Banca Nationala a Moldovei Obiective Si Functii
Ministerul Educației al Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea Științe Economice
Departamentul Finanțe și Bănci
Aprobat
Șef Departament
Ștefaniuc Olga
Dr. conf . univ
Teză de licență
„Banca Națională a Moldovei: obiectivele și funcțiile ei”
la specialitatea 364.1 Finanțe și Bănci
Mocanu Ilie
Gr. FB1304
Conducător Științific
Ștefaniuc Olga
Dr. conf. Univ
Chișinău, 2016
Cuprins
Introducere………………………………………………………………………………………………………………………3
Capitolul 1. Abordări teoretice privind Banca Naționala a Moldovei.
Evoluția Băncii Naționale a Moldovei și rolul ei în dezvoltarea economiei…………………..5
Organizarea activității Băncii Naționale a Moldovei………………………………………………..12
Funcțiile Băncii Naționale a Moldovei și instrumentele de promovare a lor………………..17
Capitolul 2. Analiza funcțiilor ale Băncii Naționale a Moldovei.
2.1 Politica monetară: analiza instrumentelor de promovare…………………………………………..23
2.2 Supravegherea sistemului bancar – obiectivele și realizările……………………………………..30
2.3 Operațiunile efectuate de Banca Națională a Moldovei…………………………………………….38
Capitolul 3. Analiza financiară a activității BNM: realizări și perspective………………………44
Concluzie
Bibliografie
Anexe
Introducere
Actualitatea temei abordate rezultă cu pregnanță în primul rînd din realitățile social economice generate de schimbarile în activitatea bancară , precum si evoluția acesteia. Jurna-listul și economistul financiar Walter Bagehot zicea : “banii nu se conduc singuri”. Acest organ supraveghetor însărcinat cu administrarea , depozitarea și regularizarea cantității de rezerve monetare a unei națiuni este banca central , autoritatea monetară a țării. Aceasta organizație a fost creată , odată cu obținerea independenței și în Republica Moldova sub denumirea de Banca Națională a Moldovei. Totuși în condițiile unei vulnerabilități social – economice, Băncii Naționale a Moldovei i-a revenit rolul importartant în procesul de tranziție la economia de piață a Republicii Moldova. Banca Națională îndeplinește unul din obiectivele principale în economia unei țări , acesta fiind obiectivul fundamental din care rezultă menținerea stabilității economice și a prețurilor, precum și promovarea unui sitestem financiar bazat pe principiile pieței și sprijinirea politica economică general a statului.
Obiectul cercetat în acest referat este Banca Națională a Moldovei , care reprezintă nivelul superior a sistemului bancar din Republica Moldova, organ supraveghetor ce catalizează în întregime activitatea economică din țară , precum și funcțiile care le exercită în conformitate cu legea prinvind activitatea bancară , Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548- XIII din 21.07.95
Scopul cercetării în această lucrare, este să studiez evoluția Băncii Naționale de la începuturi și pînă în prezent. Să analizez partea interioară a Băncii Naționale a Moldovei, să înțeleg rolul ei în activitatea economică. Nu se poate redacta o concluzie asupra activității Băncii Naționale a Moldovei fără o comparație cu însăși termenul de Bancă Centrală și cu componența acesteia, precum și activitatea ei în țările dezvoltate.
Sarcinile referatului. În această lucrare am vrut să relev , în limita informației de care am dispus , obiectivele și atribuțiile Băncii Naționale a Moldovei, aportul acesteia în domeniul economiei statului, și nu în ultimul rînd, tangențele ei cu termenul de „bancă centrală”.
Subiectul cercetării. Banca Națională a Moldovei este , printre altele, instituția legală, publică și autonomă , dar responsabilă față de Parlamentul Republicii Moldova, însă aceasta ar trebui să-și fortifice ,și mai mult , independența pentru a garanta astfel stabilitatea economică. Prin activitatea ei se asigură condițiile indispensabile unui nivel înalt de ocupare a forței de muncă și al producției, cît și prețuri interne statornice .
Metodologia cercetării. În procesul de examinare am folosit atît gîndirea logică,cît și deducția, pornind de la datele generale cu privire la Banca Centrală, ajungînd la o formă a acesteia exprimată prin Banca Națională a Moldovei. Am analizat atît informația din literatura de specialitate, cît și datele statistice ale Bancii Naționale a Moldovei.
Baza informațională. Evidențiere mai amanunțită a particularităților, structurii și funcțiilor Băncii Naționale a Moldovei le-am găsit în Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95 și într-un șir de articole din arhivă, iar informația privitor la alte bănci centrale am extras-o din literatura de specialitate.
Structura referatului, destinația. Referatul este împărțit în 3 capitole, primul reflectînd abordări teoretice privitor la banca centrală cît și Banca Națională a Moldovei, al doilea capitol descriind analiza tematicii de bază a lucrării – obiectivele și funcțiile Băncii Naționale a Moldovei precum și îndeplinirea acestora, al 3 capitol are la baza analiza factorilor ce au influență asupra activității Băncii Naționale a Moldovei . Lucrarea este destinată oricărui potențial bancher, guvernator al BNM sau simplu curios în domeniul bancar.
1.1 Evoluția Băncii Naționale a Moldovei și rolul ei în dezvoltarea economiei
La începutul dezvoltării capitalismului nu exista o diferențiere bine stabilită între băncile centrale , de emisiune și băncile comerciale. Băncile comerciale practicau pe larg emiterea bancnotelor ca sursă de mobilizare a mijloacelor bănești. Pe măsura ce sistemul creditor cunoștea o nouă fază , evolua procesul de concentrare a emisiunii biletelor de bancă într-un număr restrîns de bănci comerciale mari, pentru ca, în consecință, dreptul de monopol asupra emiterii bancnotelor să se ofere doar unei singure bănci.
Geneza băncilor centrale a fost influențată istoricește de concentrarea emisiunii biletelor de bancă în mîinile cîtorva bănci comerciale dintre cele mai fiabile, care se bucurau de încrederea generală și ale căror bancnote puteau îndeplini cu succes rolul de instrument de credit universal în sfera circulației. Statul, adoptînd o serie de legi corespunzătoare, susținea activ acest proces, căci bancnotele emise pentru împrumuturi de o mulțime de bănci mici, în cazul falimentării emitenților, își puteau pierde competența de mijloc de circulație. La sfîrșitul sec.19 – începutul sec.20, în mai multe țări emiterea tuturor bancnotelor se concentrase într-o singură bancă, care a început să fie numită Banca Centrală de Emisiune, iar în etapa actuală se numește simplu – Banca Centrală. Această denumire oglindește rolul băncii pe care îl joacă în sistemul de credit al țării. Banca Centrală îndeplinește, într-un anumit mod, funcția de subdiviziune organizatorică de reper a sistemului național de credit.
Istoria dezvoltării instituțiilor bancare atestă că, în dependență de caracterul proprietății asupra capitalului, băncile centrale pot fi clasificate în: bănci de stat, bănci pe acțiuni și bănci mixte – societăți pe acțiuni, o parte a capitalului cărora aparține statului. După cum am afirmat mai sus, unele bănci centrale au fost ,de la bun început, înființate ca bănci de stat, altele – ca bănci pe acțiuni, fiind,mai apoi, naționalizate. Însă, indiferent de faptul dacă statul era sau nu era posesorul capitalului băncii, istoricește, între bancă și stat s-au instalat relații strînse, care, în etapa actuală ,au devenit deosebit de puternice. Statul este interesat în fiabilitatea Băncii Centrale – datorită rolului extrem de valoros al acesteia din urmă în sistemul de credit al țării, în procesul de susținere a politicii sale economice.
Cu toate acestea, strînsele relații dintre Banca Centrală și cea de Stat nu sugerează faptul că, aceasta din urmă, își poate îndeplini , fără nici o barieră, influența asupra politicii băncii. Banca Centrală, indiferent de cine-i posesorul capitalului, este, din punct de vedere juridic, autonomă: proprietatea ei se consideră separată de cea a statului. Banca Centrală dispune de ea ca proprietar. Gradul de independență a Băncii Centrale față de organele executive ale puterii se deosebesc de la țară la țară. De cea mai mare independență beneficiază acele bănci care, conform legii, sunt subordonate Ministerului Finanțelor. În această categorie intră majoritatea băncilor.
Însă, ca bancă centrală din Republica Moldova, Banca Națională a fost înființată în anul 1991 la 4 iunie prin decretul președintelui Mircea Snegur. Băncii Naționale îi revine un rol important în procesul de tranziție la economia de piață a Republicii Moldova. Din 1991 și pînă în prezent au fost elaborate și implementate un șir de măsuri eficiente în vederea stabilizării mediului monetar și de credit.
În anul 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei și Legea instituțiilor financiare. Conform primei legi, Banca Națională a Moldovei este independentă în exercitarea atribuțiilor sale, fiind responsabilă față de Parlament. Cea de-a doua lege sus-indicată are drept scop crearea unui sector financiar puternic și competitiv, neadmiterea riscului excesiv în acest sistem, protejarea intereselor deponenților. Începînd cu anul 1998 Banca Națională a renunțat la practica stabilirii cursului oficial de schimb al monedei naționale față de dolarul SUA la Bursa valutară și a procedat la determinarea acestuia ca medie aritmetică simplă a mediilor ponderate a cursurilor de cumpărare și vînzare a dolarului SUA contra lei moldovenești pe piața inter- și intrabancară. Faptul a permis descentralizarea pieței valutare interne în conformitate cu practicile țărilor dezvoltate. Ca urmare a lichidării riscurilor excesive în bănci și a creării condițiilor necesare pentru menținerea stabilității situațiilor financiare ale acestora, care se bazează pe acțiunea forțelor de piață, începînd cu 1 iulie 2004 a fost înființat sistemul de garantare a depozitelor, care prin garanțiile sale acoperă aproximativ 90 la sută din depozitele persoanelor fizice. La sistemul de garantare a depozitelor contribuie în mod obligatoriu toate băncile autorizate. Mijloacele destinate pentru garantarea depozitelor se acumulează din contribuțiile băncilor, iar statutul legal al sistemului de garantare a depozitelor asigură autonomia juridică, operațională, financiară și administrativă a acestuia.
Conform Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.1995, obiectivul de bază al Băncii Naționale este garantarea și menținerea stabilității prețurilor, iar fără prejudicierea obiectivului său fundamental, ea promovează și asigură un sistem financiar bazat pe principiile pieței și sprijină politica economică generală a statului.
În conformitate cu actul legislativ Banca Națională își are urmatorul rol asupra activității economice:
stabilește și implementează politica monetară și valutară în stat;
acționează ca bancher și agent fiscal al statului;
întocmește analize economice și monetare și în baza lor adresează Guvernului recomandări , comunică rezultatele analizelor publicului;
licențiază, supraveghează și coordonează activitatea instituțiilor financiare;
acordă credite băncilor;
supraveghează sistemul de plăți în republică și facilitează funcționarea eficientă a sistemului de plăți interbancare;
activează ca organ unic de emisiune a monedei naționale;
stabilește, prin consultări cu Guvernul, regimul cursului de schimb al monedei naționale;
păstrează și gestionează rezervele valutare ale statului;
întocmește balanța de plăți a statului etc.
Reglementarea prudențială determină indicii maximi și pozițiile, care urmează a fi respectate de bănci, cu privire la activele sale, activele ponderate la risc, elementele extrabilanțiere și la diferite categorii de capital și rezerve. Băncile sunt obligate să armonizeze termenele și dobânzile la active și pasive, să nu depășească pozițiile neasigurate în valută străină, să mențină resursele lichide în limita exigențelor raportate la valoarea activelor sau pasivelor. Sistemele de control intern ale băncilor sunt îndreptate spre protejarea intereselor deponenților, acționarilor și a clientelei prin asigurarea respectării prevederilor legislației în vigoare, reglementarea conflictelor de interese, asigurarea folosirii depline a veniturilor pentru sporirea profiturilor, efectuarea cheltuielilor autorizate conform destinației, protejarea adecvată a activelor, înregistrarea corectă a obligațiunilor.
Dacă să ne referim la balanța de plăți, Republica Moldova și-a asumat obligația față de Fondul Monetar Internațional la aderare să prezinte sistematic către FMI informații despre evoluția economiei naționale, printre care și documentele statistice aferente sectorului extern. Asftel în baza Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, Direcția Balanța de Plăți a BNM elaborează Balanța de Plăți, care este un cont macroeconomic ce rezumă în mod sistematizat tranzacțiile rezident-nerezident, pentru o anumită perioadă de timp. Aferent Balanței de plăți ce conține fluxuri este întocmit documentul statistic Poziția Investițională Internațională – un instrument de evaluare a stocurilor de active și pasive financiare la sfârșit de perioadă, vis-a-vis de partenerii străini. Direcția Balanța de Plăți a Băncii Naționale este responsabilă, de asemenea, și de elaborarea statisticii Datoriei Externe a țării. Metodologia compilării Balanței de plăți a Moldovei are la bază normele metodologice, ale Fondului Monetar Internațional și se află în continuă dezvoltare în corespundere cu evoluțiile economice. Principiul metodologic principal – dubla intrare – ce asigură înregistrarea informației despre tranzacțiile internaționale la cele două conturi ale balanței, contul curent și contul de capital și financiar, permite de a analiza evenimentele economice atât prin statistica sectorului real, cât și a celui financiar.
Ea conlucrează cu Guvernul în problemele financiare și bugetare și se obligă să explice Parlamentului sau comisiilor lui permanente politica Băncii Naționale, să avizeze proiecte de legi, la cererea acestuia, însă este un organizm independent.
Criteriile independenței politice ale Băncii Naționale a Moldovei sunt prezentate în fig.1.1.1
Sursa: Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95// Monitorul Oficial al R.M. nr.56-57/624 din 12.10.1995
Rolul strategic al Băncii Naționale a Moldovei este:
1. Menținerea asigurării prețurilor
Politica monetară reprezintă un element-cheie al managementului macroeconomic și contribuie semnificativ la stabilitatea economică a unui stat, iar asigurarea stabilității prețurilor și menținerea ratei inflației la un nivel adecvat constituie cel mai important obiectiv al BNM, deoarece aceasta este în măsură să conducă la crearea unui cadru macroeconomic stabil, care permite dezvoltarea economică și asigurarea unui nivel optim de creștere economică.
