple servicii speciale destinate acestora.

În România numeroase biblioteci au pus în practică standardul Daisy (Digital Accessible Information System) susținut de Fundația Cartea Călătoare, care are ca scop reproducerea în esență a unui material tipărit, precum un roman, un dicționar sau o revistă, într-un format digital ce poate fi accesat de nevăzători și de persoanele cu dificultăți de citire.

Încă din anul 2001 la Biblioteca Metropolitană București a fost creată Biblioteca pentru Nevăzători și Ambliopi, reprezentând rezultatul unui proiect derulat prin programul Euroart – Fondul cultural european pentru România.

Pentru punerea în practică a acestui proiect finanțarea a fost realizată de Uniunea Europeană prin Delegația Uniunii Europene în România și asistența tehnică prin British Council (București), în colaborare cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Proiectul de fapt reprezintă:

– accesul gratuit la informație pentru orbi și utilizatorii cu dizabilități vizuale prin studierea la sala de lectură sau prin copierea / tipărirea materialelor necesare în format digital audio / braille;

– realizarea de cursuri ce vizează cunoașterea limbi străine și utilizarea computerului, adaptate nevăzătorilor;

– acordarea de consultanță prin intermediul parteneriatelor cu personal calificat în psihopedagogie, predarea limbilor străine și a informaticii pentru utilizatorii ce au deficiențe de vedere.

▬ Acces la informații prin intermediul serviciilor de telefonie modernă în tehnologiile WAP și/sau PDA

Acest serviciu pune la dispoziția utilizatorilor la resursele Bibliotecii Metropolitane București (catalog on-line, recomandări de lectură, bibliotecar on-line) cu ajutorul tehnologiilor moderne

WAP (Wireless Application Protocol) reprezintă o tehnologie care suportă accesarea directă de pe mobil a unor site-uri de Internet, în cazul nostru, site-urile Bibliotecii Metropolitane București, realizate special pentru a putea fi afișate pe displayul telefoanelor și prin intermediul căreia se garantează un transfer rapid de date.

PDA (Personal Digital Assistant) reprezintă niște calculatoare de dimensiuni mici, ce pot fi ținute în mână, cu funcții multiple de calculator aritmetic, putând fii folosite și pentru accesul la Internet și web, transmitere și primire de e-mail-uri, înregistrare video, editare de documente de tip text, redare a fișierelor multimedia,etc.

Tehnologia modernă prezentată susține serviciilor moderne ale Bibliotecii Metropolitane București, acestea fiind utilizate în mod deosebit de către tineri / adolescenți care solicită cu mai mare plăcere informațiile pe care Biblioteca Metropolitană București le pune la dispoziție dacă acestea pot fi accesate și prin intermediul telefonului mobil.

▬ Acces la informații prin intermediul tehnologiilor de rețea fără fir (wireless)

Punerea în aplicare a programului Biblionet a dus la dezvoltarea fără precedent a serviciilor puse la dispoziția utilizatorilor de către Biblioteca Metropolitană București cu ajutorul tehnologiilor de rețea fără fir (wireless sau Wi-Fi). Astfel că Biblioteca Metropolitană București are în dotare echipamente care pot să ofere utilizatorilor acces la Internet în regim Wi-Fi.

Acest tip de serviciu din cadrul Bibliotecii Metropolitane București vizează utilizatorii care dețin anumite echipamente tehnologice precum (laptop-uri, telefoane mobile, smartphone-uri etc) prin intermediul cărora se pot conecta wireless la rețeaua bibliotecii.

Acest serviciu are ca avantaj faptul că formează autonomie, utilizatorii nedepinzând de calculatoarele Bibliotecii Metropolitane București sau de poziționarea într-un anumit spațiu conectat prin cabluri de rețea și destinat accesării Internetului.

