Biblioteca Centrala a Universitatii de Medicina Si Farmacie Carol Davila
ISTORICUL BIBLIOTECII CENTRALE A UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ,, CAROL DAVILA „
Biblioteca Centrală a Universității de Medicină și Farmacie ,, Carol Davila” a luat ființă odată cu începuturile școlii românești de medicină. S-a înființat în anul 1857, odată cu Școala Națională de Medicină și Farmacie. Această școală era o instituție de învățământ superior și avea drept țintă pregătirea personalului medical pentru armată și societate. Ea a luat naștere la propunerea domnului profesor Carol Davila. Acesta este momentul de început al învățământului superior de medicină, farmacie și medicină veterinară din România. Colecțiile bibliotecii au fost formate din colecționarea unor lucrări din cadrul altor biblioteci mai mici. În anul 1884 biblioteca număra în jur de 1000 volume: 39 volume erau românești, 212 erau în limba latină, 160 erau în limba franceză, 28 de volume erau grecești și 267 de volume erau nemțești. Primul catalog al bibliotecii a fost imprimat în anul 1890 și cuprindea 4726 de volume dintre care 762 erau periodice. Această instituție de învățământ superior a funcționat sub denumirea de Școala Națională de Medicină și Farmacie până în anul 1869, când, denumirea ei s-a transformat în Facultatea de Medicină.
În anul 1870 biblioteca s-a mutat în cadrul Universității București, iar în anul 1901 a fost mutată în clădirea Facultății de Medicină unde se află și în zilele noastre. Denumirea de Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” ia naștere în momentul în care Facultatea de Medicină Generală se unește cu Facultatea de Medicină Dentară și cu Facultatea de Farmacie.
Odată cu trecerea timpului, datorită faptului că Facultatea de Medicină din România se face cunoscută și peste hotare, instituțiile din străinătate încep să trimită diverse publicații pentru biblioteca acestei facultăți. Personalul bibliotecii era format din : Tănăsescu Al. – bibliotecar, Săuceanu Gh. și Măldărăscu V. Domnul Tănăsescu și domnul Săuceanu trec pe funcții de secretari ai facultății, iar domnul Măldărăscu trece pe postul de bibliotecar. Profesorul Thoma Ionescu și profesorul Nicolae Măldărăscu, decanii facultății, au făcut tot posibilul și numeroase demersuri, astfel încât biblioteca a fost dotată cu mobilier și cu cărți.
Una dintre cele mai mari donații făcute bibliotecii a fost cea a domnului profesor Icob F.
În urma dispariției profesorului, biblioteca sa a fost donată în întregime Facultății de Medicină, în anul 1905.
Gheorghe Militaru este numit conservator-bibliotecar în această perioadă. În perioada 1906 -1909 doctorul M. Hebberling se află în funcția de bibliotecar al facultății, iar în funcția de subbibliotecar și arhivar se află domnul V. Măldărăscu.
Biblioteca Facultății de Medicină totuși nu avea o funcționare strălucită nici la șase ani după ce facultatea se mutase în actualul ei sediu. Profesorul Thoma Ionescu, care era decanul facultății în anul 1907, în darea de seamă anuală spunea: ,, Facultatea de medicină, pînă la venirea subsemnatului decan, nu poseda o bibliotecă, avînd numai un număr oarecare de cărți închise în dulapuri și care n-au fost puse niciodată la dispoziția studenților sau a corpului didactic. Această lacună am încercat s-o umplu printr-o măsură provizorie. În luna ianuarie 1907 s-au instalat provizoriu, într-o vastă sală, dulapurile; de la această dată am deschis biblioteca cu cărțile existente și cu 106 jurnale medicale ale căror abonamente le-am făcut, astfel că în decursul acestui an, atît studenții cît și corpul didactic au putut să beneficieze de această bibliotecă provizorie a cărei utilitate este de prisos de a o mai arăta.”
Totodată decanul facultății se referea și la suma de bani prevăzută în buget, astfel adăugând în continuare: ,, Grație sumelor de mai sus, biblioteca facultății este pe cale de a fi terminată, iar la 15 decembrie a.c. sper să deschidem noua bibliotecă, care,ca instalațiune cel puțin, va fi demnă de palatul Facultății noastre.” Întradevăr biblioteca a fost terminată și mobilată la timp și a fost situată la etajul 1 al Facultății de Medicină și Farmacie. A fost destinată studenților anilor Iși II și astăzi poartă numele dr. Thomas Ionescu. (Anexa 1 )
Până la începerea primului război mondial biblioteca facultății se dezvoltă, astfel ajungând să fie o bibliotecă științifică demnă de un institut de învățământ superior. La această dezvoltare au contribuit eforturile facultății, asociate cu faptul că doctorul V. Gomoiu a făcut parte din conducerea bibliotecii de la 1 mai 1909 până la 1 aprilie 1911 și doctorul I.Iacobovici, de la 1 aprilie 1911 până la 1 martie 1919.
Fondul de periodice a reprezentat o prioritate pentru dotarea bibliotecii, ele fiind consultate din ce în ce mai mult. Se urmărea ca biblioteca să aibă un număr cât mai mare de reviste medicale. În anul universitar 1907 – 1908 biblioteca era dotată cu 123 de colecții de reviste. Totodată se făcea schimb de teze cu facultăți din străinătate. Tezele din București aveau atașate catalogul lor tipărit în limba română, germană și franceză. Aceste schimburi sporeau fondurile bibliotecii și în același timp numărul publicațiilor creștea prin donații. Datele statistice din acea vreme arată clar un progres al bibliotecii. Astfel, în anul universitar 1907 – 1908 biblioteca număra un număr de 825 de cititori, 1123 de cărți și 157 reviste consultate dintr-un număr de 5090 volume existente în bibliotecă; în anul universitar 1908 – 1909 numărul de cititori era de 1537, erau 1911 cărți și 630 reviste consultate din 6643 volume existente; anul universitar 1909 – 1910 aducea un număr de 1911 cititori care consultau 2209 cărți și reviste dintr-un număr de 6841 volume existente.
În anul 1913 biblioteca ajunsese la un număr de 3794 de de cititori, dintre care 3574 erau studenți și 220 erau medici. Fondul bibliotecii ajunsese la 11000 de volume.
În următoarea perioadă dr. V. Gomoiu alcătuiește un regulament al bibliotecii care urmărea o organizare și funcționare cât mai ordonată a bibliotecii. Bibliotecarul dr. Iacobovici a dorit reglementarea împrumuturilor de cărți și periodice din cadrul bibliotecii. În anul 1911 se tipărește ,, catalogul revistelor bibliotecii Facultății de Medicină din București”, în care cele 177 de titluri de periodice erau aranjate în ordine alfabetică.
Primul război mondial a dus la o întrerupere a activității bibliotecii. În anul universitar 1918 – 1919 biblioteca număra în jur de 2400 de volume consultate (reviste și cărți) de către 2004 studenți. Urmările războiului au dus la stagnarea completării colecțiilor de periodice medicale străine. Doctorul Iacobovici a fost desemnat suplinitor al Catedrei de Medicină Operatorie în anul 1918 și a cerut decanului facultății să fie suplinit în postul de bibliotecar de dr. Nicolae B. Ionescu, absolvent al Facultății de Medicină. Sub conducerea doctorului Nicolae B.Ionecu biblioteca beneficiază de o dotare și organizare de excepție. În acea perioadă se reia schimbul de teze cu facultăți de medicină din străinătate și totodată se insistă foarte mult pentru sporirea și completarea fondului bibliotecii. Pentru conservarea cât mai bună a documentelor s-au legat aproape toate publicațiile care se achiziționau în această perioadă. În anul 1927 se leagă în jur de 1200 volume cărți și periodice. Tot atunci se definitivează și funcționarea bibliotecii. Creșterea numărului de publicații a dus la amenajarea unui depozit situat în podul facultății, deoarece spațiul deja existent devenise neâncăpător.
Într-un articol publicat de dr. D. Bagdasar, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existență a bibliotecii facultății se realatează ce realizări au fost înfăptuite la biblioteca Facultății de Medicină. Toate aceste realizări nu s-au datorat sprijinului guvernului, deoarece așa cum relata dr. D Bagdasar ,, numai pentru abonamentele la revistele străine se plătesc anual peste 800.000 lei, care se acoperă în mare parte din cotizațiile studenților. Ministerul a dat o subvenție de 300.000 lei, pe care însă a retras-o în anul în curs, pentru motive de – economie bugetară -, rămînînd ca decanul facultății și bibliotecarul să recurgă la alte expediente – problematice de altfel – ca să-și poată plăti angajamentele față de străinătate și a-și păstra creditul pentru comenzile viitoare. Ar fi de dorit ca organizatorii acestui frumos început să nu mai fie stingheriți în activitatea lor de grija de a-și procura fondurile necesare, căci nu este vorba de a servi un interes momentan, ci o instituție care, sprijină știința medicală romînească și educația generațiilor viitoare de medici.”
Lipsa fondurilor bănești alocate bibliotecii se adâncește tot mai mult în anii următori. Raportul bibliotecii din anul 1937 arată că în perioada 1932 – 1933 pentru bibliotecă nu s-a mai alocat niciun fel de subvenție, singurele fonduri fiind taxele studenților. S-a întrerupt achiziționarea de cărți și abonamentele pentru periodice străine, s-au redus aproape la jumătate. Totodată nu s-a mai făcut schimbul tezelor de doctorat cu facultățile din străinătate. La începutul anului 1939 doctorul I.Stanciu se afla în funcția de director al bibliotecii, în urma decesului doctorului B.Ionescu. Acesta rămâne la conducerea bibliotecii până în anul 1946. Doctorul I.Stanciu alcătuiește un catalog cumulativ pentru documentele medicale care existau în bibliotecile din București.
În perioada 1937 – 1943 tot mai mulți studenți și medici vin la bibliotecă, ca mărturi a acestui fapt stând statisticile:
– în anul universitar 1937 – 1938 biblioteca era frecventată de 6250 studenți, 700 medici. Aceștia au consultat 14000 cărți, 10.700 reviste și 2000 teze de doctorat;
– în anul universitar 1938 – 1939 au trecut pragul bibliotecii 6800 studenți, fiind consultate 10.500 cărți, 7000 reviste și 3200 teze de doctorat;
– în anul universitar 1939 – 1940 studenții care au consultat documentele bibliotecii au fost în număr de aproximativ 9000, consultând 35.700 cărți;
– în anul universitar 1940 – 1941 au fost consultate 10.898 cărți, 15.667 reviste și 5701 teze de doctorat de către 4258 studenți;
– în anul universitar 1942 – 1943 – 7903 studenți și 774 medici au consultat 7166 cărți, 13.141 reviste și 1765 teze de doctorat.