În scopul asigurării și menținerii stabilității prețurilor, BNM preconizează să reformeze cadrul de politică monetară, să inițieze modificarea cadrului legal existent pentru creșterea eficienței mecanismului de transmisie a politicii monetare, să dezvolte capacitățile sale de prognoză și analiză macroeconomică. Totodată, eficientizarea aplicării instrumentelor de politică monetară prin alinierea la standardele europene va constitui o măsură suplimentară întreprinsă în scopul menținerii nivelului inflației în limitele programate.
2. Sporirea credibilității naționale
Banca Națională a Moldovei este responsabilă de emisiunea monedei naționale și își propune drept obiectiv atât sporirea credibilității monedei naționale ca instrument de tranzacționare în economia națională, cât și îmbunătățirea calității și siguranței monedelor și bancnotelor în circulație. Prin politicile și acțiunile promovate, BNM va încuraja creșterea ponderii monedei naționale în tranzacțiile efectuate. În virtutea faptului că, Banca Națională a Moldovei este autoritatea care deține dreptul exclusiv de emisiune monetară în stat, vor fi întreprinse măsurile necesare pentru a îmbunătăți calitatea și a spori gradul de securitate a bancnotelor și monedelor metalice conforme standardelor moderne.
3. Dezvoltarea funcției de supraghere a Băncii Naționale a Moldovei
Evaluând impactul calitativ și cantitativ asupra sistemului bancar, BNM intenționează să identifice căile optime pentru implementarea Acordului de capital Basel II. Realizarea acestui scop va presupune modificarea cadrului legal existent și elaborarea normelor juridice noi aferente suficienței capitalului bancar care vor fi aliniate la cerințele UE. Implementarea raportării prudențiale în conformitate cu specificațiile COREP, supravegherea consolidată a tuturor instituțiilor de credit, implementarea efectivă a supravegherii bazate pe riscuri prin automatizarea proceselor de generare a rapoartelor necesare, perfecționarea instrumentelor juridice privind supravegherea prudențială constituie măsuri ce vor fi întreprinse pentru dezvoltarea funcției de supraveghere bancară.
4. Promovarea plăților fără numerar și reducerea numerarului în circulație
Banca Națională a Moldovei este responsabilă de supravegherea sistemului de plăti în RM și asigură că acesta operează într-un mod legal, sigur, accesibil și eficient, astfel fiind satisfăcute cerințele consumatorilor cu privire la serviciile de plată.
În scopul promovării plăților fără numerar și reducerii numerarului în circulație, vor fi întreprinse măsurile necesare implementării noii Legi cu privire la serviciile de plată și moneda electronică. În scopul conștientizării de către persoanele fizice și juridice a avantajelor plăților fără numerar vor fi întreprinse măsuri de informare asupra diferitelor instrumente de plată și caracteristicilor serviciilor de plată, etc. De asemenea, se urmărește instituirea unui Consiliu Național de Plăți care va fi compus din reprezentanți ai sectorului privat și public și care va fi un forum eficient de interacțiune între toți actorii importanți pe piața serviciilor de plată.
Totodată, conformarea la cele mai bune practici internaționale impune modernizarea infrastructurii aferente plăților retail , de mică valoare, prin orientarea spre universalitatea procesării instrumentelor de plată, implementarea codului IBAN pentru transferurile interna- ționale și naționale.
5. Consolidarea funcției de stabilitate financiară
Pentru a promova stabilitatea financiară, Banca Națională a Moldovei analizează în mod continuu riscurile care pot să apară în sistemul financiar-bancar. Consolidarea funcției de stabilitate financiară reprezintă un obiectiv menit să îmbunătățească întreg mecanismul și cadrul de menținere a stabilității financiare prin dezvoltarea modelelor și indicatorilor analitici de identificare timpurie a riscurilor. BNM urmărește să-și consolideze capacitățile de management al crizelor și abilitatea de a răspunde rapid și eficient la schimbările neașteptate de pe piețele financiare prin elaborarea metodologiei de identificare a instituțiilor financiare sistemic importante, actualizarea și monitorizarea riguroasă a planurilor de urgență ale băncilor licențiate, constituirea unui set de indicatori de stabilitate financiară, dar și elaborarea raportului de stabilitate financiară și efectuarea unor studii aferente sistemului de alertare timpurie cu prezentarea acestora Comitetului Național de Stabilitate Financiară.
6. Îmbunătățiria comunicării externe
În vederea realizării acestui obiectiv vor fi analizate cerințele de informații ale grupurilor-țintă, vor fi monitorizate și evaluate canalele de comunicare, astfel încât fiecare grup-țintă să recepționeze informațiile necesare într-un format clar și accesibil acestuia. Întru asigurarea unei comunicări consecvente va fi elaborată și aprobată politica de comunicare a Băncii Naționale a Moldovei. În scopul promovării profesionalismului în abordarea problemelor financiar-bancare și asigurării veridicității în reflectarea activității Băncii Naționale a Moldovei, vor fi organizate periodic întruniri tematice instructive cu reprezentanții mass-media. Totodată, Banca Națională a Moldovei se va implica în procesul educațional atât la nivelul instituțiilor de învățământ preuniversitar, cât și la nivelul instituțiilor de învățământ superior contribuind la formarea competențelor în domeniu și ridicarea nivelului de cultură financiară și economică. Banca Națională a Moldovei își mai propune să informeze publicul larg într-o manieră mai accesibilă prin optimizarea paginii WEB a Băncii Naționale a Moldovei, cu includerea materialelor video, facilitării lucrului cu datele statistice și alte activități desfășurate de BNM și înglobarea subiectelor de interes sporit pentru societate.
7. Consolidarea imaginii și credibilității Băncii Naționale a Moldovei
BNM va depune toate eforturile necesare pentru consolidarea imaginii și credibilității băncii prin implementarea celor mai bune practici internaționale în domeniile sale de activitate, promovarea transparenței deciziilor și a unor standarde înalte de cultură corporativă. Realizarea acestui obiectiv va depinde în mare măsură de realizarea tuturor celorlalte obiective ale BNM, stabilite pentru următorii cinci ani, dat fiind faptul că eficiența tuturor acțiunilor întreprinse va spori imaginea BNM ca instituție ce activează în interesul întregii societăți. Totodată, acțiunile inițiate de BNM în vederea consolidării imaginii și credibilității băncii vor viza gestionarea eficientă a numerarului pentru asigurarea necesităților de lichiditate, conlucrării cu instituțiile și autoritățile specializate în combaterii fraudelor în cadrul gestiunii numerarului și inițierea proiectelor educaționale pentru a combate infracțiunile de falsificare a monedei naționale.
Totodată, în contextul asigurării unei credibilități sporite față de BNM, transparența joacă un rol foarte important. Dezvăluirea esenței și rezultatelor activității BNM, comunicarea planului strategic al BNM și a performanțelor obținute în implementarea acestuia, precum și a măsurilor întreprinse în cadrul de responsabilitate socială vor crea un mediu de percepție și încredere sporită în acțiunile BNM și vor contribui la consolidarea imaginii băncii.
8. Sporirea eficienței activității operaționale a Băncii Naționale a Moldovei
Utilizarea eficientă a resurselor devine din ce în ce mai importantă în contextul actual al băncilor centrale, inclusiv în Sistemul European al Băncilor Centrale. În acest sens, este imperativ necesară o analiză a activităților operaționale ale BNM în vederea identificării oportunităților de îmbunătățire a modului de organizare a proceselor de activitate, astfel încât acestea să aducă o valoare adăugată instituției, respectând raportul optim cost – beneficiu. În aceeași ordine de idei, este de menționat că, dezvoltarea tehnologiilor informaționale a transformat modul în care băncile centrale își desfășoară activitățile, prin automatizarea mai multor procese de activitate și utilizarea unor sisteme informaționale cu o arhitectură modernă, performantă, scalabilă și fiabilă destinate sporirii semnificative a eficienței operaționale. Astfel, considerând nivelul de utilizare și impactul sistemelor informatice asupra proceselor de activitate, BNM va accelera procesul de automatizare al activităților prin transformarea proceselor de activitate și modernizarea sistemului informatic bancar al BNM, fiind necesar a fi implementat un sistem informațional modern, care să răspundă tuturor cerințelor de dezvoltare ale băncii.
9. Optimizarea gestionării resurselor umane
Gestionarea eficientă a resurselor umane reprezintă o sarcină importantă, deoarece satisfacția personalului determină performanța și productivitatea BNM. În scopul valorificării eficiente a resurselor umane, echilibrării responsabilităților și volumului de lucru, structura organizatorică a Băncii va fi permanent adaptată, reieșind, totodată, din cerințele impuse de realizarea obiectivelor strategice.
10. Dezvoltarea culturii corporative
Direcțiile principale de implementare a obiectivului dat țin de consolidarea integrității personalului BNM, de gestiunea eficientă a riscului de fraudă și corupție și de promovarea culturii corporative în cadrul BNM, astfel încât așteptările reciproce să fie exprimate și înțelese într-un mod armonizat. BNM va aplica în continuare instrumente de management moderne și va evalua practicile noi în domeniu în vederea posibilității și disponibilității aplicării acestora, asigurând un tratament reciproc echitabil.
1.2 Organizarea activității Băncii Naționale a Moldovei
Conform Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95, Banca Națională a Moldovei este instituția juridică, legală, publică și autonomă responsabilă față de Parlament. Principalul obiectiv al BNM este realizarea și menținerea stabilității prețurilor. Banca Națională cooperează cu Guvernul Republicii Moldova în vederea atingerii obiectivelor sale și, în conformitate cu legea, ia măsurile necesare pentru a implementa această cooperare. BNM informează periodic publicul cu privire la analizele sale macroeconomice, la evoluția piețelor financiare și datele statistice, inclusiv cu privire la oferta de monedă, acordarea de credite, balanța de plăți și piața valutară.
Din (anexa 1) se observă că după Legea nr. 548-XIII din 21.07.1995, cap VI Organizare și Administrare, Banca Națională este formată din departamente, direcții, servicii și alte subdiviziuni și este condusă de Consiliul de administrație, format din cinci membri și reprezentat actualmente de: a) Guvernatorul BNM – președintele Consiliului de administrație, Sergiu Cioclea; b) Prim-viceguvernatorul BNM –vicepreședintele Consiliului de administrație; c) Doi viceguvernatori ai BNM: Ion Sturza , Aurel Cincilei.
Guvernatorul BNM se numește de Parlament, la propunerea Președintelui Parlamentului. La fel și primul-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale sînt numiți de Parlament, la propunerea guvernatorului. Fiecare dintre aceștia poate fi propus Parlamentului pentru numire, în caz de respingere, nu mai mult de două ori. Candidați la funcțiile de administrare BNM pot fi persoanele care dețin exclusiv cetățenia Republicii Moldova, au domiciliul în țară, au reputație ireproșabilă și o experiență de muncă de 10 ani în domeniul financiar și monetar. Membrii Consiliului de administrație se numesc pe termen de 7 ani, iar expirarea termenului mandatul lor poate fi reînnoit de către legislativ. Ca și alți demnitari de stat, membrii Consiliului sînt obligați să depună, în condițiile legii, declarație cu privire la venituri și proprietate. Totuși ei nu pot fi reținuți, arestați ori trași la răspundere administrativă sau penală decît la decizia Procurorului General.
Conform acestei legi atribuțiile Consiliului de administrație constau în stabilirea modului de funcționare a Băncii Naționale, examinarea rapoartelor privind situația economică și monetară a statului cu privire la:
administrarea și executarea operațiunilor BNM;
realizarea și reglementarea politicii monetare;
starea sistemului financiar, inclusiv a băncilor;
situația pieței financiare și valutare;
Totuși Consiliul are și următoarele împuterniciri :
adoptă actele normative de aplicare generală ale Băncii Naționale;
stabilește politica monetară în stat, inclusiv limitele ratelor dobînzii la instrumentele politicii monetare, condițiile de acordare a creditelor, tipul și nivelul rezervelor pe care instituțiile financiare sunt obligate să le țină la BNM;
stabilește politica valutară în stat, inclusiv modalitățile de determinare a cursului de schimb monedei naționale;
decide asupra modului de eliberare a licențelor, autorizațiilor, permisiunilor, aprobărilor, prevăzute de Legea instituțiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995;
examinează, după caz, rezultatele controalelor efectuate la bănci și unități de schimb valutar,adoptă hotărorile aferente acestora; etc.
De structura guvernatorului ține responsabilitatea pentru crearea inițiativelor în domeniul politicii monetare și valutare pentru a fi prezentate Consiliului de administrație și de executarea lor, reprezentarea Băncii Naționale în relațiile cu alte instituții. În cazul absenței guvernatorului sau în cazul imposibilității de a-și îndeplini atribuțiile, acesta va fi suplinit de primul-viceguvernator, iar în lipsa ultimului – de unul dintre viceguvernatori. Guvernatorul poate transmite unele împuterniciri ale sale conducătorilor de subdiviziuni ale BNM.
Conform articolului 27 al legii menționate mai sus menționate guvernatorul și ceilalți membri ai Consiliului de administrație se destituie din funcție la propunerea Președintelui Parlamentului dacă:
devin neeligibili pentru funcția din Consiliu ;
au fost condamnați prin sentința judecății rămasă definitivă;
au devenit insolvabili ca proprietari sau au fost declarați;
au fost descalificați sau suspendați de autoritățile competente de a practica în profesie ca urmare a comportării inadecvate.