▬ Sistemul integrat de bibliotecă (soft specializat de bibliotecă)

Sistemele integrate de bibliotecă presupun punerea la dispoziția utilizatorilor Bibliotecii Metropolitane București a unei baze de date centralizate, administrată printr-un software adecvat, prin intermediul căruia se realizează funcțiile caracteristice bibliotecii: achiziție de documente, schimb de publicații, prelucrarea documentelor, controlul serialelor, generare de rapoarte, căutare de informații, împrumuturi făcute de clienți. Aceste sisteme pe care le deține și Biblioteca Metropolitană București dețin două interfețe grafice, una pentru utilizatori Bibliotecii Metropolitane București și una pentru personalul bibliotecii. Indiferent de softul utilizat, Biblioteca Metropolitană București poată realiza schimburi de date cu celelalte biblioteci.

2.3. Misiunea bibliotecii Metropolitane București în eficientizarea folosirii resurselor informaționale

Resursele electronice din cadrul Bibliotecii Metropolitane București constituie suportul logistic utilizat pentru prestarea de servicii electronice, servicii care sunt puse la dispoziția utilizatorilor prin intermediul tehnologiilor comunicaționale. Beneficiile care rezultă din punerea la dispoziția utilizatorilor a acestor servicii sunt intrinsec legate de viteza accesării informației prin înlăturarea barierelor legate de spațiu și timp.

Serviciile electronice care pot fi puse la dispoziția utilizatorilor de către o Biblioteca Metropolitană București sunt reprezentate de accesul la cataloagele on line, accesul la bazele de date on-line, servicii de referințe prin e-mail, acces la Internet etc.

Rolul pe care îl joacă Biblioteca Metropolitană București pentru îmbunătățirea accesului la acest tip de resurse este unul foarte important. Însă, este necesar să se țină cont și de influența unor factori care conduc la eficientizarea utilizării resurselor electronice: tehnologie, taxe, management, pregătire, conținut, suport informațional.

În ceea ce privește tehnologia din cadrul Bibliotecii Metropolitane București, este necesar ca aceasta să dețină o conexiune la Internet performantă fiindcă resursele electronice trebuie să ușureze accesul la informație. Acest lucru este realizabil în cadrul Bibliotecii Metropolitane București deoarece au fost făcture investiții în infrastructură și tehnologie. Însă Biblioteca Metropolitană București trebuie să țină cont de faptul că echipamentele hardware (computerele, imprimante, scannere etc.) este necesar a fi ținute în actualitate, recomandat fiind a deține 1 calculator la 10 utilizatori.

Deci, cheltuielile pe care le realizează Biblioteca Metropolitană București implică investiții în infrastructură: rețea, hardware, software, costuri legate de întreținere, reparații, asigurări, update-uri, costuri cu diverse abonamente la baze de date on line, costuri de salarizare a personalului, costuri cu pregătirea personalului.

Este necesar ca toate aceste cheltuielile pe care le realizează Biblioteca Metropolitană București să fie stabilite în buget pentru a nu ne confrunta cu situația neplăcută de a nu deține fondurile necesare.

Problemele legate de managementul din cadrul Bibliotecii Metropolitane București se referă la selecția și procedura de achiziție a resurselor electronice, la implicaițile legale și la organizarea informației. În momentul de față în cadrul Bibliotecii Metropolitane București sunt disponibile diverse moduri de acces la resursele electronice, chiar dacă nu mai este atât de simplu ca în cazul documentelor tradiționale fiindcă există editori și agregatori diverși.

Accesul la resursele electronice din cadrul Bibliotecii Metropolitane București poate fi full text (on line sau la livrarea documentului) sau prin abonare anuală, cu prevederea că an de an este necesar ca abonamentul să fie reevaluat.

În ceea ce privește organizarea informației în cadrul Bibliotecii Metropolitane București, în primul rând este necesar să se știe ce este disponibil pe piața informației și ce este relevant pentru nevoile informaționale ale utilizatorilor. Prezența pe piață a unor ghiduri de utilizare a acestora informații reprezintă un plus în convingerea Bibliotecii Metropolitane București să achiziționeze resursa informațională.

