Beneficiile Kinetoterapiei In Osteoporoza

CUPRINS

CAPITOLUL I

KINETOTERAPIA

Studiile de specialitate au aråtat eficiența terapiei medicamentoase, dar și oarecare limite și efecte adverse, cât și aspecte importante legate de complian¡a pacientului.

Având în vedere aceste lucruri, consideråm kinetoterapia deosebit de importantå în profilaxia și tratamentul osteoporozei, fårå a minimaliza terapia medicamentoaså adecvatå.

Activitatea de formare a osului este stimulatå de tensiunea mu¿chilor printr-un mecanism încå necunoscut. Inactivitatea prelungitå este o cauzå bine cunoscutå a atrofierii musculaturii și a pierderii osoase din cauza imobilizårii și a lipsei gravitației (astronauți).

Studiile pe animale sugereazå cå activitatea fizicå riguroaså crește producția osoaså.

La oameni, o maså osoaså mai mare a fost gåsitå la tinerii activi și la atleți. La vârstnici, exercițiile fizice trebuie fåcute pentru a preveni pierderea osoaså legatå de vârstå și postmenopauzå.

Un studiu american a aråtat cå femeile la postmenopauzå care au fåcut de 3 ori pe såptåmânå câte o orå de exerciții prezintå dupå un an o creștere a Ca total din corp, în timp ce la femeile sedentare s-a observat o scådere.

Elaborarea unui program de exerciții necesitå o evaluare completå, un bilanț al posibilitåților fizice musculare și articulare, o analizå a potențialului pe care îl are bolnavul.

Toate acestea trebuie fåcute de cåtre medicul specialist de medicinå fizicå și recuperare.

În cursul execuției programului de recuperare supervizarea unui fiziokinetoterapeut este strict necesarå pentru evitarea execuției incorecte, a accidentelor.

Kinetoterapia trebuie adaptatå la rezistența scåzutå la efort a båtrânilor.

Deoarece exercițiile fizice tind så måreascå masa osoaså în zonele lucrate, kinetoterapia trebuie direcționatå cåtre ariile predispuse fracturilor: șold, vertebre, articulația mâinii.

Obiectivele kinetoterapiei în osteoporoză

Influențarea simptomatologiei algice cauzate de suferințe degenerative ale coloanei vertebrale folosind metodologia complexă (ortezare, terapie medicamentoasă și fizical-kinetică)

Educarea pacienților privind posturarea corectă, cu evitarea pozițiilor statice lordozante sau cifozante prelungite, cât și învățarea modalității corecte de ridicare a unei greutăți în ideea protejării coloanei vertebrale.

Educarea pacienților privind riscurile de căderi și fracturi, prin elaborarea unor programe individualizate pentru creșterea stabilității, cuprinzând exerciții de creștere a forței musculare.

Prevenirea fracturilor prin influențarea riscului de cădere, datorat deficiențelor de coordonare și echilibru, a vederii slabe, hipotoniei musculare, confuziei și consumului de medicamente care au ca efect secundar hipotensiunea arterială sau alterarea simțului senzorial.

Reducerea perioadelor de odihnă ineficientă.

Alcătuirea și modul de aplicare a programului kinetic

Mijloacele kinetoterapiei

-Exerciții de reeducare postural

A. Reeducarea posturii de repaus

B. Reeducarea posturii de mers

-Exerciții de stretching

A. Exerciții de stretching pentru trunchi

B. Exerciții de stretching pentru membrele inferioare

Exercitii

1. Exercitii pentru umeri

Plierea barbiei

Pentru a va relaxa capul si umerii:

– asezati-va pe un scaun fixati privirea in oglinda penteu o mai buna coordonare;

– trageti barbia spre piept , pastrand privirea in fata; fara sa aplecati capul;

– printeti mainile impreunate so impingeti in spate, pentru a va indrepta coloana.

Ramaneti in poritie pentru 10 – 15 secunde.

Repertati exercitiul de cel putin 5 ori.

Dezmortirea spatelui si a umerilor

Pentru dezamortirea umerilor si partea superioara a spatelui:

– intindeti-va pe podea; indoiti genunchii, incordati muschii abdominali si pozitionati mainile intinse deasupra capului ;

– mentinand mainile intinse, desfasurati-le pana ce ajung la nivelul umerilor;

Mentineti cateva secunde pozitia si respirati normal. Reveniti cu mainile in pozitia initiala .

Repetati exercitiul de 8 ori.

Intarirea umerilor

Pentru a tonifia muschii umerilor, tricepsii si muschii superiori ai spatelui:

– asezati-va in spatele unui scaun cu spatar cu un picior in fata celuilalt; pozitionati una dintre maini pe spatarul scaunului, iar in cealalta tineti o greutate de 500g – 1Kg;

– impingeti mana cu greutatea in spate si mentineti pozitia pentru cateva secunde;

– reveniti in pozitia initiala si repetati miscarea de 8 ori;

– repetati exercitiul schimband greutatea in cealalta mana; aduceti in fata celalalt picior; repetati din nou exercitiul de 10 ori.

Nu este indicat sa tineti in mana o greutate mai mare de 1.5, 2 Kg.

2. Exercitii pentru spate, brate si abdomen

– pe spate, cu picioarele indoite, talpile pe podea si palmele sub cap. Du barbia in piept si trage apoi, incet, de cap si umeri pana ridici partea superioara a spatelui de pe podea, incordand in tot acest timp abdomenul. Ramai asa o secunda, iar apoi intinde-ti trunchiul pe podea incet.- inspirati din nou si ridicati doar mana dreapta, impingand mana stanga inspre sol ;

– expirati si coborati mana dreapta, revenind la pozitia initiala.

– schimbati mainile: in timp ce inspirati, ridicati mana stanga si impingeti mana dreapta spre sol.

Repetati fiecare miscare de 5 ori.

Dezmortirea spatelui

Pentru a va dezmorti pieptul si a va indrepta spatele:

– culcat cu fata in sus si cu genunchii flectati se fac contractii de abdominali si fesieri cu ridicarea sezutei dar fara ridicarea zolei lombare,se menitine pozitia 5-6 secunde,revenire cu sezuta pe pat;

-din decubit lateral cu genunchii flectati,mana sub cap cea de deasupra se sprijina pe pat in fata,se fac abductii de coase fara dezlipirea picioarelor.

-din culcat pe abdomen se fac extensii de trunchi si brate;

-decubit lateral,cu sprijin pe cot si picioare cu mana deasupra soldului, se ridica sezuta,mentinere 5-6 secunde.

Presarea umerilor

Pentru a va dezmorti pieptul si a va intari muschii superiori ai spatelui:

– asezati-va pe un scaun, cu talpile fixate pe podea; aplecati-va putin in fata pastrand in pozitie dreapta spatele si gatul;

– indreptati privirea inainte, indoind bratele de la coate ;

– impingeti usor coatele si umerii in spate atat cat puteti si cat sa va simtiti confortabil .

Mentineti aceasta pozitie timp de 5 secunde, respirand normal. Reveniti cu bratele in pozitia initiala.

Repetati exercitiul de 8 ori.

Inclinarea pelvisului

Pentru a va intari muschii inferiori ai spatelui si pe cei abdominali:

– intindeti-va pe spate cu genunchii indoiti si talpile fixate pe podea; Mentineti spatele in pozitie normala – nu il curbati;

– incordati muschii abdominali;

– rostogoliti pelvisul pentru a netezi podeaua cu spatele; evitati sa va folositi de muschii picioarelor sau de cei fesieri;

Mentineti pozitia pentru 5 secunde respirand normal, apoi relaxati-va.

Pozitia corecta a spatelui

Potizii corecte la birou,masina in timpul imbracatului :

-nu se fac rasuciri bruste;

-asezatul pe scanu trebuie sa fie cu sezutul lipit de speteza scunului;

-cand trebuia sa luati un obiect de jos,indotii genunchii,spatele drept;

-la ridicarea din pat,se indoaie genunchii,va lasati pe o parte,apoi sprijin pe un cot,picioarele aluneca la marginea patului si se ridica sezutul;

-nu purtati haine grele, incaltamite dura.