Membrii Consiliului de administrație pot fi destituiți din inițiativa guvernatorului în următoarele circumstanțe:
dacă au lipsit nemotivat la trei sau mai multe ședințe consecutive ale Consiliului;
dacă nu-și pot îndeplini atribuțiile din cauza incapacității fizice sau mintale;
în cazul unei atitudini necorespunzătoare față de muncă ceea ce a cauzat prejudicii substan- țiale intereselor BNM;
La rîndul său guvernatorul se destituie din funcție de Parlament cu votul a 2/3 din numărul total al deputaților, iar membrii Consiliului de administrație se destituie cu majoritatea simplă de voturi (50% + 1) de la numărul total al deputaților. Totuși conducerea BNM poate demisiona de bună voie cu condiția informării în scris a Parlamentului cu trei luni înainte, însă timp de un an după eliberarea lor din funcție nu pot activa în calitate de conducători ai instituțiilor financiare.În ceea ce privește personalul Băncii Naționale guvernatorul angajează și concediază în modul și condițiile stabilite de Consiliul de administrație. Acești funcționarii nu au dreptul să cumuleze funcții pe baza acordului de muncă, să fie remunerați de persoane fizice și juridice (cu excepția onorariilor pentru publicații și plăților pentru predarea la instituții de învățămînt).Aceștia sunt obligați să declare orice împrumuturi, cu excepția celor primite de la Banca Națională, iar în ceea ce privește împrumuturilor pe care angajații le pot primi de la alte instituții financiare, mărimea lor este stabilită de consiliu.
În aceași masură cu organele de decizie ale BNM, guvernarea corporativă a Băncii Naționale include mai multe niveluri de control extern și intern.
Externe:
Auditul Extren
În conformitatea Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei (Art.68), dările de seamă financiare anuale, conturile și registrele Băncii Naționale sunt supuse auditului extern anual, în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit, efectuat de către o organizație de audit extern, cu renume și cu experiență recunoscută în domeniul auditului băncilor centrale și al instituțiilor financiare internaționale. Selectarea organizației de audit extern este asigurată de către Consiliul de supraveghere al BNM, pe bază de licitație. Pentru efectuarea auditului extern al situațiilor financiare anuale, conturilor și registrelor BNM pentru anii 2015-2019, câștigător al licitației este desemnat SC Deloitte Audit SRL. Auditorii externi sunt independenți față de activitatea și organele de conducere ale BNM.
Evaluarea de către FMI a credibilității și singuranței BNM;
Sistematic, credibilitatea și siguranța băncilor centrale este evaluată de experții FMI pentru a primi asigurare în implementarea și operarea de către banca centrală a unor sisteme de control, contabile, de raportare și audit referitoare la gestionarea resurselor, adecvate integrității opera- țiunilor desfășurate. Evaluarea acoperă cinci domenii cheie relevante controlului și guvernării în cadrul băncilor centrale conform acronimului ELRIC:
E – mecanismul auditului extern;
L – cadrul legal și independența băncii centrale;
R – raportarea financiară;
I – mecanismul auditului intern;
C – sistemul controalelor interne.
Auditul Curții de conturi
În conformitatea Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei (Art.21alin.(2)), legalitatea si regularitatea devizelor de cheltuieli și a alocațiilor pentru investiții ale Băncii Naționale se auditează de către Curtea de Conturi a R.M. Auditul public extern al Curții de Conturi se va limita la examinarea eficientei operaționale a deciziilor luate de conducerea Băncii Naționale, excluzându-se cele legate de articolele de cheltuieli ce țin de implementarea politicii monetare si valutare a BNM și de gestionarea rezervelor valutare ale statului. Această restricție este impusă pentru a asigura independența Băncii Naționale în promovarea politicii monetare și valutare.
Interne:
Auditul intern
Departamentul Audit Intern este subordonat și raportează Consiliului de supraveghere al BNM. Activitatea Departamentului Audit Intern se bazează pe un cadru normativ și metodologic armonizat cu standardele profesionale aplicabile la nivel internațional, în special cele ale Institutului Auditorilor Interni (Institute of Internal Auditors – IIA). Planificarea strategică, anuală și individuală pe misiune a activității de audit intern este bazată pe evaluarea riscurilor de activitate, inclusiv riscurile de fraudă și definirea obiectivelor misiunii de audit în acord cu obiectivele instituției. Modalitatea de raportare este una complexă și include: rapoarte de audit, rapoarte operative, rapoarte trimestriale și anuale, rapoarte de studii și chestionare, anchete de serviciu (la solicitare).
Departamentul Audit Intern este promotorul evenimentului „Săptămâna Antifraudă” desfășurat anual în cadrul BNM, prin aliniere la practica internațională –“International Fraud Awareness Week”.
Controlul intern – control permanent operațional, nivel subdiviziune
BNM dispune de un Sistem de Control Intern (SCI) bine organizat, structurat și reglementat. Funcționarea sistemului se bazează pe responsabilitatea întregului personal implicat în activitatea BNM, și este organizat pe mai multe niveluri. Primul nivel reprezintă controlul permanent ,zilnic operațional efectuat la nivelul fiecărei subdiviziuni structurale a BNM, și include:
controale prestabilite (în mod automat sau manual);
controale efectuate nemijlocit în proces de către executor;
controale efectuate pe scară ierarhic superioară conform procedurilor existente;
controale suplimentare efectuate în anumite direcții ce implică risc sporit de piață, contabilitate, legal etc.
– Codul de Conduită al salariaților BNM
Codul de Conduită al salariaților BNM este aprobat și se aplică în cadrul BNM din octombrie 2014 .
Norma actuală reglementează normele generale de conduită morală și profesională, și are ca obiectiv asigurarea fortificării pe o bază continuă a calității în exercitarea atribuțiilor de serviciu a salariatului BNM, favorizând menținerea imaginii BNM prin profesionalism, integritate morală, onestitate și imparțialitate, atât pe plan intern-BNM, cât și în cadrul relațiilor cu publicul.
– Politica Antifraudă a BNM
Politica Antifraudă a BNM este stabilită și implementată în cadrul BNM din Februarie 2010.
Scopul principal al politicii este dezvoltarea culturii corporative și crearea unui mediu, care să inhibe frauda. În corespundere cu cele stabilite, organele de conducere ale BNM promovează o politică de toleranță zero în legătură cu frauda și mobilizează tot personalul Băncii să acționeze, în permanență, onest, cu integritate și demnitate, să protejeze toate resursele încredințate, să nu facă abuz de poziția ocupată. În cadrul politicii sunt exemplificate riscurile de fraudă și de corupție, și elementele de prevenire a fraudei și corupției.
Prin aliniere la practica internațională, anual, în cadrul BNM se desfășoară evenimentul „Săptămâna Antifraudă”, cu participarea Băncilor Licențiate din R.M.
Conform statutului funcțiilor pe care le dețin membrii Consiliului de administrație și alți funcționari ai băncii nu pot reprezenta interese de afaceri comerciale în cazul în care ele intră în contradicție cu obligațiunile lor de serviciu.
O altă obligațiune a membrilor sau ex-membrilor consiliului stipulată prin lege este păstrarea secretului profesional, adică aceștia nu au dreptul decît în cazurile prevăzute de lege să permită oricărei alte persoane accesul la informația ce constituie secret comercial obținută în timpul exercitării atribuțiilor sale la Banca Națională, să o publice sau să folosească această informație în interes personal. Totuși aceste informații pot fi prezentate controlului de audit extern, fie la cererea Curții de Conturi sau a autorităților străine de supraveghere a instituțiilor financiare și nu în ultimul rînd cînd însăși interesele Băncii Naționale necesită dezvăluirea acestei informații.
Încit stabilitatea sistemului financiar moldovenesc, bazat pe principiile pieței și eficiența politicii economice generale a statului, și într-o mare măsură bunăstarea social-economcă depinde de activitatea Bancii Naționale, dar în primul rînd de atitudinea și mangementul aplicat de conducerea de vîrf a instituției, de Consiliul de administrație al BNM.
1.3 Funcțiile Băncii Naționale a Moldovei și instrumentele de promovare a lor
Actualmente, Banca Națională a Moldovei e abilitată cu dreptul exclusiv de lansare a banilor lichizi în circulație, drept exercitat în procesul creditării băncilor comerciale, bugetului de stat, cumpărării titlurilor de valoare în valută.
Banca Națională a Moldovei asigură cu drept de monopol emisiunea banilor în monedă, însă, de regulă, de baterea acestora se ocupa Ministerul Finanțelor. În ce privește cazul din urmă, Banca Centrală cumpară monede de la vistieria statului dupa valoarea lor nominală, iar diferența
dintre valoarea nominală și costul de producție a monedelor este inclusă în veniturile bugetului de stat. Monedele cumparate sunt lansate în circulație de către Banca Centrală o dată cu bancnotele emise de ea.
Bancnotele, după cum s-a menționat deja, alcătuiesc doar o parte neînsemnată a masei monetare a țărilor puternic industrializate, însă emisiunea de bancnote continuă să rămîna absolut necesară – pentru efectuarea plăților în sfera comerțului en-detail, precum și pentru asigurarea lichidității sistemului de credit. Monopolul , dreptul exclusiv de emitere a banilor a făcut ca Banca Națională a Moldovei să devină centru de emisiune-casa al sistemului bancar, deoarece obligațiunile , titlurile emise de Băncile Comerciale pot servi drept rezervă de casă pentru orice bancă comercială.
Funcția de realizare , implementare, a politicii valutare. Banca Națională a Moldovei este promotorul politicii valutare de stat, ce prevede un complex de măsuri al căror scop constă în consolidarea pozițiilor economice externe ale țării. Obiectivele ,direcțiile, politicii valutare sunt determinate de situația economică și politica din țară, de starea balanței de plăți și circulației bănești, precum si de angajamentele sale pe plan extern, asumate ca participant ,membru al organizațiilor internaționale valutare și de credit.
În linii generale, politica valutară constă în:
reglementarea cursului valutar pe calea menținerii cursului de schimb al monedei naționale;
înfăptuirea reglementării ,gestiunii valutare și a controlului valutar pe calea reglementării decontărilor internaționale, balanței plăților, controlului circulației valorilor valutare atît în propria țară, cît și dincolo de frontierele ei, participarea la elaborarea prognozei și organizarea procesului de întocmire a balanței de plăți;
formarea rezervelor valutare și administrarea acestora, realizînd operațiuni în sfera circulației rezervelor valutare în aur;
Instrumentele politicii valutare constau în intervențiile valutare și în mulțimea de mecanisme ale reglementării monetare și de credit , politica scontului, tranzacțiile pe piața deschisă, instituirea cerințelor de rezervă față de bănci s.a.
Funcția de bancă a băncilor. Spre deosebire de băncile comerciale, Banca Națională a Moldovei nu se implică în relații directe cu oamenii de afaceri și populația. Clientela sa de bază o alcatuiesc băncile comerciale, care acționează ca un fel de intermediari între sfera economică și Banca Nașională. Aceasta din urmă păstrează numerarul disponibil al băncilor comerciale, adică rezervele lor de casa. Istoricește, băncile comerciale plasau aceste rezerve în Banca Națională cu titlu de fond de garantie pentru amortizarea depozitelor. In sec.20, băncile comerciale din majoritatea țărilor, conform legii, erau datoare să-și păstreze o parte din rezervele de casă la Banca Națională. Aceste rezerve se mai numesc rezerve bancare obligatorii. Banca Națională stabilește raportul minimal dintre rezervele obligatorii și obligațiile depozitare, norma
rezervelor obligatorii.
Preluînd spre păstrare rezervele de casă ale băncilor comerciale, BNM le acordă asistență de credit. Ea organizează decontările interbancare, coordonează și reglementează organizarea sistemelor de decontare, serveste drept centru de decontare al sistemului bancar.
Funcția de bancă a guvernului. După cum s-a remarcat, indiferent de cui aparține capitalul, băncile centrale sunt strins legate de instituția statului.În calitate de bancher al guvernului, Banca Națională se prezintă și în calitate de casier, creditor, consultant financiar. Banca Națională își deschide conturile pentru guvern și departamentele guvernamentale. În majoritatea țărilor, una din atribuțiile Băncii Naționale a Moldovei este executarea de casă a bugetului de stat. Veniturile guvernului, provenite din impozite, taxe și împrumuturi, sunt trecute într-un cont fără dobîndă al trezoreriei din Banca Națională a Moldovei, toate cheltuielile guvernului fiind acoperite din acest cont.
Banca Națională a Moldovei creditează statul, oferă consultații Ministerului Finanțelor în problemele alegerii zilei pentru organizarea emisiunilor si calcularea gradului de rentabilitate al efectelor de stat în funcție de situația pe piața hîrtiilor de valoare, gestionează datoria publică. Prin gestiunea datoriei publice se au în vedere operatiunile Bancii Naționale de plasare și amortizare a împrumuturilor, organizarea achitării dobînzilor pentru ele, conversiunilor și consolidării acestor împrumuturi.
Banca Națională aplică diverse metode de gestionare a datoriei publice:
cumpără sau vinde titluri ,obligațiuni de stat cu scopul de a influența cursul și rentabilitatea lor;
modifică condițiile vînzării;
prin diverse metode, sporește atractivitatea titlurilor de stat pentru mobilizarea, atragerea investitorilor privați
Funcția de control și supraveghere, monitoring. În majoritatea țărilor lumii, Banca Națională a Moldovei exercită controlul și supravegherea băncilor în scopul menținerii stabilității și fiabilitatii sistemului bancar, apărării intereselor deponenților și creditorilor.
Principalele obiective ale funcției de supraveghere și control, exercitată de BNM asupra băncilor comerciale, sunt:
eliberarea licențelor pentru activitatea bancară și efectuarea anumitor tipuri de operațiuni valutare, cu hîrtii de valoare, cu metale prețioase;
verificarea și analiza dărilor de seamă financiare, prezentate de instituțiile bancare, efectuarea reviziilor pe teren;
stabilirea normativului pentru rezervele obligatorii și instituirea sistemului de normative economice, controlul respectării lor.