În luna ianuarie 1946 domnul T.Prodan este numit la conducerea bibliotecii Facultății de Medicină. Acesta s- aflat la conducerea bibliotecii pînă în anul 1982. În anul 1948, în decembrie, Facultatea de Medicină ia denumirea de Institutul de Medicină și Farmacie, iar biblioteca ia denumirea de Biblioteca Centrală a Institutului. Biblioteca avea în subordine 77 de biblioteci filiale de facultăți, clinici și laboratoare. Datorită acestei extinderi se mărește fondul și totodată se mărește numărul de persoane angajate în cadrul bibliotecii. Condițiile create pentru dotarea și funcționarea bibliotecii au dus la crearea posibilității ca atât studenții cât și medicii să beneficieze de o pregătire de excepție. S-au achiziționat manuale și cursuri pentru fiecare disciplină, material oferit studenților sub formă de împrumut la domiciliu pe o perioadă de un an universitar. Această achiziție s-a făcut proporțional cu numărul studenților, iar evidența lor se ținea pe fișe speciale. Astfel: în anul 1955 s-au dat spre împrumut la domiciliu 13.745 volume; în anul 1956 s-au împrumutat 11.448 volume; în anul 1957 s-au împrumutat 35.595 volume, iar în anul 1961 s-au oferit studenților spre împrumut un număr de 73.621 manuale și cursuri.
Deasemenea sălile de lectură au fost dotate cu un număr suficient de exemplare pentru toate disciplinele de studii. Facultatea de Farmacie și Facultatea de Stomatologie au beneficiat și ele de dotare cu materiale necesare și s-au înființat două biblioteci noi. În cadrul Bibliotecii Centrale s-au întocmit fișiere sistematice pe baza clasificării zecimale, astfel devenind prima bibliotecă medicală din țară care aplica sistemul de clasificare zecimală. S-a realizat catalogul topografic al revistelor și s-a început un inventar în care au fost evidențiate toate publicațiile existente în cadrul bibliotecilor Institutului.
Programul de funcționare al bibliotecii era de 14 ore/zi. Utilizatorii beneficiau și de îndrumări bibliografice.
În anul 1950 s-a înființat un Atelier de legătorie care avea rolul de conservare a fondului. În perioada 1950 – 1957 Biblioteca Centrală a Institutului de Medicină și Farmacie avea realizări deosebite, acest lucru evidențiindu-se în numărul mare de utilizatori și numărul de volume consultate de către aceștia. Anul 1956 aduce totuși o scădere a numărului de utilizatori și a numărului de publicații consultate față de anul 1955. În anul 1955 au fost consultate 73.647 volume de carte de către 4672 cititori, iar în anul 1956 numărul de cititori a fost de 4347 cu 64.655 volume consultate. ,, Numărul scăzut de cititori și publicații consultate se datorează faptului că sala de documentare a fost închisă mai multe luni pentru renovare.”
La sfârșitul anului 1959 Biblioteca Centrală împreună cu celelalte biblioteci filiale număra 964.557 volume ( cărți și periodice ). Din fondul de publicații crescut în perioada 1960 – 1965 făceau parte și documentele de fond vechi ( cele de dinainte de 1945 ) care urmau să fie și ele inventariate. Cu timpul s-au înființat două noi săli de lectură pentru studenți și pentru cadre didactice.
În anul 1970 Biblioteca Centrală ajunsese la 1.199.381 de volume, cărți și reviste și avea 99 biblioteci filiale. Bibliotecile medicale din străinătate continua să trimită publicații, astfel biblioteca Institutului de Medicină și Farmacie din București a primit 1105 titluri de reviste străine în 1373 de exemplare, colecții anuale. Secția de microfilme, secția de împrumut la domiciliu și depozitul care însuma peste 1.400.000 de volume au fost organizate în cadrul Bibliotecii Centrale.
Biblioteca Centrală a Universității de Medicină și Farmacie București deține un Incunabul, document foarte vechi și foarte valoros. Incunabulele au fost tipărite între anii 1400 – 1500, imediat după ce a apărut tiparul. Incunabulul care se află în patrimoniul bibliotecii noastre a aparținut lui Constantin Karadja. Ulterior, după ce biblioteca sa a fost vândută Incunabublul a intrat în colecțiile bibliotecii noastre. Lucrarea conține XIX capitole structurate astfel:
,, I: ( Liber primus): Unus immensus et incommutabilis deus – Singurul, cel mare și neschimbătorul Dumnezeu
II: de proprietatibus angelorum – Despre proprietățile îngerilor
III: de proprietatibus animae rationalis – De poteentis animae – Despre proprietățile sufletului rațional. Despre puterea sufletească
IV: de proprietatibus substantiae corporeae – de quattuor elementaribus qualitatibus – de humoribus et eorum generatione effectu et operatione – Despre proprietățile substanțelor materiale (materia) – Despre cele patru calități elementare – despre« ,,umori”» și despre efectul lor general
V: Liber quintus: de dipositione membrorum – Despre dispunerea părților corpului
VI: de aetatibus – Despre vârstele omului
VII: de infirmitatibus – Despre boli sau afecțiuni – conține 72 cap.
VIII: de mundo et corporibus celestibus – Despre lume și despre corpurile cerești
IX: de tempore et partibus temporis – Despre timp și părțile acestuia
X: de materia ez forma – Despre materie și formă
XI: de aere et passionibus eius – Despre atmosferă
XII: de avibus – Despre păsări
XIII: de aqua et eius ornatu – Despre apă
XIV: de terra et partibus eius – Despre Pământ și părțile sale componente
XV: de provincibus – Despre provincii
XVI: de lapidibus preciosis – Despre pietrele prețioase
XVII: de arboribus et herbis – Despre arbori și «ierburi» – conține 96 cap.
XVIII: de animalibus – Despre animale
XIX: de coloribus odoribus saporibus et liquoribus – Despre culori, mirosuri, gusturi și băuturi”.
Paginile incunabulului au fost numerotate în momentul în care au fost completate toate lipsurile.
Anul 1977 a fost anul în care din cauza cutremurului activitatea bibliotecii a fost zdruncinată. Toate realizările din cadrul bibliotecii ( săli de lectură, depozite, documente ) erau la pământ. Se făceau eforturi uriașe pentru a se salva ce se mai putea. S-au mutat cărți prin diferite spații care ulterior și acestea au fost inundate; documentele, din cauza umezelii au fost invadate de mucegai și ciuperci. În acel moment nu se mai știa numărul de publicații din fondul bibliotecii. Cu greu bibliotecarii au mai salvat documente vechi foarte importante ( cărți, periodice, teze de doctorat ). Biblioteca Centrală deținea ediții vechi din operele unor personalități medicale, fapt care reprezenta o dublă atestare a valorii deosebite a colecției. Profesor dr. Nicolae Kalinderu, profesor Francisc Iosif Rainer, doctor B.Buicliu, doctor N.I.Angelescu sunt doar câțiva care au participat la îmbogățirea fondului bibliotecii.
Aceste documente chiar dacă nu mai sunt de actualitate și au rămas doar dovezi ale trecutului, ele trebuiesc cunoscute și prețuite. Medicina secolului XXI se bazează pe dovezi care rezultă din studii clinice argumentate și susținute prin statistică.
În perioada 1982 – 1989 Biblioteca Centrală a fost condusă de domnul Silvică Petre. În cadrul colecțiilor bibliotecii predominau documente în limba rusă, maghiară, dar se mai găseau și documente provenite din vest. După revoluție sub conducerea doamnei Popescu Filba biblioteca primește primele donații de carte din partea Ambasadei Olandei și din partea Ambasadei Americii. Aceste donații conțineau atlase Sobotta, Gray, Guyton, Netter pe care studenții erau foarte dornici să le consulte. Medicii și studenții studiau foarte mult colecții întregi în limba engleză și franceză. Tot prin donații biblioteca primește primele calculatoare, fapt care a dus la o asimilare masivă de informații atât pentru studenți cât și pentru bibbliotecari.
2. BIBLIOTECA CENTRALĂ A UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ,,CAROL DAVILA” ÎN ZILELE NOASTRE
În perioada 1998 – 2011 la conducerea Bibliotecii Centrale s-a aflat doctorul în bibliologie Buluță Gheorghe. Acesta s-a implicat foarte mult în organizarea bibliotecii. Este un om cu o bogată activitate științifică, fiind autorul unic a peste 20 de cărți. A donat bibliotecii câteva mii de cărți de biblioteconomie, astfel a luat naștere un nou fond care îi poartă numele și astăzi: fondul G.B. Reorganizând spațiile bibliotecii a creat colecții specifice de documente:
fondul de carte străină veche;
fondul istoria medicinii;
fondul atlase vechi;
fondul teze de doctorat ;
fondul vechi de carte.
A inclus biblioteca în diferite programe:
,, Bibliomed – proiect de indexare a articolelor din reviste românești;
– manifestări biblioteconomice naționale și internaționale ( întâlniri specializate ABIR – ABR, conferințe IFLA, simpozioane EAHIL ș.a. );
– întâlniri anuale – Ziua bibliotecii;
– expoziții cu caracter patrimonial de carte veche sau de publicații cu dedicații sau autografe de mare valoare documentară și istorică.”
Tot în această perioadă s-a redactat:
catalogul de carte străină veche;
buletinele bibliografice anuale și trimestriale;
catalogul de publicații periodice;
catalogul tezelor de doctorat;
lista lucrărilor cadrelor didactice din Universitatea de Medicină și Farmacie București.
Catalogul fondului de carte străină veche cuprinde: manuscrise, carte românească, carte străină. Cea mai veche lucrare care se află în colecția bibliotecii noastre datează din anul 1481. Edițiile vechi ale operelor personalităților din lumea medicală dă o valoare extraordinară acestei colecții. Dintre lucrările deosebite care fac parte din această colecție amintim:
Academicarum annotationum (1761-1768) de Bernnard Albinus – unul dintre marii anatomiști ai medicinei;
De morbis Venereis libri novem (1760) și Traite des maladies des femmes (1761) de Jean Astruc;
Opera omnia (1762) de Guillaume de Baillou.
Colecția cuprinde și unele volume în care se vorbește despre ,, istoria țărilor române”. Profesorul dr. N.Kalinderu a donat trei volume din Analecta Scepusii sacri et profani. În cadrul acestor volume există documente care fac referiri la ,,personalități și evenimente istorice ale românilor.”
În Codex medicamentarius seu pharmacopoea Parisiensis (1748) se scrie despre Joseph Exupere Bertin, un mare profesor universitar care a fost medicul «,, Înaltului Principe al Moldovei și Valachiei»” Constantin Mavrocordat. Pe filele majorităților documente există însemnări și ex-librisuri care dovedesc proveniența acestora. Există, însă și numeroase exemplare care nu au aceste însemnări și nu se știe cine le-a donat. ,, numeroase exemplare au fost achiziționate prin anticariat, dar cu toate acestea, donațiile au reprezentat principala sursă de completare a colecțiilor.” Din cauza numărului mare de documente datînd din secolul XV pînă în zilele noastre catalogul a fost departajat cronologic.
Începând cu anul 2011 la conducerea Bibliotecii Centrale se află doamna Mocanu Monica, absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București, secția Bibliologie și Știința Informării, a absolvit master-ul tot în domeniul Bibliologie și Știința Informării și are studii aprofundate în Management Informațional. Datorită dînsei astăzi, Biblioteca Centrală a Facultății de Medicină și Farmacie este o bibliotecă informatizată și are un site de prezentare a bibliotecii: www.biblioteca.umf.ro . ,, Promovează resursele electronice ,a mijloacelor de acces la acestea și instruirea comunității U.M.F în folosirea bazelor de date ( sesiuni de instruire permanente la sediul bibliotecii sau în cadrul departamentelor și clinicilor din rețeaua filialelor bibliotecii ). Popularizează accesul mobil la resursele informaționale științifice prin nume de utilizator și parolă personalizate.” A creat surse de socializare, informare pentru activitatea bibliotecii: Facebook, Linkedin. Totodată se implică foarte mult in achiziționarea de documente pentru sălile de lectură și pentru secțiile de împrumut la domiciliu, cea ce a dus la o creștere impresionantă a numărului de utilizatori. Depune eforturi foarte mari pentru obținerea unui spațiu mai mare pentru sălile de lectură deaoarece cel actual a devenit neîncăpător.