Statistica utilizării resurselor electronice din cadrul Bibliotecii Metropolitane București oferă informații importante pentru un bun management, în sensul că se poate aprecia ce este convenabil să se achiziționeze sau dacă ar fi mai economic un împrumut interbibliotecar sau achiziționarea de articole singulare.

Aspectele legate de training se referă la toate categoriile de utilizatori ai Bibliotecii Metropolitane București, precum, elevi, studenți, masteranzi, doctoranzi, cadre didactice, cercetători, bibliotecari pentru care este necesar să adoptate strategii diferite.

Uilizatorii Bibliotecii Metropolitane București trebuie să știe:

– cum să utilizeze un computer;

– să conștientizeze la ce tipuri de resurse are acces Biblioteca Metropolitană București:

– cum să găsească sursele informaționale relevante.

Astfel se poate observa că investiția în tehnologie cere și investiție în oameni. Bibliotecarii din cadrul Bibliotecii Metropolitane București, ca și intermediari între diversele tipuri de utilizatori și resursele electronice, sunt obligați în a se perfecționa continuu în ceea ce privește diferitele moduri de acces la informație.

Lipsa cunoștințelor ce vizează noile tehnologii, lipsa banilor pentru achiziționarea resurselor și serviciilor on line conduc la limitarea întrebuințării acestora, de aceea trainingul reprezintă un aspect de care trebuie să se țină cont în politica managerială a Bibliotecii Metropolitane București.

Conținutul resurselor electronice din cadrul Bibliotecii Metropolitane București poate fi obținut din cărți electronice, periodice on line sau repositories (depozite) instituționale

Suportul informațional din cadrul Bibliotecii Metropolitane București este pus la dispoziția utilizatorilor atât de mediul tradițional cât și de cel electronic. Colecțiile printate sunt încă importante în cadrul Bibliotecii Metropolitane București datorită ușurinței în utilizare și pentru că nu solicită întrebuințarea unor tehnologii. Colecțiile electronice din cadrul Bibliotecii Metropolitane București, în schimb, necesită întrebuințarea unei tehnologi, cheltuieli, pregătire dar și posibilitatea arhivării electronice.

Prin funcția ei specifică, Biblioteca Metropolitană București oferă utilizatorilor accesul la informații în concordanță cu cerințele curriculare, asistând utilizatorii săi specifici în procesul de alfabetizare informațională dar și biblioteconomică.

Datorită faptului că este necesar ca Biblioteca Metropolitană București să se adapteze continuu la noile servicii și produse, pe care este obligată să le pună la dispoziția utilizatorilor, aspectele legate de cunoașterea a ceea ce înseamnă cultura informației au devenit din ce în ce mai necesare. Toate aceste lucruri sunt valabile atât pentru bibliotecari din cadrul Bibliotecii Metropolitane București cât și pentru utilizatori bibliotecii care au devenit dependenți de resursele electronice de informare, ce ușurează munca de cercetare.

Noile tehnologii utilizate de Biblioteca Metropolitană București sunt cele care facilitează cunoașterea directă a informației de către utilizatorul Bibliotecii Metropolitane București.

Se poate observa că învățarea și stăpânirea metodelor și tehnicilor de informare și documentare coroborate cu abilitățile caracteristice tehnologiilor și instrumentelor de lucru utilizate reprezintă o condiție importantă în dezvoltarea culturii informaționale a utilizatorilor din spațiul Bibliotecii Metropolitane București.

În concluzie putem afirma că, accesul la resursele electronice din cadrul Bibliotecii Metropolitane București costă și reprezintă un proces complex iar Biblioteca Metropolitană București joacă un rol fundamental în implementare și utilizare având însă nevoie de fonduri, personal calificat și suportul autorității tutelare pentru a-și putea îndeplini rolul de intermediar informațional în societatea fundamentată pe cunoaștere.