Intarirea muschilor superiori ai spatelui

Intins pe spate, genunchii indoiti si incet permitandu-le sa plece pe podea in pozitia intinsa, relaxat; se repeta de cinci ori (pentru promovarea flexibilitatii lombare si a ischiogambierilor – musculatura posterioara a coapsei);

Intins pe spate cu picioarele pe podea, mainile unite in spatele gatului, se ridica un genunchi cat se poate de aproape catre piept; se mentine pozitia cat se numara pana la zece; se revine in pozitia neutra initiala si se repeta cu piciorul opus pana fiecare picior a fost indoit de cinci ori (pentru elasticitatea lombara, ischiogambieri, iliopsoas, pentru a creste puterea musculaturii abdominale).

3. Exercitii pentru muschii picioarelor

Extensii ale genunchilor

Pentru a va intari cvadricepsul:

– asezati-va pe un scaun cu spatele drept si mainile pe picioare. Incordati muschii abdominali si indreptati privirea inainte;

– indreptati usor unul dintre genunchi la cativa centimetri de sol; nu aplecati sau rotiti spatele;

Mentineti cateva secunde pozitia si respirati normal. Relaxati-va si reveniti in pozitia initiala. Repetati de 8 ori miscarea, pentru fiecare picior.

Dezmortirea gambei

Pentru intarirea muschilor gambelor si a coapselor:

– pozitionati-va in spatele unui scaun cu spatar; fixati mainile pe spatarul scaunului pentru a va putea mentine echilibrul;

– indoiti genunchii, neteziti stomacul si indreptati spatele si umerii;

– impingeti usor unul dintre picioare in spate, pastrand talpa fixata de podea, pana cand acesta este perfect intins;

– lasati-va cu toata greutatea pe piciorul din fata.

Mentineti pozitia cateva secunde si respirati normal. Repetati miscarea de 8 ori pentru fiecare picior.

Ridicări pe vârfuri din stând în picioare. Poziția: stând în picioare, picioarele apropiate la aproximativ 10 cm unul de celălalt, cu genunchii blocați, spatele drept. Execuția: ridici lent călcâiele de pe sol, cât mai sus cu putință  rămânând în poziția superioară 1-2 secunde, apoi cobori călcâiele la fel de lent. Pentru îngreuiere, poți folosi o pereche de gantere, ținute în mâinile coborâte pe lângă corp.

CAPITOLUL II

OSTEOPOROZA

Osteoporoza înseamnă “os poros”sau “Hotul din noapte”. Până nu demult considerată o stare normală a vârstnicului, osteoporoza este considerată în prezent o boală, caracterizată prin reducerea densității minerale osoasa , asociată cu compromiterea structurii osoase trabeculare, ceea ce predispune osul la fractură în urma unui traumatism de mică intensitate sau chiar în lipsa acestuia.

Oasele osteoporotice nu arată, la prima vedere, altfel decât oasele normale. Ele sunt însă mai puțin dense, prin pierdere de substanță osoasă, ceea ce se reflectă în structura lor internă, care este profund afectată – asemenea unei țesături vechi, cu urzeala subțiată și pe alocuri ruptă.

După vârsta de 35 de ani osul pierde în mod continuu din substanța sa, un fenomen normal și natural odată cu înaintarea în vârstă. Această pierdere poate deveni însă o problemă serioasă dacă "rezerva osoasă" inițială a fost prea mică sau dacă pierderea de substanță osoasă se face prea repede. Rezultatul este creșterea riscului de fractură, fie printr-o cădere obișnuită, ca în cazul încheieturii mâinii sau șoldului, fie printr-un efort moderat de ridicare, ca în cazul vertebrelor.

Factorii care influenteaza masa osoasa maxima sunt :

sexul : barbatii au densitate osoasa mai mare decat femeile

rasa : oamenii de culoare au densitate osoasa mai mare decat albii

factorii genetici :

densitate mineral osoasa scazuta se poate transmite din mama in fica

concordanta mai mare la gemenii monozigoti

corelatii cu gena receptorului vitaminei D (in studiu)

steroizii gonadali : deficit de estrogeni

hormonul de crestere

momentul instalarii pubertatii : barbatii cu antecedente de pubertate constitutional intarziata si femeile cu menarha intarziata au risc mai mare pentru aparitia osteoporozei

aportul exogen de calciu : suplimentarea moderata de calciu in perioada prepubertara amplifica cresterea osoasa

efortul fizic

Cauzele pierderii osoase la adult

Fiziologice :

dupa ce varful densitati osoase este atins, densitatea osoasa ramane stabila cativa ani, apoi descreste. La femei pierderea osoasa incepe inaintea menopauzei si intre 20 – 40 ani la barbati. Dupa instalarea menopauzei rata pierderii osoase este accelerata de cateva ori la femei mai ales la osul trabecular (vertebre, oase late, epifize);

rata pierderii osoase variaza considerabil intre femei. O categorie la care osteopenia este mai severa decat ar fi normal pentru varsta pe care o au este considerata a avea osteoporoza postmenopauza sau tip I. Clinic acest tip se manifesta prin fracturi prin "strivire vertebrala";

osteopenia rezultata prin procesul normal de imbatranire care apare atat la barbati cat si la femei a fost denumita osteoporoza senila sau tipul II. Apar frecvent fracturi ale soldului, bazinului, articulatiei pumnului, humerusului proximal, tibiei proximale, corpilor vertebrali.

Secundare :

boli endocrine : hipogonadism feminin (hiperprolactinemie, amenoree hipotalamica, anorexie nervoasa, insuficienta ovariana, hipogonadism masculin (insuficienta gonadica primara / secundara,pubertate intarziata), hipertiroidie; hiperparatiroidie; hipercorticism; deficit al hormonului de crestere

boli gastointestinale : gastrectomie subtotala; sindroame de malabsorbtie, icter obstructiv cronic, ciroza hepatica

afectiuni ale maduvei hematogene : mielom multiplu, limfom, leucemie, anemii hemolitice', carcinom diseminat

medicamente : heparina, glucocorticoizi, tiroxina, anticonvulsivante, chimioterapie

alcool

imobilizare

artrita reumatoida

Osteoporoza este asimptomatica daca nu este complicata cu o fractura (prin compresie vertebrala sau a pumnului, soldului, coastelor, bazinului, humerusului).

Fracturile prin tasare vertebrala apar la eforturi minime (stranut, aplecare, rotire, ridicarea unui obiect usor), mai frecvent in regiunea toracica medie si inferioara sau lombara superioara. Durerea de spate debuteaza acut cu iradiere in lateral si in fata, pentru ca apoi sa se reduca treptat in cateva saptamani. La cei cu mai multe fracturi apare deformarea coloanei vertebrale (cifoza dorsala + lordoza cervicala), o durere cronica de spate accentuata in picioare si pierderea din inaltime. Uneori aceasta modificare poate sa apara lent si asimptomatic.

Fracturile de sold apar dupa cadere, mai ales cele pe o parte sau chiar inainte de cadere. Complicatiile acestor fracturi au o rata a mortalitattii de 15 – 20 % la batrini si duc la incapacitate fizica severa cu necesitatea ingrijirii la domiciliu timp indelungat.

Diagnosticul de osteoporoza se stabileste prin urmatoarele investigatii paraclinice :

examenul radiologic – osteodensitometria DEXA

tomografia computerizata cantitativa a coloanei vertebrale – cea mai sensibila metoda pentru diagnosticul initial; nu pentru masuratori repetate datorita costului ridicat si dozei mari de radiatii

absorbtiometria unifotonica la nivelul antebratului proximal – putin sensibila in stadiile precoce

absorbtiometria bifotonica la nivelul coloanei vertebrale si soldului – limitata de numeroasele artefacte

dubla absorbtiometrie cu raze X la nivelul coloanei lombare sau asoldului – metoda de preferat

Tratamentul osteoporozei

Odata instalata osteoporoza, nu este posibila refacerea masei osoase. Totusi interventia precoce poate preveni osteoporoza iar cea terdiva poate opri progresia bolii. Daca este prezenta o cauza secundara tratamentul specific are scopul indepartarii cauzei.