Banca Națională a Moldovei este banca centrală a Republicii Moldova, al cărei obiectiv fundamental, conform Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei nr.548-XIII din 21 iulie 1995, este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Ca orice entitate modernă, BNM trebuie să asigure un nivel sporit de eficiență, transparență și performanță, prin alinierea la cele mai bune practici internaționale de comunicare, credibilitate și guvernanță corporativă. Un plan strategic elaborat în cadrul BNM va avea drept rezultat consolidarea rolului acesteia în societate, prin îndeplinirea tuturor sarcinilor asumate, asigurarea utilizării eficiente a resurselor și reducerea expunerii la riscuri.
Acest plan strategic a fost întocmit pentru o perioadă de 5 ani și va ghida activitățile Băncii Naționale a Moldovei începând cu anul 2013 și până în anul 2017. În procesul de elaborare a planului strategic s-a ținut cont atât de realizările din anii precedenți, cât și de aspirațiile de viitor ale BNM. În funcție de evoluțiile care vor avea loc pe parcursul acestei perioade, pe plan extern sau intern, strategia va fi ajustată astfel încât să corespundă realităților care se impun, asigurându-se toate măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor strategice definite.
Planul strategic al BNM reprezintă un instrument-cheie prin care va fi posibilă atingerea obiectivelor strategice stabilite și totodată va conduce la sporirea eforturilor de contribuție ale BNM la dezvoltarea economică a Republicii Moldova. În acest context, planul strategic indică direcțiile de acțiune pe termen lung ale BNM materializate în obiectivele strategice pentru anii 2013-2017, acestea fiind selectate în baza criteriului priorității, având în vedere utilizarea adecvată a resurselor disponibile.
În procesul de elaborare a planului strategic au fost atrase toate subdiviziunile BNM, astfel fiind asigurată atât includerea tuturor activităților și colaborarea ulterioară între subdiviziuni, cât și alocarea eficientă a resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor strategice stabilite.
Elaborarea planului strategic constituie un factor esențial pentru succesul BNM și are drept scop generarea mai multor beneficii, cum ar fi: stabilirea unor obiective strategice clare; îmbunătățirea motivării și comunicării interne și externe; sporirea eficienței activității; planificarea eficientă a resurselor; cultură corporativă puternică.
În conformitate cu Planul Strategic al Băncii Naționale a Moldovei pentru anii 2013-2017 Banca Națională are stabilit ca obiectiv promovarea plăților fără numerar și reducerea numerarului în circulație.
Una din acțiunile realizate de Banca Națională în acest context a constituit lansarea în data de 15 decembrie 2014, cu suportul financiar al Facilității de Dezvoltare a Fondului European pentru Europa de Sud – Est (EFSE) a primei campanii naționale de incluziune financiară din Moldova ce ține de promovarea plăților fără numerar.
Obiectivul principal al acestei acțiuni este încurajarea și promovarea utilizării instrumentelor de plată fără numerar prin informarea publicului larg referitor la avantajele oferite de utilizarea cardurilor de plată, a sistemelor de deservire bancară la distanță, a plăților programate, și nu în ultimul rând a debitării directe.
Valorile comune ale BNM sunt principiile de bază care ghidează activitatea acesteia și la care sunt aliniate deciziile luate. Aceste valori sunt împărtășite de organele de conducere ale BNM, sunt apreciate la nivelul fiecărui angajat și sunt menținute de-a lungul timpului. Valorile au menirea de a stabili modul de comunicare internă, precum și de a susține crearea unei imagini publice credibile a BNM.
Instrumentele de promovarea a imagii Băncii Naționale a Moldovei sunt prezentate în fig 1.3.1
Sursa : În baza datelor planului strategic a Băncii Naționale a Moldovei / bnm.org
Angajament civic – Activitate orientată spre beneficial interesului public;
Eficiența – aplicarea inovațiilor și tehnologiilor modern în ulizarea resurselor;
Excelnța – demonstrarea competenței și profesionalismului în exrecitarea atribuțiilor și adoptarea celor mai bune practice internaționale;
Transparența – atitudinea transparentă și imparțială în procesul decisional;
Responsabilitate – atitudine responsabilă față de societate în implementarea sarcinilor trasate ;
Integritate – comportamentul etic la nivel de bancă și fiecare angajat în parte;
Credibilitatea – conduită să inspire și sa mențina încrederea public;
La fel Banca Națională a Moldovei promoveaza și instrumentele de plată fără numerar :
1. Transfer de credit din contul tău
Reprezintă o serie de operațiuni în care tu, ca și plătitor, inițiezi o dispoziție de plată și o trimiți spre prestatorul de servicii cu scopul de a transfera o sumă de bani unui destinatar al plății. Transferul de credit poate fi inițiat atât din numele clientului, cât și direct de către prestatorul de servicii de plată. De regulă, poți folosi transferul de credit pentru efectuarea tranzacțiilor de plată în favoarea persoanelor fizice și juridice.
2. Transfer de credit în contul tău
În loc să primești bani în numerar, aceștia pot fi transferați electronic, pe contul tău bancar. Este o modalitate mult mai rapidă, convenabilă și sigură. Mulți angajatori plătesc salariile angajaților direct pe conturile bancare ale angajaților. Aceasta exclude temerile și riscul de a pierde sume mari de bani în numerar. Plățile de asistență socială, de asemenea, pot fi transferate direct pe conturile beneficiarilor.
În cazul în care tu și membrii familiei tale nu primiți salariile, pensia sau alte venituri direct pe cont, verifică dacă acest lucru este posibil. Este mult mai convenabil și mai sigur decât sa primești banii în numerar.
3. Debitarea directă și plățile programate
O modalitate foarte comodă de plată a facturilor o reprezintă utilizarea plăților programate sau debitării directe. Cu acest tip de serviciu, cu ajutorul băncii, poți plăti automat facturile tale, de ex: facturile de telefon sau chirie. În cazul în care optezi pentru plățile programate, trebuie să specifici numele recipientului, ziua/data lunii când va fi efectuată plata ,de ex., ultima zi a lunii și suma necesară. În cazul în care utilizezi debitarea directă, suma poate fi indicată ca fiind variabilă, de exemplu în cazul unei facturi de telefonie mobilă sau consum de energie. Află de la furnizorii și beneficiarii către care faci plăți sistematice care sunt rechizitele lor bancare și dacă acceptă plăți electronice. Apoi întreabă banca despre comisioanele pe care le percepe pentru servicii și mai multe detalii cu privire la modul în care funcționează plățile programate sau debitarea directă. De asemenea, poți întreba banca despre posibilitatea notificării printr-un mesaj pe telefonul mobil pentru confirmarea plății.
4. Cumpărături online
Poți plăti pentru bunurile cumpărate pe Internet cu cardul de plată. Când faci cumpărături online, accesează direct pagina web, dar nu prin motoarele de căutare. Asigură-te că adresa de pagină web are o iconiță cu imaginea unui lacăt, care demonstrează că pagina a fost bine securizată prin criptare (adresa URL va fi „https://www” și nu „http://www”). În cazul în care marca comercială este mai puțin cunoscută, asigură-te că pagina web include o adresă fizică la datele de contact.
Avantajele utilizării instrumentelor de plată fără numerar:
Simplitate– poți efectua plăți simplu.
Securitate – plățile fără numerar sunt mai sigure și te scutesc de necesitatea de a purta sume de bani în numerar. Mai mult decît atât, emitenții de carduri de plată investesc în continuu în tehnologiile de securitate ultra-moderne care pot identifica și preveni tranzacțiile frauduloase înainte ca acestea să poată avea loc.
Convenabil – poți utiliza cardurile de plată pentru a accesa conturile tale de plată în orice moment de oriunde în lume. Cardul de plată reprezintă cea mai rapidă și mai simplă modalitate de a face cumpărături la locul de vânzare sau pe Internet .
Flexibilitate – diversitatea de carduri disponibile în zilele noastre îți oferă mai multă libertate de a alege cum și când plătești pentru bunuri și servicii. Cardurile de plată sunt acceptate oriunde, și-ți oferă acces sigur și convenabil la banii tăi.
2.1 Politica monetară: analiza instrumentelor de promovare
În conformitate cu prevederile Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei nr.548–XIII din 21 iulie 1995, Banca Națională a Moldovei este banca centrală a Republicii Moldova, este persoană juridică publică autonomă care stabilește și promovează politica monetară și valutară.
Principalele instrumente de politică monetară pe care Banca Națională le are la dispoziție conform reglementărilor în vigoare sunt: politica ratelor dobînzilor, operațiunile de piață monetară , facilitățile permanente și rezervele obligatorii.
Politica ratelor dobînzilor
Graficul 2.1.1. Ratele medii de referință pe piața interbancară și rata de bază a BNM
Sursa: Date privind instrumentele de politica monetară a Bancii Naționale a Moldovei
Iminența unor presiuni inflaționiste pronunțate în perioadele urmatoare au impus necesitatea de a continua majorarea ratei de bază. Astfel, BNM a efectuat doua majorări succesive ale ratei și dobânzii de politica monetară (de câte 2.0 puncte procentuale fiecare), nivelul acesteia fiind ridicat la 19.50 la sută.
Curba randamentelor CHIBOR 2W a inițiat în debutul lunii iulie un trend ascendent, încorporînd efectele majorărilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară. Cotația CHIBOR 2W înregistrata la finele lunii septembrie a fost sensibil superioară a celei consemnate în ultima zi a perioadei precedente (+4.54 puncte procentuale), constituind 20.43 la sută și situându-se pe un palier superior ratei dobânzii de politică monetară.
Sub impactul majorării ratei de bază a BNM și în condițiile unei oferte modeste din partea investitorilor pentru acest tip de plasamente, rata medie lunară a dobânzii aferentă a valorilor mobiliare de stat (VMS) de 91 zile ¸si-a inversat sensul de evolutție la începutul trimestrului II 2015, majorându–se treptat în perioada urmatoare pînă la nivelul de 23.57 la sută.
Tabelul nr 2.1.2 Ratele medii ale dobânzilor la portofoliul creditelor ,și depozitelor (%)
Sursa: Date privind instrumentele de politica monetară a Bancii Naționale a Moldovei
Evoluția ratei de bază în trimestrul III 2015 au avut loc trei ședințe ale Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. Ca urmare a evaluării balanței riscurilor interne și externe, cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu au fost emise două decizii de majorare a ratei de bază cu cîte 2.0 puncte procentuale respectiv, de la 15.5 la sută până la 19.5 la sută, după aceasta a fost luată o decizie de menținere a ratei de bază la nivelul de 19.5 la sută (graficul 2.1.2). În perioada de referință a fost necesară înăsprirea gradual a politicii monetare, pentru a combate presiunile inflaționiste din partea prețurilor reglementate și a deprecierii monedei naționale. Deciziile respective de majorare a ratei de bază vor produce treptat efecte în economie pe parcursul următoarelor 2-3 trimestre, avînd ca scop ancorarea anticipațiilor inflaționiste și menținerea ratei inflației în proximitatea țintei de 5.0 la sută pe termen mediu, cu o posibilă deviere de 1.5 puncte procentuale.
Evoluția ratei de credit pe parcursul trimestrului III 2015, rata medie anuală a dobânzii aferente soldului creditelor în monedă naționala a fost în creștere cu 0.48 puncte procentuale, iar rata medie anuală a dobânzii aferente soldului creditelor în valuta străină s-a diminuat cu 0.08 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Totodată, faț a de trimestrul III, 2014, ratele au consemnat tendințe similare, în moneda naționala în creștere cu 1.57 puncte procentuale ¸si în valuta străină o diminuare cu 0.49 puncte procentuale, înregistrând valori la nivelul de 12.42 la sută în moneda național ă și 6.90 la sută în valută străin ă (Graficul 2.1.2).
Variații semnificative ale ratelor dobânzii aferente soldului creditelor în monedă naționala au fost înregistrate la creditele acordate persoanelor juridice, care s-au majorat cu 0.46 puncte procentuale față de trimestrul II 2015, iar pe parcursul ultimelor douasprezece luni , cu 1.76 puncte procentuale, pînă la 12.24 la sută. Rata medie anuală a dobânzii la creditele acordate în lei persoanelor fizice s-a plasat în trimestrul III, 2015 la nivelul de 12.85 la suta, în creștere față a de trimestrul precedent cu 0.52 puncte procentuale, iar față de trimestrul III 2014 – cu 0.91 puncte procentuale. Pe parcursul trimestrului III 2015, rata medie a dobânzii la împrumuturile în valuta străină a înregistrat o diminuare de 0.08 puncte procentuale față de trimestrul precedent și de 0.49 puncte procentuale față de trimestrul III 2014, plasându-se la nivelul de 6.90 la suta. Costul creditelor în valută străină acordate persoanelor juridice a avut o evoluție descendentă, sitîndu-se la nivelul de 6.89 la suta în trimestrul III, 2015. Rata medie constituita la creditele în valută străină acordate persoanelor fizice a fost cu 0.14 puncte procentuale sub nivelul trimestrului precedent, atingînd 7.64 la sută, pe parcursul ultimelor douasprezece luni a fost în diminuare cu 1.12 puncte procentuale.
Evoluția ratei de depozit în perioada iulie-septembrie 2015, ratele dobânzii pentru depozitele atrase au avut tendințe diferite pentru resursele atrase în moneda naționala și componenta în valută străină. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei, în trimestrul III 2015, a constituit 11.84 la suta, fiind cu 1.74 puncte procentuale superioara nivelului din trimestrul precedent și cu 4.16 puncte procentuale – nivelului din trimestrul III 2014 (Graficul 2.1.2). Creșterea ratei medii a dobânzii pentru plasamentele în lei a fost condiționata în cea mai mare parte de majorarea ratei medii de dobânda pentru depozitele în lei atrase de la per-soanele fizice (cu 1.85 puncte procentuale față de trimestrul precedent). Totodată, rata medie a dobânzii pentru depozitele atrase de la persoanele juridice s-a majorat cu 0.94 puncte procentuale față de trimestrul precedent, constituind 9.79 la sută.