CAPITOLUL III

CERCETAREA SATISFACȚIEI UTILIZATORILOR BIBLIOTECII X CU PRIVIRE LA NOILE MODALITĂȚI DE INFORMARE

3.1. Metodologia cercetării

3.1.1. Scopul cercetării

3.1.2. Stabilirea obiectivelor și ipotezelor cercetării

3.1.3. Proiectarea chestionarului

3.1.4. Stabilirea dimensiunii și structurii eșantionului

3.1.5. Modalități de culegere, sistemtizare și prelucrare a datelor

3.2. Analiza și interpretarea rezultatelor

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Balog Alexandru, Perețeanu Georgiana-Cristina, Cercetări privind evaluarea calității și performanței bibliotecilor on-line, București: Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, ICI, 2008

Banciu Doina, Larsen Patricia, Lexic de informatică. documentară., București: Revista „Biblioteca”, 1993

Banciu Doina, Bora Mihaela, Automatizarea bibliotecilor din România. Programul de automatizare la Biblioteca Natională a României. București: Probleme de Informare și Documentare, vol. 31, nr. 3-4, 1997

Booth Andrew, Brice Anne, Evidence Based Practice for Information Professionals, London: Facet Publishing, 2004

Ciobanu Silvia, Biblioteca Universitară – o privire în viitor, Bălți: Biblioteca Științifică a Universității de Stat „Alecu Russo”, 2014

Curta Olimpia, Tehnologiile informării și comunicării. Suport de curs. Cluj-Napoca: Argonaut

Dinu Nicoleta-Roxana, Bibliotecarul în era noilor tehnologii informaționale, Târgu-Mureș: Conferința Națională de Învățământ Virtual, ediția a VIII-a, 2010

Duchemin Pierre-Yves, Arta informatizării unei biblioteci. Ghid practic., Timișoara: Amarcord, 1998

Johnson Colin, Electronic technology and its impact on libraries. New York: Journal of Librarianship and Information Science, vol. 30, nr. 1, 2002

Keller Alice, Reviste electronice, Baze și perspective, Cluj-Napoca: Argonaut, 2006

Larsen Patricia. Prezentarea generală a sistemelor automatizate de biblioteca. În Lexic de informatică documentară. București: Revista „Biblioteca”, 1993

Lidia Patricia, Era e-book-urilor: controversele, problemele, avantajele cititului electronic, http://hyperliteratura.ro/e-book/

Lupu Viorica, Conceptualizări privind biblioteca sistem, Chișinău: Revista Bibliouniversitas, Nr.1, 2012

Machlup Fritz, The producțion and distribution of knowledge in the United States. Princeton: Princeton Free Press, 1962

Mocian Ioan, Baze de date, Târgu-Mureș, Universitatea „Petru Maior”, 2008

Nani Viorel, Echipamente periferice, Timișoara: Fundația pentru cultură și învățământ „Ioan Slavici”, 2013

Petrescu Victor., Introducere în managementul de bibliotecă. Târgoviște: Bibliotheca, 2003

Porumbeanu Octavia-Luciana. Măsuri și criterii de evaluare a colecțiilor digitale. București: Revista română de biblioteconomie și știința informării, 2007, an 3, nr. 2

Rău Petre, Diștionar de acronime în informatică, Copyright, 1998

Regneală Mircea, Studii de biblioteconomie, Constanța: Ex Ponto, 2001

Regneală Mircea, Educația în biblioteconomie și știința informării, Învățământul biblioteconomic de ieri și de astăzi, București: Revista Studii de Biblioteconomie și Știința Informării, Nr. 18/2014

Stoica Ion, Sensul schimbării în Universul Infodocumentar. Constanța: Ex Ponto, 2009

Website-uri

www.bibmet.ro

www.bibnat.ro