2.Particularitati in tratamentul osteoporozei

2.1. Tratamentul osteoporozei induse de glucocorticoizi

            Exista la ora actuala recomandari bine stabilite pentru preventia si tratamentul OIG:

a.      pacient incepand corticoterapia (prednison peste 5 mg/zi) cu durata mai mare de 3 luni:

·        modificarea stilului de viata (fumat, alcool, sedentarismul)

·        initierea suplimentarii cu calciu si vitamina D

·        bifosfonati (precautie la femeia in premenopauza)

b.      pacient cu corticoterapia (prednison peste 5 mg/zi) pe termen lung:

·        modificarea stilului de viata (fumat, alcool, exercitiu fizic)

·        initierea suplimentarii cu calciu

·        initierea suplimentarii cu vitamina D

·        bifosfonati (atentie la femeia in premenopauza)

·        terapia de substitutie hormonala (daca e indicatie clinica)

·        masurarea DEXA la nivelul coloanei lombare sau soldului

·        calcitonina (agent de linia a 2-a daca bifosfonatii sunt contraindicati sau nu sunt tolerati

·        DEXA normal (scor T peste -1, se urmareste si se repeta DEXA anual sau bianual pe parcursul terapiei).

  Astfel, suplimentarea cu calciu si vitamina D trebuie sa fie administrata la toti pacientii sub corticoterapie in doze mici sau medii. Nu se previne pierderea de masa osoasa la pacientii cu doze medii si mari de glucocorticoizi. Nu exista date pentru a sustine eficacitatea antifractura a acestei combinatii terapeutice.

   Bifosfonatii sunt eficienti atat in preventia, cat si in tratamentul OIG. Studii mari au aratat ca  bifosfonatii reduc incidenta fracturilor vertebrale radiografice la femeile in postmenopauza aflate in terapie cortizonica. Masurile de preventie si de  tratament in OIG trebuie sa fie combinate pe toata durata corticoterapiei.

2.2. Tratamentul osteoporozei endocrine

Cazurile de osteoporoza secundara unor boli endocrine vor fi tratate in serviciile de specialitate. Pentru precizarea schemei terapeutice coerente se impun efectuarea unor investigatii paraclinice suplimentare (dozarea testosteronului si cortizolului plasmatic, a estrogenilor plasmatici si urinari, dozarea radioimunologica a PTH, T3, T4).

  Mijloacele de tratament specifice vizeaza fiecare afectiune in parte. Astfel, in insuficienta orhitica primara sau secundara tratamentul e substitutiv cu testosteron; in hiperparatiroidism primar datorat tumorilor parotiroidiene tratamentul e chirurgical, apoi cu medicatie substitutiva; in hiperparatiroidism secundar unor afectiuni hipocalcemiante tratamentul ar trebui sa fie etiologic ( transplant renal), iar in cazurile ce nu pot beneficia de acesta se indica tratament cu calcitonina; hipertiroidismul va fi tratat etiologic (tiroidectomie, administrare de iod radioactiv sau antitiroidiene de sinteza; in hipercorticismvor fi utilizate mijloace chirurgicale, medicale sau fizice (iradiere), in functie de natura bolii. Dupa cum se stie, insasi tratamentul cortizonic constituie un factor de risc in aparitia osteoporozei si a necrozei aseptice de cap femural.

2.3.   Tratamentul osteoporozei la barbat

  Osteoporoza e considerata o boala a femeilor care depasesc vasrta de 40 de ani si intrate la menopauza , dar ea apare si la barbati mai rar. Factorii de risc, mecanismele patogenetice si modalitatile terapeutice in cazul osteoporozei la barbat nu au fost suficient aprofundate. Datele folosite au fost adesea extrapolate din numeroasele studii efectuate pentru osteoporoza la femei. Cauzele aparitiei osteoporozei la barbat sunt multiple:

v     Endocrinopatii : hipogonadism, boala Cushing, hipertiroidie, hiperparatiroidism

v     Medicamente/toxice: glucocorticoizi, metotrexat, ciclosporina si alcool, fumat

v     Boli cronice: poliartrita reumatoida, spondilita ankilopoietica, insuficienta hepatica, renala

v     Osteomalacie: deficienta de vitamina D, sindrom de pierdere de fosfati

v     Boli ereditare: osteogenesis imperfecta, sindrom Marfan

v     Idiopatica.

Desi fracturile vertebrale complica frecventa osteoporozei postmenopauza, ele pot apare si in osteoporoza la barbat, prevalenta lor fiind cu 70% mai mica fata de femei. E cunoscut ca aproximativ 33% din totalitatea fracturilor de sold apar la barbatii cu osteoporoza, mortalitatea fiind mai mare. Scaderea nivelului testosteronului se regaseste la 20% din barbatii cu osteoporoza, hipogonadismul masculin fiind asociat cu o deteriorare marcata a arhitecturii trabeculare osoase, mult mai importanta decat cea sugerata de determinarile densitometrice.

Tratamentul osteoporozei la barbat beneficiaza de agenti antiresorbtivi de tipul bifosfonatilor, dar si de terapie cu calciu si vitamina D, in doze inca insuficient cunoscute.

2.4.   Tratamentul complicatiilor osteoporozei

    Fracturile la varstnici afecteaza pe de o parte portiunile osoase mai afectate de osteoporoza (vertebra, sold), iar pe de alta zonele mai expuse traumatismelor (antebrat, glezna). Indicatia de tratament e dictata de localizarea fracturii forma ei anatomoclinica, precum si de starea biologica a individului afectat.

     Astfel, fracturile vertebrale osteoporotice vor fi tratate ortopedic prin repaus total la pat 14 zile, apoi mobilizare progresiva, administrare de antialgice si decontracturant paralel cu exercitiile de gimnastica respiratorie; fracturile humerusului sunt relativ frecvente la osteoporotici, afectand in principal epifiza proximala si se produc prin cadere pe cot sau umar, tratamentul poate fi ortopedic sau chirurgical in functie de forma clinica; fracturile epifizei distale a radiusului sunt extrem de frecvente la varstnici si pot fi produse prin cadere cu sprijin in palma, reducerea realizandu-se sub anestezie locala sau axilara.Fracturile colului femural sunt deosebit de frecvente la varstnici, avand risc vital datorita complicatiilor viscerale secundare imobilizarii, aceasta fiind si cauza chirurgicalizarii tratamentului.

Perspective de viitor in tratamentul osteoporozei senile

    Scopurile tratamentului osteoporotic la varstnic includ formarea de tesut osos nou de calitate superioara, efect ce se poate obtine daca osteoblastele sunt capabile de a functiona normal si daca exista mecanisme eficiente de reglare a numarului si activitatii osteoclastelor. Efectul toxic al maduvei osoase adipogene poate fi prevenit astfel incat formarea si activitartea osteoblastelor sa poata fi mentinuta.

     Ranelatul de strontiu, aprobat in Europa si Canada, are eficienta dovedita in scaderea incidentei fracturilor vertebrale si nonvertebrale la varstnici (mai ales la femeile peste 80 ani). In combinatie cu vitamina D poate reprezenta o optiune terapeutica la aceasta categorie de pacienti.

      Resveratrolul, care e derivat existent in vinul rosu si in pielita strugurilor, inhiba formarea adipocitelor concomitent cu stimularea markerilor de formare osoasa a osteoblastilor in vitro la soarecii-cobai.

       Exercitiul fizic are rol favorabil la sobolanii cobai, actiunea fortelor mecanice determinand cresterea osteoblastogenezei si scaderea adipogenezei prin scaderea PPAR-gamma2 (receptorul gamma2 activator al proliferarii peroxizomilor, factor important in inducerea adipogenezei in maduva osoasa).

       In concluzie, alegerea tratamentului optim trebuie sa includa caracterul particular al fiecarui pacient si intelegerea mecanismelor celulare implicate, iar studiile de viitor tind sa dea o importanta crescuta agentilor anabolizanti pentru mentinerea masei si calitatii osoase la varstnici.

2.5. Kinetoprofilaxia in osteoporoza

        2.5.1. Ipoteze stiintifice privind rolul benefic al exercitiului fizic asupra remodelarii osoase

    Chiar daca e evidenta influenta benefica a exercitiului fizic asupra modificarilor din osteoporoza, mecanismele de actiune sunt inca neclare. Ambele mecanisme, hormonale si mecanice, par a fi implicate.

      O explicatie ar fi ipoteza distributiei inegale a fortelor mecanice la nivelul osului; conform acestei teorii, in vitro fortele mecanice genereaza un influx de ioni de calciu, urmat de productia de prostaglandina si oxid nitric ce cresc activitatea enzimatica si elibereaza hormonii de crestere, ce sunt factorii trigger in remodelarea osoasa. Aceasta teorie sugereaza ca aceleasi modificari se pot produce si in vivo.