Rata dobânzii pentru plasamentele în valuta străină, a constituit în medie 2.56 la sută în perioada de referință, în scădere cu 0.53 puncte procentuale față de trimestrul precedent și cu 2.01 puncte procentuale față de trimestrul III 2014. Fiind influențată de rata medie a dobânzii pentru plasamentele atrase de la persoanele fizice, care s-a diminuat cu 0.55 puncte procentuale, aceasta sa plasat la nivelul de 2.56 la suta în perioada de raportare. Totodată, pe parcursul ultimelor douasprezece luni, dobânzile calculate pentru deponenții în valuta străină au înregistrat în continuare diminuări atât pentru persoanele fizice, cât ¸si pentru persoanele juridice, cu 2.06 puncte procentuale și respectiv cu 1.68 puncte procentuale.
Pe parcursul timpului s-a creat un consens la nivelul băncilor centrale, mediului academic și al publicului larg, precum că stabilitatea prețurilor este benefică, iar sarcina realizării acesteia revine politicii monetare.
Stabilitatea prețurilor poate fi definită ca o situație în care creșterea prețurilor este suficient de redusă și stabilă, astfel încât aceasta să nu exercite o influență semnificativă asupra deciziilor economice ale societății. Astfel, asigurarea stabilității prețurilor și menținerea ratei inflației la un nivel relativ redus este cel mai important obiectiv al unei bănci centrale, deoarece aceasta conduce la păstrarea valorii în timp sau a vitezei de erodare a puterii de cumpărare a banilor și contribuie la crearea unui cadru macroeconomic relativ stabil care să permită dezvoltarea economică și asigurarea unui nivel susținut al creșterii economice.
1. Evoluția inflației
Graficul 2.1.3 Rata anuală indecelui prețului de consum și a inflației de bază
Sursa: Date privind instrumentele de politica monetară a Bancii Naționale a Moldovei
În trimestrul III 2015, traiectoria ascendantă inflației IPC de la începutul anului curent s-a accentuat, astfel încât ritmul anual al IPC a cunoscut o majorare de la 8.3 la suta în luna iunie, pâna la 12.6 la sută în luna septembrie 2015. Totodată, rata anuală a inflației, pentru a șaptea luna consecutiv, se află în afara intervalului de ±1.5 puncte procentuale de la ținta de 5.0 la sută stipulată în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Rata medie anuală în trimestrul III, 2015 a constituit 11.1 la sută, cu 3.1 puncte procentuale superioara celei din trimestrul precedent (Graficul 2.1.3).
Rata anuală a inflației de bază continuă să mențină o traiectorie superioară celei a inflației totale. Inflația de bază, în mod asemănător, și-a accentuat tendința de creștere pe parcursul trimestrului III, majorîndu-se de la 11.1 la sută în luna iunie pînă la 13.6 la sută în luna septembrie. În trimestrul III, 2015 rata medie a inflaței de bază a constituit 12.9 la sută, depășind cu 1.9 puncte procentuale nivelul din trimestrul precedent, pe fundalul deprecierii monedei naționale față de dolarul SUA. Ca rezultat, contribuția din partea inflației de baza asupra ratei anuale a IPC s-a majorat cu 0.7 puncte procentuale, pâna la 4.4 puncte procentuale.
Dinamica indicatorilor monetari
Graficul 2.1.4 Modificarea agregatelor monetare (% creșterea anuală)
Sursa: Date privind instrumentele de politica monetară a Bancii Naționale a Moldovei
Pe tot parcursul anului 2015 a fost consemnată diminuarea ritmurilor de creștere a indi-catorilor monetari. Astfel, în trimestrul III 2015, dinamica agregatelor monetare a fost una negativă, valorile înregistrate fiind mult sub nivelul creșterilor din anii precedenți, media trimestriala în termeni anuali constituind minus 11.5 la sută pentru M2 (cu 0.2 puncte procentuale sub nivelul din trimestrul II, 2015) și 1.1 la suta pentru M3 (cu 1.7 puncte procentuale mai puțin față de creșterea din trimestrul precedent (Graficul 2.1.4).
De asemenea, s-au produs modificări în structura masei monetare M3 față de trimestrul II 2015. Ponderea depozitelor în valută straină a crescut față de nivelul trimestrului precedent cu 0.1 puncte procentuale, constituind 39.3 la sută. Ponderea medie trimestrială a depozitelor în moneda națională s-a diminuat cu 1.3 puncte procentuale și s-a cifrat la 35.4 la sută. În același timp, a sporit ponderea banilor în circulație cu 1.3 puncte procentuale, atingînd valoarea de 25.4 la sută ca medie trimestrială. Evoluția în termeni anuali a soldului depozitelor în lei moldovenești pe parcursul trimestrului III, 2015 a fost caracterizată de o diminuare în medie cu 1.8 puncte procentuale față de trimestrul precedent, ritmul mediu de creștere pe parcursul perioadei de referință înregistrând valoarea negativă de minus 14.6 la sută. Depozitele în valută străină au evoluat diferit față de cele în lei moldovenești și au înregistrat o creștere în medie cu 29.6 la sută anual, însă în diminuare cu 6.9 puncte procentuale față de trimestrul anterior. Ritmul de creștere a soldului total al depozitelor în aceasta perioadă s-a diminuat în medie cu 3.1 puncte procen-tuale față de trimestrul II, 2015 înregistrând un ritm mediu de 4.1 la sută anual.
Graficul 2.1.5 Dinamica agregatului monetar M3 (%contribuția componentelor în creștere anuală)
Sursa: Date privind instrumentele de politica monetară a Bancii Naționale a Moldovei
Analiza dinamicii agregatelor monetare pe termen mediu indică faptul că la momentul actual nu există presiuni inflaționiste asociate cu masa monetară. Pe parcursul trimestrului III 2015, masa monetară în sens larg a înregistrat în medie o creștere anuală de 1.1 la sută, datorită majorării semnificative a depozitelor în valuta străină, în timp ce celelalte componente ale agregatului monetar M3 au înregistrat diminuări în termeni anuali. În așa mod, din creșterea medie de 1.1 la suta, 9.1 puncte procentuale sunt rezultatul sporirii soldului depozitelor în valută, minus 1.9 puncte procentuale sunt efectul diminuarii banilor în circulație, iar evoluția soldului depozitelor în lei moldovenești a diminuat ritmul de creștere a masei monetare M3 cu 6.1 puncte procentuale (Graficul 2.1.5).
De asemenea, s-au produs modificări în structura masei monetare M3 față de trimestrul II 2015. Ponderea depozitelor în valută străină a crescut față de nivelul trimestrului precedent cu 0.1 puncte procentuale, constituind 39.3 la sută. Ponderea medie trimestrială a depozitelor în moneda națională s-a diminuat cu 1.3 puncte procentuale și s-a cifrat la 35.4 la sută. În același timp, a sporit ponderea banilor în circulație cu 1.3 puncte procentuale, atingînd valoarea de 25.4 la sută ca medie trimestrială. Evoluția în termeni anuali a soldului depozitelor în lei moldovenești pe parcursul trimestrului III, 2015 a fost caracterizată de o diminuare în medie cu 1.8 puncte procentuale față de trimestrul precedent, ritmul mediu de creștere pe parcursul perioadei de referință înregistrând valoarea negativă de minus 14.6 la sută. Depozitele în valută străină au evoluat diferit față de cele în lei moldovenești și au înregistrat o creștere în medie cu 29.6 la sută anual, însă în diminuare cu 6.9 puncte procentuale față de trimestrul anterior. Ritmul de creștere a soldului total al depozitelor în aceasta perioad ă s-a diminuat în medie cu 3.1 puncte procentuale față de trimestrul II, 2015, înregistrând un ritm mediu de 4.1 la sută anual.
2.2 Supravegherea sistemului bancar – obiectivele și realizările
Sectorul bancar în Republica Moldova este format din două nivele: Banca Națională a Moldovei și băncile comerciale. Activitatea Băncii Naționale, ca organ de reglementare și supraveghere a activității băncilor, este bazată pe Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, care stabilește competența, obiectivul principal, atribuțiile de bază ale Băncii Naționale și relațiile acesteia cu instituțiile financiare. Legea instituțiilor financiare este legea de bază care reglementează activitatea instituțiilor financiare, inclusiv activitatea băncilor.
Conform prevederile legislației bancare, Banca Națională a Moldovei a creat meca-nismul de supraveghere și reglementare a activității bancare, prin stabilirea unui șir de cerințe specifice, stipulate în actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei, pe care băncile sunt obligate să le respecte.
Cerințele acestea sunt în permanență perfecționate cu scopul asigurării concordanței cu prevederile legislației, cu principiile internaționale general acceptate și cele mai bune practici, în special cu recomandările Comitetului Basel privind Supravegherea Bancară și Directivele Uniunii Europene.
Bazându-se pe standardele general acceptate, Banca Națională a Moldovei promovează o politică activă în domeniul reglementării și supravegherii activității băncilor prin:
stabilirea criteriilor de autorizare a băncilor, a cerințelor față de capital, a exigențelor față de proprietari și cotele acestora, precum și față de administratorii băncilor;
stabilirea cerințelor menite să asigure calitatea înaltă și funcționalitatea sistemelor de control intern ale băncilor, inclusiv procedurile aferente prevenirii și combaterii spălării banilor;
stabilirea și supravegherea respectării cerințelor prudențiale pentru a asigura limitarea expunerii la riscuri a băncilor;
întreprinderea acțiunilor, aferente aplicării măsurilor de corecție, sancțiuni, instituirea supravegherii speciale sau, după caz, a administrării speciale pentru soluționarea problemelor la băncile cu vulnerabilități sporite.
Funcția de supraveghere bancară are ca scop asigurarea bunei funcționări a sistemului financiar al Republicii Moldova bazat pe un sector bancar puternic și competitiv orientat spre relațiile de piață și prevenirea riscurilor. În acest context, Banca Națională a Moldovei, conform împuternicirilor și drepturilor conferite prin legislație, efectuează inspectarea băncilor atât la distanță, cât și pe teren.
Scopul controalelor la distanță este monitorizarea și analiza situației financiare a băncilor în perioada dintre controalele pe teren pentru identificarea timpurie a riscurilor și a eventualelor probleme în activitatea băncii și adoptarea rapidă a măsurilor de rigoare. Monitorizarea băncilor licențiate este efectuată: în baza rapoartelor prezentate de către bănci în conformitate cu cerințele BNM aferente situațiilor financiare FINREP și a rapoartelor în scopuri prudențiale, în baza informației obținute în urma efectuării controalelor complexe și tematice, precum și în baza informației auditului extern.
Scopul controlului pe teren este de a identifica nivelul de risc al băncii și de a evalua capacitățile administratorilor băncii de a controla și dirija eficient acest risc. Anual, fiecare bancă este supusă unui astfel de control. În cadrul controlului pe teren se determină situația financiară generală a băncii, cauzele și factorii care afectează siguranța acesteia. Supravegherea pe teren se află în strânsă interdependență cu supravegherea la distanță. Informația obținută în cadrul controalelor la distanță este utilizată pentru a stabili scopul și principalele obiective ale controalelor pe teren.
Funcția de supraveghere bancară are ca scop asigurarea bunei funcționări a sistemului financiar al Republicii Moldova bazat pe un sector bancar puternic și competitiv orientat spre relațiile de piață și prevenirea riscurilor. În acest context, Banca Națională a Moldovei, conform împuternicirilor și drepturilor conferite prin legislație, efectuează inspectarea băncilor atât la distanță, cât și pe teren.
Scopul controalelor la distanță este monitorizarea și analiza situației financiare a băncilor în perioada dintre controalele pe teren pentru identificarea timpurie a riscurilor și a eventualelor probleme în activitatea băncii și adoptarea rapidă a măsurilor de rigoare. Monitorizarea băncilor licențiate este efectuată: în baza rapoartelor prezentate de către bănci în conformitate cu cerințele BNM aferente situațiilor financiare FINREP și a rapoartelor în scopuri prudențiale, în baza informației obținute în urma efectuării controalelor complexe și tematice, precum și în baza informației auditului extern.
Scopul controlului pe teren este de a identifica nivelul de risc al băncii și de a evalua capacitățile administratorilor băncii de a controla și dirija eficient acest risc. Anual, fiecare bancă este supusă unui astfel de control. În cadrul controlului pe teren se determină situația financiară generală a băncii, cauzele și factorii care afectează siguranța acesteia. Supravegherea pe teren se află în strânsă interdependență cu supravegherea la distanță. Informația obținută în cadrul controalelor la distanță este utilizată pentru a stabili scopul și principalele obiective ale controalelor pe teren.
Obiectivele Băncii Naționale a Moldovei aferente dezvoltării funcției de supraveghere bancară a Băncii Naționale a Moldovei pentru anii 2015-2017
1. Implementarea Acordului de capital Basel II / III (parțial) și a raportării prudențiale în confor-mitate cu specificațiile COREP.