La acest moment biblioteca are un fond de peste 550.000 de publicații editate de cadre didactice ale Universității de Medicină și Farmacie.
STRUCTURA ACTUALĂ A BIBLIOTECII
BIBLOTECA CENTRALĂ a Universității de Medicină și Farmacie București susține demersul de învățământ și cercetare al Universității, asigurând accesul la informația științifică din domeniul medical, farmaceutic și de medicină dentară, contribuind la însuțirea unor tehnici de muncă intelectuală și la stimularea creativității, calități indispensabile viitorilor specialiști din domeniile bio-medicale.
3.1.Servicii și funcții
STRUCTURA BIBLIOTECII
Facultatea de Medicină Generală și Facultatea de Moașe și Asistenți Medicali – are două săli de lectură cu 194 de locuri, două centre de împrumut la domiciliu, depozitul central, depozitul de dublete, depozitul de publicații fond vechi.
Facultatea de Medicină Dentară – are o sală de lectură cu 40 de locuri, o sală de conferințe cu 44 de locuri, un centru de împrumut la domiciliu.
Facultatea de Farmacie – o sală de lectură cu 100 locuri și un centru de împrumut la domiciliu.
82 biblioteci filiale
Muzeul Nicolae Paulescu
Cititorii au acces la serviciile de lectură și informare documentară puse la dispoziție de bibliotecă prin : sălile de lectură, împrumutul publicațiilor la domiciliu, accesarea bazelor de date, informații bibliografice (tradiționale și moderne), site-ul bibliotecii www.biblioteca.umf.ro, referințe on-line ,, Întreabă biblioteca” – [anonimizat]
Biblioteca Centrală a Universității de Medicină și Farmacie are o evidență clară a utilizatorilor, a frecvenței acestora și a publicațiilor care au fost consultate. Utilizatorii care beneficiază de serviciile bibliotecii se împart în:
Studenți, masteranzi, doctoranzi;
Cadre didactice ale Universității
Utilizatori externi (medici rezidenți, cititori nespecifici).
În cadrul Bibliotecii Centrale funcționează următoarele servicii :
– Serviciul « Evidență, Prelucrare, Dezvoltarea colecțiilor, Schimb intern și internațional de publicații»;
-Serviciul«Catalogare-Clasificare»
-Serviciul « Informatizare, Cataloage electronice, Resurse On-line»;
-Serviciul « Informare – Documentare»;
-Serviciul « Relații cu publicul, Comunicarea documentelor, Metodologie și Biblioteci filiale».
În cursul anului universitar programul de funcționare al bibliotecii este : L –V = 8.30-20, iar pe periada vacanței programul de funcționare este 8.00 – 16.00. La conducerea bibliotecii se află un director , iar personalul angajat în cadrul bibliotecii este format din bibliotecari cu studii medii și studii superioare de specialitate. Conducerea bibliotecii propune organigrama acesteia și este aprobată de către conducerea Universității. Această organigramă cuprinde : compartimentele care funcționează în cadrul unitîții, activitatea desfășurată și numărul de posturi.
4. ACTIVITĂȚI SPECIFICE BIBLIOTECII CENTRALE
4.1. Atribuții, competențe și activități
Biblioteca Centrală a Universității de Medicină și Farmacie ,, Carol Davila „ are următoarele atribuții și competențe:
– participă la activitatea didactică, cultural-educativă, de cercetare științifică și de perfecționare din Universitate, asigurând informarea documentară a utilizatorilor;
– întreține și dezvoltă relații cu biblioteci, instituții, organizații și personalități ale vieții științifice și culturale din țară și din străinătate, cu scopul intensificării circulației informațiilor și documentelor;
– înzestrează alte biblioteci din rețeaua Ministerului Educației Naționale cu publicații din fondurile proprii, în funcție de posibilități, prin transfer;
– biblioteca, în acord cu metodologia de perfecționare a personalului din bibliotecile de învîțământ, asigură calificarea, perfecționarea și reciclarea personalului propriu sau din alte biblioteci, prin organizarea de cursuri de biblioteconomie și informare documentară, prin participarea personalului de specialitate la cursurile organizate de Ministerul Educației Naționale sau de alte instituții precum și la stagii de pregătire sau de perfecționare în străinătate;
– organizează consfătuiri, schimburi de experiență, sesiuni și simpozioane pe teme de biblioteconomie și informare documentară, participă la manifestările de specialitate organizate pe plan național și internațional, colaborează cu organizațiile profesionale ale bibliotecilor din învățământ și din alte rețele;
– încheie înțelegeri, convenții, contracte cu organisme și organizații interne și internaționale pentru activități specifice.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor, Biblioteca Centrală a Universității de Medicină și Farmacie București desfășoară următoarele activități:
– achiziționează publicații și alte documente din țară și din străinătate, colecționează lucrările cadrelor didactice și cercetătorilor din Universitate, precum și tezele de doctorat susținute în cadrul Universității, lucrări de diplomă ale absolvenților;
– realizează schimburi de publicații și alte documente cu instituții, organizații și personalități ale vieții științifice și culturale din țară și din străinătate;
– donează publicații românești instituțiilor similare din străinătate, în conformitate cu legislația în vigoare;
– organizează păstrarea, folosirea și prelucrarea tuturor categoriilor de documente din colecțiile proprii;
– verifică și elimină periodic documentele perimate din punct de vedere fizic sau științific, conform prevederilor legale în vigoare;
– asigură condițiile necesare pentru consultarea de către toate categoriile de utilizatori a documentelor, în sălile de lectură și prin împrumut la domiciliu;
– efectuează împrumut interbibliotecar intern și internațional de documente;
– asigură informarea utilizatorilor prin organizarea de baze de date, elaborarea și editarea prin instrumente de informare, în funcție de cerințele procesului instructiv-educativ și de cercetare din Universitate;
– colaborează la lucrări bibliografice și de informare documentară editate pe plan local, național și internațional;
– întreprinde acțiuni privind informatizarea propriilor activități, participă la rețele și sisteme informatizate din țară și din străinătae.
4.2. Colecțiile de bibliotecă: dezvoltarea, evidența și organizarea colecțiilor
Colecțiile unei biblioteci sunt alcătuite dinurmătoarele categorii de publicații: documente specifice și documente nespecifice bibliotecii.
Documentele specifice sunt :
Documente tipărite: cărți, periodice, calendare, almanahuri, cataloage, afișe, anunțuri etc;
Manuscrise;
Documente multimedia : microfișe, discuri, filme, diapozitive;
Documente multiplicate în serie prin proceduri fizico – chimice (litografiere, fotocopiere);
Programe pentru calculator.
Documentele nespecifice sunt :
Medalii;
Decorațiuni;
Piese filatelice;
Albume.
În funcție de elementele componente și modul în care sunt organizate, structura colecțiilor într-o bibliotecă se împarte în :
Colecții de bază;
Colecții uzuale.
Colecțiile de bază sunt acele colecții care se comunică pe loc. Această comunicare are în vedere conservarea fizică a documentelor și mai ales grija pentru asigurarea prezenței lor tot timpul în bibliotecă pentru a fi puse la dispoziția utilizatorilor la orice oră. Colecțiile de bază se organizează pe secții în funcție de criterii formale sau de conținut astfel:
– Colecții speciale (documente care fac parte din patrimoniul cultural național) : manuscrise, carte veche, autografe, carte rară;
– Colecții audiovizuale: filme, discuri, diafilme;
– Colecții de periodice: reviste, calendare, anuare, almanahuri,
– Fonduri de referință.
Colecțiile uzuale sunt formate din titluri care intră în bibliotecă și sunt oferite utilizatorilor sub formă de împrumut la domiciliu.
În cadrul fondului Bibliotecii Centarle a Universității de Medicină și Farmacie București există următoarele documente: cărți, publicații electronice, publicații seriale și alte categorii de publicații pe orice suport material.
Dezvoltarea colecțiilor de documente ale Bibliotecii se realizează în funcție de cerințele de informare și documentare ale principalelor categorii de utilizatori. Aceasta se efectuează prin: achziții de la unitățile specializate (librării, edituri, anticariate, agenți economici, persoane particulare etc), abonamente, schimb intern și internațional, donații, transferuri, depozit legal pentru publicațiile cadrelor didactice ale Universității, documente produse prin mijloace proprii.
În activitatea de evidență a colecțiilor sunt obligatorii următoarele instrumente:
a) registrul de mișcare a fondurilor (RMF), în care se înregistrează fiecare stoc de documente intrate sau ieșite;
b) registrul inventar (RI), în care se înregistrează fiecare unitate bibliografică;
c) fișele de evidență ale publicațiilor seriale.
Transcrierea instrumentelor de evidență se face numai în cazuri exepționale, cu aprobarea conducerii Universității. Orice operație de intrare sau ieșire a unui document se face numai pe baza unui act însoțitor (factură și specificație, proces-verbal, ordin de transfer, chitanță de abonament la publicații seriale). (Anexa 2 ). Documentele se organizează pe fonduri și colecții în funcție de specificul și atribuțiile Bibliotecii și filialelor sale. Publicațiile primite în cadrul dreptului de depozit legal se organizează și se păstrează conform legislației specifice. Documentele pierdute sau sustrase din biblioteci se elimină din evidențe numai pe baza unui act contabil întocmit conform normelor legale de recuperare a acestora. Documentele care nu pot fi recuperate de la utilizatori din motive probate cu acte (decese, calamități, incendii) vor fi scăzute din registrele de evidenșă ale bibliotecii cu aprobarea conducerii Bibliotecii, pe baza actelor justificative. Transferul de documente între instituții din cadrul rețelei învățământului se efectuează direct, pe baza următoarelor acte:
cerere transfer semnată de conducătorul instituției de învățământ;
borderoul documentelor supuse transferului (3 ex.):
referatul bibliotecii de la care se efectuează transferul, aprobat de Rectorul Universității.
Pe baza acestor acte serviciul financiar-contabilitate va emite decizie de transfer.
Pentru transferul de documente solicitate de instituții din afara rețelei de învățământ, actele de transfer și adresa însoțitoare semnată de Rectorul Universității vor fi trimise direcției de specialitate din Ministerul Educației Naționale care va emite un nou ordin de transfer.
Eliminarea documentelor din colecțiile Bibliotecii se efectuează potrivit legislației în vigoare.(Anexa 3) Pot fi eliminate următoarele categorii de documente:
-documente deteriorate, cu exepția celor cu valoare patrimonială sau care perzintă interes bibliofil (cărți rare și vechi, stampe, hărți,alte publicații deosebit de valoroase );
-documente cu conținut perimat, cu exepția documentelor cu valoare patrimonială.
