Autoritatea Electorala Permanenta Si Rolul Acesteia In Exercitarea Dreptului DE Vot
AUTORITATEA ELECTORALA PERMANENTA SI ROLUL ACESTEIA IN EXERCITAREA DREPTULUI DE VOT
CUPRINS
ARGUMENT…………………………………………………………………………………………………………………..4
CAPITOLUL 1. AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ
Istoricul Autorității Electorale Permanente……………………………………………………………………7
Misiunea Autorității Electorale Permanente si cadrul legal de functionare………………………..8
Funcțiile Autorității Electorale Permanente………………………………………………………………….13
Atribuțiile Autorității Electorale Permanente……………………………………………………………….14
Prioritati strategice pe termen mediu ale Autorității Electorale Permanente …………………….17
CAPITOLUL 2. DREPTUL LA VOT IN SISTEMUL CONSTITUȚIONAL ROMÂNESC, DREPT FUNDAMENTAL CETĂȚENESC
Precizări esențiale referitoare la drepturile civile si politice…………………………………………….23
Conținutul si limitele dreptului la vot, drept exclusiv politic…………………………………………..24
Votul cenzitar…………………………………………………………………………………………………25
Sufragiul intelectual………………………………………………………………………………………..25
Excluderea de la vot a anumitor categorii de cetățeni………………………………………….26
Votul universal……………………………………………………………………………………………….26
Alegerile libere……………………………………………………………………………………………….27
Corelatia între exercițiul dreptului la vot cu reprezentarea la nivelul Parlamentului. Sistemul electoral……………………………………………………………………………………………………………………30
Scrutinul majoritar………………………………………………………………………………………….31
Reprezentarea proportionala…………………………………………………………………………….32
Metode de transformare a voturilor in mandate…………………………………………………..33
Scrutinul in circumscriptii uninominale……………………………………………………………..35
Scrutinele mixte……………………………………………………………………………………………..36
Aspecte teoretice și istorice legate de evoluția constituțională a dreptului de a alege…………37
Dreptul de a vota reprezentanți în Parlamentul României……………………………………………….43
Alegerea Presedintelui României…………………………………………………………………………………50
Dreptul de a vota reprezentanții în consiliile locale și județene, primarii în comune și orașe și președinții consiliilor județene…………………………………………………………………………………….51
Dreptul de a vota reprezentanți în Parlamentul European……………………………………………….56
CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ PRIVIND ROLUL AUTORITĂȚII ELECTORALE PERMANENTE IN EXERCITAREA DREPTULUI DE VOT ÎN ANUL ELECTORAL 2014
Elaborarea, avizarea și adoptarea actelor normative……………………………………………………….59
Administrarea registrului electoral………………………………………………………………………………69
Administrarea Registrului electoral…………………………………………………………………..69
Suport tehnic pentru tipărirea listelor electorale permanente și a copiilor de pe acestea…………………………………………………………………………………………………………..71
Controlul respectării dispozițiilor legale incidente în domeniu……………………………..72
Alte operațiuni efectuate de autoritatea electorală permanentă……………………………..73
Activități de control și îndrumare electoral…………………………………………………………………..75
Activitatea de control electoral…………………………………………………………………………75
Activitatea de îndrumare………………………………………………………………………………….78
Informarea alegătorilor ……………………………………………………………………………………………..81
CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………………….87
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………….89
ARGUMENT
Alegerile înseamnă un examen pentru democratie, pe care îl sustin, deopotrivă, alegătorii, candidatii și autorităile. Iar acest examen poate fi promovat cu succes dacă procesul electoral este validat ca fiind corect, transparent și bine gestionat. Dat fiind faptul că, dintre toti actorii implicai în alegeri, cetătenii detin rolul principal, cred că una dintre obligatiile Autoritătii Electorale Permanente este să încurajeze participarea la vot. Cetătenii trebuie să conștientizeze că, prin exercitarea dreptului la vot, fiecare decide viitorul tuturor. Una dintre misiunile importante ale AEP este să ofere informatii celor chemati la urne, astfel încât aceștia să voteze în cunoștintă de cauză și să considere procesul electoral o îndatorire civică.
Lucrarea este structurata in 3 capitole, primul fiind destinat prezentarii Autoritătii Electorale Permanente, a carui misiune este de a asigurara si imbunatati cadrul legal si organizatoric al alegerilor si al oricaror alte consultari, la nivel national sau local, precum si al finantarii partidelor politice, in concordanta cu instrumentele juridice de drept international, acquis-ul comunitar si dispozitiile constitutionale.
In continuare, am prezentat atributiile si functiile Autoritătii Electorale Permanente dinte care cele mai importate sunt cele de informare, prin care se asigură transmiterea de informații corecte privind procesele electorale către alegători, autorități și organisme publice, precum și partide politice si de educare, prin care se realizează instruirea alegătorilor și se încurajează exercitarea drepturilor electorale.
Lucrarea, în al doilea capitol, intitulat "Dreptul la vot in sistemul constituțional românesc, drept fundamental cetățenesc", vine să dezvolte problematica dreptului la vot, ca drept fundamental cetățenesc prin explicarea în detaliu a conceptului de drepturi civile si politice, în lumina Pactului Internațional al Drepturilor Civile și Politice, document international care, asa cum se stie, spre deosebire de Declarația Universală a Drepturilor Omului, consacră mai multe drepturi și le acordă totodată o specificitate mai mare. In acest context, am descries conținutul si limitele dreptului la vot, ca drept exclusiv politic, si am facut succinte precizari referitoare la modalitatile dreptului de vot, respectiv, votul cenzitar, sufragiul intelectual, alegerile libere si votul universal. Tot aici am considerat că este util sa fac referire si la situatiile si conditiile in care intervine excluderea de la vot a anumitor categorii de cetățeni.
De asemenea, am facut o prezentare completă a modului de transformare a voturilor in mandate, ceea ce inseamna de fapt, corelatia intre dreptul la vot si reprezentarea cetatenilor la nivelul Parlamentului urmare a exercitiului acestui drept, in cadrul diferitelor sisteme electorale. Prin urmare am realizat o prezentare a scrutinului majoritar, a reprezentarii proportionale si a scrutinului in circumscriptii uninominale. De asemenea, am facut referire in acest context și la scrutinele mixte.
In partea a doua al celui de-al doilea capitol, am prezentat o expunere detaliată, în primul rând, a dreptului de a alege reprezentanți în Parlamentul României, unde am procedat la o abordare succinta dar riguroasă, din perspectivă juridico-administrativă – materială și procedurală -, a fiecărei componente a procesului electoral, respectiv, titularii dreptului de vot, inscrierea si radierea in registrul electoral, dovada calitatii de alegator, regulile privind desfasurarea operatiunilor de votare, accesul alegătorilor în sala de vot. În mod evident, o atenție deosebită am acordat noțiunii de recurs electoral și am arătat situatiile in care titularii dreptului de a alege pot formula contestatii la diferite organe competente ori de cate ori considera ca a avut loc o incalcare a drepturilor lor.
În succesiunea explicațiilor de ordin procedural privind dreptul la vot in sistemul electoral românesc, am realizat o descriere a procedurilor specifice alegerii Presedintelui Romaniei, astfel cum sunt reglementate acestea prin dispozitiile art. 81 din Constitutia Romaniei si ale Legii nr 370/2004, astfel cum a fost modificata prin O.U.G. nr. 77/2004.
In continuare, am abordat problema alegerii reprezentanților cetatenilor în cadrul autorităților administrației publice locale, respectiv, consiliile locale si judetene, primarii in commune si orase, precum si presedintii consiliilor judetene si am explicat dreptul de a vota reprezentanți in Parlamentul European.
Cel de-al treilea capitol prezinta un studiu de caz privind rolul Autoritătii Electorale Permanente in exercitarea dreptului la vot la alegerile din anul 2014 pentru Parlamentul European si pentru Presedintele Romaniei. Astfel, a vorbit mai intai despre cum au fost elaborate, avizate si adoptate actele normative necesare unei bune desfasurari ale alegerilor, despre cum a elaborat Autoritătea Electorala Permanenta registrul electoral si suportul tehnic oferit de aceasta la tiparirea listelor electorale permanente si despre modul in care au fost informati alegatorii despre dreptul acestora la vot.
Am incheiat lucrarea cu concluziile mele privind rolul Autoritătii Electorale Permanente in exercitarea dreptului la vot.
CAPITOLUL 1.
AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ
Istoricul Autorității Electorale Permanente
Înființarea Autorității Electorale Permanente a reprezentat un moment de referință în procesul dezvoltării instituțiilor publice din România în măsură să contribuie la funcționarea statului de drept și consolidarea democrației. Ea a apărut ca o consecință firească a perfecționării cadrului normativ de organizare și desfășurare a alegerilor și a importanței acordate domeniului electoral.
Într-o societate democratică, alegerile constituie elementul cheie al participării politice a cetățenilor la selecția, promovarea și controlul asupra reprezentanților aleși în cadrul autorităților publice locale și în Parlament. Realizarea unui corp politic stabil și democratic este o acțiune dificilă și de durată. Progresul democrației se reflectă în creșterea atașamentului cetățenilor față de valorile și instituțiile democratice. În ansamblul instituțiilor legislative, guvernamentale și administrative era nevoie de un organism autonom, funcționând la standarde de înalt profesionalism care să asigure continuitatea în exercitarea activităților electorale, știut fiind faptul că atribuțiile Biroului Electoral Central și ale birourilor electorale județene încetau imediat după terminarea alegerilor. La înființarea Autorității Electorale Permanente au fost valorizate constatările și concluziile rezultate din analizele proceselor electorale din anul 1990 până la revizuirea Constituției din anul 2003, precum și reglementările din țările cu tradiție în domeniul electoral.
Autoritatea Electorală Permanentă își are temeiul în art. 73 alin. (3), lit. a) din Constituție, dezvoltat prin prevederile Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului și a Regulamentului de organizare și funcționare, cu modificările și completările ulterioare. În conformitate cu atribuțiile sale, Autoritatea Electorală Permanentă asigură aplicarea unitară, la nivel național, a legislației electorale și logistica necesară pentru exercitarea dreptului de vot în condiții optime. Pe lângă atribuții de natură legislativă și logistică, Autoritatea Electorală Permanentă are și o importantă component educativă, vizând înțelegerea mecanismelor democrației și a semnificației votului, afirmarea unei culturi a participării cetățenilor la viața politică.
Construirea unei instituții și aducerea sa în stare funcțională necesită un efort deosebit, marcat de dificultățile inerente debutului. Raportul prezintă în detaliu problemele care au stat în atenția instituției în virtutea atribuțiilor sale, precum și dificultățile cu care s-a confruntat. Depășind aceste dificultăți, Autoritatea Electorală Permanentă se prezintă, la 12 ani de la înființare, ca o instituție publică modernă și funcțională, care și-a dobândit un statut distinct, recunoscut pe plan intern și internațional.
Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică și cu competență generală în materie electorală, care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, cu respectarea Constituției, a legii și a standardelor internaționale și europene în materie. Autoritatea Electorală Permanentă își desfășoară activitatea cu respectarea principiilor independenței, imparțialității, legalității, transparenței, eficienței, profesionalismului, responsabilității, sustenabilității, predictibilității și legitimității.
Misiunea Autorității Electorale Permanente si cadrul legal de functionare
Autoritatea Electorala Permanenta este o institutie administrativa autonoma fundamentala a statului roman care urmareste:
– asigurarea si imbunatatirea constanta a cadrului legal si organizatoric al alegerilor si al oricaror alte consultari, la nivel national sau local, precum si al finantarii partidelor politice, in concordanta cu instrumentele juridice de drept international, acquis-ul comunitar si dispozitiile constitutionale;
– aplicarea unitara, pe intreg cuprinsul tarii, a dispozitiilor legale din domeniul electoral si al finantarii partidelor politice si controlul indeplinirii atributiilor si sarcinilor care revin celorlalte autoritati publice cu atributii in domeniu;
– educarea electoratului si a celorlalti participanti la alegeri;
– reprezentarea in plan extern a statului roman ca principal vector de imagine al acestuia in ceea ce priveste gradul de democratizare al Romaniei, masurat prin modul de exercitare a drepturilor electorale, egalitatea de sanse in competitia politica si transparenta in finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale.
Cadrul legal de functionare:
Art. 100 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente prevede:
– Autoritatea Electorala Permanenta este o institutie administrativa autonoma cu personalitate juridica si cu competenta generala in materie electorala, care are misiunea de a asigura organizarea si desfasurarea alegerilor si a referendumurilor, precum si finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, cu respectarea Constitutiei, a legii si a standardelor internationale si europene in materie;
– Autoritatea Electorala Permanenta isi desfasoara activitatea cu respectarea principiilor independentei, impartialitatii, legalitatii, transparentei, eficientei, profesionalismului, responsabilitatii, sustenabilitatii, predictibilitatii si legitimitatii.