      O alta ipoteza ar fi ca activitatea musculara genereaza un curent piezoelectric in os de cativa milivolti. Regiunile osoase unde actioneaza tensiunea mecanica se comporta ca anozi iar regiunile care suporta compresia devin catod. Se pare ca formarea osoasa are loc in regiunile catodice.

       In concluzie, mecanismul prin care actioneaza gravitatia si contractia musculara asupra osului nu e pe deplin elucidat, cert e ca exercitiul fizic ajuta la mentinerea unei balante pozitive intre formarea si resorbtia osoasa.

2.5.2. Obiective si principii generale ale kinetoprofilaxiei in osteoporoza

Kinetoprofilaxia aplica mijloacele kinetologiei medicale cu scopul prevenirii imbolnavirilor, complicatiilor sau sechelelor acestora constituindu-se in urmatoarele forme: kinetoprofilaxie primara, secundara si tertiara.

I.                 Kinetoprofilaxia primara aplica individului sanatos mijloacele kinetologiei medicale, cu scop sanogenetic, pentru mentinerea starii de sanatate, in limitele varstelor biologice si cronologice; previne instalarea tardiva a manifestarilor patologice. Kinetoprofilaxia primara e alcatuita din: gimnastica de inviorare, gimnastica aerobica, joggingul, plimbarile, activitatile de tip liber competitionale si necompetitionale, etc.

II.              Kinetoprofilaxia secundara e forma de kinetoprofilaxie cu rol de prevenire a complicatiilor imbolnavirilor.

III.           Kinetoprofilaxia tertiara, ca si primele 2 forme, reuneste mijloace specifice, nespecifice si complexe, pe care le administreaza dupa reguli proprii, impuse de prevenirea aparitiei sechelelor, a leziunilor somatofunctionale ireversibile care ar putea determina disabilitate motorie si/sau psihica.

Obiectivele kinetoprofilaxiei primare sunt strict profilactice si consta in:

     Mentinerea starii de sanatate

     Pastrarea aliniamentului normal al corpului

    Cresterea fortei si rezistentei musculare

    Cresterea amplitudinii miscarilor

     Mentinerea si optimizarea capacitatilor functionale si coordinative ale organismului.

   Kinetoterapia inglobeaza prin obiective kinetoprofilaxia secundara si tertiara, in timp ce kinetoprofilaxia primara e lipsita de obiective terapeutice.

Obiectivele kinetoprofilaxiei secundare si tertiare vizeaza:

        ameliorarea durerii

          reducerea contractura musculara

         pastrarea mobilitatii cu control postural

         cresterea fortei musculare.

   Programele kinetice urmaresc cresterea fortei musculare in special la nivelul musculaturii paravertebrale si abdominale, bazandu-se in special pe exercitii izometrice ce inlatura riscul fracturilor pe os patologic.

Particularitatile kinetoprofilaxiei primare coincid pana la un punct cu cele ale kinetoterapiei secundare, in sensul ca este:

    Naturala deoarece foloseste exercitiul fizic ca mijloc principal de tratament si prevenire a complicatiilor bolii de baza

     Complexa, pentru ca la actiunea miscarii desfasurate sub forma de exercitiu fizic se asociaza agentii fizici naturali (apa, clima, namolurile) sau artificiali (curent electric, unde electromagnetice)

      Activa, pentru ca pacientul trebuie sa participe activ, fizic si psihic, la propria recuperare

      Specifica, pentru ca dispune de mijloace proprii de tratament care nu se regasesc in alte forme de terapie

      Nespecifica, pentru ca unele din efectele kinetoprofilaxiei pot fi induse sau potentate prin folosirea unor mijloace nespecifice, asociate

    Functionala, pentru ca reda individului capacitatea de efort normala, apropiata de normal sau compensatorie

      Psihica, pentru ca contribuie la normalizarea vietii psihice, inlaturand complexele de inferioritate generate de boala sau infirmitate

      Sociala, pentru ca contribuie la reinsertia sociala si familiala a individului

      Stiintifica, pentru ca aplicarea metodelor de kinetoprofilaxie presupune cunostinte teoretice si practice temeinice.

Principii generale de aplicare a kinetoprofilaxiei:

      Trebuie respectat principiul de baza „Primum non nocere!” (Mai intai sa nu faci rau) – Hipocrate, parintele medicinii – ca in oricare alta forma de terapie conservatoare sau radicala; kinetoterapeutul trebuie sa aiba pregatirea teoretica si practica necesara, sa fie intr-un dialog permanent cu pacientul, sa-i inspire incredere acestuia, sa lucreze interdisciplinar, sa elaboreze singur programul kinetic propriuzis si sa-l aplice precoce la indicatia medicului specialist

     In actul recuperator, e obligatoriu si foarte important dozarea si gradarea efortului, nesolicitand bolnavul, pentru depasirea nivelului functional de moment, tinand cont de reactiile fiziopatologice ale organismului

      Individualizarea tratamentului, pentru ca fiecare pacient are o reactivitate proprie fata de boala

      Asocierea cu alte mijloace terapeutice optimizeaza eficienta metodelor kinetoprofilactice

      Continuarea actului recuperator pana la recuperarea integrala functionala

      Pacientul trebuie sa participe activ, conform catorva principii psihopedagogice (principiul constientizarii, a motivatiei si a activitatii independente)

2.5.3. Kinetologia medicala in osteoporoza

    Kinetologia medicala utilizeaza in scop sanogenetic sau terapeutic mijloace specifice, nespecifice si asocieri ale acestora.

1.      Mijlocul specific e miscarea sub diversele ei forme active si pasive, care prin repetare devine exercitiu fizic. Miscarea poate fi:

      Miscare activa, sub forma de :

-exercitii fizice simple (fara aparate sau obiecte portative),

-exercitii fizice cu rezistenta directa si indirecta (gravitatie, scripeti cu contragreutati, bicicleta ergometrica),

– exercitii cu facilitarea miscarii prin : mecanoterapie, hidroterapie si gravitatie

      Miscare pasiva, sub forma de:

– exercitii de mobilizare pasiva,

– posturari sau pozitionari,

– gimnastica Buerger

– masaj.

    Exercitiile fizice sunt miscari sistematizate dirijate catre obtinerea unor anumite efecte asupra diferitelor functii ale organismului. Ele se pot grupa in exercitii fizice pasive si active.

     Exercitiile fizice pasive sunt cele in care nu are loc o contractie musculara executata de subiect, ci numai deplasari ale segmentelor corpului executate de forta din exterior. Exercitiile fizice pasive au urmatoarele efecte: asupra aparatului locomotor (mentinerea amplitudinilor normale articulare, troficitatea structurilor articulare, mentinerea si cresterea excitabilitatii  musculare); efecte asupra aparatului circulator (previne edemele, etc.); mentinerea troficitatii tesuturilor, cresterea tranzitului intestinal.

      Exercitiile fizice active consta in miscari in care sunt implicate contractii musculare proprii segmentelor ce se mobilizeaza. Pot fi statice, dinamice sau intermediare. Exercitiile statice consta in contractii izometrice care nu duc la deplasarea segmentelor corpului, ci realizeaza cresterea tonusului si fortei musculare. Exercitiile dinamice se caracterizeaza prin contractii musculare ce duc la deplasarea segmentelor corpului sau a corpului in intregime; pot fi libere (fara interventia unei incarcari extracorporeale- exemplu: alergari, sarituri, miscari ale membrelor, de trunchi) si cu rezistenta (reprezentate de mana kinetoterapeutului sau de diverse obiecte portative- mingi, bastoane, haltere mici, extensoare). Exercitiile intermediare consta in deplasari lente ale membrelor, miscari cu o durata de 6-10 secunde ce se poate ingreuna prin autorezistenta realizata de contractia voluntara a muschilor antagonisti.

2.      Mijloacele nespecifice sunt reprezentate de:

     Agentii fizici pot fi naturali, care pot actiona singuri sau asociati  intre ei, in functie de scopul urmarit : apa (hidroterapie), ape minerale (balneoterapie), ape minerale in cura externa (crenoterapie), namoluri (peloidoterapie), temperatura (termoterapie); sau artificiali: curent electric, unde electromagnetice (vibroterapie).