În anul 2015 biblioteca a înregistrat o creștere de 6.322 volume (cărți și periodice) în valoare de 284.955,1 lei din care:
Carte 6.154 volume în valoare de 230.342,63 lei
Peridice 168 volume în valoare de 54.612,47 lei
Din numărul total de volume s-au achiziționat:
Carte românească 5.723 volume în valoare de 153.693,61 lei
Carte străină 431 volume în valoare de 76.649,02 lei
Periodice românești 142 volume în valoare de 28.105,47 lei
Periodice străine 26 volume în valoare de 26.507 lei
Achiziție din venituri proprii
Universitatea de Medicină și Farmacie a achiziționat din fonduri proprii un număr de:
2.804 volume în valoare de 130.293,11 lei .
Din totalul numărului de volume achiziționat din fonduri proprii in fondul bibliotecii au intrat :
Carte 2747 volume in valoare de 111.605,61 lei
Periodice 57 volume (886 exemplare ) în valoare de 18.687,5 lei
din care :
Carte românească 2.702 volume în valoare de 98.681,61 lei
Carte străină 45 volume țn valoare de 12.924 lei
Periodice românești 57 volume în valoare de 18.687,5 lei.
Achiziție prin programe de cercetare
Din programele de cercetare au fost achiziționate de către Universitate un număr de :
233 volume în valoare de 81.909,68 lei
din care:
Carte românească 58 volume în valoare de 15.986,69 lei
Carte străină 162 volume în valoare de 58.145,02 lei
Periodice românești 13 volume în valoare de 7.777,97 lei.
Achiziție prin schimb intern și internațional de publicații
Prin intermediul schimbului intern și internațional de publicații s-au achiziționat un număr de:
98 volume (258 exemplare ) în valoare de 27.989,31 lei
din care:
Carte 76 volume (76 exemplare) în valoare de 1.599,31 lei
Peridice 22 volume (182 exemplare) în valoare de 26.390 lei
Prin schim intern s-au achiziționat:
Carte românească 58 volume în valoare de 1.404,31 lei
Carte CD 5 exemplare în valoare de 50 lei
Periodice românești 4 volume (7 exemplare) în valoare de 140 lei
Prin schimb internațional s-au achiziționat:
Carte străină 13 volume în valoare de 145 lei
Periodice străine 18 volume (175 exemplare) în valoare de 26.250 lei
Biblioteca întreține relații de colaborare:
Internă cu 11 biblioteci universitare medicale, 23 biblioteci universitare;
Externă cu 24 parteneri din 11 țări.
Schimbul intern și internațional de publicații a constituit în anul 2015 o sursă importantă de completare a colecțiilor cu publicații românești și străine, precum și o modalitate utilă de cunoaștere a producției editoriale a universităților și facultăților de specialitate din țară și de furnizare peste hotare a publicașiilor reprezentative ale cadrelor didactice din Univarsitatea noastră. În schimbul intern și internațional de documente Biblioteca Centarlă folosește:
– documente editate de Universitate;
– documente produse de alți editori, achziționate special pentru partenerii de schimb;
– documente disponibile în colecțiile proprii.
Schimbul de documente se face centralizat, pentru toate bibliotecile filiale, de către bibliotecă. Pentru urmărirea relațiilor de schimb internațional de documente se utilizează instrumente specifice de evidență în care se consemnează, pe parteneri și țări, atât documentele trimise cât și cele primite. (Anexa 4 )
Achiziție prin donații
Prin intermediul donațiilor s-au achiziționat un număr de :
3.187 volume în valoare de 44.763 lei
din care:
Carte 1.508 volume în valoare de 32.691 lei
Lucrări diplomă 1.080 volume în valoare de 5.400 lei
Lucrări master 53 volume în valoare de 265 lei
Lucrări doctorat 470 volume în valoare de 4.650 lei
Periodice 76 volume (127 exemplare) în valoare de 1.757 lei
din care:
Carte românească 1.297 volume în valoare de 27.256 lei
Carte străină 211 volume în valoare de 5.435 lei
Lucrări diplomă 1.603 volume în valoare de 10.315 lei
Periodice românești 68 volume și periodice străine 8 volume cu un total de 127 exemplare în valoare de 1757 lei.
Colecțiile Bibliotecii Centrale, constituite în timp, înregistrază la sfârșitul anului 2015 un total de 580.796 volume (carte, periodice și documente audio – video) în valoare de 9.273.864,94 lei.
Au fost efectuate 4 inventare la bibliotecile filiale:
– două inventare de desființare, la cererea șefilor de clinică, care au impus returnarea fondurilor existente în biblioteca filială către Biblioteca Centrală;
– un inventar de returnare a unei părți din fondul bibliotecii filiale către Biblioteca Centrală
– un inventar cu ocazia schimbării de gestionar (U30bis).
Pe parcursul anului 2015 a fost continuată activitatea de selecție și organizare a fondurilor la Unitatea Depozit Tranzit UDT (1, 2, 3) și s-a finalizat activitatea de verificare pentru Fondul de Publicații Periodice Românești. S-a continuat verificarea fondului de Reviste Străine Vechi.
În anul 2015 Biroul « Catalogare și Clasificare » a prelucrat 2.135 titluri noi carte, periodice și alte documente de bibliotecă. Titlurile noi se structurează astfel :
– 2.135 titluri carte românească, din care:
163 titluri carte românească;
53 titluri lucrări masterat;
470 titluri teze de doctorat și autoreferate;
880 titluri lucrări de diplomă Facultatea de Medicină Generală, Facultatea de Moașe și Asistență Medicală;
200 titluri lucrări de diplomă Facultatea de Farmacie;
243 titluri lucrări de diplomă Facultatea de Medicină Dentară.
– 123 titluri carte străină;
– 3 titluri publicații periodice.
Referitor la prelucrarea publicațiilor periodice, pe parcursul anului 2015 s-au efectuat următoarele lucrări:
– au fost semnalate și cotate 1.421 exemplare fascicole reviste românești și străine intrate în bibliotecă prin abonamente, schimb intern și internațional și donații;
– au fost date trei cote noi (ultima cotă pe anul 2014: P10.480) și au fost întocmite: 3 fișe principale, 3 fișe pentru catalogul topografic, 6 indici C.Z.U., 3 fișe pentru catalogul alfabetic.
Catalogarea documentelor se realizează conform standardelor internaționale. Clasificarea și indexarea documentelor se fac potrivit clasificării zecimale universale precum și pe baza unor vocabulare controlate, tezaure etc.
4.3. Circulația colecțiilor
Utilizatorii Bibliotecii Centrale sunt: studenți, cadre didactice, masteranzi, doctoranzi, cercetători , medici rezidenți și utilizatori nespecifici, (utilizatori din afara Universității de Medicină și Farmacie ,, Carol Davila”).
Indicatorii de circulație a colecțiilor pentru anul 2015 sunt următorii:
Utilizatori activi: 5066 (1.351 studenți, 497 nespecifici, 273 cadre didactice neînregistrate în Liberty).
noi înscriși: 1.848 (1.351 studenți; 497 utilizatori nespecifici);
vizați: 2.945
Tranzacții de împrumut individual (documente eliberate) : 140.704
Informatizat: 107.986 ex
Tradițional: 32.718 ex.
Vizite la bibliotecă (frecvența cititorilor): 592.494
Vizite virtuale la resursele din rețea ale bibliotecii : 449.486
La cele două scanere pentru carte au fost scanate :11.300 pagini
În anul 2015, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (“Legea bibliotecilor” și“Metodologia de recuperare a documentelor pierdute, distruse ori deteriorate și de taxare a serviciilor și respectării termenelor de restituire a publicațiilo împrumutate”) a intrat în fondurile Universității suma de 434.200 lei încasați pentru valoarea serviciilor prestate către utilizatori (permise, vize, duplicate).(Anexa 5).
4.4. Modalități de informare și documentare în cadrul Bibliotecii
Informația reprezintă o cunoaștere esențială, ea putînd fi transmisă, stocată, conservată și utilizată datorită unui suport.
,, După criteriile zonei de înțeles, poate fi locală și universală. În funcție de modul de transmitere, poate fi directă (fără intermediar) sau indirectă (transmisă) prin diferite mijloace de comunicare. Informația este un produs al comunicării.” În cadrul bibliotecilor informațiile sunt din orice domeniu. Informarea are în vedere două aspecte:
Cerințele și nevoile utilizatorilor
Pentru a cznoaște nevoile utilizatorilor dintr-o bibliotecă universitară trebuiesc avute în vedere mai multe surse:
,, – planurile și temele de cercetare științifică din cadrul facultăților;
bibliografiile facultative și obligatorii pentru fiecare disciplină;
caietele de sugestii aflate în sălile de lectură;
sugestiile personale ale cadrelor didactice.”
Dezvoltarea colecțiilor în funcție de identificarea suerselor de informare:
,, – cataloagele editoriale „. În aceste cataloage se găsesc toate informațiile în vederea identificării unei lucrări: autorul, titlul, prețul, formatu.
,, – planurile editoriale”. Prin aceste planuri, în funcție de nevoile utilizatorilor se stabilește numărul de exemplare de publicații (tirajul) necesar, astfel încât biblioteca să nu rîmână fără exemplarele unui titlu foarte solicitat
,, – mijloace de informare curentă”, care au rolul de a semnala apariția noilor publicații. Cele mai folositoare mijloace de acest tip sunt ,, cataloagele retrospective ale editurilor”. Aceste cataloage prezintă specificații privitoare la lucrare și ce este cel mai important specifică cărui public i se adresează. Cei mai mulți dintre utilizatorii care au nevoie să fie informați sunt studenții. Binențeles că bibliotecarii din cadrul bibliotecilor universitare trebuie să aibă ca prioritate zero nevoile de informare ale studenților. Există utilizatori ai serviciilor bibliotecii care beneficiază de cercetările și documentele științifice ale specialiștilor din diferite domenii.
În cadrul Bibliotecii Centarle a Universității de Medicină și Farmacie ,, Carol Davila” îndrumarea lecturii și informarea utilizatorilor s-a făcut cu mijloace tradiționale (cataloage și informare bibliografică) și cu resurse informatizate (acces la bazele de date on-line, adrese web ale bazelor de date bibliografice, cu acces gratuit). Utilizatorii bibliotecii au putut folosi adresa internet ,, Întreabă biblioteca” (bibliotecaumf”gmail.com), pentru diverse solicitări/întrebări: 2.304 cereri de informare. Au fost realizate 16 bibliografii la cerere.
Au fost realizate următoarele instrumente de informare:
catalogul lucrărilor de diplomă 2015;
catalogul lucrărilor de masterat 2015,
catalogul tezelor de doctorat susținute la U.M.F. 2015;
catalogul fondului Istoria Medicinii.
Cele patru săli de lectură oferă studenților următoarele surse de informare: (Anexa 6,7,8,9)
Material informativ: programul de funcționare al bibliotecii și adresele filialelor, buletine bibliografice în care se regăsesc listele tuturor publicațiilor intrate în bibliotecă, prin achziții, transfer, donații. (Anexa 10). Tot ca material informativ se mai află și o listă cu publicațiile noi, listă întocmită în fiecare lună de către custodele sălii respective de lectură. Deasemenea în fiecare sală de lectură se regăsesc următoarele cataloage de bibliotecă:
– catalog alfabetic pentru publicații cu caracter general;
– catalog alfabetic medical;
– catalog sistematic pentru publicațiile fondului nou;
– catalog alfabetic pentru publicațiile fondului vechi, secolele V – VII;
– catalog topografic pentru publicațiile fondului vechi.