Art. 103 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente prevede:
(1) Autoritatea Electorala Permanenta exercita urmatoarele atributii principale:
elaboreaza propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfasurarii alegerilor, pe care le transmite spre insusire Guvernului si autoritatilor administratiei publice locale, si urmareste modul de indeplinire a propunerilor;
urmareste modul de delimitare a sectiilor de votare, de stabilire a localurilor sectiilor de vot si a sediilor birourilor electorale;
urmareste realizarea din timp a dotarilor specifice sectiilor de votare: urne si cabine tipizate, stampile, tusiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot si altele asemenea; controleaza modul de pastrare a acestora intre perioadele electorale;
urmareste modul de asigurare a fondurilor necesare realizarii esalonate, din timp, a logisticii necesare desfasurarii procesului electoral;
monitorizeaza securitatea sectiilor de votare, a buletinelor de vot si a celorlalte documente si materiale specifice perioadei electorale;
monitorizeaza intocmirea si tiparirea listelor electorale permanente; monitorizeaza si controleaza actualizarea Registrului electoral;
administreaza Registrul electoral si Registrul sectiilor de votare;
controleaza si monitorizeaza indeplinirea sarcinilor care revin autoritatilor publice si altor organisme in pregatirea si organizarea proceselor electorale;
asigura, in limita competentelor sale, aplicarea unitara a dispozitiilor legale referitoare la organizarea alegerilor si a referendumurilor;
elaboreaza studii si propuneri vizand imbunatatirea sistemului electoral, pe care le da publicitatii si le prezinta autoritatilor publice, partidelor politice, precum si organizatiilor neguvernamentale interesate;
prezinta Parlamentului, in maximum 3 luni de la incheierea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, pentru Presedintele Romaniei, pentru Parlamentul European si pentru autoritatile administratiei publice locale sau a unui referendum national, un raport asupra organizarii si desfasurarii alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzand referiri la participarea la scrutin, modul de desfasurare a acestuia, abaterile si neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate si rezultatul consultarii; raportul se da publicitatii sub forma unei carti albe;
implementeaza programe de informare si educare a alegatorilor asupra sistemului electoral romanesc si asupra respectarii deontologiei electorale si asigura popularizarea acestora;
organizeaza programe specifice de instruire si formare profesionala in materie electorala pentru personalul autoritatilor si institutiilor, cu atributii in organizarea si desfasurarea alegerilor, precum si pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale si operatori de calculator in sectiile de votare;
elaboreaza programe si stabileste proceduri unitare privind exercitarea dreptului de vot de catre persoanele cu dizabilitati si asigura popularizarea acestora;
elaboreaza proiectul bugetului propriu, care se aproba prin legea bugetului de stat;
intocmeste lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul National de Statistica, care participa la centralizarea, prelucrarea datelor si constatarea rezultatelor alegerilor;
coordoneaza sistemul informational electoral national;
achizitioneaza, in conditiile legii, aplicatiile si/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votarii;
elaboreaza si supune Guvernului spre aprobare, impreuna cu Ministerul Afacerilor Interne, data alegerilor si calendarul actiunilor din cuprinsul perioadei electorale;
elaboreaza si supune Guvernului spre aprobare, impreuna cu Ministerul Afacerilor Interne, proiectele de hotarari specifice bunei organizari si desfasurari a alegerilor;
elaboreaza proiecte de acte normative pentru imbunatatirea si perfectionarea sistemului electoral romanesc, pe care le supune Guvernului spre analiza si exercitare a dreptului de initiativa legislativa;
prezinta Guvernului spre aprobare, impreuna cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Afacerilor Interne, proiectul hotararii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea si desfasurarea alegerilor;
certifica spre neschimbare, cu 10 zile inainte de data alegerilor, aplicatiile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votarii si le pune la dispozitia partidelor politice si organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale inscrise in competitia electorala, la cererea scrisa a acestora;
face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare si desfasurare a alegerilor partiale pentru autoritatile administratiei publice locale si sprijina organizarea acestora;
vegheaza la respectarea legii privind organizarea si desfasurarea referendumurilor locale;
asigura aplicarea legislatiei privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale;
organizeaza conferinte, seminare si congrese nationale si internationale in domeniul sau de activitate;
asigura transparenta cheltuielilor efectuate pentru organizarea si desfasurarea alegerilor si referendumurilor.
(2) Autoritatea Electorala Permanenta prezinta Parlamentului anual un raport asupra activitatii sale, conform legii.
(3) Autoritatea Electorala Permanenta indeplineste orice alte atributii prevazute de lege. Art. 2 alin. (1) si alin. (2) lit. a), c), f) – i) din Hotararea birourilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului nr. 2/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritatii Electorale Permanente, cu modificarile si completarile ulterioare
„(1) Autoritatea are misiunea de a asigura organizarea si desfasurarea alegerilor si a referendumurilor, precum si finantarea partidelor politice, cu respectarea Constitutiei, a legii si a standardelor internationale in materie.
(2) Pentru indeplinirea misiunii prevazute la alin. (1), Autoritatea exercita urmatoarele functii:
de strategie, prin care se asigura stabilirea obiectivelor sectoriale din domeniul sau de activitate;
de reglementare, prin care se asigura elaborarea si supunerea spre aprobare a cadrului normativ privind domeniul sau de activitate, precum si elaborarea si aprobarea actelor normative proprii;
de management, prin care se asigura organizarea si coordonarea activitatilor si resurselor necesare pentru derularea proceselor electorale;
de autoritate de stat, prin care asigura aplicarea unitara a legislatiei in domeniul sau de activitate;
de control, prin care se realizeaza verificarea respectarii legii si aplicarea sanctiunilor prevazute de lege, unde este cazul;
de informare, prin care se asigura transmiterea de informatii corecte privind procesele electorale catre alegatori, autoritati si organisme publice, precum si partide politice;
de educare, prin care se realizeaza instruirea alegatorilor si se incurajeaza exercitarea drepturilor electorale;
de instruire, prin care se transmit competente profesionale persoanelor implicate in organizarea si desfasurarea proceselor electorale;
de reprezentare a statului roman in domeniul sau de activitate, in plan intern si extern.
In cursul anului 2015 au intervenit modificari legislative importante, dintre care amintim: Adoptarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, pentru modificarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, precum si adoptarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente au adus noi atributii in sarcina institutiei.
Dintre atributiile importante care au caracter de permanenta mentionam: – gestionarea corpul expertilor electorali (art.16 alin. (13);
– administrarea Registrului electoral si Registrul sectiilor de votare (art. 103 alin. 1 lit. g); – controlul si monitorizarea indeplinirii sarcinilor care revin autoritatilor publice si altor organisme in pregatirea si organizarea proceselor electorale (art. 103 alin. 1 lit. h);
– coordonarea sistemului informational national (art. 103 alin. 1 lit. q);
Gestionarea Corpului expertilor electorali, implementarea si gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal, selectia si desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale sectiilor de votare necesita, conform art.103 alin (1) lit.m), organizarea de programe specifice de instruire si formare profesionala in materie electorala pentru personalul autoritatilor si institutiilor, cu atributii in organizarea si desfasurarea alegerilor, precum si pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale si operatori de calculator in sectiile de votare.
Prin intrarea in vigoare a Legii nr. 113/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale au fost introduse atributii noi in sarcina Autoritatii Electorale Permanente, una dintre acestea fiind rambursarea in termen de 90 de zile catre partidele politice, aliantele politice, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar in cel mult 30 de zile de la data tuturor tipurilor de alegeri, sumele aferente cheltuielilor efectuate in toate circumscriptiile electorale, precum si cele efectuate la nivel central, in cazul in care partidul politic, alianta politica, alianta electorala sau organizatia cetatenilor apartinand minoritatilor nationale a obtinut un anumit procent din voturile valabil exprimate, stabilit de lege pentru diferite tipuri de alegeri.
Funcțiile Autorității Electorale Permanente
Conform Regulamentului privind organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, AEP are următoarele funcții:
• de strategie, prin care se asigură stabilirea obiectivelor sectoriale din domeniul său de activitate;
• de reglementare, prin care se asigură elaborarea și supunerea spre aprobare a cadrului normativ necesar realizării atribuțiilor strategice în materie electorală, precum și elaborarea și aprobarea de normative și prescripții tehnice, obligatorii pentru toate organismele și autoritățile cu atribuții electorale;
• de management, prin care se asigură organizarea și coordonarea activităților și resurselor necesare pentru derularea proceselor electorale;
• de autoritate de stat, prin care se realizează urmărirea și asigurarea aplicării pe întreg cuprinsul țării a reglementărilor specifice sistemului electoral, precum și a celor stabilite pentru modernizarea și conectarea acestora la sistemele electorale din țările Uniunii Europene;
• de control, prin care se realizează verificarea respectării legii și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege, unde este cazul;
• de informare, prin care se asigură transmiterea de informații corecte privind procesele electorale către alegători, autorități și organisme publice, precum și partide politice;
• de educare, prin care se realizează instruirea alegătorilor și se încurajează exercitarea drepturilor electorale;
• de instruire, prin care se transmit competențe profesionale persoanelor implicate în organizarea și desfășurarea proceselor electorale;
• de reprezentare, pe plan intern și extern, a statului român, în materie electorală.
Atribuțiile Autorității Electorale Permanente
Potrivit Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, AEP are următoarele atribuții:
• elaborează propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfășurării alegerilor, pe care le transmite spre însușire Guvernului și autorităților administrației publice locale, și urmărește modul de îndeplinire a propunerilor;
• urmărește modul de delimitare a secțiilor de votare, de stabilire a localurilor secțiilor de vot și a sediilor birourilor electorale;
• urmărește realizarea din timp a dotărilor specifice secțiilor de votare: urne și cabine tipizate, ștampile, tușiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot și altele asemenea; controlează modul de păstrare a acestora între perioadele electorale;
• urmărește modul de asigurare a fondurilor necesare realizării eșalonate, din timp, a logisticii necesare desfășurării procesului electoral;
• monitorizează securitatea secțiilor de votare, a buletinelor de vot și a celorlalte documente și materiale specifice perioadei electorale;
• monitorizează întocmirea și tipărirea listelor electorale permanente; monitorizează și controlează actualizarea Registrului electoral;
• administrează Registrul electoral și registrul secțiilor de votare;
• controlează și monitorizează îndeplinirea sarcinilor care revin autorităților publice și altor organisme în pregătirea și organizarea proceselor electorale;
• asigură, în limita competențelor sale, aplicarea unitară a dispozițiilor legale referitoare la organizarea alegerilor și a referendumurilor;
• elaborează studii și propuneri vizând îmbunătățirea sistemului electoral, pe care le dă publicității și le prezintă autorităților publice, partidelor politice, precum și organizațiilor neguvernamentale interesate;
• prezintă Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, pentru Președintele României, pentru Parlamentul European și pentru autoritățile administrației publice locale sau a unui referendum național, un raport asupra organizării și desfășurării alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul de desfășurare a acestuia, abaterile neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate și rezultatul consultării; raportul se dă publicității sub forma unei Cărți Albe;
• implementează programe de informare și educare a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc și asupra respectării deontologiei electorale și asigură popularizarea acestora;
• organizează programe specifice de instruire și formare profesională în materie electorală pentru personalul autorităților și instituțiilor, cu atribuții în organizarea și desfășurarea alegerilor, precum și pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale și operatori de calculator în secțiile de votare;
• elaborează programe și stabilește proceduri unitare privind exercitarea dreptului de votul de către persoanele cu dizabilități și asigură popularizarea acestora;
• elaborează proiectul bugetului propriu, care se aprobă prin legea bugetului de stat;
• întocmește lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Național de Statistică, care participă la centralizarea, prelucrarea datelor și constatarea rezultatelor alegerilor;
• coordonează sistemul informațional electoral național;
• achiziționează, în condițiile legii, aplicațiile și/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;
• elaborează și supune Guvernului, spre aprobare, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, data alegerilor și calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale;
• elaborează și supune Guvernului, spre aprobare, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, proiectele de hotărâri specifice bunei organizări și desfășurări a alegerilor;
• elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătățirea și perfecționarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză și exercitare a dreptului de inițiativă legislativă;
• prezintă Guvernului, spre aprobare, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Interne, proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor;
• certifică spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, aplicațiile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării și le pune la dispoziție partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale înscrise în competiția electorală, la cererea scrisă a acestora;
• face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare și desfășurare a alegerilor parțiale pentru autoritățile administrației publice locale și sprijină organizarea acestora;
• veghează la respectarea legii privind organizarea și desfășurarea referendumurilor locale;
• asigură aplicarea legislației privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;
• organizează conferințe, seminarii și congrese naționale și internaționale în domeniul său de activitate;
• asigură transparența cheltuielilor efectuate pentru organizarea și desfășurarea alegerilor și referendumurilor.
• Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului anual un raport asupra activității sale, conform legii.
Prioritati strategice pe termen mediu ale Autorității Electorale Permanente
La stabilirea prioritatilor strategice, precum si a actiunilor necesare pentru indeplinirea acestora Autoritatea Electorala Permanenta are in vedere, in primul rand, ciclicitatea procesului electoral. In ceea ce priveste perioada 2016-2019, au fost stabilite urmatoarele prioritati strategice:
– Pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor locale si parlamentare, in conformitate cu noile prevederi legale, respectiv Legea nr. 113/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, pentru modificarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, precum si Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente;
– Dezvoltarea, testarea si implementarea Registrului electoral pentru alegerile la termen care vor avea loc in anul 2016;
– Dezvoltarea aplicatiilor informatice necesare Biroului Electoral Central pentru centralizarea si stabilirea rezultatelor alegerilor, cercetarea si dezvoltarea privind parametrizarea acestuia;
– Realizarea unei baze de date incluzand persoanele ce pot fi desemnate ca presedinti ai birourilor electorale ale sectiilor de votare si ca loctiitori ai presedintilor ai birourilor electorale in scopul formarii acestora;
– Modernizarea si imbunatatirea conditiilor de organizare si desfasurare a operatiunilor electorale, realizarea unor proiecte-tip pentru logistica necesara derularii votarii (cabine, urne etc);
– Actualizarea numerotarii si delimitarii colegiilor uninominale si a sectiilor de votare;
– Participarea la actiuni de documentare externa organizate de organisme internationale de specialitate.
De la infiintarea sa prin Legea nr. 268/2003, atributiile Autoritatii Electorale Permanente s-au triplat prin acte normative succesive: Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonantele de urgenta ale Guvernului nr. 1/2007, 8/2007, 9/2007, 20/2008, 32/2008, 36/2008, 97/2008, 11/2009, 55/2009 si 95/2009.
In cursul anului 2015 au intervenit modificari legislative importante, care vor aduce elemente de noutate in procesul de organizare si desfasurare a alegerilor care vor avea loc in anul 2016, dar si in functionarea Autoritatii Electorale Permanente.
Principalele rezultate obtinute in anul 2015 de catre Autoritatea Electorala Permanenta sunt urmare a eforturilor si initiativelor pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor care vor avea loc in anul 2016.
Activitatile desfasurate se incadreaza pe multiple planuri: legislativ, procedural, logistic, organizatoric, informational si educational-civic si sunt reflectate in Rapoartele inaintate celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei. In procesul de fundamentare a bugetului s-au avut in vedere prioritatile strategice si actiunile necesare pentru indeplinirea acestora generate in primul rand de ciclicitatea procesului electoral.
In ceea ce priveste perioada 2016 – 2019, au fost stabilite prioritati strategice; dintre acestea subliniem cele demarate in anii anteriori, cu regim de noutate, si care trebuiesc continuate:
– Modificarea Registrului electoral, in asa fel incat sa fie utilizat la toate tipurile de alegeri. Aceste modificari sunt de natura a permite utilizarea acestuia la toate tipurile de alegeri nu doar la alegerile parlamentare asa cum era prevazut initial in Legea nr.35/2008. Principalele masuri care se impun a fi aplicate:
Consolidarea hardware a Registrului Electoral si implementarea de mecanisme de recuperare a datelor si continuare a activitatii in caz de dezastre (Load balancing/Disaster Recovery and Business Continuity)
Implementarea unui mediu de test si instruire pentru Registrul Electoral
Asigurarea de asistenta tehnica si mentenanta pentru toate componentele sistemului
– Indrumarea participantilor la procesul electoral, controlul autoritatilor cu atributii in materie electoral.
Adoptarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, pentru modificarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, precum si adoptarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente au adus noi atributii in sarcina institutiei. Dintre atributiile importante care au caracter de permanenta mentionam:
gestionarea corpul expertilor electorali (art.16 alin. (13);
administrarea Registrului electoral si Registrul sectiilor de votare (art. 103 alin. 1 lit. g);
controlul si monitorizarea indeplinirii sarcinilor care revin autoritatilor publice si altor organisme in pregatirea si organizarea proceselor electorale (art. 103 alin. 1 lit. h);
coordonarea sistemului informational national (art. 103 alin. 1 lit. q);
Gestionarea Corpului expertilor electorali, implementarea si gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal, selectia si desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale sectiilor de votare necesita, conform art.103 alin.(1) lit.m), organizarea de programe specifice de instruire si formare profesionala in materie electorala pentru personalul autoritatilor si institutiilor, cu atributii in organizarea si desfasurarea alegerilor, precum si pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale si operatori de calculator in sectiile de votare.
Noi sarcini pentru Departamentul de control al finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale din cadrul Autoritatii Electorale Permanente, atribuite prin Legea nr. 113/2015 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, republicata, respectiv:
– alocarea codului unic de identificare al competitorilor electorali;
– inregistarea si pastrarea evidentei fondurilor obtinute de partidele politice in afara campaniei electorale care au fost transferate in conturile bancare de campanie deschise la nivel central; – inregistrarea si pastrarea evidentei contributiilor pentru campania electorala;
– inregistrarea rapoartelor detaliate ale veniturilor si cheltuielilor electorale, a cuantumului datoriilor inregistrate ca urmare a campaniei electorale, insotite de declaratiile privind sursa de provenienta a contributiilor;
– inregistrarea si pastrarea evidentei raportarilor trimestriale ale partidelor politice si a candidatilor independenti, privind stadiul achitarii inregistrate in campania electorala pana la data achitarii integrale a acestora;
– controlul finantarii campaniei electorale pentru competitorii electorali care nu au atins pragul de 3% din voturile valabil exprimate in nicio circumscriptie electorala;
– controlul finanatrii campaniei electorale pentru competitorii electorali care au atins pragul de 3% din voturile valabil exprimate la nivel national sau numai in anumite circumscriptii electorale si rambursarea cheltuielilor efectuate in campania electorala;
– inregistrarea si pastrarea evidentei copiilor dupa rapoartele de audit intocmite in urma auditarii situatiilor financiare anuale intocmite de partidele politice care primesc subventii de la bugetul de stat;
– inregistrarea si pastrarea evidentei rapoartelor detaliate ale veniturilor si cheltuielilor realizate in anul precedent de catre partidele politice;
– inregistrarea si pastrarea evidentei situatiilor financiare anuale ale partidelor politice;
– pastrarea registrului fiscal al partidelor politice;
– pastrarea registrului fiscal al candidatilor independent.
Obiective pe termen lung
– Autoritatea Electorala Permanenta trebuie sa defineasca si sa implementeze conceptul de management al operatiunilor electorale;
– Autoritatea Electorala Permanenta trebuie sa asigure modernizarea modului de organizare a evenimentelor electorale si implementarea instrumentelor necesare;
– Autoritatea Electorala Permanenta trebuie sa asigure conlucrarea cu toti factorii activi ai societatii civile si mediului educational si academic;
– Autoritatea Electorala Permanenta trebuie sa devina principal integrator si furnizor al datelor si informatiilor electorale;
– Autoritatea Electorala Permanenta trebuie sa asigure centrul operational al procesului electoral;
– Autoritatea Electorala Permanenta trebuie sa devina principal furnizor de instrumente necesare organizarii si desfasurarii consultarilor electorale;
– Autoritatea Electorala Permanenta trebuie sa devina un centru regional de excelenta in ceea ce priveste managementul electoral, studiile electorale, promotor al drepturilor si libertatilor cetatenesti;
– Autoritatea Electorala Permanenta trebuie sa devina integrator al procesului de dezbatere publica privind domeniul electoral.
Obiective concrete pe termen mediu si scurt
1. Initierea si elaborarea unor studii privind cerintele de formare si perfectionare ale angajatilor din cadrul Autoritatii Electorale Permanente (centrala, filiale si birouri teritoriale);
2. crearea unei reviste pe management electoral a Autoritatii recunoscute CNCSIS care sa cuprinda articole in domeniul electoral, drepturilor omului, administratie publica care sa fie elaborate atat de experti in domeniu cat si de cadre universitare;
3. Initierea unor programe de formare si perfectionare care sa se desfasoare in cadrul universitatilor partenere precum si in cadrul asociatiilor si fundatiilor cu care colaboram.
Imbunatatirea reprezentarii in plan extern a statului roman ca principal vector de imagine al acestuia in ceea ce priveste gradul de democratizare al Romaniei, masurat prin modul de exercitare a drepturilor electorale, egalitatea de sanse in competitia politica si transparenta in finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale nu se poate realiza decat prin continuarea proiectelor deja derulate, dintre care amintim:
Programul de training electoral BRIDGE
Schimbul de experienta realizat in colaborare cu Centrul International pentru Training Electoral si Cercetare
Institutul Federal Electoral din Mexic
Participarea Autoritatii Electorale Permanente la conferinte si reuniuni internationale
Participarea Autoritatii Electorale Permanente la activitati de monitorizare/observare a alegerilor din alte state
Participarea Autoritatii Electorale Permanente la actiuni de asistenta electorala de scurta sau lunga durata
Organizarea celei de a 13-a Conferinta Anuala Europeana a Organismelor de Management electoral a Comisiei de la Venetia.
Mentionam ca Autoritatea Electorala Permanenta nu indeplineste si calitatea de Autoritate de management, Organism intermediar/Operator de program sau Beneficiar pentru programele aferente Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, Politicilor Agricole Comune si de Pescuit, precum si altor facilitati si instrumente postaderare.
CAPITOLUL 2. DREPTUL LA VOT IN SISTEMUL CONSTITUȚIONAL ROMÂNESC, DREPT FUNDAMENTAL CETĂȚENESC
2.1. Precizări esențiale referitoare la drepturile civile si politice
Drepturile politice sunt înscrise în constituții și legi si au ca obiect, în exclusivitate, participarea cetățenilor la guvernare. Asa cum antamam, Pactul privind Drepturile Civile și Politice, spre deosebire fata de Declarația Universală a Drepturilor Omului, consacră mai multe drepturi și le acorda totodata o specificitate mai mare.
În chiar Preambulul sau, in Pact se precizează că „idealul ființei umane libere, bucurându-se de libertățile civile și politice și eliberată de teamă și mizerie, nu poate fi realizat decât dacă sunt create condiții care să permită fiecăruia să se folosească de drepturile economice, sociale și culturale precum și de drepturile sale civile și politice”.
In principal, Pactul, consacra dreptul la viață, interzicerea torturii, pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante, interzicerea sclaviei, comerțului cu sclavi și a muncii forțate, dreptul omului la libertate și securitatea persoanei, dreptul fiecărui om la libera circulație și de a-și alege liber reședința, egalitatea în fața tribunalului și curților de justiție, interzicerea amestecului arbitrar sau ilegal în viața particulară a omului, în aceea a familiei sale, în domiciliul și corespondența sa, ca și să i se aducă atingeri ilegale onoarei și reputației sale.
De asemenea, sunt instituite, dreptul omului la libertatea de gândire, de conștiință și religioasă, dreptul la întruniri pașnice dreptul oricarui copil, fără nici o discriminare, la ocrotire din partea familiei sale, a societății și statului.
Totodata, Pactul contine prevederi referitoare la dreptul persoanelor care aparțin unor minorități etnice, religioase sau lingvistice de a avea, în comun cu ceilalți membri ai grupului lor, propria lor viață culturală, de a profesa și practica propria religie și de a folosi propria lor limbă.
In ceea ce priveste drepturile exclusiv politice, Pactul Internațional al Drepturilor Civile și Politice, stabileste, prin art. 25, ca, „orice cetatean are dreptul si posibilitatea, fara discriminari si fara restrictii nerezonabile, de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanti liber alesi precum si de a alege si de a fi ales, in cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal si egal si cu scrutin secret, asigurand exprimarea libera a vointei alegatorilor”
2.2. Conținutul si limitele dreptului la vot, drept exclusiv politic
Noțiunea de vot vine de la latinescul “votum”, care reprezenta „dorință”, „voință și este un mijloc juridic de manifestare a voinței unui cetățean la alegerea unei persoane ca reprezentant al său în organele de conducere ale unei organizații, sau altfel denumit este un drept al cetățenilor de a-și exprima voința pentru alegerea deputaților în organele reprezentative ale unei țări.