     Mijloace psihice

     Imobilizare

     Dieta

CAPITOLUL III  

CONTRIBUTII    PERSONALE

1. Consideratii privind programele de exercitii fizice in osteoporoza

1.1. Obiectivele programelor kinetice in osteoporoza

Obiectivele programelor kinetice in osteoporoza vizeaza:

1.      tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale ce determina cresterea densitatii mineral osoase

2.      formarea de tesut osos nou prin excitarea periostului osos

     Persoanele afectate de osteoporoza incearca sa combata efectele negative ale bolii cu o dieta corecta, rareori luand in considerare faptul ca exercitiile fizice ajuta la imbunatatirea rezistentei si a densitatii oaselor. Un stil de viata sedentar avantajeaza scaderea masei osoase, astfel ca exercitiul fizic este esential pentru a mentine sanatatea oaselor.

Antrenamentul dezvolta forta musculara si amelioreaza echilibrul, reducand riscul de fracturi cauzate de osteoporoza. La orice varsta, efortul fizic este benefic pentru sanatatea oaselor, iar o rutina zilnica timpurie te ajuta sa previi aceasta boala.

1.2. Principii de aplicare a programelor kinetice in osteoporoza

   Pentru persoanele cu varsta  de 40-45 de ani, cand de obicei apar primele semne de osteoporoza, se recomanda efectuarea zilnica a unor exercitii fizice in scop profilactic. Aceste exercitii fizice pot fi executate si de pacienti cu osteoporoza manifesta, exercitii efectuate zilnic la domiciliu. Durata programului e de 10-15 minute, exercitiile adresandu-se intregului organism, cu grade diferite de dificultate.

   Sedinta de gimnastica trebuie sa se desfasoare in incaperi curate, cu temperatura constanta 18-20 gr celsius si luminoase.

Trebuie respectate urmatoarele reguli:

       pacientul trebuie sa aiba o vestimentatie comoda, din bumbac sau lana

       trebuie sa participe constient si activ la toate miscarile, sa repete singur toate exercitiile indicate in succesiunea si ritmul adecvat, cu un ritm individualizatin functie de posibilitatile pacientului

       Persoanele cu osteoporoza au oasele slabite, astfel ca nu trebuie sa le solicite foarte mult, conform betterhealth.vic.gov.au. Exclud din programul fizic urmatoarele tipuri de exercitii:

exercitii care implica flexiunea inainte a coloanei vertebrale, cum sunt abdomenele;

exercitii care cresc riscul de a te dezechilibra si cadea;

exercitii care necesita miscari bruste, cu exceptia cazului in care sunt introduse treptat ca parte a unui program progresiv;

 exercitii care implica rasuciri puternice, cum sunt cele specifice golfului.

       Pacientul sa aiba un status cognitiv satisfacator care sa-i permita intelegerea exacta a recomandarilor kinetoterapeutului.

1.3. Structura programelor kinetice in osteoporoza

Programul de recuperare in osteoporoza cuprinde:

        Exercitii pentru membrele superioare si inferioare

         Exercitii de trunchi pentru tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale

        Evitarea posturilor lordozante si cifozante

         Evitarea flexiei anterioare a capului

         Purtarea intermitenta de lombostate

         Dormitul pe pat tare cu o perna mica sub cap si una sub coloana lombara.

 Programele kinetice au fost structurate in functie de cateva criterii:

     Din punct de vedere al varstei pacientelor, asociere de comorbiditati (afectiuni metabolice, cardiace, etc.), gradul de antrenament fizic

    Din punct de vedere al gradului de dificultate (grad mic- mediu- mare) al programului kinetic

     Din punct de vedere al profilaxiei osteoporozei si al complicatiilor acestei afectiuni (tasari, fracturi vertebrale, boli articulare degenerative)

2. Prezentarea programelor kinetice individualizate

I.         Program kinetic pentru profilaxia osteoporozei la grupa de varsta 45-54 ani

grad mediu de dificultate

·       Alergare usoara timp de un minut

·       Pozitia initiala stand, fandare inainte cu piciorul stang cu ridicarea bratelor prin inainte- oblic- sus; revenire; fandare laterala spre stanga, bratul stang sus, bratul drept lateral; revenire; fandare laterala spre dreapta, bratul drept sus, bratul stang lateral; revenire.

·       Pe genunchi, piciorul stang intins sprijinit lateral; indoire laterala spre stanga cu ridicarea bratelor sus; indreptarea trunchiului cu coborarea bratelor lateral; revenire; acelasi exercitiu spre dreapta.

·       Culcat dorsal, sprijin pe antebrate: ridicarea piciorului stang sus, revenire, ridicarea piciorului drept sus, revenire; indoire agenunchilor la piept; intinderea picioarelor la 45 grade, indoirea genunchilor la piept cu revenire.

·       Exercitii cu partener: stand umar langa umar cu fata in aceeasi parte, bratul dinspre interior jos, cel exterior sus, de maini apucat, prin fandare laterala se indoaie trunchiul inspre interior cu revenire.

·       Stand cu bastonul inapoia corpului de capete apucat; fandare laterala stanga cu ridicarea bastonului spre stanga; revenire, acelasi exercitiu spre dreapta

·       Stand departat cu bratele in sus, de minge apucat; indoirea laterala a trunchiului stanga, apoi dreapta, cu mingea sustinuta deasupra capului

·       Din pozitia asezat cu genunchii departati, antebratele se sprijina pe coapse- pozitie de relaxare

II.      Program kinetic pentru profilaxia osteoporozei la grupa de varsta 55-64 ani (grad mic- mediu de dificultate):

       Mers cu ridicarea membrelor superioare prin lateral sus concomitent cu ridicarea pe varfuri in inspir, revenire pe expir

       Din pozitia initala stand, se executa pas inainte cu piciorul stang cu ridicarea bratelor prin inainte lateral sus, trunchiul in extensie; revenire; aceeasi miscare si cu piciorul drept

         Pozitia initiala stand cu mainile pe solduri, se executa inclinarea laterala a trunchiului spre stanga, revenire, apoi aceeasi miscare spre dreapta

         Culcat dorsal cu bratele sus; ridicarea trunchiului in asezat cu bratele lateral, indoire inainte cu palmele pe sol in dreptul gleznelor, revenire in asezat cu bratele lateral, apoi revenire la pozitia initiala.

         Exercitii cu partener: stand fata in fata de maini reciproc apucat, bratele inainte, picioarele usor departate; tractiuni pentru trecerea partenerului peste o linie trasata intre ei, tractiunile fiind executate cu bratele intinse.

         Stand, bratele sus, ducerea bastonului pe verticala spre dreapta corpului de capete apucat; revenire cu schimbarea pozitiei bastonului pe stanga.

        Stand cu un picior sprijinit lateral la scara fixa la inaltimea bazinului: indoire laterala cu arcuire spre piciorul sprijinit de scara cu atingerea varfului piciorului, revenire prin extensie in stand cu bratele lateral.

         Mers pe varfuri cu inspir alternativ cu mersul pe calcaie cu expir- relaxare

III.   Program kinetic pentru profilaxia osteoporozei la grupa de varsta peste 65 de ani (grad mic de dificultate)

      Mers pe varfuri alternativ cu mersul pe calcaie, concomitent cu ridicarea bratelor prin inainte sus

      Cu mingea sprijinita pe palme in fata corpului, coatele usor indoite cu antebratele pe verticala, se arunca mingea in sus numai prin intinderea brusca a mainilor din pumn si reapucarea mingii.

     Stand departat cu mainile pe sold, indoire laterala spre stanga cu arcuire cu bratul drept coroana sus si bratul stang la spate; revenire in extensie cu bratele lateral; aceeasi miscare spre dreapta

     Asezat in sprijin inapoi, ridicarea bazinului in sprijin culcat inapoi, revenire in asezat, sprijin culcat inapoi , revenire

     Stand departat, bratele sus de ambele capete apucat bastonul, se coboara bastonul la ceafa simultan cu ridicarea pe varfuri si revenire.