Cataloagele pot fi pe fișe sau informatizate. În funcție de categoriile de fonduri existente și de cerințele beneficiarilor, biblioteca mai poate organiza: catalogul publicațiilor cadrelor didactice ale Universității, catalogul de manuscrise, catalogul disciplinelor din planul de învățământ, catalogul bibliografiei obligatorii și al celei facultative.
Pentru fiecare categorie de colecții speciale se organizează câte un catalog alfabetic, sistematic și, respectiv, topografic. Pentru colecțiile standarde și de brevete de invenții se pot utiliza și alte clasificări, alfa-numerică pentru standarde sau clasificarea internațională pentru colecțiile de brevete de invenții.
Pe lângă ansamblul de cataloage mai sus menționate, biblioteca poate întocmi instrumente de informare bibliografică speciale, adecvate profilului Universității: catalogul fișelor-document și al fișelor-termen pentru cărți și periodice privind disciplinele fundamentale, organizat pe baza indexării coordonate, catalogul surselor secundare de informare, cataloage pentru publicații aparținând unui anumit domeniu al științei, cataloage metodice legate de specificul diferitelor discipline. Totodată bibliotecile organizează și țin la zi: banca de date și informații, colecții de cataloage și prospecte de edituri. Biblioteca furnizează informații bibliografice orale și scrise, în sălile de lectură, la biroul de informare documentară, prin consultarea în condiții corespunzătoare, cu acces liber la raft, a instrumentelor bibliografice, a surselor de referințe, a bibliografiilor, precum și a unor colecții cuprinzând legi, decrete, hotărîri ale guvernului, monografii, tratate.
Pentru principalii săi beneficiari ( studenți, cadre didactice, cercetători ), biblioteca întocmește bibliografii și lucrări cu caracter documentar pe temele din programele de cercetare ale Universității. Biblioteca poate elabora singură sau în colaborare cu alte biblioteci, lucrări bibliografice destinate publicării:
– publicații bibliografice curente, semnalări de cărți, de titluri de periodice nou intrate în bibliotecă, de articole, indici bibliografici ai revistelor științifice editate de instituțiile de învățământ superior medical, cataloage colective ale periodicelor străine procurate prin abonamente și prin schimb internațional; cataloage analitice de periodice, bibliografii curente pe teme științifice în relație directă cu profilul studiilor și cu activitățile de cercetare din Universitate; informări bibliografico-documentare tematice, buletine ale sumarelor de reviste, sinteze bibliografice;
– publicații bibliografice retrospective, indici de reviste, bibliografii tematice;
– alte publicații, ghiduri bibliografice pe discipline, cataloage multiplicate sau tipărite ale publicațiilor și ale colecțiilor speciale existente în bibliotecă, repertorii ale lucrărilor de cercetare științifică ale cadrelor didactice și ale studenților din Universitate.
Fondurile rezultate din valorificarea lucrărilor bibliografice publicate revin bibliotecii conform Legii învățământului, art. 169(3) și Ordonanței de Guvern nr. 84/1998 privind constituirea Fondului de susținere a bibliotecilor din învățământ.(Anexa 11)
Deasemenea, Biblioteca poate furniza informații scrise și lucrări de informare documentară contra cost categoriei de utilizatori nespecifici.
b) Vitrinele – în aceste spații de expunere sunt așezate publicații care sunt actualizate periodic, pe diferite teme. (Anexa 12)
c) Manifestări. În cadrul organizării acestor manifestări organizate ocazional și periodic au loc organizări de vizite și expoziții omagiale. Studenții vizitează biblioteca în grupuri, la începutul fiecărui an universitar. În fiecare an biblioteca organizează Ziua Bibliotecii, în cadrul căreia au loc proiecții, întîlniri cu utilizatorii, vizite. (Anexa 13, 14)
4.5 Atragerea utilizatorilor
Prin bibliotecă se înțelege o colecție de cărți sau alte documente, dar ea reprezintă și o instituție de cultură unde se găsesc cărți, reviste, toate conservate și organizate pentru a fi puse la dispoziția utilizatorilor. Biblioteca are rolul de a sprijini învățământul și este accesibilă elevilor, studenților, cadrelor didactice și cercetătorilor. În ultimul timp cantitatea de informații a crescut foarte mult, de aceea ,, învățământul superior a reamplasat biblioteca în sistemul său de relații funcționale.” Într-o bibliotecă universitară cercetarea documentară sau documentarea nu trebuie să se limiteze doar la obținerea primei informații, ci informația obținută trebuie evaluată, folosită și gestionată pentru o dezvoltare a cunoașterii nevoilor documentare.
Există mai multe căi de comunicare cu utilizatorii:
«,, Cu mijloace proprii, prin relevarea esenței de conținut a instituției bibliotecare. Rolul bibliotecii și al bibliotecarilor este acela de a dovedi că prin și în bibliotecă se găsesc informații multiple, ce pot satisface orice tip de documentare. Această capacitate poate fi dovedită prin Centrul de Informare Comunitară. Acesta trebuie să dețină informații referitoare la comunitate în general, la cunoașterea eventualilor beneficiari, la istoricul bibliotecii, la structura colecțiilor;
Prin mass-media – oferă posibilitatea transmiterii unor mesaje adecvate diverselor categorii de utilizatori, relatează evenimente culturale, științifice care sunt promovate prin bibliotecă. Pentru o imagine publică cât mai bună, biblioteca poate creea materiale publicitare, poate pune la dispoziție ghiduri, publicații care să prezinte istoricul instituției, poate să ofere facilități de informare, documentare;
Prin optimizarea serviciilor pentru public – se face din interiorul instituției prin:
Schimbul de atitudine față de cititor
Îmbunătățirea condițiilor de muncă
Stimularea factorilor motivaționali
Activități de înnoire a personalului
Prin calitatea ofertei bibliotecii, calitate ce se verifică prin percepția ofertei influențată de factori contextuali sau obiectivi, individuali sau subiectivi.”»
Cititorii trebuie să cunoască biblioteca, colecțiile pe care le deține aceasta și serviciile de care pot beneficia. Utilizatorul poate ști de existența cataloagelor tradiționale sau (pe fișe) sau electronice, dar bibliotecarul trebuie să vină în întâmpinarea lui învățându-l cum să le folosească. De exemplu el poate confunda cota topografică cu numărul de inventar și atunci lui trebuie să i se explice. Deasemenea utilizatorului trebuie să i se explice ce lucrări pot fi consultate la raft și ce lucrări există și în depozitul bibliotecii. Bibliotecarul trebuie să-l informeze pe utilizator despre existența Serviciului de referință și cu ce îl poate ajuta acest serviciu.
Biblioteca Centrală a Universității de Medicină și Farmacie ,, Carol Davila” pune la dispoziția utilizatorilor în permanență documentele de consultare. Pentru atragerea utilizatorilor, bibliotecarii au în vedere în permanență satisfacerea tuturor nevoilor acestora, de la organizarea colecțiilor, întreținerea lor până la comportamentul bibliotecarului atunci când intră în dialog cu aceștia. Una dintre modalitățile prin care Biblioteca determină utilizatorii să fercventeze serviciile puse la dispoziție o reprezintă aplicarea afișelor. Aceste afișe sunt așezate cât mai vizibil posibil și conțin cât mai multe informații utile: cum sunt așezate cărțile la raft, cum sunt amplasate sălile de lectură, orarul funcționării bibliotecii.
Bibliotecarii au mare grijă ca publicațiile să fie puse la timp la raft. Este verificată foarte des ,, ordinea la rafturi”, iar publicațiile rătăcite prin rafturi sunt reașezate la locul lor. Deasemenea una din problemele care nu trebuie omisă ține de asigurarea condițiilor fizice oferite cititorilor. Pentru ca cititorii să beneficieze de condiții fizice cât mai bune biblioteca noastră are grijă ca iluminatul să fie adecvat, s-a achiziționat aer condiționat care asigură o ventilație și încălzire optimă și deasemenea s-a achiziționat mobilier nou corespunzător, astfel încât utilizatorii să poată consulta materialele cât mai confortabil.
Biblioteca organizează acțiuni în scopul propagandei colecțiilor și serviciilor oferite utilizatorilor, în scopul folosirii instrumentelor de muncă intelectuală, precum și alte acțiuni legate de promovarea valorilor științei și culturii românești universale.
Personalul bibliotecii nu doar informează utilizatorii cu privire la existența cataloagelor ci și îi învață cum să le folosească.
Un alt element foarte important pe care bibliotecarii noștri îl au în evidență este acela de a le creea utilizatorilor o impresie cât mai bună. Acest lucru se realizează prin: un comportament cât mai civilizat, aspect îngrijit, competență profesională.
Cu scopul evaluării impresiei pe care o lasă biblioteca utilizatorilor am realizat un chestionar în perioada februarie – martie 2016, pe care l-am aplicat pe 100 de cititori ai secțiilor de împrumut și sălilor de lectură.(Anexa 15)
Prima întrebare care se referă la categoria din care fac parte utilizatorii bibliotecii a avut următoarele răspunsuri: 80 utilizatori sunt studenți, 6 utilizatori sunt masteranzi, 5 utilizatori sunt doctoranzi, cadre didactice 7 și utilizatori externi 2. Majoritatea utilizatorilor sunt studenți deoarece suntem o Bibliotecă Universitară specializată.
Fig.1. Categorii de utilizatori.
La întrebarea cât de des solicită utilizatorii serviciile bibliotecii, 31 de utilizatori au răspuns zilnic, 20 au răspuns în perioada examenelor, 33 de utilizatori au răspuns săptămînal și 16 dintre ei solicită serviciile bibliotecii foarte rar. Utilizatorii folosesc serviciile puse la dispoziție de către bibliotecă deoarece pentru ei informația este foarte important.
Fig.2. Frecventarea serviciilor bibliotecii.
Din răspunsul dat la întrebarea numărul trei mi-am dat seama ca 69% dintre utilizatori folosesc sala de lectură, 18% se folosesc de Centrele de ]mprumut la domiciliu și 13% folosesc biblioteca virtuală. Numărul semnificativ de publicații achiziționat în cadrul Centrelor de Împrumut la domiciliu a dus la o creștere semnificativă a numărului de utilizatori.
Fig.3. Utilizarea serviciilor de bibliotecă.
Tipurile de documente preferate de utilizatori sunt cărțile (77% utilizatori). Revistele sunt preferate de 10% dintre utilizatori și documentele electronice sunt accesate de 13% dintre aceștia.
Cartea rămâne documentul cel mai căutat de cititorii bibliotecii, deoarece consideră că este mai ușor de manevrat.
Fig.4. Tipuri de documente
Referitor la cât de relevante sunt pentru ei colecțiile bibliotecii am aflat că pentru 58% dintre utilizatori sunt relevante, pentru 12% sunt puțin relevante, 6% dintre ei au răspuns că sunt nerelevante și 24% utilizatori au răspuns că sunt foarte relevante.
Fig.5. Relevanța colecțiilor bibliotecii.