John Stuart Mill consideră că valoarea educativă a democrației se exprimă și prin vot, întrucât acesta e un mod de a cultiva spiritul public și inteligența politică. În scopul întăririi acestui rol educativ al votului, filosoful englez milita pentru un vot direct, astfel că prin operațiunea de votare, membrii societății dau sens responsabilității lor față de alții, față de societate, procedura de vot îl pune pe fiecare membru adult al societății în situația de a depăși interesul său privat, de a gândi și îmbrățișa interesul general.
Fiecare stat deține dreptul suveran de a stabili funcțiile publice eligibile și condițiile în care cetățenii săi își exercită dreptul de a alege persoanele care candidează pentru aceste funcții, iar dreptul de vot se exercită în modalități diverse stabilite prin legea privind procedura electorală. Esențial este ca votul să fie exprimat liber, fără nici o constrâgere sau presiune, manifestare neviciată a voinței personale și a conștiinței politice și civice a alegătorului.
În evoluția constituțională a statelor lumii pot fi identificate sisteme care au limitat exercitarea dreptului de vot, în funcție de avere, de pregătire sau capacitate intelectuală, de apartenența la anumite clase sociale, de calitatea de membru al unor partide sau formațiuni politice sau de apartenența la o comunitate etnică sau religioasă.
Într-un sens general, toate aceste restrângeri ale dreptului de vot sunt apreciate ca discriminări. Unele dintre ele au avut un caracter istoric, menținerea lor și astăzi în unele sisteme constituționale fiind simbolică, altele au dispărut. Anumite restricții impuse exercitării drepturilor electorale prezintă o gravitate deosebită, fiind adevărate încălcări ale dreptului natural. Este vorba in principal despre votul cenzitar, sufragiul intelectual si excluderea de la vot a anumitor categorii de cetățeni.
Votul cenzitar
Acest sistem a fost răspândit în toate statele și a constat în recunoașterea calității de alegător, și implicit a dreptului de vot, cetățenilor având un anumit venit anual evaluabil în titluri de proprietate imobiliară sau stabilit în funcție de cuantumul impozitelor plătite anual asupra veniturilor încasate.
Explicația acestui sistem poate fi găsită în faptul că averile importante erau concentrate la o parte restrânsă a populației. Aceasta “elită socială” avea rolul determinant în procesul de conducere, fiind și sursa veniturilor în stat. “Averea face să apară spiritul conservator, iubitor de liniște și ordine, elemente absolut necesare într-o guvernare. Acei care au avere mai mare plătesc și impozitele cele mai mari. Răspunderea greșelilor guvernamentale se repercutează în mod mai evident asupra lor. Acei care suportă această răspundere trebuie să aibă și dreptul de a conduce.” (Paul Negulescu, George Alexianu).
Astăzi, responsabilitatea guvernării are alte conotații, in masura in care alegătorii sunt responsabili pentru reaua gestiune a afacerilor publice, deoarece au ales guvernanți incapabili. Totodată, asupra lor se răsfrâng toate consecințele negative ale unei astfel de guvernări. Prin urmare toți cetățenii au vocația de alegători.
Sufragiul intelectual
Potrivit practicii constituționale a unor state recunoașterea dreptului de vot a fost condiționată de o numită pregătire intelectuală, atestată prin acte specifice (certificat, diplomă, etc.). În esență, acest sistem răspunde cerinței ca alegătorii, având un nivel ridicat de pregătire intelectuală și de înțelegere a fenomenelor politice, să fie în măsură a cunoaște și a înțelege platformele și programele electorale ale partidelor. Ei trebuie să fie capabili să facă judecăți de valoare pertinente asupra candidaților care sunt înscriși în competiția electorală și a programelor propuse de aceștia, deci să aibă o cultură politică.
Excluderea de la vot a anumitor categorii de cetățeni
Excluderea de la vot a anumitor categorii de cetățeni este o excludere arbitrară de la dreptul de vot a exponenților anumitor clase sociale sau a celor care dețin calitatea de membru al anumitor partide și formațiuni politice. Motivele excluderii sunt exclusiv politice. Practic, în toate țările socialiste adversarii regimului comunist au fost excluși de la exercitarea drepturilor electorale până în momentul când liderii politici comuniști au considerat că opoziția politică a fost lichidată sau îngenunchiată și silită să se conformeze ideologiei și practicii politice a guvernului comunist.
Votul universal
În prezent, practica constituțională generală a consacrat votul universal, adica, votul recunoscut tuturor cetățenilor, cu anumite excepții prevăzute expres de lege.
Dreptul de vot universal este un drept natural pe care statul trebuie să-l garanteze fiecărui cetățean. Acest drept este proclamat în toate constituțiile moderne. El este recunoscut exclusiv cetățenilor statului respectiv.
Treptat, pe măsura constituirii unor organisme supra statale, acest principiu începe să se relativizeze, acordarea dreptului fiind condiționată de îndeplinirea unei anumite vârste și de întrunirea unor cerințe vizând conduita socială a alegătorului. Vârsta la care cetățenii pot să voteze este de regulă de 18 ani. În ceea ce privește conduita alegătorului, se cere ca acesta să nu fi fost condamnat pentru anumite infracțiuni la pierderea drepturilor electorale sau să nu aibă discernămâtul afectat (debilii sau alienații mintal).
În unele sisteme constituționale și în anumite etape de dezvoltare ale unor state au fost excluse de la dreptul de vot femeile sau cei care nu au împlinit o anumită vârstă.
Votul sau sufragiul universal este egal, direct și secret. În unele sisteme electorale se stabilește că votul trebuie să fie și liber exprimat (România).
Votul egal înseamnă că fiecare alegător dispune de un singur vot. Pentru a se garanta libertatea votului, fiecare stat adoptă măsuri corespunzătoare tradițiilor sale electorale. Votul secret are ca fundament apărarea alegătorului împotriva oricăror represiuni pentru opțiunea sa electorală.
Votul direct este votul exprimat nemijlocit de către alegător, care alege pe un anumit candidat. Votul indirect constă în desemnarea de către alegători prin vot direct a altor alegători denumiți “alegători de gradul II” sau “mari electori”. Aceștia votează la rândul lor pe candidații propuși de partidele politice sau pe candidații independenți.
În general, exercitarea dreptului de vot este obligatorie, deși nu se prevede o sancțiune aspră în cazul în care un alegător ar refuza să voteze. Se consideră că prezentarea în fața urnelor și votarea constituie o îndatorire cetățenească și o dovadă de responsabilitate politică din partea alegătorilor.
Alegerile libere
Alegerea candidaților propuși de partidele politice fiind o opțiune politică a fiecărui alegător, statele au legiferat practici sau tehnici electorale potrivit condițiilor economice și social politice, tradițiilor democratice specifice acestora.
Un stat de drept garantează și respectă drepturile omului și libertățile fundamentale, recunoscand fiecăruia dreptul de a participa la viața politică pe plan local sau național prin mijlocirea unor alegeri libere.
In acest context, dreptul la vot se prezinta ca un element decupat din tabloul integrator al drepturilor civile si politice, consacrat constitutional ca atribut esential al persoanei umane in vederea realizarii intereselor sale, in sensul ca, se confera persoanei fizice posibilitatea de a incredinta puterea de stat prin intermediul mecanismului delegatiunii puterii, respectiv, prin vot universal, direct, secret si liber exprimat.
Constituțiile moderne urmăresc prin consacrarea drepturilor și libertăților fundamentale să stabilească garanții cât mai eficiente pentru apărarea persoanei umane și a vieții ei private, pentru participarea cetățenilor la viata politică și pentru dezvoltarea materială și culturală a cetățenilor. Astfel, mecanismul delegarii functiilor puterii colective, este statuat si prin art. 2 alin. 1 din Constitutia Romaniei, potrivit caruia, suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
Puterea apartine poporului, ceea ce inseamna democratie constitutionala si suveranitate nationala, exercitarea functiilor puterii fiind delegata unor autoritati publice prin vot “universal“, “direct“,“secret“ si “liber exprimat“.
Avand in vedere numarul populatiei si intinderea teritoriului, este imposibila exercitarea puterii direct de catre popor,astfel incat solutia tehnica sub aspect practic (exprimata in cele mai multe constitutii din lume) este ca poporul exercită functiile puterii, organizata statal, fie direct, prin referendum, fie prin reprezentare, ca expresie a democratiei reprezentative, astfel incat puterea politica trebuie organizata statal pentru a exprima si realiza vointa poporului, ca vointa de stat.
In consecinta, in statul de drept, prin exercitarea dreptului la vot, functiile puterii sunt incredintate, de catre cetateni, unor autoritatii publice investite cu forta coercitiva capabile sa indeplineasca sarcinile pentru care au fost create. Aceste functii sunt logice privind organizarea statala si desigur ordinea lor de desfasurare este de asemenea fireasca. Spre exemplu, vointa poporului trebuie exprimata in legi, pentru a deveni general obligatorie, adica trebuie cunoscuta si respectata, de unde se justifica functia normativa (legislativa) de elaborare a legilor.
Pornind de la realitatea dreptul la vot se afla in stransa legatura cu instaurarea, exercitarea si mentinerea puterii de stat, se desprinde concluzia ca acesta reprezinta o garantie pentru respectarea tuturor celorlalte drepturi ale omului, avand in vedere ca printre principalele garanții în această materie se numara si existența unui parlament reprezentativ, ales în mod democratic.
Prin exceptie de la principiul universalitatii dreptului la vot, exista si anumite restrangeri ale exercitiului acestuia. Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cele două Pacte Internationale privitoare la drepturile omului, alte documente juridice internationale admit existenta unor limitări, restrângeri, în legătură cu exercitiul drepturilor si libertătilor umane. De asemenea, din cele două Pacte internationale rezultă, pentru legislatiile interne, posibilitatea limitării sau restrângerii exercitiului unor drepturi si libertăti. În Pacte, asemenea prevederi nu sunt grupate întrun text unic. Ele se regăsesc formulate la anumite drepturi si libertăti, în functie de continutul acestora.
Astfel, in ceea ce priveste drepturile exclusiv politice, Pactul Internațional al Drepturilor Civile și Politice, stabileste, prin art. 25, ca, „orice cetatean are dreptul de a alege cu sufragiu universal si egal si cu scrutin secret, asigurand exprimarea libera a vointei alegatorilor, fara discriminari si fara restrictii nerezonabile”, ceea ce inseamna, intr-o interpretare logica, ca, „per a contrario”, dreptul la vot poate fi limitat prin instituirea unor restrictii rezonabile.
Astfel, din interpretarea sistematica a prevederilor Pactului, se desprinde concluzia ca, vor exista restrangeri ale exercitiului dreptului la vot, daca acestea sunt prevazute de lege si „sunt necesare intr-o societate democratica, in interesul securitatii nationale, al securitatii publice, al ordinii publice ori pentru a ocroti moralitatea publica sau drepturile si libertatile altora”.
Legitimitatea unor astfel de reguli constă chiar în conceptul de libertate. In dreptul roman se spunea “alterum non laedere”, ceea ce înseamnă că oricine, trăind onest si dând fiecăruia ce i se cuvine, îsi putea exercita drepturile până la limita la care ar fi dăunat altuia.
Din examinarea acestor prevederi rezultă că limitările si restricŃiile sunt posibile dacă: sunt expres prevăzute de lege; sunt necesare într-o societate democratică pentru a proteja securitatea natională, ordinea publică, sănătatea sau morala publică, drepturile si libertătile celorlalti etc., sunt proportionale cu cauza care le-a determinat.
Constitutia României, receptând aceste reglementări internationale, foloseste un procedeu simplu si eficient, si anume exprimarea tuturor acestora într-un unic articol.
Astfel, art. 53 permite restrângerea exercitiului unor drepturi si libertăti cetătenesti, dar numai ca exceptie si, desigur, numai conditionat. Potrivit textului mentionat, restrângerea se poate înfăptui numai prin lege. Altfel spus, Constitutia limitează chiar legea de restrângere doar la anumite situatii clar definite si de o incontestabilă importantă. Aceste situatii nominalizate de către art. 53 implică apărarea unor valori sociale si umane care prin rolul lor pot legitima măsuri de natura celor mentionate. În fine, art. 53 impune încă două condiŃii, care desigur sunt cumulative, si anume ca restrângerea să fie proportional cu situatia care a determinat-o si să nu aducă atingere existentei dreptului sau a libertătii.
Corelatia între exercițiul dreptului la vot cu reprezentarea la nivelul Parlamentului. Sistemul electoral
Încă din cele mai vechi timpuri membrii colectivităților au năzuit la un statut politic care să le confere condiții prielnice pentru a se autoguverna fie direct, fie prin reprezentare. Dreptul de participare la guvernare este un drept natural, înnăscut, de care trebuie să beneficieze fiecare guvernat asupra căruia se răsfrânge acțiunea guvernanților. Cele mai importante garanții juridice pentru exercitarea acestui drept sunt stabilite prin sistemul electoral.