      Pozitia initiala stand, sprijin ghemuit, ridicare in extensie a piciorului stang, bratele lateral sus; sprijin ghemuit, revenire, acelasi exercitiu cu piciorul drept

       Din pozitia asezat se executa exercitii de respiratie- inspir, expir profund

IV.  Program kinetic pentru profilaxia osteoporozei la pacientele cu factori de risc majori in aparitia osteoporozei (grad mediu de dificultate)

       Pozitia stand cu mainile pe abdomen, inspir cu ducerea capului si a umerilor posterior, revenire cu expir

       Pozitia initiala stand, pas lateral cu piciorul stang cu ridicarea bratelor lateral; aceeasi miscare cu piciorul drept

       Stand departat cu bratele in sus, de minge apucat; indoirea laterala a trunchiului stanga, apoi dreapta, cu mingea sustinuta deasupra capului

       Pe genunchi, piciorul stang intins lateral, bratele lateral, aplecarea trunchiului la 90 de grade in asezat pe calcaiul piciorului drept, revenire pe un genunchi cu indreptarea trunchiului, revenire, acelasi exercitiu spre dreapta

      Asezat spate in spate, bratele sus, de maini apucat, executantul a cu genunchii usor adusi, pri impingere in talpile picioarelor se lasa pe spatele lui b care executa indoirea inainte cu arcuire

       Stand cu bratele inainte, bastonul de capete apucat la orizontala, ducerea bstonului pe verticala spre dreapta corpului de capete apucat, apoi revenire si schimbarea spre stanga

       Pe genunchi pe calcaie asezat, mingea tinuta cu ambele maini, extensie ampla cu ridicarea de pe calcaie si intinderea bratelor in sus

      Asezat departat, antebratele se sprijina pe coapsa- inspir, expir, pozitie de relaxare

V.     Program kinetic pentru profilaxia osteoporozei la pacientele cu prezenta de comorbiditati asociate osteoporozei (sindroame metabolice, boli cardio-vasculare- hipertensiune arteriala, boala cardiaca ischemica)- grad mic de dificultate

·       Exercitii de reeducare respiratorie din pozitia asezat departat

·       Mers cu mainile la ceafa cu ridicarea alternativa a genunchilor la piept

·       Din patrupedie se executa asezarea sprijinit pe calcaie si revenire

·        Stand departat cu bratele sus, bastonul de ambele capete apucat, indoirea trunchiului spre stanga, apoi spre dreapta cu revenire

·        Stand departat cu trunchiul aplecat inainte, cu mainile sprijinite pe scara, arcuiri cu presarea pieptului si a umerilor in jos

·        Asezat transversal pe banca cu mainile la ceafa, cu picioarele fixate sub marginea bancii: trecerea inapoi culcat apoi revenire

·        Din pozitia culcat dorsal, ducerea bratelor prin inainte us, coatele in extensie, inspir, apoi revenire cu expir.

VI.  Program kinetic pentru profilaxia complicatiilor majore ale osteoporozei (fracturi)- grad mic- mediu de dificultate

·       Stand, pas inainte cu piciorul stang, mainile pe umeri, ridicare pe varfuri cu intinderea bratelor lateral sus, revenire stand departat cu mainile la umeri, revenire

·       Stand, cu mainile pe solduri, se executa rotarea bazinului spre dreapta apoi spre stanga

·       Culcat dorsal, sprijin pe antebrate, indoirea genunchilor la piept, intinderea picioarelor la 45 de grade si indoirea genunchilor la piept cu revenire

·       Pe genunchi cu bastonul de capete apucat, ducerea piciorului stang lateral cu ridicarea bastonului sus, indoirea trunciului spre stanga cu o arcuire, apoi revenire

·       Stand departat cu bratele in sus, mingea tinuta in ambele maini, rasucire spre stanga cu mingea in fata pieptului cu revenire, apoi spre dreapta cu revenire

·       Mers pe varfuri cu mainile la ceafa, inspir sus, expir jos

VII.        Program kinetic pentru profilaxia complicatiilor osteoporozei (coxartroza)- grad mediu de dificultate

     Mers cu mainile la ceafa si genunchii intinsi la orizontala

      Stand, fandare laterala spre stanga, bratul stang sus, bratul drept lateral, revenire; fandare laterala spre dreapta, bratul drept sus, bratul drept lateral

     Sprijin ghemuit, intinderea picioarelor prin saritura in sprijin culcat facial, departarea picioarelor prin saritura, apropierea picioarelor prin saritura si revenire

      Stand departat cu bratele lateral, fandare laterala spre dreapta simultan cu indoirea laterala a trunchiului spre spre stanga, bratul drept coroana sus, bratul stang jos

      Stand cu bastonul inapoa corpului de capete apucat, fandare laterala spre stanga cu ridicarea bastonului spre stanga, revenire, apoi aceeasi miscare spre dreapta

      Stand cu spatele la scara cu un picior fixat inapoi intre sipca la inaltimea bazinului, cu bratele lateral: indoirea trunchiului inainte cu atingerea solului cu palmele, apoi ridicare si extensia trunchiului cu bratele lateral (6-8 in fiecare parte)

      Culcat dorsal cu bratele lateral si cu mingra tinuta inte glezne, ridicarea mingii pe verticala, indoirea laterala spre stanga, apoi spre dreapta

      Asezat departat cu antebratele sprijinite de coapse, relaxare

VIII.     Program kinetic pentru profilaxia complicatiilor osteoporozei (gonartroza)- grad mediu de dificultate

       Stand, pas lateral cu piciorul stang cu ridicarea bratelor lateral, revenire, apoi pas lateral cu piciorul drept cu ridicarea bratelor lateral si revenire

       Stand, fandare inainte pe piciorul drept cu ridicarea bratelor prin inainte oblic sus si revenire

       Pe genunchi, piciorul stang inainte sprijinit lateral, bratele lateral; indoire laterala spre stanga cu ridicarea bratelor sus;indreptarea trunchiului cu indoirea bratelor lateral, revenire

      Acelasi exercitiu spre dreapta

       Pe genunchi, bastonul de capete apucat, ducerea piciorului stang lateral cu ridicarea bastonului sus, indoirea trunchiului spre stanga cu o arcuire, revenire

       Acelasi exercitiu spre cealalta parte

       Stand cu spatele spre scara fixa, apucat de sipca la nivelul bazinului, pas fandat inainte cu extensia trunchiului.

IX.  Program kinetic pentru profilaxia complicatiilor osteoporozei (artrozele coloanei vertebrale)- grad mic- mediu de dificultate

         Stand, ridicare pe varfuri simultan cu ridicarea bratelor prin lateral incrucisat-sus, cu capul pe spate, privirea urareaste bratul stang; revenire, privirea urmareste bratul drept in timpul coborarii lor prin lateral

         Stand departat cu mainile pe sold, aplecare inainte pana la 90 de grade, bratul lateral, extensia trunchiului cu bratele sus, indoire inainte cu varful mainilor ce ating varfurile picioarelor cu genunchii intinsi, revenire

        Asezat , sprijin culcat inapoi, piciorul drept ridicat, revenire,

         acelasi exercitiu si cu piciorul stang

         stand departat cu bratele sus, bastonul de capete apucat, indoirea trunchiului spre stanga, apoi spre dreapta

         pe genunchi pe calcaie asezat mingea tinuta cu ambele maini, extensie ampla cu ridicare de pe calcaie si intinderea bratelor sus

        atarnat pe cea mai inalta sipca cu spatele spre scara, ridicarea si coborarea genunchilor cu indoirea si intinderea picioarelor, ridicarea picioarelor intinse pana la orizontala bazinului, apoi coborarea lor

         aceeasi pozitie cu forfecari de picioare in plan vertical si orizontal, balansari ale corpului in plan lateral stanga dreapta

X.     Program kinetic pentru profilaxia osteoporozei si ameliorarea statusului psihic, in asociere cu alte terapii – grad mediu-mare de dificultate

·        Stand departat cu mainile pe sold, indoire latarala spre stanga si arcuire, bratul drept coroana sus, bratul stang la spate, indoire laterala spre dreapta cu arcuire, betul stang coroana sus, bratul drept la spate

·        Stand, pas oblic cu piciorul stang, mainile la umeri, coatele inainte paralele, intinderea bratelor inainte sus; indoirea bartelor cu mainile pe umeri, cu coatele inainte si revenire

·        Acelasi exercitiu si pentru piciorul drept

·        Culcat dorsal cu bratele sus, ridicarea trunchiului in aseyat cu bratele lateral, indoire inainte cu palmele pe sol in dreptul gleynelor, revenire in aseyat cu bratele lateral si revenire

·        Stand umar langa umar cu fata in aceeasi parte, bratul dinspre interior jos, cel exterior sus, de maini apucat prin fandare laterala, indoirea trunchiului inspre interior si revenire, apoi se schimba directia executantilor.