Întrebarea care se referă la cât de satisfăcuți sunt utilizatorii de fondul de documente al bibliotecii am aflat că 3% dintre utilizatori sunt nesatisfăcuți, 58% sunt satisfăcuți, 16% dintre ei sunt puțin satisfăcuți și 23% utilizatori sunt foarte satisfăcuți. Numărul mare de utilizatori care sunt satisfăcuți și foarte satisfăcuți de, documente pe care le găsesc în bibliotecă demonstrează că informațiile pe care le conțin acestea sunt foarte relevante pentru ei.
Fig.6. Gradul de satisfacție al utilizatorilor raportat la documentele bibliotecii.
Serviciile bibliotecii noastre au fost evaluate de către cititori astfel: 1% cititori au răspuns: nesatisfăcătoare, 5% cititori au răspuns: puțin satisfăcătoare, 64% cititori au răspuns satisfăcătoare și 30% dintre ei au răspuns: foarte satisfăcătoare. Personalul bibliotecii urmărește ca serviciile puse la dispoziția utilizatorilor să fie de cea mai bună calitate.
Fig.7. Evaluarea serviciilor bibliotecii.
Întrebarea care se referă la colecțiile electronice ale bibliotecii a avut următoarele răspunsuri: 68% dintre utilizatori cunosc care sunt colecțiile elctronice pe care le pot consulta prin intremediul serviciului Biblioteca virtuală și 32% utilizatori nu le cunosc. Personalul bibliotecii organizează periodic sesiuni de prezentări a resurselor electronice și observăm că numărul utilizatorilor prezenți la aceste sesiuni este destul de mare.
Fig. 8. Serviciul fig. Biblioteca Virtuală.
Întrebând utilizatorii dacă au cont pentru accesarea bazelor de date am aflat că 49% cititori au cont și 51% cititori nu au. Din ce în ce mai mulți utilizatori cer informații referitor la obținerea contului petru bazele de date și, deci numărul lor va fi din ce în ce mai mare.
Fig.9. Accesarea bazelor de date
Cea mai accesată bază de date de către beneficiarii bibliotecii am constatat că este Up To Date (31% dintre beneficiari). Elsevier Science Direct este accesată de 29% beneficiari, Springer Link este accesată de 11% dintre utiliziatori, Elsevier Scopus este accesată de 7% dintre utilizatorii chestionați, 4 % au accesat baza de date Web of Knoledge și 18% dintre ei au raspuns că accesează și alte baze de date.
Fig. 10. Gradul de accesare al bazelor de date.
Am fost interesată să aflu dacă utilizatorii ar fi interesați să afle mai multe informații despre bazele de date și ei au răspuns astfel: 79% au răspuns:da și 21% au răspuns: nu. În cadrul sălilor de lectură au fost achiziționate un număr mai mare de calculatoare și mai performante astfel numărul utilizatorilor care le folosesc să fie cât mai mare.
Fig.11. Cursuri de formare a utilizatorilor pentru bazele de date.
La întrebarea cum apreciază utilizatorii eforturile bibliotecii de a-și alinia serviciile la noile tehnologii am aflat următorul răspuns:1% dintre utilizatori sunt nesatisfăcuți, 10% dintre ei sunt puțin satisfăcuți, 61% apreciază ca fiind satisfăcătoare eforturile bibliotecii și 28% dintre ei apreciază ca fiin foarte satisfăcătoare.
Fig.12. Gradul de satisfacție al utilizatorilor raportat la noile tehnologii.
În privința programului de funcționare al bibliotecii 58% dintre utilizatori au considerat ca fiind optim și 42% dintre ei au considerat ca nefiind optim. Programul de funcționare al bibliotecii este stabilit în funcșie de nevoile utilizatorilor.
Fig.13. Gradul de satisfacție al utilizatorilor față de programul de funcționare al bibliotecii.
Utilizatorii au fost întrebați dacă sunt satisfăcuți de solicitudinea personalului și ei au răspuns astfel: 56% au răspuns: satisfăcut, 30% au răspuns: foarte satisfăcut, 11% au răspuns: puțin satisfăcut și 3% dintre ei au răspuns: nesatisfăcut. Personalul bibliotecii are în permanență în vedere nevoile utilizatorilor și totodată adoptă un comportament civilizat vis a vis de aceștia.
Fig.14. Satisfacția raportată la solicitudinea personalului
Utilizatorii au folosit documentele/informațiile bibliotecii astfel : 51% dintre utilizatori au consultat documente pentru examen, 20% dintre ei au consultat permanent documente, 5% au consultat documente în scop recreativ și restul de 24% dintre utilizatori au folosit biblioteca pentru a consulta documente pentru examen, dar și în afara examenelor.
Fig.15. Scopul folosirii bibliotecii.
I-am întrebat pe utilizatori dacă au sugestii sau comentarii privind Biblioteca și 45% dintre ei și-au exprimat dorința ca programul de funcționare să fie mai lung, 15% doresc program și în week-end și 40% utilizatori nu au avut niciun comentariu.
Chestionarul a fost completat de 100 utilizatori dintre care: 80 utilizatori au fost studenți cu cu vârste cuprinse între 19 – 28 ani ( 60 de sex feminin și 20 de sex masculin), 5 utilizatori au fost masteranzi cu vârste cuprinse între 28 – 30 ani ( 2 de sex feminin și 3 de sex masculin), 5 utilizatori au fost doctoranzi cu vîrste cuprinse între 36 – 41 ani ( 4 de sex feminin și 1 de sex masculin), 7 utilizatori au fost cadre didactice ( 3 de sex feminin și 4 de sex masculin) și 2 utilizatori externi cu vârsta de 29 ani , ambii de sex feminin.
În urma acestui chestionar apreciez că utilizatorii sunt mulțumiți în general de serviciile oferite de biblioteca noastră. Binențeles scopul nostru este acela de a atrage cât mai mulți utilizatori și de a le oferi servicii de calitate astfel încât gradul de satisfacere al acestora să fie cât mai mare. În perioada următoare softul Liberty 3 va fi înlocuit cu Liberty 5 un software performant care va eficientiza circulația cărților către și dinspre cititor. Aprecierile celor chestionați vis a vis de solicitudinea personalului bibliotecii constat că sunt destul de mulțumitoare ceea ce înseamnă că eforturile bibliotecarilor nu sunt în zadar.
INFORMATIZARE
Informatizarea reprezintă obținerea unor informații prin achiziționarea și prelucrarea unor date cu ajutorul calculatorului. Toate datele care sunt create și utilizate de către o bibliotecă sunt organizate în baze de date. Aceste baze de date reprezintă colecții de date care sunt organizate pentru optimizarea prelucrării lor. Informatizarea bibliotecilor prezintă multe avantaje pentru utilizatori deoarece serviciile pe care le oferă sunt mult mai potrivite cerințelor acestora.
Etapele informatizării sunt:
,,- informatizarea activităților proprii a fiecărei biblioteci (de la achiziție până la accesul publicului online la baza de date);
– interconectarea bibliotecilor din aceeași rețea – crearea unui sistem de informare la nivelul rețelelor de biblioteci;
– interconectarea rețelelor de biblioteci și al altor categorii de rețele de informare – crearea Sistemului Național de Informare;
– integrarea bibliotecilor în sistemele internaționale existente în domeniu, prin intermediul rețelelor automatizate de comunicații de date.”
5.1 Resurse electronice
Biblioteca Centrală a Universității de Medicină și Farmacie București asigură acces la baze de date electronice specializate și totodată asigură acces la cea mai nouă colecție de cărți electronice. Accesul la bazele de date se face pe baza unui card electronic, prin utilizarea unui user și a unei parole cu ajutorul unui soft special. Pentru obținerea acestui card utilizatorul trebuie să completeze un formular de înscriere la bibliotecă. Acest formular conține: date personale, date profesionale, date de contact, domiciliu stabil și binențeles reguli care privesc folosirea bunurilor și serviciilor bibliotecii pe care utilizatorii trebuie să le respecte. (Anexa 16)
În anul 2015 utilizatorii bibliotecii nostre au beneficiat de accesul la următoarele baze de date medicale achiziționate prin abonamente individuale de către Universitate:
Dentistry &Oral Sciences Source (210 titluri)
Up To Date ( Medicină Clinică)
Fig. 16 Accesări Up To Date
Prin proiectul ANELIS PLUS (Asociația Universităților, Institutelor de cercetare – Dezvoltare și Bibliotecilor Centrale Universitare din România) utilizatorii bibliotecii au accesat:
Science Direct – 1.960 titluri din care 1.455 cotate ISI;
Springer Link – 2.360 titluri din care 1.490 cotate ISI;
Oxford Journals Collection – 126 titluri din care 116 cotate ISI;
Thomson ISI – rezumate din 12.000 reviste și 148.000 conferințe;
Scopus – abstracte din 21.100 titluri reviste științifice internaționale, rezumate din 20.000 de reviste peer- reviewed, inclusiv 2.600 reviste Open Access);
Wiley Online Library – 1.500 titluri jurnale, peste 14.000 de cărți online;
Reaxys – soluție Web pentru cercetătorii în chimie organică și anorganică și discipline conexe.
Statisticile confirmă o frecvență ridicată: Total accesări 2015 = 214.280 accesări
Science Direct = 67.065 accesări
Springer = 6.119 accesări
Oxford = 3.207 accesări
Thomson ISI = 6.535 accesări
Wiley = 14.057 accesări
Reaxys = 408 accesări
Up To Date = 80.265 accesări
Dentistry = 2.176 accesări
Fig.17 Utilizare baze de date Anelis Plus
Spre consultare au mai fost accesibile și alte resurse electronice:
Clinical Key = 44.529 accesări
EBSCO E-books = 637 accesări
British Medical Journals = 536 accesări
Reaxys Medical Chemistry = 4.181 accesări
BMJ Best Practice, OVID Royal Society of Chemistry, Alexander Street Press, Wolter Kluwers Acland Anatomy, Wolter Kluwers Bates Online.
Resursa electronică cea mai accesată pe perioada de trial a fost Clinical Key, bayă de datece reprezintă o variantă îmbunătățită și upgradată a MD Consult. Clinical Key reprezintă cea mai puternică bază de date cu conținut medical full-text în acest moment.
Fig.18 statistică utilizare Clinical Key
Implementarea serviciului Biblioteca virtuală, facilitate care permite utilizatorilor accesarea resurselor electronice de oriunde, folosind orice dispozitiv electronic, pe baza unui nume de utilizator și a unei parole personalizate, s-a dovedit a fi modalitatea de acces cea mai apreciată de către utilizatorii noștri. (988 utilizatori)
Fig. 19 Statistică utilizare Biblioteca virtuală
Pe parcursul anului reprezantanții bibliotecii, împreună cu formatori specializați în utilizarea bazelor de date, au organizat sesiuni de prezentare a resurselor atât în sălile de lectură, cât și în clinicile spitalelor. (3 prezentări) (Anexa 15)
Pagina web a bibliotecii (http://www.biblioteca.umf.ro) ( 100.557 accesări în anul 2015, 27.701 vizitatori unici), portal de informare, susținut prin activități de promovare (realizare de postere, flyere și pagina bibliotecii pe rețele de socializare), a fost permanent actualizată și completată cu informații de interes.
Fig. 20 Statistică Website
6. PROGRAMUL LIBERTY 3
Liberty 3 este un sistem integrat de bibliotecă, de nivel înalt pentru lumea de astăzi conectată la Internet de mare viteză; este un sistem integrat de ,, management al bibliotecii „ care acționează ca o platformă pentru managementul de informații între website-ul bibliotecii și datele ei.