Conceptul de sistem electoral este însă controversat în doctrina constituțională. În literatura politologică și juridică occidentală se folosește noțiunea de drept de vot sau cea de drepturi electorale. In mod esential, transformarea votului popular in reprezentare la nivelul parlamentelor sau a altor institutii se realizeaza prin sistemul electoral, care influenteaza functionarea sistemului de partide, care, la randul sau, determina caracteristicile si stabilitatea guvernelor. Asadar, alegerile constituie principiul de baza al democratiilor reprezentative prin care se asigura legitimitatea politica fara de care guvernarile democratice nu pot fi eficiente.
Din punct de vedere tehnic, metoda prin care voturile se transforma in locuri, este definita modul de scrutin. Din aceasta perspectiva sunt acceptate trei mari familii de scrutinuri: scrutinul majoritar, scrutinul proportional si scrutinul mixt.
Scrutinul majoritar
Termenul majoritar indica metoda prin care in cadrul unei circumscriptii candidatul sau lista de candidati care are cele mai multe voturi, este declarat invingator cu sau fara majoritate absoluta. Plecand de la acest model, in conditiile emergentei sistemelor parlamentare reprezentative, a fost creat cadrul metodologic pentru organizarea scrutinului uninominal, fie intr-un tur, fie in doua. Simplitatea sistemului a fost un argument puternic, deoarece conflictul politic era personalizat, participau individual mai multi competitor, circumscriptiile electorale erau relativ mici si permiteau cunoasterea candidatului, iar castigatorul era cel ce obtinea cele mai multe voturi.
Din aceste caracteristici, rezulta atat avantajele, cat si dezavantajele scrutinului majoritar. Desi asigura o legatura personalizata ales – alegator, nu permite reprezentarea celor ce nu au votat cu castigatorul. Chiar daca alegatorul poate realiza o analiza lucida a ofertei si capacitatii candidatului, votul tactic (ca si cel util sau de protest) ii limiteaza libertatea de alegere. Si daca in acest tip de scrutin candidatul este mult mai bine cunoscut de catre alegatori, caracterul politic al reprezentarii se diminueaza, iar simplitatea sistemului nu este compensata de disproportia lui.
Pe de alta parte in cazul scrutinului cu mai multe tururi, daca primul tur este puternic conflictual, al doilea tur presupune realizarea unor aliante ,,ad-hoc'' sau chiar a unor coalitii ulterioare la guvernare. Si nu intotdeauna realizarea acestor aliante porneste de la inrudirile sau asemanarile de programe politice ale celor ce realizeaza astfel de aliante.
Scrutinul plurinominal (de lista) in unul sau doua tururi inlocuieste candidatul individual cu o lista de persoane propusa de fiecare partid sau coalitie, dar principiul „castigatorul ia totul” nu este afectat. Scrutinul plurinominal presupune ca in fiecare circumscriptie exista mai multe locuri de distribuit, alegatorul dispunand de tot atatea voturi (cu conditia obligatorie sa nu poate acorda mai multe voturi aceluiasi candidat). În general acest tip de scrutin presupune liste blocate. O dezvoltare a acestui sistem o reprezinta votul preferential, care permite alegatorului sa intervina si sa schimbe ordinea candidatilor propusi de partide, dar si panașajul ce permite alegatorului sa realizeze propria lista preluand candidati de pe listele depuse de partide.
Reprezentarea proportionala
Fata de sistemul precedent reprezentarea proportionala permite nu doar reprezentarea majoritatii, ci si a minoritatilor. Se pot exprima astfel nu doar optiunile politice ci si cele culturale (religioase, ligvistice, etnice). Potrivit acestui sistem, mandatele parlamentare se impart candidatilor proportional cu voturile obtinute in alegeri, astfel incat exista un raport direct proportional intre mandatele parlamentare obtinute de fiecare partid politic in parte si voturile pe care electoratul le-a dat acestor partide.
Reprezentarea proportionala implica, cel mai adesea, folosirea listelor de candidati. În cadrul acestui sistem atribuirea mandatelor se face proportional cu numarul de voturi obtinute de catre partidele care participa la alegeri. De aceea problema cea mai importanta a reprezentarii proportionale rezida in modul de atribuire a mandatelor.
De asemenea, reprezentarea proportionala implica doua constrangeri majoritare, pragul electoral si prima electorala.
Daca primele sisteme proportionale erau integrale, permitand reprezentarea tuturor candidatilor ce depaseau coeficientul electoral, dispersia voturilor a condus la cautarea unor metode care sa ajusteze efectele perverse. În unele cazuri solutia pentru limitarea fragmentarii politice a fost pragul electoral, fie la nivel national, fie de circumscriptie, exprimat in procente din voturile exprimate.
In ceea ce priveste derogarea de la principiul pragului electoral, trebuie mentionat ca desi sistemele proportionale permit o mai buna reprezentare a minoritatilor, cu sau fara prag electoral, unele minoritati nu pot accede in institutiile reprezentative. Pentru a remedia aceasta situatie, in unele state fragmentate cultural, sunt legiferate formule de reprezentare a minoritatilor care deroga de la pragul electoral. Solutiile adoptate sunt cota fixa acordata din oficiu (cum e cazul minoritatii flamande in parlamentul regional din Bruxelles), sau atribuirea unui singur loc minoritatii etnice care nu a obtinut rezultate superioare pragului electoral (ca in Romania).
Prima majoritara reprezinta un premiu, exprimat in locuri, pe care il primesc partidele care obtin o proportie din voturi.
Metode de transformare a voturilor in mandate
a) Metodele prin coeficient. Exista mai multe procedee de atribuire a mandatelor. O prima metoda ar fi cea a coeficientului electoral. Acesta exprima numarul de voturi necesare obtinerii unui mandat. Desi poate fi stabilit si anterior organizarii alegerilor, cel mai adesea este calculat dupa numararea voturilor intr-o circumscriptie electorala, in acest caz fiind rezultatul impartirii numarului de voturi valabil exprimate la numarul de mandate. La acest coeficient se imparte numarul de voturi exprimate pentru fiecare lista, si de cate ori se cuprinde coeficientul in acest numar, atatea mandate se atribuie listei. În cazul independentilor, acestia trebuie sa obtina un numar de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral, pentru a putea obtine un mandat. Prin aceasta operatiune se atribuie doar o parte din mandate, ramanand atat mandate neatribuite cat si voturi neutilizate. Atribuirea restului de mandate si utilizarea restului de voturi (numite resturi electorale) se realizeaza prin anumite metode precum metoda celor mai mari resturi sau a celor mai mari medii.
Metode de atribuire a mandatelor se deosebesc atat datorita tipologiei de calcul a coeficientului, cat si prin modul de alocare a locurilor. Dupa stabilirea coeficientului se alege o metoda pentru atribuirea locurilor neacordate prin coeficient.
În continuare, pentru a exemplifica, vom prezenta doua situatii de atribuire a mandatelor, primul in cazul, unui scrutin cu candidaturi individuale, iar in al doilea a scrutinului de lista.
A. Scrutinul cu candidaturi individuale. Votul unic transferabil sau sistemul Hare a fost primul sistem proportional utilizat, chiar daca nu pentru alegeri politice. Este vorba de un sistem prin coeficient, dar de un tip extrem de particular. Daca metoda este complexa pentru organizatorii scrutinului, are avantajul de a fi usor de aplicat de catre alegatori. Una din conditiile esentiale este ca sistemul Hare sa fie folosit in circumscriptii cu un numar relativ mic (3 – 5) de locuri de atribuit, utilizand candidaturi individuale. Fiecare alegator trebuie sa claseze candidatii din circumscriptia electorala in ordinea preferintei, ca in cazul scrutinelor uninominale alternative, putand include, in „clasament”, candidati reprezentand partide diferite. Toti candidatii care au atins coeficientul sunt declarati alesi (se utilizeaza coeficientul Droop). Daca un candidat a depasit coeficientul, voturile suplimentare se impart intre ceilalti candidati conform preferintelor urmatoare. Daca in urma numararii voturilor nici un candidat nu a obtinut un numar de voturi egal cu coeficientul si au mai ramas locuri de acordat, se elimina candidatul de pe ultimul loc, repartizandu-se voturile sale intre ceilalti candidati, tinand seama de preferintele urmatoare de pe buletinele candidatului eliminat. Se pot pierde voturi (netrasferabile), deoarece alegatorii nu sunt obligati sa indice mai mult de o preferinta, pentru ca buletinele sa ramana valabile. Daca, in final, raman numai doi candidati pentru un loc, il primeste acela care are mai multe voturi repartizate, chiar daca nu atinge coeficientul.
B. Scrutinul de lista. În cazul scrutinului de lista, exista doua tipuri de solutii de „transformare” a voturilor in mandate:
metoda resturilor celor mai puternice; Pentru aceasta metoda se utilizeaza coeficientul simplu, iar pentru locurile neatribuite se utilizeaza regula resturilor cele mai puternice. Aceasta metoda este favorabila partidelor mici. Dar ea prezinta un inconvenient, putand da nastere la paradoxuri matematice ce provin din evolutia ciudata a resturilor.
metoda celei mai puternice medii. Se aplica coeficientul simplu si fiecare loc neatribuit este afectat succesiv fiecarei liste, adaugandu-se locurilor deja obtinute. Se calculeaza pentru fiecare lista raportul voturi/locuri. Locul este atribuit acelei care are cea mai mare medie de voturi pe loc.
b) Metodele prin divizori. Principiul general al acestor metode (asemanatoare metodei celei mai mari medii) consta in divizarea succesiva a numarul de voturi obtinute de fiecare lista din circumscriptie printr-o serie de numere, denumite divizori. Locurile sunt atribuite listelor in ordinea numerelor cele mai mari obtinute dupa aceasta operatie.
Metoda d'Hondt este cea mai cunoscuta metoda de distribuire a mandatelor, seria divizorilor fiind formata din numere intregi: 1, 2, 3, 4….n. Fiecarui partid participant la alegeri ii corespunde o medie a voturilor stabilita prin impartirea voturilor de distribuit la 1, 2, 3…n mandate ce sunt de acordat. Partidul care obtine cea mai mare medie obtine mandatul. Rezultatul este favorabil partidelor mari si defavorabil celor mici.
Metoda Sainte-Lague, propusa in 1910 de catre matematicianul francez Sainte-Lague, utilizeaza ca divizori 1, 3, 5, 7 … n. Aceasta metoda este mai putin defavorabila partidelor mici decat cea precedenta si nu prezinta paradoxurile matematice ale metodei celor mai mari resturi, si este intotdeauna preferata acesteia. Ea pare de asemenea cea mai adecvata pentru repartizarea locurilor unei adunari in cadrul unitatilor geografice (state federale, departamente) pentru ca nu defavorizeaza unitatile mici.
Scrutinul in circumscriptii uninominale
Aparent greu de inteles, exista totusi sisteme electorale care asigura reprezentarea proprtionala, in conditiile in care candidaturile se propun la nivelul circumscriptiilor uninominale si, implicit, selectia este una personalizata. Un astfel de sistem presupune ca un anumit procent din mandatele care revin unei circumscripti regionale sa fie adjudecate in mod direct, la nivelul unor circumscriptii uninominale constituite pe teritoriul respectivei circumscriptii regionale, urmand ca restul mandatelor sa fie compensatorii si sa fie alocate partidelor astfel incat numarul total de mandate de care beneficiaza, in cele din urma partidul mandate castigate in circumscriptiile uninominale plus mandatele compensator i sa fie proportional cu totalul voturilor adunate de candidatii partidului in toate circumscriptiile uninominale de pe teritoriul regiunii.
Scrutinele mixte
Modurile de scrutin mixt combina, in forme diferite, scrutinul uninominal si pe cel de lista. Ele au aparut in urma celui de al doilea razboi mondial in incercare de a maximiza avantajele celor doua sisteme clasice, minimizand dezavantajele.
În general aceste sisteme raman proportionale in ceea ce priveste distribuirea mandatelor, motiv pentru care unii autori le incadreaza in randul sistemelor proportionale. Una din posibilitati consta in mixarea geografica a celor doua tipuri de scrutine.
Aspecte teoretice și istorice legate de evoluția constituțională a dreptului de a alege
Sistemul electoral românesc a constituit, de-a lungul vremurilor, un instrument în mâna conducătorilor sau a clasei conducătoare, fie că aceștia s-au numit boieri, domnitori, regi sau oameni politici, cunoscând multe modificări și transformări, în funcție de interesele urmărite. Având parte de multe opreliști și restricții, electoratul românesc are o experiență democratică încă în formare, ceea ce explică și nefolosirea la adevărata valoare a drepturilor electorale dobândite, mai ales după Revoluția din decembrie 1989 – cel puțin până în prezent.