Rezultele asteptate:
Nivel suficient al capitalizării bancare în vederea acoperirii riscurilor de bază la care se expun băncile;
Sistemul de raportare COREP implementat;
2. Implementarea Registrului riscului de credit
Reducerea cu pînă la 50% a timpului necesar pentru colectarea informației aferente creditelor verificate în cadrul controalelor pe teren;
Reducerea cu pînă la 30% a timpului necesar pentru întocmirea compartimentului aferent riscului de credit din raportul de control pe teren;
Nivel sporit de evaluare și monitorizare a riscului de credit;
3. Implementarea efectivă a supravegherii bazate pe riscuri
Reducerea cu 30% a timpului pentru perfectarea rapoartelor de control complex;
Îmbunătățirea și eficientizarea controalelor pe teren, aplicînd abordarea bazată pe riscuri;
Sporirea numărului controalelor tematice, în funcție de riscurile identificate;
Modificarea procedurilor de control din Manualul privind controalele pe teren ca rezultat al inițierii procesului de ajustare a legislației și elaborării unor modele necesare aplicării abordării bazate pe riscuri în cadrul controalelor complexe;
4. Implementarea soluției pentru eficientizarea a procesului de licențiere și monitorizare a transparenței acționarilor
Proces de autorizare eficientizat;
Soluție informatică implementată, cu funcționalități care permit colectarea, prelucrarea și stocarea informației cu privire la acționarii băncilor și beneficiarii efectivi;
Bază de date creată aferentă actelor normative ale băncilor licențiate;
Sporirea nivelului de sintetizare a datelor, ce va conduce la creșterea transparenței și oportunităților de identificare a activității concertate, a persoanelor affiliate;
5. Dezvoltarea reglementării guvernării corporative în cadrul sectorului bancar
Cadrul normativ de guvernare corporativă dezvoltat;
Implementarea recomandărilor de bază ale misunii FSAP aferente guvernării corporative pînă la nivelul de cel puțin „în mare parte conformat”;
6. Implementarea unei soluții privind analiza la distanță în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului
Soluție informatică implementată;
Proces cu eficiență sporită, datorită reducerii timpului de analiză a informației;
Identificarea timpurie a tranzacțiilor suspecte și prevenirea acestora;
Sporirea nivelului de analiză a tranzacțiilor;
Implementarea abordării bazate pe risc;
Politica de supraveghere a sistemului de plăți în Republica Moldova
În conformitate cu Legea nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, supravegherea sistemului de plăți în Republica Moldova este una din atribuțiile de bază ale Băncii Naționale. Această atribuție este realizată în corespundere cu cele mai bune practici internaționale, precum și cu recomandările, principiile, standardele din acest domeniu emise de Banca Reglementelor Internaționale, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială etc.
Dezvoltarea continuă a tehnologiilor informaționale are o contribuție semnificativă la elaborarea și implementarea noilor sisteme de plăți și decontări, instrumente de plată fără numerar, sisteme de deservire bancară la distanță care, din cauza gradului de complexitate, sînt expuse la riscuri ce necesită a fi monitorizate și gestionate în modul corespunzător.
În contextul realizării premiselor expuse, Banca Națională supraveghează sistemele de plăți și decontări, funcționarea stabilă și eficientă a cărora este esențială pentru stabilitatea financiară și implementarea politicii monetare și valutare, precum și mecanismele de gestionare a riscurilor stabilite în cadrul sistemelor utilizate pe scară largă de către populație pentru efectuarea plăților și transferurilor.
De asemenea, în vederea promovării încrederii publicului în efectuarea plăților fără numerar, Banca Națională efectuează supravegherea instrumentelor de plată fără numerar și a sistemelor de deservire bancară la distanță în scopul asigurării eficienței și siguranței utilizării acestora.
Modalitatea de organizare a supravegherii instrumentelor de plată a sistemelor de deservire bancară la distanță.
Instrumentele de plată fără numerar sunt componente esențiale ale sistemelor de plăți, în special în cadrul etapelor de creare, validare și transmitere a plăților. Totodată, modalitatea de organiza-re a supravegherii instrumentelor de plată este diferită față de cea a sistemelor/ compo-nentelor sistemice, ca urmare a particularităților pe care acestea le posedă și a consecințelor directe pe care funcționarea sigură și eficientă a acestora le au asupra încrederii publicului în efectuarea plăților fără numerar.
Ca urmare a faptului că sistemele de deservire bancară la distanță reprezintă mijloace de efectuare a plăților fără numerar cu utilizarea electronică a instrumentelor de plată, modalitatea de organizare a supravegherii acestora este similară supravegherii instrumentelor de plată fără numerar. În vederea realizării scopurilor enunțate în domeniul supravegherii instrumentelor de plată fără numerar și a sistemelor de deservire bancară la distanță, supravegherii sunt supuse:
1) cardurile bancare;
2) transferurile de credit;
3) debitările directe;
4) sistemele de deservire bancară la distanță.
Cardul bancar reprezintă un suport de informație standardizat și personalizat prin intermediul căruia deținătorul, de regulă, cu utilizarea numărului personal de identificare și /sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, are acces la distanță la contul bancar în vederea efectuării anumitor operațiuni prevăzute de banca care a emis cardul.
Transferul de credit reprezintă o serie de proceduri inițiate în baza ordinului de plată pe suport hîrtie sau electronic prezentat de către plătitor băncii sau inițiat de către bancă în nume și pe cont propriu în scopul transferării mijloacelor bănești în contul bancar al beneficiarului.
Debitarea directă constă dintr-o serie de proceduri în care debitarea contului bancar al plătitorului se realizează în baza informației primite de la beneficiarul plății și a consim-țămîntului acordat de către plătitor privind debitarea contului său.
Sistemele de deservire bancară la distanță sunt soluții informatice care facilitează accesarea la distanță a contului bancar, obținerea de informații privind starea contului bancar și a operațiu-nilor realizate, precum și utilizarea electronică a instrumentelor de plată fără numerar în vederea efectuării operațiunilor de plată. Sistemele de deservire bancară la distanță pot fi clasificate în: pc-banking, internet-banking, mobile-banking, ATM-banking etc.
Cuantificarea nivelului de eficiență și siguranță a instrumentelor de plată fără numerar și a sistemelor de deservire bancară la distanță se va realiza în baza unor indicatori care inter alia vor include: evoluția plăților fără numerar comparativ cu evoluția utilizării numerarului, evoluția plăților fără numerar în funcție de instrumentele (carduri bancare, transfer de credit etc.) și tipul documentelor de plată utilizate (pe suport hîrtie, electronice), precum și a categoriilor de utilizatori (persoane fizice, persoane juridice), valoarea și evoluția comisioanelor atașate, numărul și valoarea fraudelor etc.
În domeniul supravegherii instrumentelor de plată fără numerar și sistemelor de deservire bancară la distanță Banca Națională a Moldovei efectuează următoarele:
colectează date privind siguranța și eficiența instrumentelor de plată fără numerar și sistemelor de deservire bancară la distanță. Datele folosite în scopul supravegherii sunt colectate în baza rapoartelor statistice prezentate de către bănci, a informațiilor obținute în cadrul controalelor pe teren efectuate la acestea, precum și din sursele de informare în masă (internet, presa scrisă etc.);
monitorizează apariția noilor tehnologii în domeniu. Evoluțiile înregistrate în domeniul tehnologiilor informaționale influențează în mod direct caracteristicile serviciilor de plată și implicit nivelul de siguranță și eficiență a instrumentelor de plată fără numerar, sistemelor de deservire bancară la distanță. Valorificarea acestor evoluții permite creșterea eficienței supra-vegherii ca urmare a introducerii unor noi metode de protecție împotriva fraudelor, optima-zarea mecanismelor de efectuare a plăților, precum și cunoașterea noilor tipuri de fraude;
analizează indicatorii de eficiență și siguranță în baza informației și datelor obținute atît de la bănci, cît și ca urmare a cercetărilor proprii în vederea identificării situației actuale și evolu-țiilor recente în utilizarea instrumentelor de plată fără numerar/sistemelor de deservire ban-cară la distanță, a siguranței acestora, precum și a măsurilor ce pot fi întreprinse în vederea îmbunătățirii valorii indicatorilor menționați;
întreprinde măsurile relevante. În cazul constatării deteriorării situației indicatorilor aferenți siguranței și eficienței instrumentelor de plată/sistemelor de deservire bancară la distanță Banca Națională intervine prin ajustarea cadrului normativ, formularea de recomandări sau întreprinderea altor măsuri potrivite în vederea sporiri solidității acestora.
Având în vedere situația de criză financiară sistemică, necesitatea asigurării stabilității financiare și protejării intereselor deponenților, la 5 august 2015, în cadrul ședinței Comitetului Național de Stabilitate Financiară, s-a decis retragerea licențelor “Băncii de Economii” S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. și B.C. „UNIBANK” S.A. Totodată, având ca scop neadmiterea perturbării stabilității financiare a sectorului bancar sau activității instituțiilor publice, Guvernul Republicii Moldova, Banca Națională a Moldovei și unele autorități ale administrației publice centrale și instituții publice au încheiat un Memorandum de înțelegere „Cu privire la măsurile ce urmau a fi îndeplinite pentru retragerea licențelor deținute de Banca de Economii S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. și B.C. „UNIBANK” S.A. și termenele de realizarea a acestora”.
Conform prevederilor Memorandumului, fiecare autoritate a realizat un șir de acțiuni ce țin de transferarea conturilor trezoreriale și a altor conturi ale bugetului de stat, ale plăților sociale și ale altor indemnizații, precum și transferarea conturilor persoanelor fizice și juridice de la băncile menționate în alte bănci. Astfel, în perioada 12-15 octombrie 2015, Banca de Economii S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. și B.C. „UNIBANK” S.A., cu asistența Băncii Naționale, au realizat transferarea conturilor persoanelor fizice și juridice în alte bănci. Fondurile deponenților și ale agenților economici transferate în alte bănci licențiate au înregistrat valoarea de 737.3 milioane lei sau 44.5 la sută din totalul depozitelor persoanelor fizice și juridice la situația din 30 septembrie 2015.
La data de 16 octombrie 2015, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a retras licențele de desfășurare a activităților financiare ale Băncii de Economii S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. și B.C. „UNIBANK” S.A. ca urmare a insolvabilității băncilor respective, dar și a altor încălcări ale prevederilor legislației în vigoare și a numit lichidatori pentru lichidarea silită a băncilor.
Se menționează faptul că, din momentul retragerii licențelor Băncii de Economii S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. și B.C. „UNIBANK” S.A. și până la data de 31 decembrie 2015, băncile respective au încasat mijloace bănești (din achitarea creditelor, comercializarea gajului, vânzarea activelor, alte încasări) în sumă totală de 326.5 milioane lei, inclusiv: Banca de Economii S.A. – 153.3 milioane lei; BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. – 96.1 milioane lei; B.C. „UNIBANK” S.A. – 77.1 milioane lei. Totodată, de la data retragerii licenței și până la 31 decembrie 2015, băncile în cauză au rambursat datoriile aferente creditelor de urgență acordate până la numirea lichidatorilor în sumă totală de 441.4 milioane lei, dintre care: Banca de Economii S.A. – 74.8 milioane lei; BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. – 121.8 milioane lei; B.C. „UNIBANK” S.A. – 244.7 milioane lei.
La 31 decembrie 2015, în Republica Moldova funcționau 11 bănci licențiate de Banca Națională a Moldovei, inclusiv 4 sucursale ale băncilor și grupurilor financiare străine.
Din 11 bănci licențiate de BNM, la 3 bănci (BC „Moldindconbank” S.A., B.C. „VICTORIABANK” S.A. și BC „MOLDOVA – AGROINDBANK” S.A., care dețineau în total 66.7 la sută din activele sectorului bancar), ca urmare a constatării unor aspecte ce țin de structura netransparentă a acționarilor, angajarea în operațiuni de creditare cu risc sporit, Banca Națională a Moldovei, la 11 iunie 2015, în conformitate cu prevederile Legii instituțiilor financiare, a instituit procedura de supraveghere specială pe un termen de trei luni. Totodată, Banca Națională a Moldovei prin hotărârile în cauză a prescris băncilor vizate efectuarea unui studiu de diagnostic de către o companie specializată în acest sens.
Se menționează faptul că, la 12 septembrie 2015 și ulterior la 14 decembrie 2015, Banca Națională a menținut procedura de supraveghere specială încă pe un termen de trei luni, ca urmare a nesoluționării problemelor aferente transparenței structurii acționarilor și angajării în tranzacții cu risc sporit.
Capitalul de gradul I pe sectorul bancar a atins valoarea de 8 995.7 milioane lei, majorându-se comparativ cu finele anului 2014 cu 1 384.9 milioane lei (18.2 la sută).
Creșterea capitalului de gradul I a fost determinată în principal de obținerea profitului pe parcursul anului 2015 în mărime de 1 442.7 milioane lei. Totodată, în perioada de referință 4 bănci au distribuit dividende în sumă totală de 164.0 milioane lei.
Media indicatorului suficienței capitalului ponderat la risc pe sector a înregistrat valoarea de 26.2 la sută, majorându-se cu 4.5 puncte procentuale față de finele anului 2014. La situația din 31 decembrie 2015, toate băncile au respectat indicatorul suficienței capitalului ponderat la risc (limita pentru fiecare bancă ≥ 16.0 la sută).
Ponderea Activele totale pe sector au constituit 69 095.6 milioane lei, majorându-se comparativ cu finele anului 2014 cu 9 117.0 milioane lei (15.2 la sută).
Marimea creditelor neperformante în totalul creditelor s-a majorat cu 1.5 puncte procentuale față de finele anului 2014, constituind 9.9 la sută la 31 decembrie 2015. Ponderea creditelor neperformante nete în capitalul normativ total s-a majorat cu 3.4 puncte procentuale, constituind 15.0 la sută la 31 decembrie 2015.
În anul 2015, rentabilitatea activelor și a capitalului băncilor licențiate a înregistrat valoarea de 2.1 și 12.8 la sută, respectiv, majorându-se față de finele anului 2014 cu 0.5 și 3.5 puncte procentuale, respectiv.
Marja netă a dobânzii a constituit 5.5 la sută la 31 decembrie 2015, fiind cu 0.8 puncte procentuale mai mare față de finele anului 2014.
Valoarea indicatorului lichidității pe termen lung pe sectorul bancar (principiul I al lichidității) a constituit 0.7 (limita pentru fiecare bancă ≤1). Valoarea indicatorului lichidității curente pe sector (principiul II al lichidității) a constituit 41.5 la sută (limita pentru fiecare bancă ≥ 20.0 la sută), majorându-se pe parcursul anului 2015 cu 8.6 puncte procentuale. Ambii indicatori au fost respectați de către toate băncile.