Avantajele sistemului Liberty 3 sunt:
are motor de căutare rapidă și eficientă a bazelor de date full-text;
interfața Internet permite accesul de la orice PC;
are o aplicație Windows foarte bună;
gradul de acomodare este foarte ușor;
permite utilizatori simultani, nelimitați;
are un conținut sigur.
În cadrul Bibliotecii Centrale a Universității de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” sistemul Liberty 3 a fost instalat în perioada 2009 – 2010 începând cu modulul Catalogare. Acest sistem intensifică accesul la resursele bibliotecii noastre prin interfața de Internet OPAC ( Open Public Access Catalogue ). Modulul OPAC permite cititorilor să se informeze asupra fondului de publicații print, a disponibilității publicațiilor (număr de exemplare) și a repartizării acestora în bibliotecile filiale (cote). În anul 2015 numărul total de accesări în sistemul Liberty3 a fost de
884.766 accesări.
.
Fig.21 Statistică accesări OPAC
Utilizatorii bibliotecii chiar dacă sunt începători în folosirea sistemului pot găsi cu ușurință informațiile căutate prin căutare full-text, Setăriletările OPC-ului au fost astfel făcute încât protecția să nu fie o problemă.
Personalul bibliotecii noastre s-au acomodat ușor cu utilizarea OPAC-ului, care are posibilități de căutare full-text, alerte, rezervări etc. De la instalarea sistemului Liberty 3 a crescut eficiența și randamentul bibliotecii. Căutarea full-tex a fișierelor electronice aflate pe Internet este permisă numai în condiții de securitate.
Fig. 22 Căutare full-text
Liberty 3 dă posibilitatea utilizatorilor noștri să reînnoiască, să primească alarme, să folosească poșta electronică. Aceștia sunt atenționați automat atunci când termenele de restituire a documentelor au fost depășite și personalul bibliotecii le pot trimite mesaje în acest sens.
Fig.23 Reînnoire poștă electronică
Împrumuturile de publicații se înregistrează în sistem prin scanarea cardului utilizatorului și a barcodului publicației respective. Acest lucru se face foarte ușor și repede.
Fig. 24 Fișă descriere cititor
Fig. 25 Scanare card cititor
În cadrul sistemului, utilizatorii au o descriere formată din: nume, borcode, categoria din care face parte ( student, cadru didactic, masterand, medic rezident), adresa, comentarii, mesaje, termenul limită al împrumutului. Restituirile se desfășoară similar împrumutului. Se scanează cardul utilizatorului, se accesează comanda ,,RETURNS MODE” și apoi se scanează barcodurile serselor împrumutate. Sistemul Liberty 3 nu permite doar doar catalogarea cărților, ci și CD ROM-uri, rapoarte, documente audio-video, periodice.
Căile de regăsire a resurselor sunt foarte importante pentru Biblioteca noastră deoarece cu cât sunt mai multe cu atât posibilitatea ca aceste resurse să fie utilizate este mai mare.
Fig. 26 Căi de regăsire a resurselor
Liberty 3 a oferit o catalogare ușoară; informațiile care sunt înregistrate în sistem de personalul bibliotecii noastre sunt.
titlu;
autor;
detalii privind datele de publicare;
ISBN și numărul de control;
cuvânt cheie;
serie;
detalii bibliografice;
locație;
clasificare;
barcod;
număr de înregistrare;
categorie împrumut;
data înregistrării;
prețul.
Fig. 27 Descrierea cărții
Beneficiile aduse de sistemul Liberty 3 Bibliotecii Centrale a Universității de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” sunt:
* liberty 3 este un sistem bazat pe web și complet integrat ceea ce înseamnă că nu există alte module pentru achiziționare;
* prin căutarea full-textutilizatorii noștri realizează foarte ușor și repede căutările;
* pentru utilizatorii ,,începători” există cîmpurile de căutare GUIDED și ADVANCED care îi ajută în realizarea completărilor mai complexe;
* sistemul poate fi adaptat în viitor la cerințele Bibliotecii noastre;
* poate fi modificat ușor în funcție de necesitățile Bibliotecii.
Liberty 3 a fost instalat în cadrul Bibliotecii Centrale a Universității conform Ghidului de instalare. (Anexa 17)
Pentru a deschide sistemul Liberty 3 accesăm hyperlincul salvat în Internet după care apare fereastra de înregistrare. Bibliotecarul introduce numele de utilizator și parola; se acceseaza tasta Enter și apare afișat ecranul Management.
Fig.28 Pagină deschidere Liberty 3
Pentru introducerea în sistem a unui cititor bibliotecarul trebuie să urmeze următorii pași:
-se selectează comanda ,,Circulație” – Cititori;
– se accesează comanda ,,Meniul Funcțional”;
– se selectează ,,Nou”;
Fig. 29 Meniu funcțional
se introduce codul de baze de pe cardul cititorului;
Fig. 30 Barcod cititor
– se selectează comanda ,,Adaugă”;
– se introduc datele cititorului.
Fig. 31 Fișă cititor date personale
În fișa utilizatorului bibliotecii se găsesc: rezervările efectuate de acesta, împrumuturile, istoricul împrumutului utilizatorului și alerte. Dacă utilizatorul nu a împrumutat documente, link-ul ,,Împrumuturi” nu se afișează.
Biblioteca noastra împrumută publicații la domiciliu pe termen de un an universitar. În momentul în care termenul acordat împrumutului expiră spațiul în care se găsește numărul publicațiilor împrumutate își schimbă culoarea (din alb devine galben), ceea ce înseamnă că utilizatorul respectiv este ,,restant”.
Fig. 32 Fișa cititor
Fig.33 Atenționare cititor restant
În scopul extinderii utilizării soft-ului de bibliotecă Liberty 3 au fost achiziționate două stații de lucru pentru bibliotecari (unu pentru Biblioteca Facultății de Medicină Dentară și unu pentru Centrul de Împrumut pe termen scurt) și o stație de autorestituire ce va fi amplasată în sala de lectură Thpma Ionescu. Au fost introduse integral datele bibliografice ale publicațiilor Centrului de Împrumut Clinic, publicațiile Fondului de dublete UDT și s-a început prelucrarea tezelor de doctorat.
La sfârșitul anului 2015 baza de date bibliografică Liberty 3 conține:
25.902 – înregistrări bibliografice (titluri);
113.695 – exemplare;
23.245 – autori;
1.949 – subiecte;
2.075 – edituri;
1.204 – colecții.
În colecțiile Bibliotecii Centrale a Universității de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” se aflau la sfârșitul anului 2015, 1.746 titluri (unicate) viable de periodice și 349.313 titluri de carte.
7. MUZEUL NICOLAE PAULESCU
Nicolae C. Paulescu s-a născut în anul 1869 , la data de 30 octombrie, în București. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Medicină din Paris. A fost atras foarte mult de de cursurile de anatomie, dar mai ale l-a fascinat domnul profesorEtienne Lancereaux, profesor de clinică medicală și anatomopatolog, deschizător de drumuri în științele medicale. După absolvirea facultății a avut o colaborare extraordinară cu profesorul Lancereaux în domeniul cercetării științifice.
În anul 1897 a obținut titlul de ,, doctor în medicină cu teza Recherches sur la structure de la rate (cercetări asupra structurii splinei). A lucrat în spitalele din Paris clician și anatomo-patolog, apoi ca intern sau ca medic secundar”. Lăsând în urmă multe regrete, Nicolae Paulescu s-a întors în țară în anul 1900 cu dorința arzătoare de a participa la dezvoltarea învățământului medical românesc. Tot în același an, în cadrul Facultății de Medicină devine profesor de fiziologie. Observând că diabetul face multe victime în rândul oamenilor se hotărăște să găsească un remediu împotriva acestei boli și reușește să descopere «,,pancreina”» – mai târziu cunoscută sub denumirea de insulină. Având instrumente vechi, Paulescu nu a putut face testarea pe corp uman. Din păcate premiul Nobel a fost acordat domnului Macleod și Banting deoarece aceștia au testat insulina pentru prima dată pe corpul uman. Acest premiu le-a fost acordat pentru ,, procedura de extracție nu și pentru descoperire. Paulescu a murit pe data de 17 iulie 1931, profund dezamăgit de caracterul acestui om care și-a însușit fără scrupule o muncă ce nu i-a aparținut”.
În anul 2013 domnul Bartoc Alexandru Dan, apropiat al familiei Paulescu a avut inițiativa de a dona bunurile Domnului Profesor Nicolae C. Paulescu Universității noastre. Astfel a luat naștere Muzeul Nicolae Paulescu. Duma Nicolae Constantin , Angelescu Alexandru Victor Constantin (nepotul domnului profesor Paulescu) și Liu Yuexi (soția nepotului domnului profesor) au fost donatorii acestor bunuri. Bunurile constau în mobilier, tablouri, scupturi, fotografii, documente originale, extrase din reviste și ziare, corespondență.(Anexa 17)
Cărțile donate au fost evaluate de dna. Monica Movanu – director al Bibliotecii Centrale, iar mobilierul, sculpturile, tablourile au fost evaluate de domnul Covaci Mihai – Evaluator mobilier, tablouri, fotografii al European Art Gallery București. Donația cuprinde titluri unicate (cărți străine). Muzeul se află în custodia bibliotecii și doamna director Mocanu Monica are grijă ca toate obiectele să fie întreținute cât mai bine. Acesta are sisteme de securitate, iar vizitatorii sunt permanent însoțiți de către cineva din personalul nostru pentru a nu exista posibilitatea deteriorării sau sustragerii vreunui obiect. Zilnic încăperea este aerisită și verificată, astfel evitându-se apariția unor factori care pot duce la distrugerea bunurilor.(umezeală, căderi etc).
Vizitatorii nu au voie să atingă obiectele și nici să le fotografieze sau să le filmeze. Ei sunt încântați în special de obiectele fixe (mașina de scris, lampă, radio cu lămpi, suport sugativă, birou).
Nicolae Iorga spunea că:,, Profesorul Paulescu a trăit ca un mucenic și a murit ca un sfânt”. El a muncit toată viața și a făcut sacrificii pentru oameni aflați în suferință, pentru studenți și pentru știință.
8. PERSONALITĂȚI ALE MEDICINII ROMANESTI CARE AU DONAT DOCUMENTE BIBLIOTECII CENTRALE A U.M.F ,, CAROL DAVILA”
An de an Biblioteca Centrală a Universității nostre organizează manifestări pentru a celebra și comemora mai multe personalități ale științelor bio-medicale din România. Este vorba despre profesori și savanți de talie impunătoare, unii recunoscuți și în străinătate, dar și de creatori de școală sau modele de moralitate și spirit constructiv, descoperitori, fondatori de instituții și publicații, autori de lucrări fundamentale. Colecțiile vechi și noi ale Bibliotecii Centrale a Universității noastre cuprind fotografii, documente de arhivă, cărți, manuscrise și periodice menite să ilustreze anvergura personalităților și specificul epocilor în care au activat acestea.