In mod evident analiza stabilitatii și specificului regimurilor politice, inclusiv a drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti, se realizeaza în funcție de evoluțiile constituționale si implicit de modul în care este condus și administrat statul.
Din acest punct de vedere istoria României a fost dominată de instabilitate, durata medie de viață a unui regim politic în cei 185 de ani ce s-au scurs de la 1821, când începea procesul de modernizare instituțională accelerată, a fost de 14 ani și 2 luni. Cele 13 regimuri ce sau succedat sunt expresia inconsistenței instituționale și a căutării stabilității: domniile pământene (1822-1827), ocupația rusă sau începutul protectoratului rusesc (1827-1834), domniile regulamentare (1834-1849), ocupația rusească sau regimul puterii protectoare (1849-1854), ocupația turco-austriacă sau regimul puterilor garante (1854-1859), regimul convenționalist și domnia lui Cuza (1859-1866), monarhia constituțională (1866-1938), monarhia autoritară (1938-1940), regimul statului român al Mareșalului Antonescu (1940-1944), tranziția cvasi-constituțională (1944-1947), totalitarismul de tip sovietic (1947-1989), regimul tranziției instituționale (1989-1991), regimul constituțional-republican cu trăsături semiprezidențiale (1991-prezent).
Deși prin “Constituțiunea” Romaniei din 1866, in Titlul II – “Despre drepturile Romanilor”, erau consacrate drepturi politice in favoarea cetatenilor, marcând o evolutie istorică pozitivă, totuși sistemul electoral de la noi din țară, in perioada anilor 1866 – 1937, a cunoscut anumite disfunctionalități. Din aceasta perspectivă, se poate aprecia ca modernizarea a cunoscut un proces firesc, in care România a subscris la realitățile europene ale vremii. Aceasta evolutie insa, a fost oprita de instruirea regimului personal al regelui Carol al II-lea, Constitutia din februarie 1938 aducând schimbari radicale, in sensul restrângerii caracterului universal si democratic al votului prin prevederile electorale cuprinse in noua lege electoral, publicata in mai 1939, in baza principiilor corporatiste.
Dezvoltarea culturala, sociala, economica si politica a României, a fost in mod evident remarcata in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul deceniu al secolului XX, când – intr-o mai mica sau mai mare masură – in toate domeniile, se intrevedea spiritul modernizarii. Demersul modernizator a fost patronat succesiv atât de liberali, cât si de conservatori, uneori diferind mijloacele, totdeauna ritmul, adesea procesele de intentie.
Alegerile constituie principiul de baza al democratiilor reprezentative fiind instrumentul care asigura guvernantilor legitimitatea politica. Asa cum aratam pe parcursul lucrarii, in categoria drepturilor politice, sunt incluse acele drepturi care au ca obiect exclusiv participarea cetățenilor la conducerea statului.
Cetățeanul este individul legat de stat printr-o "legãturã juridicã" denumitã "cetãțenie", care presupune un complex de drepturi și obligații specifice acestei calitãți. Spre exemplu, dreptul la vot și dreptul de a fi ales sunt exclusiv ale celui care are calitatea de cetãțean. Strãinul este cetãțean al altui stat și rãmâne supus acestuia din punct de vedere al îndatoririlor cetãțenești. In categoria de strãin intrã și persoanele fãrã cetãțenie (apatrizii).
Astfel, “de lege lata”, in sistemul constitutional roman actual, drepturile politice sunt:
dreptul de a vota reprezentanți în Parlamentul Romaniei (art. 62) si in Parlamentul European (art 38);
dreptul de a-l vota pe Președintele Romaniei (art. 81);
dreptul de a fi ales deputat sau senator, președinte al țării, membru în consiliile locale sau primar în comune și orașe.
dreptul de a fi ales in Parlamentul European
dreptul de a iniția adoptarea, modificarea sau abrogarea unei legi ordinare sau organice, împreună cu numărul de cetățeni cu drept de vot prevăzut de art.74 al Constituției și în condițiile acolo stabilite,;
dreptul de a iniția revizuirea Constituției, de catre un număr de cetățeni cu drept de vot prevăzut de art.150 al Constituției și în condițiile acolo stabilite;
Așadar, dreptul la vot sau dreptul de a alege, este unul din drepturile fundamentale exclusiv politice ale cetățeanului, in acest sens, Constituția română, folosind denumirea de „drept de vot” (art. 36). Prin intermediul acestui drept, cetățenii participă la formarea Parlamentului, alegerea reprezentantilor Romaniei in Parlamentul European și la alegerea Președintelui țării.
Sfera drepturilor electorale este mai largă decât cea rezultată din Constituție, ceea ce înseamnă că nu toate drepturile electorale ale cetățenilor sunt nominalizate în legea fundamentala. Bunaoara, Constitutia Romaniei consacra expres ca drepturi electorale fundamentale ale cetățenilor, dreptul de a vota reprezentanți în Parlamentul Romaniei (art. 62) si in Parlamentul European (art 38) si dreptul de a-l vota pe Președintele Romaniei (art. 81), în timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevăzute de legea organica.
Dreptul de a vota reprezentanți în autoritatile publice locale, respectiv, consiliile locale și județene, primari în comune și orașe, precum si presedintii consiliului judetean, este reglementat de catre Legea nr. 215 a administratiei publice locale, republicata si Legea nr. 67/2004, pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicata.
Fiind prevăzut în Constituție, se indică cine și în ce condiții se poate vota și alege, trăsăturile tradiționale ale votului rezultând din prevederile art. 62(1) și 81(1) din Constituție. Astfel, votul este universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Din dispozițiile constituționale și legale rezultă, totodata, și caracterul democratic al votului.
Universalitatea votului reprezintă caracteristica votului potrivit căreia toți cetățenii români au dreptul de a vota, cu condiția îndeplinirii vârstei minime și a aptitudinilor intelectuale și morale necesare. Votul universal, care trebuie să fie o realitate constituțională, trebuie să fie diferențiat de votul restrâns (selectiv).
Votul restrâns cunoaște două aspecte și anume: votul cenzitar și votul capacitiv și nu asigură universalitatea votului.
Votul cenzitar este un vot restrâns impus cetățeanului pentru a putea vota și a fost exprimat în constituții prin diferite tipuri de cens : censul de avere (îndeosebi), censul de sex, censul de vârstă, censul profesional, etc.
Censul de avere a fost, din punct de vedere istoric, cel mai răspândit cens electoral și presupune ca cetățeanul, pentru a putea vota, să aibă o anumită avere. Acest cens a fost cunoscut de Constituția română din 1866 (art. 58-65, 68-72), potrivit căreia corpul electoral era împărțit în patru colegii pe avere. Acest tip de cens era însă preponderent în Europa acelor vremuri, fiind prevăzut chiar în Constituția Belgiei din 1831, Constituția franceză din 1791.
Censul de sex a fost folosit și în țara noastră, astfel că femeile au căpătat dreptul de vot în 1918. Acest cens a dispărut în Belgia în 1919, în Franța în 1944, în Elveția în 1971.
Censul de vârstă presupune stabilirea unei vârste exagerat de ridicată pentru exercitarea dreptului de vot, împiedicând astfel tineretul de a participa la alegeri sub motivarea falsă a lipsei de maturitate pentru participarea la conducerea statului, fiind
reglementate vârste minime de 21 de ani, de 23 de ani sau chiar mai mari.
Censul profesional, potrivit căruia sunt excluse de la exercitarea dreptului de vot persoanele care au anumite profesii. Astfel, în Brazilia și Turcia nu au drept de vot militarii. În Anglia , militarii au participat la alegeri pentru Camera Comunelor de-abia după anul 1945.
Votul capacitar, potrivit căruia alegătorul putea participa la alegeri doar dacă dovedea un anumit grad de instruire (pregătire școlară). În România, legea electorală din 9 mai 1939, adoptată în aplicarea Constituției din 1938, nu recunoștea dreptul de vot decât “știutorilor de carte”. Un asemenea tip de vot este întâlnit și în Filipine, unde, pentru a vota, cetățeanul trebuie să știe să citească și să scrie.
Toate aceste tipuri de vot restrâns sunt contrare votului universal, vot care este o necesitate într-un stat de drept.
Întreaga populație trebuie chemată la urne și “nici o parte a să nu fie colectiv exclusă; interdicțiile individuale trebuind să rezulte din incapacități sau nedemnități evidente”
Din examinarea tipurilor de vot restrâns, se poate spune că universalitatea votului a cunoscut o evoluție spre democrație, care a parcurs trei etape, și anume: etapa votului universal pentru bărbați; etapa accesului femeilor la exercitarea dreptului de vot și etapa scăderii rezonabile a vârstei minime pentru a se exercita dreptul de vot.
Această evoluție explică de ce orice renunțare la votul universal prin votul restrâns trebuie și este considerată anacronică, desuetă și invalidată de practica și istoria constituțională democratică.
Am insistat mai mult asupra votului universal deoarece este una din cele mai importante trăsături ale acestui drept.
Caracterul democratic al votului. Din dispozițiile art. 36 din constituție rezultă aspectele democratice ale dreptului de vot și ale votului. astfel, în românia o persoană poate vota dacă: este cetățean român, are vârsta de 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, este în deplinătatea facultăților mintale și are aptitudinea morală de a vota.
Calitatea de cetățean român concretizează caracterul politic al dreptului de vot și faptul că drepturile cu caracter politic aparțin numai cetățenilor români, indiferent dacă au sau nu și alte cetățenii. Explicația constă în faptul că prin exercitarea dreptului de vot sunt desemnate autoritățile publice reprezentative, se participă la guvernarea statului, motiv pentru care votul capătă o importanță deosebită, pentru că de modul în care este exercitat depinde soarta însăși a statului
Vârsta minimă de 18 ani permite larga participare a tinerilor la vot, ea fiind vârsta la care o persoană are maturitatea electorală și discernământul necesar.
Deplinătatea facultăților mintale este o condiție firească, elementară, și de aceea
Constituția nu acordă drept de vot debililor sau alienaților mintal puși sub interdicție.
Existența aptitudinilor morale. Potrivit art. 34 din Constituție, sunt considerați a nu avea aptitudini morale și deci vor fi excluși de la exercitarea dreptului de vot cei condamnați, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. Marcel Prelot arăta că votul acestei categorii de cetățeni este “viciat prin propria atitudine și nu poate fi luat în considerare”.
În ceea ce privește faptele săvârșite pentru care intervine nedemnitatea, există o diversitate de reglementări în diferitele sisteme electorale. Astfel, în Franța condamnările pentru delicte de drept comun conduc la excluderea celor care le-au săvârșit de la viața electorală, în Belgia comportamentul criticabil familial, iar în Germania și Irlanda trădarea.
De asemenea, din continutul textului art. 37 al Constituției, se desprinde concluzia ca dreptul la vot conditioneaza existenta dreptului de a fi ales. Astfel, in cuprinsul alin. 1 se arata ca au dreptul de a fi aleși, numai cetățenii cu drept de vot care au cetățenia română și domiciliul în țară, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul 3, respectiv, judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. Totodata prin art. 37 din Constituție se stabilesc trei limite minime de vârstă, după cum urmează: Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.
Modalitatile efective de desfasurare a votului si definirea calității de alegător sunt reglementate, din punct de vedere formal, de legile electorale privind alegerile parlamentarilor, alegerea Presedintelui României, alegerile locale si alegerile pentru Parlamentul European.
Dreptul de a vota reprezentanți în Parlamentul României
În condițiile statului de drept, instaurat după Revolutia din Decembrie 1989, poporul, ca singur deținător al puterii în stat, încredințează exercițiul puterii autorității legislative, executive și judecătorești. Autoritatea legislativă, Parlamentul, creează cadrul juridic în care trebuie să acționeze toate autoritățile publice, în vederea construirii statului de drept. În concluzie, Parlamentul trebuia ales în așa fel încât să aibă adeziunea majorității cetățenilor pentru că numai în acest mod el devenea o autoritate legitimă, nefiindu-i contestabil exercițiul unei părți din puterea poporului.
După o jumătate de secol de totalitarism cu alegeri obligatorii și cu victorii ale candidaților unici de 99,99%, românii au redescoperit însemnătatea propriei lor opinii. Cozile formate la centrele de votare vor rămâne imagini unice, nerepetabile, iar procentul de participare la vot – 13.956.180 cetățeni – a fost un fenomen pe care unii observatori au fost tentați să-l pună, mai degrabă, pe seama sechelelor totalitare, decât pe aceea a asumării unui nou tip de identitate civică.