2.3 Operațiunile efectuate de Banca Națională a Moldovei
Operațiunile de piață monetară ,operațiuni de piață deschisă reprezintă cel mai important instrument de politică monetară al BNM. Acestea se realizează la inițiativa BNM, având funcția de gestionare a condițiilor lichidității de pe piața monetară și influențarea ratelor de dobândă pe termen scurt pe piața monetară interbancară. Operațiunile de piață monetară pot fi derulate prin licitații anunțate anticipat sau prin negocieri directe. Potrivit reglementărilor în vigoare, princi- palele categorii de operațiuni de piață monetară aflate la dispoziția BNM sunt:
1. operațiuni REPO – operațiuni reversibile, destinate injectării/absorbției de lichidități, în cadrul cărora BNM cumpără/vinde de la bănci/băncilor valori mobiliare de stat, cu angajamentul băncilor/BNM de a răscumpăra VMS respective la o dată ulterioară și la un preț stabilit la data tranzacției;
2. emitere de certificate ale BNM – operațiuni destinate absorbției de lichiditate, în cadrul cărora BNM vinde băncilor instrumente negociabile de datorie ale BNM;
3. atragere de depozite – operațiuni destinate absorbției de lichiditate, în cadrul cărora BNM atrage depozite de la bănci cu scadența prestabilită;
4. vânzări/cumpărări de VMS – operațiuni destinate absorbției/injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNM vinde/cumpără VMS, transferul proprietății asupra acestora de la vânzător la cumpărător fiind realizat prin mecanismul "livrare contra plată".
În condițiile excesului structural de lichiditate în sectorul bancar al Moldovei, BNM în prezent vinde săptămânal Certificatele BNM pe termen de 14 zile în scopul absorbției de lichiditate. Totodată, în vederea îmbunătățirii condițiilor de creditare de către bănci a economiei naționale BNM anunță operațiuni destinate livrării de lichiditate. Aceste operațiuni se desfășoară sub formă de operațiuni repo la rată fixă pe termen de 14 zile.
Operațiunile pe piața valutară sunt intervențiile valutare, ce se derulează în strictă conformitate cu obiectivele politicii valutare. Banca Națională utilizează în calitate de instrumente ale intervențiilor valutare atât operațiunile directe (cumpărări sau vânzări la vedere de valută contra lei moldovenești), care influențează masa monetară, cât și operațiunile de ajustare (swap-uri valutare), care sunt instrumente reversibile și nu influențează masa monetară pe termen lung.
Aceste operațiunile sînt reflectate la data încheierii tranzacției. Echivalentul în dolari SUA este calculat utilizînd cursurile medii lunare ale leului moldovenesc față de dolarul SUA și valuta străină respectivă.Informația cu privire la activitatea BNM pe piața valutară se publică lunar pînă în ultima zi a lunii următoare celei de raportare.
Facilitățile permanente reprezintă facilitățile pe care BNM le pune la dispoziția băncilor licențiate la inițiativa acestora. BNM oferă facilitatea de credit overnight și facilitatea de depozit overnight.
Banca Națională a Moldovei pune la dispoziția băncilor licențiate două facilități permanente:
facilitatea de depozit overnight;
facilitatea de credit overnight.
Facilitățile permanente acordate de BNM băncilor au drept scop sterilizarea și, respectiv, furnizarea de lichiditate pe termen foarte scurt , cu scadența overnight și micșorarea fluctuațiilor ratelor dobînzilor pe termen scurt de pe piața monetară interbancară, prin coridorul stabilit de BNM la ratele dobînzilor aferente celor două facilități. Băncile licențiate pot accesa din proprie inițiativă cele două facilități permanente oferite de BNM:
facilitatea de depozit, care permite băncii plasarea la BNM a unui depozit overnight (cu scadența peste noapte), cu o rată de dobândă predeterminată (rata dobînzii la facilitatea de depozit reprezintă, de regulă, pragul ratei dobînzii overnight pe piața monetară interbancară);
facilitatea de creditare, care permite băncii obținerea de la BNM a unui credit overnight (cu scadența peste noapte), pentru acoperirea descoperitului de cont neachitat la sfîrșitul zilei operaționale, precum și în scopul completării lichidităților, în baza gajului valorilor mobiliare amanetate la BNM, cu o rată a dobînzii prestabilită (această rată de dobîndă constituie, de regulă, un plafon al ratei dobînzii overnight pe piața monetară interbancară).
În baza art.17 din Legea cu privire la BNM, nr.548-XIII din 21 iulie 1995, Banca Națională a Moldovei (BNM) stabilește băncilor cerințe de menținere a rezervelor obligatorii (RO).
Rezervele obligatorii sunt disponibilități ale băncilor în lei moldovenești și în valută străină (dolari SUA și euro), pe care acestea le păstrează în conturi la BNM.
Vinzări de certificate ale Băncii Naționale a Moldovei (CBN)
Pe parcursul trimestrului III, 2015 absorbția surplusului de lichiditate din sistemul bancar s-a realizat prin operațiuni de vânzare a certificatelor BNM pe termen de 14 zile. BNM a desfășurat 25 de licitații cu anunțarea ratei maxime a dobânzii echivalente cu rata de bază a BNM, în cadrul cărora oferta băncilor a fost satisfăcută integral. Ca urmare a faptului că ratele dobânzilor solicitate de participanăi au fost egale cu rata maximă anunțată la licitații, certificatele BNM au fost vândute la o dobândă echivalentă cu rata de bază a BNM. Pe ansamblul trimestrului III 2015, rata medie ponderată a operațiunilor de sterilizare a constituit 16.77 la sută anual.
Restrângerea graduală a excedentului de lichiditate s-a reflectat în evoluția volumelor operațiunilor de emitere a certificatelor BNM. Astfel, stocul plasamentelor CBN la finele trimestrului de referință s-a diminuat semnificativ comparativ cu cel înregistrat la finele trimestrului anterior (de la 1502.2 milioane lei la 366.3 milioane lei).
Operațiuni repo de cumpărare a valorilor mobiliare de stat (VMS)
Livrarea necesarului de lichiditate din sistemul bancar s-a realizat prin operațiuni repo pe termen de 14 zile la rata fixă (rata de bază plus o marjă de 0.25 puncte procentuale), efectuate prin procedura licitațiilor fără plafon și alocare integrală. Volumul de lichiditate injectat (2857.0 milioane lei) a fost dublu celui din trimestrul anterior. Soldul operațiunilor repo la finele trimestrului gestionar a înregistrat 390.0 milioane lei (+133.0 milioane lei față de finele trimestrului II, 2015).
Activitatea de creditare
La situația din 30 septembrie 2015, datoria creditoare a băncilor licențiate față de Banca Națională a Moldovei a constituit 14125.9 milioane lei, fiind reprezentată prin creditele de urgență în sumă de 14101.7 milioane lei, creditele acordate în anul 2009 pentru protejarea integrității sistemului bancar – 23.3 milioane lei ¸si creditele acordate în anii 1992-2002 pentru creditarea cooperativelor de con-strucție a locuințelor – 0.9 milioane lei.
Comparativ cu finele trimestrului precedent, soldul creditelor acordate băncilor s-a majorat cu 15.6 la sută, ca urmare a acordării în trimestrul de referință a credite-lor de urgență în sumă de 1930.0 milioane lei.
Suma creditelor rambursate pe parcursul trimestrului III 2015 a constituit 26.8 milioane lei, inclusiv din creditul acordat pentru protejarea integrității sistemului bancar – 23.3 milioane lei și din creditele acordate pentru creditarea cooperativelor de construcție a locuințelor – 3.5 milioane lei.
Facilitățile permanente
În trimestrul III 2015, regimul de funcționare a facilităților permanente (depozite ¸si credite overnight) stabilit de BNM a dat băncilor un plus de flexibilitate în gestionarea eficiență a
Lichidităților proprii.
Ratele dobânzilor la instrumentele de politică monetară ale BNM pe parcursul trimestrului au fost majorate de două ori consecutiv, cu câte 2.0 puncte procentuale. Astfel, rata dobânzii la facilitate de depozit overnight a evoluat de la 12.5 la sută anual la începutul trimestrului până la 16.5 anual la finele acestuia, iar la facilitate de credit overnight de la 18.5 la sută anual la 22.5 la sută anual.
Pe ansamblul trimestrului analizat băncile au utilizat zilnic facilitatea de depozit overnight, facilitatea de credit fiind solicitată doar în luna septembrie de către un număr restrâns de bănci, în sume nesemnificative, pentru aș i suplini cererea de lichiditate pe termen scurt.
Volumul total al depozitelor overnight plasate la BNM a însumat în trimestrul de referință 33078.7 milioane lei, ceea ce indică un sold mediu zilnic de 521.1 milioane lei, inferior celui din trimestrul precedent cu 19.2 la sută.În această perioadă băncile au recurs și la credite overnight, suma creditelor acordate constituind 150.0 milioane lei, iar soldul mediu de 1.63 milioane lei.
Rezervele obligatorii
În trimestrul III 2015, pe lîngă operațiunile de piață deschisă, mecanismul rezervelor obligatorii a continuat să exercite funcțiile de control monetar și management al lichidității sistemului bancar. Pe parcursul trimestrului analizat, concomitent cu rata de bază,
Consiliul de administraț ie al BNM a decis ș i majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă.
Astfel, norma rezervelor a fost modificată după cum urmează:
pentru perioada de menț,inere a rezervelor obligatorii 8 iulie 2015 – 7 august 2015, norma rezervelor obligatorii a fost majorată cu 2.0 puncte procentuale și stabilită la nivelul de 22.0 la sută din baza de calcul;
pentru perioada de menț,inere a rezervelor obligatorii 8 august 2015 – 7 septembrie 2015, norma rezervelor obligatorii a fost majorată cu 4.0 puncte procentuale și stabilită la nivelul de 26.0 la sută din baza de calcul;
pentru perioada de menținere a rezervelor obligatorii 8 septembrie 2015 – 7 octombrie 2015, norma rezervelor obligatorii a fost majorată cu 6.0 puncte procentuale și stabilită la nivelul de 32.0 la sută din baza de calcul.
La ședința Comitetului executiv al BNM din 26 august 2015 a fost decisă majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă cu 3.0 puncte procentuale, până la 35.0 la sută din baza de calcul, începând cu perioada de menținere a rezervelor obligatorii 8 octombrie 2015 – 7 noiembrie 2015.
Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă în trimestrul III 2015 a fost menținută la nivelul de 14.0 la sută din baza de calcul.
Rezervele obligatorii în MDL menținute de bănci în perioada 8 septembrie – 7 octombrie 2015 s-au cifrat la 6975.5 milioane lei, superioare celor menținute la finele trimestrului precedent (în perioada 8 iunie – 7 iulie 2015) cu 2846.3 milioane lei, sau cu 68.9 la sută.
Creșterea rezervelor obligatorii în MDL s-a produs atît pe seama majorării considerabile a normei rezervelor obligatorii, cît și a creșterii mijloacelor atrase de bănci cu peste un miliard de lei.
Rezervele obligatorii în VLC menținute de bănci la Banca Națională la situația din 30 septembrie 2015 au însumat 64.3 milioane dolari SUA și 106.1 milioane euro. Comparativ cu 30 iunie 2015,rezervele obligatorii în dolari SUA s-au diminuat cu 3.6 la sută, iar rezervele obligatorii în euro s-au majorat cu 0.3 la sută.
Graficul 2.3.1 Transferurile de mijloace bănești din străinătate efectuate în favoarea persoanelor fizice, în dinamică lunară, 2013 – noiembrie 2015 (mil. USD)
Sursa: Informația privin transferurile mijloacelor banești , stasitica Banca Naționala a Moldovei
În ianuarie-noiembrie 2015, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de 1,032.30 mil. USD (în scădere cu 31.5 la sută față de primele 11 luni ale anului 2014). De menționat factul ca cel mai înal prag al transferurilor a fost în luna iulie pe fiecare an în parte 178 mil USD pentru anul 2014. Cel mai mic volum volum înregistrat este în luna ianuarie 2015 doar 70 mil USD.
Operațiuni cu numerar
Graficul 2.3.2 Evoluția bancnotelor în circulația monetară în vederea valorică (mil.lei)
Sursa: În baza datelor din raportul anual al Băncii Naționale a Moldovei
Bancnotele în circulație la finele anului 2015, din punct de vedere valoric, au constituit 16 931.0 milioane lei, cu 11.4 la suta mai puțin față de finele anului 2014. Evoluția bancnotelor în circulația monetară din punct de vedere valoric, este prezentată în graficul 2.3.2
Graficul 2.3.3 Evoluția bancnotelor în circulația monetară din punct de vedere cantitativ (milioane bancnote)
Sursa: În baza datelor din raportul anual al Băncii Naționale a Moldovei
Numerarul în bancnote aflat în circulție la finele anului 2015, din punct de vedere cantitativ, conform structurii valorilor nominale, a constituit 231.0 milioane bancnote, cu 10.4 la sută mai puțin decît în anul 2014. Evoluția bancnotelor în circulația monetară din punct de vedere cantitativ, este prezentată în graficul 2.3.3.
Micșorarea cantitativă a bancnotelor în circulație a fost determinata de diminuarea mai însemnată a ponderii bancnotelor de 10 lei, 20 lei, 50 lei și 100 lei în totalul bancnotelor aflate în circulație.
Din punctul de vedere al structurii valorilor nominale, bancnotele, la sfârșitul perioadei de raportare, dețineau, din punct de vedere cantitativ, circa: pentru 1 leu – 80.46 milioane bancnote, 5 lei – 14.42 milioane bancnote, 10 lei – 18.11 milioane bancnote, 20 lei – 12.84 milioane bancnote, 50 lei – 26,84 milioane bancnote, 100 lei – 30.18 milioane bancnote, 200 lei – 42.71 milioane bancnote, 500 lei – 4.04 milioane bancnote și 1000 lei – 1.42 milioane bancnote.
Cap 3. Analiza financiară a activității BNM: realizări și perspective.
În conformitate cu Legea cu privire la Banca Naționala a Moldovei nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 297-300, art.554), obiectivul fundamental al Băncii Naționale a Moldovei este asigurarea și menținerea stabilitatății prețurilor. Atribuțiile de bază ale Băncii Naționale sunt prevazute în Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei. În conformitate cu prevederile legale, operațiunile Băncii Naționale a Moldovei sunt efectuate în scopul promovării și susținerii politicii monetare și valutare în stat, asigurării stabilității sistemului bancar, emisiunii monedei naționale, gestionării rezervelor valutare ale statului, prestarii serviciilor de plată și de emitere a monedei electronice etc. Respectiv, maximizarea profitului din activitatea Băncii Naționale a Moldovei nu constituie un scop în sine și nu poate servi drept impediment în realizarea obiectivului și a atribuțiilor de bază.