CAROL DAVILA – a trăit între anii 1828 – 1884 și a fost una dintre marile personalități ale medicinii și farmaciei românești. Și-a susținut lucrarea de doctorat în anul 1853 și se intitulează: ,, De la prophylaxie de la syphilis”. Lucrarea se găsește și în colecțiile Bibliotecii noastre. Carol Davila este considerat ,, fondatorul și organizatorul învățământului superior medical uman, farmaceutic și veterinar din România” și omul care a avut inițiativa de a organiza serviciul sanitar și civil.
În cadrul Bibliotecii Centrale a U.M.F. București există un fond care se intitulează Fondul Carol Davila.(Anexa 18). Printre publicațiile aflate în acest fond se află și o mapă documentară a doctorului Carol Davila care conține documente originale și copii. Această mapă face parte din donația Elena Perticari Davila (fiica lui Carol Davila) și conține: fotografie – portret Carol Davila, diplomă bacalaureat în litere pentru Carol Davila, chitanță a Facultății de Medicină din Paris, copie Scrisoarea prefectului de Maine et Loire prin care se certifică participarea lui Carol Davila la campania împotriva holerei, carte de vizită Davila, copie Registru de Deliberări al Comisiei Administrative a Spitalelor din Argeș prin care se certifică buna conduită, devotamentul în serviciul bolnavilor al elevului intern Davila etc.
THOMA IONESCU (1860 – 1926), anatomist și chirurg a fost o mare personalitate a medicine românești. A făcut școala primară la București, la Institutul Buholtzer și a urmat cursurile liceului Sf. Sava. După absolvirea liceului a plecat la Paris și s-a înscris la medicină și ladrept. Thoma Ionescu s-a dedicate profesiei medicale și în anul 1891 ajunge ajutor de anatomie în cadrul Facultății de medicină din Paris. În anul 1892 ia titlul de doctor în medicină cu lucrarea ,,Evoluția intrauterină a colonului pelvian”. Obține cetățenia franceză în anul 1889, dar cinci ani mai tărziu juriul profesorilor de medicină din București îi propune să preia conducerea catedrei de Anatomie topografică și clinic-chirurgicală de la Facultatea de Medicină dim București. Doctoral Thoma Ionescu acceptă propunerea, renunță la cetățenia franceză și preia conducerea Institutului de anatomie topografică și chirurgie experimental și deasemenea preia conducerea clinicii chirurgicale a Spitalului Colțea. În anul 1896, împreună cu profesorul Babeș și profesorul Kalinderu înființează la Paris ,, Archives de sciences medicales” și la București ,, Revista de chirurgie” care apare și astăzi.
În cadrul Bibliotecii Centrale a Universității noastre se află: Cărți donația Thoma Ionescu, Articole Thoma Ionescu din revista ,,Chirurgia” și ,,Bulletins et memoires de la societe de chirurgie de bucarest”, Cărți despre Thoma Ionescu, Dedicații lui Thoma Ionescu. (Anexa 19). Deasemenea există tot în cadrul Bibliotecii: Dări de seamă și Statute ale profesorului Thoma Ionescu. Exemple:
IONESCU, Thoma. – Dare de seamă prezentată d-lui.ministru al Cultelor și Instrucției publice asupra: Congresului de ginecologie, obstretică și pediatrie, ținut la Marsilis de la 8 – 15 Octombrie 1898; Congresului al XII-lea Francez de Chirurgie, ținut la Paris de la 17-24 octombrie 1898; Congresului de Urologie, ținut la Paris de la 20-23 octombrie 1898. – București: Imprimeria Statului, 1899- 102p.
IONESCU, Thoma. – dare de seamă de starea Facultății de Medicină pe anul școlar 1906-1907 către Senatul Universitar din București.–București: Tipografia Gutenberg, 1907.-16 p.
STATUTELE Societăței Medicale din București modificate în ședința de la 1 iunie 1898,. București: Imprimeria Statului, 1898. – 6 p.
ION CANTACUZINO (1863 – 1934) a fost una dintre marile personalități științifice ale poporului roman. A avut o activitate de cercetare, de învățământ și de aplicări practice creatoare. După ce a absolvit bacalaureatul a plecat la Paris unde a făcut studiile superioare. În timpul studiilor l-a cunoscut pe Ilia Mecinikov, care lucre la Institutul Pasteur și opera științifică a acestuia l-a influențat hotărâtor. Îndrumător al tezei de doctorat a fost chiar domnul Mecinikov și teza s-a intitulat: ,,Modul de distrugere a vibrionilor holerici” în anul 1901 a fost numit ,,professor de medicină experimental la Facultatea din București.” În cadrul Institutului care astăzi îi poartă numele a pus bazele unei școli de ,,bacteriologi, epidemiologi și experimentatori.”
A fost un adevărat savant în domeniul biologiei, și zoologiei și avea multiple cunoștințe în fizică și chimie.
Unul dintre cei mai generoși donator ai bibliotecii fost prof.dr, NICOLAE KALINDERU care a donat 40 de volume bibliotecii noastre. Multe dintre aceste volume au fost tipărite în secolul XVIII. Nicolae Kalinderu a urmat studiile facultății de Medicină din Paris. Tot acolo și-a susținut și teza de doctorat, după care s-a întors în România unde a profesta ca medic la secția de Medicină internă din cadrul spitalului Colentina. ,, împreună cu Victor Babeș a inițiat studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul și epidemiologia leprei.”
Un alt donator de publicații ai bibliotecii noastre a fost FRANCISC IOSIF RAINER, medic specialist în antropologie. El a creat școala de antropologie din România. A studiat la Facultatea de Medicină din București și a lucrat la spitalul Colțea ca preparator. ,, A întreprins studii fundamentale asupra sistemului limfatic, asupra inimii, asupra structurii funcționale a organelor.”
Profesorul Rainer a donat bibliotecii două lucrări. Anatomische Tabellen (1745) de Johann Adam Kulmus (lucrarea fiind tradusă în limba japoneză a dus la o dezvoltare a anatomiei în Japonia) și lucrarea Pharmaceutice rationalis (1674) de Thomas Wilis.
Alte mari personalități care au făcut donații Bibliotecii Centrale U.M.F. ,, Carol Davila” au fost: GEORGE ASSAKY (chirurgie), l DIMITRI GEROTA (anatomia), VICTOR BABEȘ (anatomie-patologie), CONSTANTIN I. PARHON (endocrinologie), NICOLAE CAJAL (virusologie) ș.a.
9. CONCLUZII
Cartea și biblioteca sunt strîns legate între ele astfel încât nu pot exista una fără alta. ,, fiecare carte oferită de bibliotecă unui cititor servește unui scop creator și eficient, în funcție de potențialul bibliotecii și de capacitatea intelectuală a cititorului”. Toți suntem conștienți de faptul că în viață dacă vrei să perseverezi într-un anumit domeniu trebuie să te informezi. Cartea deține informația, indiferent pe ce suport dorim să o citim. Tinerii trebuie să conștientizeze cît de importante sunt cărțile și bibliotecile.
Bibliotecile universitare specializate formează specialiști într-un anumit domeniu, de aceea informațiile pe care le oferă utilizatorilor trebuie să fie de cea mai bună calitate. Publicația care dețin informațiile cele mai recente sunt publicațiile seriale, de aceea bibliotecile universitare trebuie să se axeze cel mai mult pe achiziționarea acestora.
Domeniul medical a fost unul dintre domeniile care avea nevoie de obținerea informației cît mai rapide, astfel că imediat după apariția calculatorului a adoptat noile tehnologii ale informării și documentării. Binențeles că acest lucru a fost posibil acolo unde a permis situația financiară.
Biblioteca Centrală a Universității de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” a început să se modernizeze încă din anul 1998. S-au restaurat multe lucrări, s-au amenajat și s-u reparat depozitele, s-au reorganizat fondurile, s-au restructurat secțiile de împrumut. În momentul în care, după al doilea război mondial, fondurile vechi au fost prelucrate multe valori documentare care fuseseră considerate pierdute au fost redescoperite. Biblioteca noastră are un rol foarte important în formarea utilizatorilor săi, deasemenea și în domeniul cercetării. Achiziționarea softului Liberty 3 a fost o mare realizare deoarece acest soft oferă posibilitatea de a avea un control absolut asupra tuturor publicațiilor aflate în colecțiile bibliotecii. Numărul mare de utilizatori care frecventează biblioteca noastră dovedește că politica de marketing pe care o adoptăm este eficientă, dar binențeles că nici eforturile financiare nu sunt de neglijat.
Pentru viitor biblioteca noastră își propune să țină pasul cu toate schimbările care au loc în domeniul tehnologiei.
,, Biblioteca viitorului va introduce metode noi de difuzare a cărților și informare a cititorilor prin informatizarea și automatizarea diferitelor servicii. Bibliotecarul trebuie să fie pregătit din timp pentru schimbare, pentru «,, șocul viitorului,,».
BIBLIOGRAFIE
BULUȚĂ, Gheorghe. Carte străină: secolele XV – XVIII. București: Editura Universitară ,,Carol Davila”, 2001, p.11
CIORCAN, Marcel. Organizarea colecțiilor de bibliotecă. Cluj: Casa Cărții de Știință, 2001, p. 13 – 14
BULUȚĂ, Gheorghe. Biblioteca azi. Informare și comunicare. Tîrgoviște: Editura Bibliotheca, 2004, p.23
POPESCU, Cristina. Știința bibliotecii între concept și practică. București: Univers Enciclopedic Gold, 2012, p.56
BULUȚĂ, Gheorghe. Biblioteca în societatea informației. București: Editura Do-Minor, 2007, p.132
BULUȚĂ,Gheorghe. Biblioteca XXI: management și marketing. Târgoviște: Editura Bibliotheca, 2012, p.142
BANCIU, Doina; LARSEN, Patricia. Lexic de informatică documentară. București: Editor Revista Biblioteca, 1993, p.32
PETRESCU, Valeriu. Nicolae C. Paulescu: Între știința vieții și metafizica existenței. Iași: Editura Pim, 2013, p.9
BANCIU Doina; BULUȚĂ Gheorghe. Biblioteca și societatea. București: Editura Ager, 2001, p. 108-109
Catalogul bibliotecii Facultății de Medicină din București. București: Tipografia Carol Gobl, 1890, 63 pagini
Adresa nr.1500, din 8 octombrie 1905, Arhiva Facultății de Medicină din București pe anul 1905.
Anuarul Universității București, 1906
Adresa nr. 760 din 27 aprilie 1909, Arhiva Facultății de Medicină . București, 1909
Adresa nr. 283 din 10 martie 1911, Arhiva facultății de Medicină. București, 1911
Adresa nr. 56 din 18 decembrie 1918, Arhiva Facultății de Medicină. București, 1918
BAGDASAR, Dumitru. Biblioteca Facultății de Medicină din București. În: Romînia medicală, nr. 15/16, 1/15 august 1932, p.197
Raportul nr. 1/1937, Arhiva Bibliotecii Facultății de Medicină București, 1937
Lucrare de Diplomă. Radu (Mițu) Daiana Valentina. Comunicarea documentelor tradiționale și moderne: realități și perspective, 2007.
Lucrare de disertație. Cojocaru (Andrei) I. Adriana. Biblioteca U.M.F. ieri și azi, 2014.
Lucrare de cercetare. Stănescu Lucian Mihai. Vechile cărți farmaceutice își lasă redescoperite secretele…, 2010.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Biblioteca Centrala a Universitatii de Medicina Si Farmacie Carol Davila (ID: 110755)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.