·        Stand departat cu bratele sus, bastonul de capete apucat, extensie cu arcuire spre inapoi, indoirea trunchiului cu arcuire spre piciorul stang, extensie cu arcuire, apoi indoirea trunchiului spre piciorul drept.

·        Stand departat cu mingea intr+o mana:aruncarea mingii partenerului si apucare cu o mana

·        Stand departat pe prima sipca cu fata spre scara, apucat de prima scara la inaltimea umerilor, cu bratele indoite: intinderea bratelor cu departarea bayinului de scara, apoi revenire cu mutarea apucarii cu o sipca mai jos; repetarea miscarii pana la apropierea bazinului de sol, apoi urcare succesiva apucarii pana la apucarea initiala.

·        Meloterapie, aromoterapie,

·        Hidrokinetoterapie, ciclism, alergari usoare, jogging

·        Metode psihoprofilactice si psihosomatice, gandire pozitiva, Training autogen al lui Shultz, autosugestie si autocomenzi.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII SI PROPUNERI

1. Concluzii

     Osteoporoza, o problema majora de sanatate, situata pe locul doi in lume dupa bolile cardiovasculare, este inca neglijata de majoritatea populatiei care a ajuns la varsta medie, avertizeaza specialistii Organizatiei Mondiale a Sanatatii.Aproximativ 40% dintre femeile si 15% dintre barbatii de varsta medie vor suferi una sau mai multe fracturi osteoporotice. Dupa prima fractura vertebrala, urmatoarele apar rapid si mult mai frecvent, fenomen care este cunoscut sub numele de "cascada de evenimente".Probabilitatea ca un barbat sa sufere o fractura de sold este mai mare decat riscul de a avea probleme de prostata. Riscul unei fracturi de sold la femei este mai mare decat suma riscurilor de a avea cancer de san, endometrial si ovarian.Osteoporoza este o afectiune a scheletului osos in care echilibrul dintre formarea si resorbtia osoasa este alterata, rezultand o pierdere neta de masa osoasa. Acest fenomen, impreuna cu modificarile microstructurale cauzeaza fragilitatea tesutului osos. In consecinta apar fracturi la traumatisme mici, nesemnificative, sau chiar in lipsa lor, care duc la dureri cronice, cifozare progresiva, invaliditate etc. Atat fracturile vertebrale, cat si cele de sold sunt asociate cu un risc crescut de mortalitate (pana la 30 %). Osteoporoza este denumita si "epidemia silentioas" pentru ca evolueaza asimptomatic, fara dureri, dand semne clinice abia in faza avansata.In Romania, aproape trei milioane de femei, respectiv 13 % din populatia generala, sufera de osteoporoza, boala care implica o reducere a concentratiei minerale a osului, in urma careia se produc aproape 40 % din fracturile de sold sau de col femural . E cea mai frecventa boala a metabolismului osos si afecteaza mai frecvent femeile decat barbatii (raport 3:1 pana la varsta de 60 ani, ulterior se egalizeaza). Osteoporoza e o boala cu evolutie extrem de lenta, aproape insesizabila pana la aparitia primei fracturi produse de regula spontan sau in urma unui traumatism minor, cu risc de repetare in primul an de 20% si in urmatorii 5 ani de 86%. Fracturile vertebrale si de sold se asociaza cu risc crescut de mortalitate (una din cinci fracturi osteoporotice da complicatii ce duc la deces), la nivel mondial inregistrandu-se aproximativ 150000 de decese anual datorita complicatiilor osteoporozei.

      Investigarea si diagnosticul osteoporozei trebuie sa se realizeze in centre specializate dotate cu aparatura medicala corespunzatoare (DEXA-absorbtiometrie duala cu raze X), iar prioritatea o reprezinta identificarea persoanelor ce prezinta multipli factori de risc pentru osteoporoza: factori genetici (ereditate/ istoric familial, etnicitate, polimorfism al genei vitaminei D), factori constitutivi- hormonali (sex feminin, talie mica, subponderali, varsta peste 45 de ani, aport insuficient de calciu /vitamina D, menopauza precoce, ovarectomie premenopauza) si factori de mediu (fumat, alcool, consum excesiv de cafea, medicamente, imobilizare prelungita).

      Clasificarea etiologica a osteoporozei, cuprinzand cele doua forme clinice majore (generalizata si localizata), e cea mai utila clasificare pentru practician. Dintre acestea, osteoporoza comuna tip I (post menopauza) si tip II (senila, de involutie) sunt cele mai frecvente forme in practica medicala, care impun tratamente lungi si costisitoare.

       In lucrarea de fata sunt prezentate si cateva aspecte particulare ale osteoporozei (osteoporoza la barbat, osteoporoza indusa de glucocorticoizi, osteoporoza endocrina si complicatii ale osteoporozei), care, impreuna cu cateva perspective de viitor in tratamentul osteoporozei senile, au facut obiectul recomandarilor ghidului practic de diagnostic si tratament in osteoporoza elaborat de NOF (National Osteoporosis Foundation) in 2008.

      Tratamentul profilactic are un rol deosebit de important in scaderea incidentei clinice a manifestarilor osteoporozei (aproximativ 5%) si se adreseaza tuturor persoanelor expuse osteoporozei (femei peste 45 de ani, barbati peste 65 de ani), prin campanii de informare in masa si prin programe de educatie terapeutica ce vizeaza schimbarea stilului de viata, combaterea sedentarismului, prin activitate fizica. Aceste obiective se pot realiza prin alimentatie corespunzatoare (aport alimentar optim de calciu prin lapte si derivati in special in copilarie si adolescenta, alimentatie echilibrata evitand excesul de proteine, mezeluri, sare, dulciuri concentrate sau produse din cereale integrale ), expunerea la soare pentru sinteza vitaminei D, practicarea exercitiului fizic constant, periodic, atat la copii(sporturi recreative adaptate varstei ), cat si la adulti si varstnici (mersul pe jos timp de 30 minute pe zi de 3-4 ori pe saptamana fiind un excelent stimul pentru formarea de tesut osos nou- vezi subcapitolul II.2.5.1).

     Exista actualmente multipli agenti terapeutici folositi in osteoporoza, insa nici unul care sa vindece aceasta afectiune (vezi capitolul II.2.3). Dintre agentii antiosteoporotici, medicamentele antiresorbtive (in special bifosfonatii) sunt cele mai utilizate datorita cresterii densitatii mineral osoase la nivelul coloanei vertebrale, colului femural, asigura protectie antifractura (fracturi vertebrale si nonvertebrale) si au reactii adverse limitate (iritatie gastrica si esofagiana). La femeile in postmenopauza se asociaza tratamentului kinetic si tratamentul de substitutie hormonala in profilaxia osteoporozei postmenopauza, in special in forma de osteoporoza cu sindrom neuropsihic al depletiei de estrogeni (iritabilitate, bufeuri de caldura, transpiratii, flash). Acesta terapie are si numeroase efecte secundare grave (neoplasm de san si col uterin, infarct de miocard, tromboflebite, accident vascular cerebral), evidentiate in studii precum HERS (Heart and Estrogen- Progestin Replacement Study-2000) si WHI (Womens Health Initiative-1999), care ii limiteaza mult din indicatiile clinice.

       Evolutia osteoporozei e lunga, adesea marcata de complicatii serioase (tasari vertebrale, fracturi), ce compromit mult calitatea vietii si autonomia pacientilor, crescand mortalitatea si morbiditatea in populatie. Din viziunea studiilor clinice efectuate de Black, Melton si colaboratorii-1999,  managementul osteoporozei se concentreaza pe preventia primei fracturi vertebrale (vezi subcapitolul II.1.6).

      Recuperarea osteoporozei poate fi facuta in centre medicale de recuperare, cat si la domiciliu. Pentru profilaxia osteoporozei, cat si pentru profilaxia altor comorbiditati asociate (cardio-vasculare: hipertensiune arteriala, boala cardiaca ischemica, ateroscleroza; metabolice: obezitate, sindrom X metabolic, diabet zaharat; boli articulare degenerative: coxartroza, gonartroza; fracturi osteoporotice de fragilitate), e obligatorie prezenta kinetoterapeutului in sectiile spitalelor, indiferent de profilul acestora.