Profitul disponibil pentru distribuire
Rezultatul financiar al Băncii Naționale a Moldovei depinde nemijlocit de necesitatea efectuării operațiunilor monetare și valutare în vederea atingerii obiectivului fundamental și îndeplinirii atribuțiilor de bază ale băncii. Evoluția profitului disponibil pentru distribuire, pe parcursul anilor 2013-2015, este reflectata în graficul 3.1
Graficul 3.1: Evoluția profitului disponibil pentru distribuire (mil. lei)
Sursa: Banca Națională a Moldovei
La finele anului 2015, Banca Națională a înregistrat un profit disponibil pentru distribuire în suma de 1,960.89 milioane lei (în 2014: 1,778.73 milioane lei).
În conformitate cu Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 147 din 30 iulie 2015, a fost modificat art. 20 din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.1995, care conform noilor condiții prevede: “La finele anului financiar, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat pentru majorarea capitalului statutar în limitele prevazute la art.19 alin.(3).
Astfel, limita capitalului statutar prevazută la art. 19 alin. (3) din Legea cu privire la Banca Naționala a Moldovei reprezinta 10% din totalul obligațiunilor monetare ale Bancii Naționale.
La situația din 31 decembrie 2015, nivelul capitalului statutar în totalul obligațiunilor monetare a constituit circa 8.88% (la 31 decembrie 2014: 2.67%) și a fost structurat dupa cum urmează 1/3- capital autorizat (902,970 mii lei) și 2/3- fondul general de rezervă (1,805,940 mii lei).
În aceste circumstanțe, pentru 2015, profitul disponibil pentru distribuire a fost alocat integral, la finele anului financiar, pentru majorarea capitalului statutar, în condiț iile și limitele prevazute la art.19 alin. (3) din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei . Astfel, profitul disponibil pentru distribuire nu a fost alocat Bugetului de stat pe motiv ca nivelul capitalului statutar nu atinge limita de 10% prevazută de lege.
Principalii factori cu impact semnificativ asupra profitului disponibil pentru distribuire au fost:
Creșterea veniturilor din gestionarea rezervelor valutare cu circa 740 milioane lei, fiind caracterizată de următoarele evoluții:
– creșterea veniturilor realizate de la operațiuni în valută străină cu circa 754 milioane lei, generată de deprecierea cursului de schimb al MDL față de principalele valute, veniturile fiind înregistrate preponderent datorita vânzărilor de valută;
– micșorarea veniturilor din reevaluarea valorilor mobiliare în valuta străină cu circa 12 milioane lei, ca urmare a reevaluării pozitive a valorilor mobiliare în valută străină la scadență sau la data vânzării;
– micșorarea veniturilor din dobânzi la valori mobiliare și investiții în valută străină cu circa 2 milioane lei, ca urmare a reducerii portofoliului de valori mobiliare ținute pâna la scadență.
2. Majorarea veniturilor din amortizarea scontului la VMS de ținute în portofoliul BNM cu circa 237 milioane lei comparativ cu anul 2014, datorită deținerii în portofoliul BNM a valorilor mobiliare de stat la rate de dobânda mai mari comparativ cu anul 2014.
3 Creșterea veniturilor din dobânzi la creditele acordate și repo cu circa 63 milioane lei, fiind caracterizată de următoarele evoluții:
– majorarea veniturilor din dobânzi la credite pe termen scurt acordate băncilor cu circa 8 milioane lei;
– majorarea veniturilor din dobânzi la operțiunile repo cu circa 58 milioane lei, datorită efectuării operațiunilor repo în volum mai mare și la rate ale dobânzilor mai mari;
– diminuarea veniturilor din dobânzi la creditele overnight cu circa 3 milioane lei, ca urmare a utilizarii mai reduse a facilității de credit overnight de către băncile licențiate;
4. Majorarea cheltuielilor privind dobânzile la rezervele obligatorii ale băncilor cu circa 538 milioane lei comparativ cu anul 2014, ca urmare a majorării normei rezervelor obligatorii în lei moldovenești și a creșterii ratei aplicate la remunerarea rezervelor obligatorii în lei moldovenești.
5. Majorarea cheltuielilor privind amortizarea scontului la certificatele BNM cu circa 63 milioane lei comparativ cu anul 2014, ca urmare a majorării ratei dobânzii la CBN plasate.
6. Majorarea cheltuielilor privind dobânzile la depozitele overnight cu circa 62 milioane lei față de aceea și perioada a anului 2014, influențată atât de creșterea ratelor de dobândă la instrumentele de politica monetară ale BNM, cât și de creșterea soldului mediu zilnic al plasamentelor overnight.
7. Majorarea cheltuielilor aferente monedei naționale cu circa 116 milioane lei față de aceeași perioada a anului 2014, ca rezultat al producerii unui volum mai mare de monedă națională.
8. Majorarea cheltuielilor din diferențele din reevaluarea valorilor mobiliare în valută străină cu circa 25 milioane lei comparativ cu anul 2014, determinata de ajungerea la scadență a unui număr mai mare de valori mobiliare în valuta străină, reevaluate pozitiv în anii precedenți, atît a valorilor mobiliare gestionate de BNM cît și a valorilor mobiliare gestionate de Banca Mondiala în cadrul Acordului de consultanță și management investițional.
Profitul disponibil pentru distribuire, în secțiune pe domeniile de activitate desfășurate de Banca Naționala a Moldovei pe parcursul anului 2015, este prezentat în tabelul 3.1.
Sursa : Banca Națională a Moldovei
Impactul implementării politicii monetare și al activităților ce țin de relațiile cu Guvernul asupra situației financiare ale Băncii Naționale a Moldovei
Banca Naționala a Moldovei a utilizat în continuare instrumente de absorbție a excesului de lichiditate pe parcursul anului 2015. În perioada de referință, soldul mediu zilnic al certificatelor BNM a constituit 783.36 milioane lei (în 2014: 1,623.91 milioane lei). Totodată, cheltuielile de la operațiunile de sterilizare efectuate prin emiterea de certificate ale Băncii Naționale a Moldovei s-au majorat, totalizînd circa 120 milioane lei în 2015 față de circa 57 milioane lei în 2014. Majorarea cheltuielilor privind amortizarea scontului la CBN a fost determinata de creșterea ratei dobînzii la CBN. Astfel, rata medie a dobânzii la CBN plasate în 2015 a constituit 15.45 la sută , în 2014a costituit 3.51 la sută. De asemenea, pe parcursul anului 2015, BNM a efectuat și operațiuni repo, în scopul injectarii de lichiditate pe piața monetara interbancară. Soldul mediu zilnic al operațiunilor repo a însumat 538.73 milioane lei. Astfel, rata medie a dobânzii la operațiunile repo, în anul 2015, a constituit 14.89 la sută , în 2014: 4.12 la sută.
Ansamblul instrumentelor de politică monetară aplicate de Banca Naționala a Moldovei, pe parcursul anului 2015, și activitățile ce țin de relațiile cu Guvernul au generat o pierdere netă de 368.62 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 37,171.99 la sută față de pierderile din anul 2014 (tabelul 3.2).
Tabel 3.2 Rezultatul net din implementarea politicii monetare
Sursa : Banca Națională a Moldovei
Impactul operațiunilor de gestionare a rezervelor valutare ale statului asupra situației financiare a Băncii Naționale a Moldovei
Activele oficiale de rezervă ale statului, deținute de Banca Națională a Moldovei, s-au micșorat la situația din 31 decembrie 2015 față de 31 decembrie 2014 cu 18.54 la sută sau cu circa 399.83 milioane dolari SUA (de la 2,156.63 milioane dolari SUA pînă la 1,756.81 milioane dolari SUA), fiind investite preponderent în instrumente în dolari SUA, euro ți lire sterline. Totodată, pe parcursul anului 2015, s-a înregistrat micșorarea volumul mediu anual al rezervelor internaționale cu 34.47 la sută sau cu circa 920.91 milioane dolari SUA (de la 2,671.83 milioane dolari SUA pînă la 1,750.92 milioane dolari SUA). Veniturile nete aferente gestionării rezervelor valutare și altor operațiuni valutare au constituit 2,577.75 milioane lei, majorînduse cu circa 715 milioane lei față de anul 2014, când acestea au constituit 1,862.38 milioane lei.
La generarea creșterii veniturilor aferente gestionării rezervelor valutare și altor operațiuni valutare au influențat urmatorii factori:
– Deprecierea cursului de schimb al MDL față de principalele valute, în anul 2015, a constituit 25.89 la sută față de USD, 13.06 la sută față de EUR și 20.02 la sută față de GBP;
– Înregistrarea veniturilor datorită reevaluării pozitive la data scadenței și la data vînzării valorilor mobiliare gestionate de Banca Națională a Moldovei și a valorilor mobiliare gestionate de Banca Mondială în cadrul Acordului de consultanță și management investițional.
Impactul operațunilor de gestionare a rezervelor valutare asupra situației financiare a Băncii Naționale a Moldovei este prezentat în tabelul 3.3.
Tabelul 3.3 Rezultatul net obținut în administrarea rezervelor valutare deținute de BNM
Sursa : Banca Națională a Moldovei
Rata medie a profitabilității aferenta gestionării rezervelor valutare pentru anul 2015 a crescut pînă la 1.34 la sută ,2014: 1.11 la sută, datorită majorării ratei medii a profitabilității portofoliului valorilor mobiliare în valuta străină, inclusiv veniturile nete înregistrate din vânzarea valorilor mobiliare, precum și a majorarii ratei medii a profitabilității depunerilor la termen (Graficul 3.2).
Graficul 3.2: Evoluția profitabilității rezervelor valutare în anul 2015 în comparație cu anul 2014
Sursa : Banca Națională a Moldovei
Totodată, rezultatul net înregistrat în 2015 în urma administrării rezervelor valutare a fost determinat, preponderent, de deprecierea cursului de schimb al MDL față de principalele valute, veniturile fiind înregistrate, în mare parte, datorită vînzărilor de valută. De menționat ca, în conformitate cu cele mai bune practici internaționale, precum și cu prevederile Legii cu privire la Banca Naționala a Moldovei, criteriile principale pentru selectarea activelor de rezervă sunt siguranța sumelor de bază și lichiditatea. Astfel, doar dupa asigurarea acestor două criterii, este luată în calcul profitabilitatea instrumentelor în care sunt investite rezervele valutare ale statului.
Evoluția cursului oficial de schimb al leului moldovenesc față de valutele în care sunt deținute rezervele valutare a avut un impact semnificativ asupra situației financiare ale Băncii Naționale a Moldovei. Dinamica acestuia, precum și valorile anuale medii sunt reflectate în tabelul 3.4
Tabelul 3.4: Evoluția cursului oficial de schimb
Sursa : Banca Națională a Moldovei
La finele anului 2015, fluctuațiile cursului valutar au dus la înregistrarea veniturilor nerealizate din diferențe de curs de la reevaluarea stocurilor valutare în marime de circa 2,258.16 milioane lei, iar diminuarea prețurilor la valorile mobiliare în valută străină pe piețele internaționale a generat înregistrarea pierderilor nerealizate din reevaluarea valorilor mobiliare investiționale în marime de circa (28.54) milioane lei. Veniturile nerealizate nu au influențat marimea profitului disponibil pentru distribuire, întrucît, conform Legii cu privire la Banca Naționala a Moldovei, veniturile nerealizate au fost defalcate la conturile respective de rezervă ale veniturilor nerealizate.
La finele anului 2014 au fost înregistrate venituri nerealizate din diferențe de curs de la reevaluarea stocurilor valutare în marime de 2,372.84 milioane lei și venituri nerealizate din reevaluarea valorilor mobiliare investiționale în marime de circa 12.28 milioane lei, care au fost transferate în conturile respective de rezervă.
Capital și rezerve
Activitățile desfășurate de către Banca Națională a Moldovei pe parcursul anului 2015, în scopul îndeplinirii atribuțiilor sale de bază, se răsfrîng asupra structurii bilanțului băncii. Acest fapt este reflectat în tabelul A.32(anexe 2 ).
Situația capitalului și a rezervelor este prezentată în tabelul 3.6.
Tabelul 3.6: Capital și rezerve
Sursa : Banca Națională a Moldovei
La 31 decembrie 2015, la fondul general de rezervă a fost alocată suma de 1,387.94 milioane lei, iar la capitalul autorizat – suma de 572.95 milioane lei, ca rezultat al înregistrării profitului disponibil pentru distribuire în marime de 1,960.89 milioane lei, care a fost utilizat în mărime de 100 la sută, conform Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, pentru majorarea capitalului statutar. Astfel, la data de 31 decembrie 2015, fondul general de rezervă a înregistrat un nivel de 1,805.94 milioane lei, iar capitalul autorizat a constituit 902.97 milioane lei, respectiv, s-a majorat capitalul statutar, însumând 2,708.91 milioane lei.
La situația din 31 decembrie 2015, capitalul și rezervele băncii au constituit 10,289.04 milioane lei, fiind în creștere față de 31 decembrie 2014, în condițiile înregistrării veniturilor nerealizate din diferențe de curs de la reevaluarea stocurilor valutare în mărime de 2,258.16 milioane lei și acoperirii pierderilor nerealizate din reevaluarea valorilor mobiliare investiționale în mărime de (28.54) milioane lei, care au modificat corespunzător conturile respective de rezerve.
Alte rezerve cuprind rezerva veniturilor din reevaluarea valorilor mobiliare de stat care a înregistrat un rezultat total negativ în mărime de (0.86) milioane lei și diferențele pozitive din reevaluarea aurului monetar în sumă de 4.47 milioane lei.
Concluzie
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Banca Nationala a Moldovei Obiective Si Functii (ID: 110672)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.