Parlamentul provizoriu in perioada 1990 – 1992 a fost dominat de catre formatiunea politica „Blocul FSN”, care obține majoritatea absolută a sufragiilor, astfel: 1. FSN 66,41% (CD) – 67,02% (S): 2. UDMR 7,23% (CD) – 7,2% (S); 3. PNL 6,41% (CD) – 7,06% (S); 4. MER 2,62% (CD) – 2,5% (S); 5. PNȚCD 2,56% (CD) – 2,45% (S);
In acel context a fost adoptata Legea nr. 68/1992 care reglementa alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, cu garantarea libertății, într-un climat de ordine și liniște, iar conform art. 72 (3) din Constituția României din 1991, avea caracter de lege organică. Acest act normativ, avea sa fie abrogat, 12 ani mai tarziu, prin Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, care a fost abrogata si ea, in cadrul procesului de reforma a sistemului electoral din Romania, in anul 2008.
Conform Constitutiei actuale din anul 2003, revizuita, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman, fiind unica autoritate legiuitoare a tarii (art. 61, alin. 1) cu o structura bicamerala, alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
“De lege lata”, cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerii Camerei Deputaților și a Senatului, este stabilit prin Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.
Deputații și senatorii se aleg în colegii uninominale constituite prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporționale.
Prin votul uninominal se intelege un mod de alegere directa a unor candidati individuali si nu alegerea unui partid anume sau a unei liste de partid. Fiecare judet este impartit in mai multe colegii uninominale, in functie de asezarea geografica si de numarul de locuitori, iar orasele mari sunt impartite pe cartiere. In fiecare judet, exista un numar diferit de colegii pentru Camera Deputatilor si pentru Senat.
Pentru aceste colegii, partidele isi desemneaza un singur reprezentat care candideaza pentru Camera Deputatilor. Colegiile desemnate pentru Senat se formeaza din mai multe colegii uninominale pentru Camera Deputatilor, dupa aceleasi criterii respectiv asezarea geografica si numarul de locuitori). Un colegiu pentru Camera Deputatilor trebuie sa cuprinda 70.000 de locuitori, iar unul pentru Senat – 160.000 de locuitori.
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, alegătorii au acordat un singur vot unui candidat pentru Camera Deputatilor din cadrul colegiului din care fac parte si un vot candidatului pentru Senat.
Cetatenii au si optiunea “votului in alb”, respectiv optiunea de a nu aplica stampila pe niciun candidat, exprimandu-si astfel nemultumirea fata de candidatii propusi in colegiul lor.
Candidatii care obtin 50 % plus unu din voturile dintr-un colegiu, sunt desemnati castigatori. Cei care nu obtin 50 % din voturi pot intra in Parlament in functie de performantele partidului din care fac parte, caz in care sunt favorizati reprezentantii partidului care scoate cel mai bun scor in judetul respectiv. In caz de deces sau demisie a unui senator sau deputat, se organizeaza alegeri la nivelul colegiului.
Candidatii independenti vor trebui sustinuti de minimum 4% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din colegiul respectiv, dar nu mai putin de 2.000 pentru Camera Deputatilor si 4.000 pentru Senat.
Alegerile parlamentare în România se desfășoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret și liber exprimat al votului, persoana cu drept de vot, prin lege, fiind calificata ca avand calitatea de “alegător”, adica, orice cetățean al României cu drept de vot și care a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
Prin lege se arata ca titularii dreptului de vot, sunt cetățenii români indiferent de rasă, sex, naționalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau de origine sociala, inclusiv cetățenii cu domiciliul sau reședința în străinătate.
Participarea cetățenilor la alegeri se face pe baza liberului consimțământ al acestora, fiind interzis oricarei persoane, sa exercite presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.
De asemenea se arata ca sunt exclusi de la vot, debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Fiecare alegător are dreptul la un singur vot, exprimat personal pentru alegerea Camerei Deputaților și la un singur vot pentru alegerea Senatului, exercitarea votului în numele altui alegător fiind interzisă pin lege.
Totodata, prin lege, se asigura caracterul secret al votului exercitat în cadrul alegerilor, fiind interzis orice control asupra modului în care votează un alegător.
Alegerile se desfășoară într-o singură zi care poate fi numai duminica iar aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.
Regula stabilita prin normele Legii nr. 35/2008, referitor la procedura votarii, este in sensul ca alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul, iar cetățenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în străinătate, își exercită dreptul de vot la una dintre secțiile de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular din acea țară în care își au domiciliul sau reședința.
Prin exceptie, personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare își exercită dreptul de vot pe baza pașaportului diplomatic sau a pașaportului de serviciu, la secția de votare la care își desfășoară activitatea, fiind înscris în lista electorală suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare și va putea vota. De asemenea, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția la care își desfășoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală suplimentară, dacă este cazul, doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secția de votare respectivă și sunt arondați, conform domiciliului, în altă secție de votare a aceluiași colegiu uninominal, iar candidații pot vota la oricare dintre secțiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.
Inscrierea si radierea in registrul electoral. Toți cetățenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot sunt înscriși in Registrul electoral, care reprezintă o bază de date centralizată special si exclusiv destinata procesului electoral. Orice persoană înscrisă în Registrul electoral poate solicita informații numai cu privire la datele personale care sunt conținute în acesta.
Registrul electoral pentru cetățenii români cu domiciliul în România este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, iar pentru cei cu domiciliul în străinătate, pe țări și localități si se întocmește, păstrează și actualizează în permanență, până la data de 31 martie a fiecărui an, de catre Autoritatea Electorală Permanentă. La nivelul fiecărui județ și sector al municipiului București, Registrul electoral care cuprinde alegătorii cu domiciliul sau reședința pe teritoriului unității administrativ-teritoriale este păstrat și actualizat de către biroul teritorial al Autorității Electorale Permanente.
In ceea ce priveste alegătorii care au fost înscriși în registrul electoral cu adresa de reședință votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au reședința, potrivit delimitării făcute conform legii și unde sunt înscriși în copia de pe lista electorală permanenta.
Odată înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu, alegătorul poate să adreseze Autorității Electorale Permanente o cerere pentru înscrierea sa cu adresa de reședință.
In conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 35/2008, se radiază din Registrul electoral, persoanele decedate, la sesizarea serviciului public comunitar de evidență a populației, în termen de 24 de ore. de asemenea, se radiaza persoanele care și-au pierdut cetățenia română, pe baza comunicării Ministerului Justiției, precum si persoanele care au pierdut drepturile electorale, la sesizarea serviciului public comunitar de evidență a populației, în termen de 24 de ore de la primirea acesteia.
Dovada calitatii de alegator. Exercitarea dreptului de vot în alegeri se face numai pe baza actului de identitate, care dovedeste domiciliul, precum și in baza cărții de alegător, eliberată alegătorilor înscriși în Registrul electoral, în condițiile legii.
Un alegător nu poate primi decât o singură carte de alegător, care se păstrează și se folosește numai de către titular, fiind un document cu caracter permanent, valabil pentru toate tipurile de alegeri, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul sau.
Este nulă de drept, cartea de alegător a persoanei care este radiată din Registrul electoral.
Reguli privind desfașurarea operațiunilor de votare. In conformitate cu textul art. 42 (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, votarea începe la ora 7,00 și are loc până la ora 21,00, când secția de votare se închide.
În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, se va face mențiunea în listă, cu confirmarea, pe bază de semnătură, a unui membru al biroului electoral.
Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor, la intrare, fiecare alegător prezentand cartea de alegător și actul de identitate biroului electoral al secției de votare, fiind este interzisă prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează. Prin exceptie, conform alin. 21 al art. 28, alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secției de votare.
Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării ștampilă cu mențiunea «VOTAT» și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.
În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, președintele sau un membru al biroului electoral al secției de votare îi încredințează alegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea “VOTAT” pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.
Dacă un alegător se prezintă cu duplicatul cărții de alegător, biroul electoral al secției de votare face o mențiune privind acest fapt în copia de pe lista electorală permanentă.
La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea secției de votare, iar persoanelor care la ora 21,00 se află în sala unde se votează li se permite să își exercite dreptul de vot.
Recursul electoral. In cadrul procedurilor electorale privind organizarea și desfășurarea alegerii Camerei Deputaților și a Senatului, se confera dreptiu oricarei opersoane indreptatite sa formuleze o cale de atac impotriva actelor si faptelor specifice procesului electoral.
Astfel, împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori din Registrul electoral se pot face întâmpinări la biroul teritorial județean al Autorității Electorale Permanente competent, acesta fiind obligat să se pronunțe, prin dispoziție, în cel mult 3 zile de la înregistrare . Contestațiile împotriva dispozițiilor date se soluționează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul.
De asemenea, întâmpinări și contestații se pot formula si cu privire la întocmirea sau eliberarea cărților de alegător, către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor care le va soluționa în termen de 3 zile.
In acelasi cadru contencios, candidații și oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabilește de președintele biroului electoral al secției de votare prin orice mijloace legale. În cazul în care contestația este întemeiată, președintele biroului electoral al secției de votare va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal și va sesiza această situație autorităților competente.
Conform alin. 22 al art. 28 președintele biroului electoral al secției de votare sau, în lipsa acestuia, locțiitorul este obligat să primească și să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secției de votare, candidați, observatori acreditați, reprezentanți acreditați ai presei scrise, radioului și televiziunii, români și străini, sau alegători prezenți în secția de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, președintele biroului electoral al secției de votare, respectiv locțiitorul acestuia va menționa pe copia care rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoștință de sesizarea respectivă și numărul sub care aceasta este înregistrată.
Alegerea Presedintelui României
Constitutia Romaniei stabileste, prin art 81, ca ”Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, fiind declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale”. Subliniem faptul ca numarul de voturi necesar desemnarii unui castigator inca din primul tur este cel definit de majoritatea absoluta (50%+1) si se calculeaza avand in vedere totalitatea alegatorilor inscrisi in listele electorale si nu a celor ce s-au prezentat la vot.
Prevederile constitutionale privind alegerea Președintelui României sunt preluate si detaliate in plan secundar prin Legea nr. 370/2004, astfel cum a fost modificata prin O.U.G. nr. 77/2004.
În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi (din totalitatea alegatorilor ce s-au prezentat la vot), conform art. 26 din Legea nr. 370/2004, raportat la art. 81, alin. 3 din Constitutia Romaniei. Rezultatele ambelor tururi de scrutin trebuie sa fie validate de Curtea Constitutionala si publicate in presa si in Monitorul Oficial al Romaniei.
Mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului, acesta exercitand mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales. Revizuirea constitutionala din 2003 a sporit cu un an mandatul prezidential, astfel incat pentru prima data in istoria postcomunista a Romaniei alegerile generale parlamentare vor fi defazate de cele prezidentiale. Consecintele acestei decalari vor fi extrem de importante, atat pentru sistemul politic in ansamblul sau (sansele unei „coabitari” fiind destul de mari), cat si din perspectiva desfasurarii campaniei si a confruntarii electorale, a modului in care candidatii se vor raporta la electorat si a tipului de mesaj pe care acestia il vor transmite.
Tot prin forta Constitutiei se stabileste ca, nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive. Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, numai în caz de război sau de catastrofă.
Sistemul electoral practicat pentru alegerea Presedintelui Romaniei este cel majoritar cu scrutin uninominal in doua tururi. In aceasta privinta se remarca faptul ca Legea electorala cuprinde in primul rand procedurile efective si aspectele tehnice legate de modul de desemnare a castigatorului, referindu-se mai putin la regula generala (la un principiu) pe baza careia se determina cine este alesul plecand de la voturile exprimate de catre electorat. Constitutia este cea care defineste tipul de sistem electoral si modul de scrutin utilizat.
Dreptul de a vota reprezentanții în consiliile locale și județene, primarii în comune și orașe și președinții consiliilor județene
În baza art. 120 si art. 121 din Constituția României, administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, fiind consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii.
Legea suprema mai stabileste, in cuprinsul art. 122 ca, autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean, este consiliul județean care este ales și funcționează în condițiile legii.
Normele constitutionale referitoare la alegerea autoritatilor administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale, sunt intregite de dispozitiile Legii nr. 67/2004, pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, modificata si completata prin O.U.G. nr. 20/2008, Legea nr. 35/2008 si O.U.G. nr. 32/2008 publicată în MOF nr. 217 din 21/03/2008.
Legea electorala in acest caz, reglementeaza regimul alegerilor pentru consilii locale, consilii judetene si primari, instituind doua formule electorale diferite.
Astfel, pe de o parte, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, “consiliile locale și consiliile județene se aleg pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale”, iar potrivit art. 1 alin. 2 din lege, primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și primarul general al municipiului București, precum și președinții consiliilor județene se aleg pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal. Se constata ca, pentru desemnarea consilierilor se foloseste un sistem electoral proportional cu scrutin de liste blocate, identic cu cel utilizat anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 35/2008, in cazul alegerilor parlamentare generale.