      Programele de exercitii fizice prezentate au fost structurate in functie de cateva criterii: varsta, gradul de dificultate, afectiunile asociate, profilaxia complicatiilor osteoporozei. S-au urmarit beneficiile legate de efectuarea unei activitati fizice periodice si constante, prin mentinerea starii de sanatate, pastrarea aliniamentului normal al corpului cu evitarea atitudinii cifo-lordozante si a flexiei anterioare a capului, cresterea fortei si elasticitatii musculare, cresterea amplitudinii si mobilitatii articulare, mentinerea si optimizarea capacitatilor functionale si coordinative ale organismului (vezi subcapitolele III.1 si III.2). Kinetoprofilaxia ramane metoda cea mai accesibila economic si cea mai simplu de realizat de catre pacient in prevenirea instalarii osteoporozei si a complicatiilor acestei afectiuni.

2. Propuneri

                      Propunerile lucrarii de fata in prevenirea instalarii osteoporozei vizeaza:

     Evidentierea precoce a primelor semne de osteoporoza prin identificarea factorilor de risc si prin investigatii paraclinice periodice.

     Chestionar de opinie despre educatia terapeutica in populatie (aprecierea stilului de viata, alimentatie, gradul de sedentarism sau de activitate fizica, cunostinte generale legate de osteoporoza), distribuit in institutiile de invatamant, spitale, reteaua teritoriala a medicilor de familie, etc., in scopul sensibilizarii opiniei publice asupra riscului, complicatiilor si preventiei osteporozei.

    Asocierea sub diferite forme a exercitiului fizic in profilaxia osteoporozei, folosind atat pozitii fundamentale si derivate ale acestora din gimnastica, cat si hidrokinetoterapia, ciclism, alergari usoare, jogging, jocuri sportive adecvate varstelor scolare si mersul pe jos in ritm sustinut adresat varstnicilor.

    Chestionar de preferinta a pacientilor in scopul selectiei programului kinetic (vezi Anexa )

    Crearea unui curent de opinie favorabil pentru exercitiul fizic, pentru conceptul de miscare in general.

Anexa

Chestionar de preferinta a pacientilor in scopul selectiei programului kinetic

1.      Considerati indispensabil exercitiul fizic in prevenirea si tratarea osteoporozei ?

·        Da

·        Nu

2.      Preferati programul kinetic in grup sau individual?

. Da

. Nu

3.      Cand ati prefera desfasurarea programului kinetic?

·        Lunar

·        Saptamanal

·        Zilnic

4.      Cum ati prefera desfasurarea programului kinetic?

·        In functie de recomandarile medicului si kinetoterapeutului in cauza

·        Cu grad progresiv de dificultate

·        Constant, repetitiv

5.      Ce tipuri de programe fizice credeti ca va sunt benefice?

·        Pentru trunchi si brate

·        Pentru spate (coloana vertebrala)

·        Pentru picioare (membre inferioare)

·        Pentru intregul corp

6.      Care dintre exercitiile fizice prezentate considerati ca are un rol benefic pentru mentinerea sanatatii a oaselor dumneavoastra?

·        Pentru trunchi si brate

·        Pentru spate

·        Pentru picioare

7.      Ce beneficii pe plan fizic v-au adus  programele kinetice?

·        Mentinerea starii de sanatate

·        Evitarea atitudinilor vicioase

·        Cresterea amplitudinii si mobilitatii articulare

·        Cresterea fortei si elasticitatii musculare

8.      Ati avut beneficii pe plan psihic dar social?

·        Ameliorarea statusului psihic

·        Gandire pozitiva

·        Nici un beneficiu

9.      Care dintre urmatoarele forme de exercitii fizice credeti ca ar fi benefica pentru profilaxia osteoporozei?

·        Gimnastica

·        Inot

·        Ciclism

·        Alergari usoare

·    10.  Pe o scara de la 0 la 10, unde 0 ar fi minimum si 10 ar fi maximum, ce nota merita efectuarea constanta si periodica a activitatilor fizice in profilaxia osteoporozei si a altor afecțiuni asociate?

Concluzii

1. Kinetoterapia reprezintă un mijloc indispensabil în profilaxia osteoporozei.

2. Intervenția precoce este foarte importantă deoarece previne apariția leziunilor mai grave și stopează pierderea densității osului.

3. Patogenia osteoporozei este complexă și multifactorială, alterarea densității masei osoase nereprezentând decât calea finală comună prin care factori patologici afectează riscul de viitoare fracturi osteoporotice.

4. Pentru a înțelege patogenia acestei entități trebuie cunoscute mecanismele întrepătrunse de menținere și formare a masei osoase a adultului.

5. Schimbările în statusul hormonal, în particular cel estrogenic sunt factori importanți atât în formarea cât și resorbția de os.

6. Orice perturbare a activității hormonilor de creștere, a funcției musculoscheletale, a aportului din dieta de calciu și vitamina D precum și factorii genetici sunt de asemena factori importanți de patogenie.

7. Definirea exacta a rolului factorilor genetici și interacțiunea lor cu factorii de mediu și cei hormonali va însemna un progres important cu posibilitatea îmbunătățirii practicilor de diagnostic și tratament ale osteoporozei.

CAPITOLUL V   

BIBLIOGRAFIE

1.             Black & colab. – Prevalent vertebral deformities predict hip fractures and

2.              Brown E. – Managing Osteoporosis in Ama Continuing Medical Education Program, Chicago, Ama Press 2000

3.             Buzescu A. – Curs de anatomie, ANEFS, Bucuresti 2001

4.           Cordun M. – Kinetologie medicala, Editura Axa, Bucuresti 1999

7.          Cretu A. – Kinetoterapia in afectiunile reumatice, Editura Alexandru 27, Bucuresti 2004

8.              Cretu A. – Ghid clinic si terapeutic fizical-kinetic in bolile reumatismale, Editura Bren, Bucuresti 2003

9.              Cristea E. – Terapia prin miscare la varsta a treia, Editura Medicala, Bucuresti 1990

10.           Ettinger B. – Reduction of Vertebral Fracture Risk in Postmenopausal Women, in Jama 1999

11.           Hodgson S. – AACE  treatment Goals: Postmenopausal Osteoporosis in Endocrinology Journal 2003

12.        Ionescu R. – Esentialul in reumatologie, Editura Medicala Amaltea, Bucuresti 2007

13.         Ispas C – Kinetoterapia in osteoporoza, Editura Alexandru 27, Bucuresti 2005

14.         Ispas C. – Kinetoterapia in afectiunile varstei a treia, Bucuresti 1997

15.      Lanyon L. – Using Functional Loading to Influence Bonemass and Archztecture, in Bone 18, 1996

16.        Liberman U. – Effect of Oral Alendronaton Bone Mineral Density and Incidence of Fractures in Postmenopausal Osteoporosis in New England Journal of Medicine, 1995

17.         Mc. Dermott – Bone-strengtheming agents – in Rheumatology Secrets, 2002

18.         Melton L. – Vertebral Fractures Predict Subsequent Fractures in Osteoporosis Int. 1999

19.         Miller P. – Monthly Oral Ibandronate Therapy in Postmenopausal Osteoporosis in Journal of Bone and Mineral Research, 2005

20.         Munnings F. – Osteoporosis: What is the Role of Exercise, in Phys and

21.         Nof – Physicians Guide to Prevention and Treatment of Osteoporosis in National Osteoporosis Foundation, 2003

22.        NIH Consensus Statement –  Diagnosis and Thterapy in Osteoporosis in Jama, 2001

23.         Popescu E. – Compendiu de reumatologie, Editura Tehnica, Bucuresti 2002

24.         Reginster J. – Vertebral Efficacy with Risedronate Therapy in Osteoporosis Int.2000

25.        Sbenghe T. – Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura Medicala Bucuresti 1997

26.        Sbenghe T. – Recuperare la domiciliul bolnavului, Editura Medicala Bucuresti 1995

27.        Siddiqui N. – Osteoporosis in Older men in Geriatrics, 1999

28.        www.osteo.org (National Institutes of Health: osteoporosis and related bone diseases – National Resource Center)

29.       www.rheumatology.com (American Collage of Rheumatology)

30. www.mediauno.ro

31. www.ziare.com

32. www.laurusmedical.ro