Pe de alta parte, vicepreședinții consiliilor județene, precum și viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile județene, respectiv consiliile locale.
In ceea ce priveste exercitarea dreptului la vot, conform art. 2, titularii acestuia sunt cetățenii români care fără privilegii și fără discriminări, exercită, în mod egal, drepturile electorale.
Titularii dreptului de vot. Dreptul de a alege este recunoscut cetățenilor români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor, pentru alegerea consiliului local, a consiliului județean, a primarului, precum și a președintelui consiliului județean fiecare alegător avand dreptul la câte un singur vot.
Alegerile locale in unitățile administrativ-teritoriale din România se desfășoară, in mod identic celor parlamentare, cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret și liber exprimat al votului.
De asemenea, potrivit legii alegerilor locale, ca si in cazul alegerilor parlamentare, sunt exclusi de la vot, debilii sau alienații mintal, cei puși sub interdicție si persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească.
Spre deosebire de cadrul normativ stabilit prin Legea nr. 35/2008, in cazul alegerilor locale, dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul. Cetățenii cu drept de vot, care și-au stabilit reședința într-o altă unitate administrativ-teritorială cu cel puțin 3 luni înaintea datei alegerilor, își pot exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectivă, potrivit prevederilor legii.
De asemenea, exercitarea dreptului la vot pentru alegerea autorităților administrației publice locale este recunoscut si cetățenilor Uniunii Europene, respectiv, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reședința în România care au dreptul de a alege în aceleași condiții ca și cetățenii români, potrivit legii electorale.
Referitor la dovada calitatii de alegator, legea stabileste ca dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate. Prin act de identitate, pentru cetățenii români, în sensul legii, se înțelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic sau de serviciu, aflată/aflat în termenul de valabilitate, iar în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar. Cetățenii Uniunii Europene își pot exercita dreptul la vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea.
Inscrierea si radierea in listele electorale. Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală. În cazul în care alegătorul își schimbă domiciliul în altă circumscripție electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală permanentă la biroul electoral al secției de votare, acesta își exercită dreptul de vot în circumscripția electorală a noului domiciliu, pe baza cărții de identitate provizorii.
Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative selectează și prelucrează datele privind cetățenii cu drept de vot cuprinse în Registrul național de evidență a persoanelor, tipărește și pune la dispoziția primarilor listele electorale permanente, în două exemplare. Cetățenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale permanente.
Orice neconcordanță între lista electorală permanentă și copia întocmită se soluționează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.
Persoanele care și-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală complementară, în temeiul comunicării făcute primarului de către instanța de judecată, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. În cazul în care nu mai îndeplinesc condițiile de exercitare a dreptului de vot prevăzute de prezenta lege sau dacă solicită expres radierea lor din listele electorale prin cerere scrisă adresată primarului, precum și în caz de deces, cetățenii Uniunii Europene sunt radiați de către primar din listele electorale complementare.
În caz de deces, radierea cetățenilor Uniunii Europene din listele electorale complementare se face pe baza comunicării efectuate de către Oficiului Român pentru Imigrări.
Referitor la regulile privind desfasurarea operatiunilor de votare in cadrul alegerilor locale, in mare parte, ele au fost preluate din cadrul normativ corespunzator alegerilor parlamentare.
Astfel, votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7,00 și se închide la ora 21,00, iar alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea, potrivit delimitării și unde sunt înscriși în copia de pe listele electorale permanente, în copia de pe listele electorale complementare sau în lista suplimentară întocmită de primar. Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor, fiecare prezentand actul de identitate biroului electoral. Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.
Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă, alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur avand dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoțitor ales de el.
De asemenea, pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării.
In conformitate cu dispozitiile art. 88 din Legea nr. 67/2004, la ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea închisă.
Aspecte privind recursul electoral. Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greșite sau oricăror erori din liste se fac în scris și se depun la primar. Primarul este obligat să se pronunțe, în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrarea întâmpinării.
Împotriva soluției date de primar se poate face contestație în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestația se soluționează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă și irevocabilă și se comunică persoanei interesate și primarului în termen de 24 de ore de la pronunțare.
Ca si in cazul alegerilor parlamentare generale, legea reglementeaza desfasurarea campaniei electorale avand ca fundament principiul libertatii de exprimare si al pluralismului de opinii.
Dreptul de a vota reprezentanți în Parlamentul European
Dreptul de a alege reprezentantii Romaniei în Parlamentul European, în condițiile aderării României la Uniunea Europeană este reglementat potrivit art 38 din Constitutie.
In plan secundar, dispozitiile constitutionale sunt prelute si detaliate in cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerii membrilor din România în Parlamentul European, oferit de Legea nr. 33/2007.
Astfel, membrii din România în Parlamentul European sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile legii, Mandatul acestora în Parlamentul European fiind de 5 ani.
Membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, și pe bază de candidaturi independente. Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, teritoriul României se constituie într-o singură circumscripție electorală.
Titularii dreptului de vot. Persoana cu drept de vot, prin lege, este calificata ca avand calitatea de “alegator”, respectiv, orice cetățean al României cu drept de vot care a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
Conform principiului simetriei, nu au drept de vot debilii și alienații mintal puși sub interdicție și persoanele care, în ziua de referință, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
De asemenea, dreptul la vot este recunoscut cetățenilor români care au domiciliul sau reședința în străinătate și cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul art. 17 alin. (1) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, cu modificările și completările ulterioare, care au reședința sau domiciliul pe teritoriul României, în aceleași condiții ca și cetățenii români, sub rezerva îndeplinirii cerințelor legii.
Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, atât alegătorul resortisant, cât și alegătorul comunitar au dreptul la un singur vot.
Potrivit art. 5 alin. 1 din lege, prin “alegător comunitar” se înțelege orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reședința în România, iar in conformitate cu alin. 2 al aceluiasi articol, prin “alegător resortisant” se înțelege orice cetățean al României care are dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European, în conformitate cu dispozițiile legii.
In conformitate cu art. 22 din lege, alegătorii resortisanți care votează în secțiile de votare vor fi înscriși în liste electorale suplimentare, prin grija președintelui biroului electoral al secției de votare, iar alegătorii comunitari pot să-și exercite dreptul de vot în baza documentului de identitate și a dovezii eliberate de Autoritatea Electorală Permanentă la orice secție de votare, cu mențiunea că președintele biroului electoral al secției de votare respective trebuie să îi înscrie în lista electorală suplimentară a secției, dacă aceasta diferă de cea în care își au domiciliul sau reședința.
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ROLUL AUTORITĂȚII ELECTORALE PERMANENTE IN EXERCITAREA DREPTULUI DE VOT ÎN ANUL ELECTORAL 2014
Anul 2014 reprezintă împlinirea unui deceniu de activitate a Autorității Electorale Permanente. Este un an aniversar atât prin prisma experienței acumulate și a proiectelor implementate cu succes de-a lungul a 10 ani de existență, cât și din perspectiva rolului în continuă creștere al Autorității ELectorale Permanente ca promotor al unei societăți democratice, prin organizarea și desfășurarea unor procese electorale egale, corecte și transparente.
Realizările anului 2014 sunt numeroase. Începând cu alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014, sistemul de evidență a alegătorilor români a suferit o schimbare radicală prin implementarea Registrului electoral.
Utilizarea Registrului electoral, conceput de Autoritatea Electorală Permanentă, a avut ca rezultat modernizarea sistemului de actualizare a datelor de identificare ale cetățenilor români cu drept de vot și a modului de întocmire a listelor electorale permanente, oferind posibilitatea alegătorilor de a-și verifica personal datele existente în sistemul informatic, precum și secția de votare la care sunt arondați.
Implementarea Registrului electoral a necesitat alocarea, de către Autoritatea Electorală Permanentă, a unui număr important de persoane, în scopul instruirii operatorilor care urmau să lucreze în sistem, asigurării suportului tehnic pentru buna funcționare a sistemului și verificării operațiunilor efectuate.
Autoritatea Electorală Permanentă și-a realizat în integralitate atribuțiile privind organizarea și desfășurarea consultărilor electorale din anul 2014, atât cu prilejul alegerilor pentru Parlamentul European și al alegerilor pentru Președintele României, cât și cu prilejul alegerilor locale parțiale. Obiectivele preconizate la sfârșitul anului 2013, referitoare la modificarea și completarea cadrului legislativ în vederea organizării alegerilor, implementarea și aplicarea Registrului electoral la toate tipurile de consultări electorale, precum și desfășurarea unor ample campanii de informare a alegătorilor privind procesele electorale din anul 2014, au fost atinse în totalitate.
Programele derulate împreună cu parteneri din societatea civilă s-au adresat încurajării participării tinerilor la alegeri, eliminării discriminării și promovării egalității de șanse pentru toți actorii implicați în procesele electorale.
România a deținut în anul 2014 președinția Asociației Oficialilor Electorali Europeni. Organizarea Reuniunii Comitetului Executiv al Asociației Oficialilor Electorali Europeni și a celei de-a 23-a Conferințe Internaționale a Oficialilor Electorali Europeni ne-a oferit prilejul promovării, în plan extern, a uneia dintre cele mai generoase cauze, mereu de actualitate, pe care instituția noastră o susține: încurajarea participării femeilor în procesele electorale. Modificarea cadrului legal electoral în anul 2014 reprezintă începutul unei noi etape în activitatea Autorității Electorale Permanente, care a dobândit noi atribuții și o arie mai diversificată de competență.
Elaborarea, avizarea și adoptarea actelor normative
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este o instituție administrativă autonomă fundamentală a statului român, care este organizată și care funcționează potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) și art. 62 – 65 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 35 – 40 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a art. 73 alin.(3) lit.a) din Constituția României, republicată.
Actelor normative menționate li se adaugă și alte reglementări privind organizarea și desfășurarea alegerilor care conțin prevederi referitoare la atribuțiile și competența Autorității Electorale Permanente, precum Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Misiunea Autorității Electorale Permanente este de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, precum și controlul finanțării partidelor politice, cu respectarea Constituției, a legii și a standardelor internaționale în materie electorală. În conformitate cu atribuțiile stabilite de prevederile art. 65 din Legea nr. 35/2008, în anul 2014 Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat proiecte de acte normative pentru îmbunătățirea și perfecționarea sistemului electoral românesc.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2014 a fost inițiată de Autoritatea Electorală Permanentă ca urmare a evaluării naționale a capacității primarilor de a folosi Registrul electoral și de a tipări listele electorale permanente, evaluare desfășurată în perioada 1-3 august 2013. Actul normativ a urmărit, în esență, utilizarea Registrului electoral la toate tipurile de alegeri și referendumuri, clarificarea competențelor primarilor și ale Autorității Electorale Permanente privind gestionarea Registrului electoral, fixarea secțiilor de votare și asigurarea evidenței acestora de către Autoritatea Electorală Permanentă pentru toate procesele electorale, cu scopul de a facilita operațiunile de arondare a alegătorilor și accesul acestora la procesul de votare, eliminarea paralelismelor legislative privind listele electorale permanente, stabilirea de contravenții și sancțiuni pentru neactualizarea Registrului electoral. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2014 a avut, totodată, ca obiectiv modificarea Legii nr. 33/2007 în vederea:
– transpunerii în legislația națională a DIRECTIVEI 2013/1/UE a Consiliului din 20 decembrie 2012 de modificare a DIRECTIVEI 93/109/CE în ceea ce privește anumite norme de exercitare a dreptului de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți; – luarii măsurilor necesare pentru asigurarea logisticii electorale, pentru realizarea buletinelor de vot, a ștampilelor cu mențiunea "VOTAT" și a timbrelor autocolante în condiții de siguranță și pentru centralizarea corectă și eficientă a rezultatelor votării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2014 inițiată de Autoritatea Electorală Permanentă a vizat în principal majorarea perioadei electorale de la 45 de zile la 60 de zile pentru a evita începerea campaniei electorale înainte de a fi cunoscute candidaturile definitive, eliminarea secțiilor de votare speciale, asigurarea condițiilor necesare exercitării dreptului de vot de către persoanele internate în spitale și persoanele aflate în arest preventiv sau deținute, precum și furnizarea de informații privind prezența la vot de către toate birourile electorale ale secțiilor de votare.
Deoarece eliminarea secțiilor de votare speciale din țară a suscitat cele mai multe controverse, apreciem că sunt necesare unele precizări referitoare la această măsură care a urmărit înlăturarea unor probleme recunoscute la nivel internațional și național, ca fiind de natură să afecteze exercitarea dreptului de vot. Astfel, din practica anterioară a organizării alegerilor s-a constatat că au fost situații în care câteva sute de secții de votare din localitățile mari și din zonele turistice au fost extrem de aglomerate, iar în alte câteva mii de astfel de secții, constituite în localitățile mici, rurale, fluxul alegătorilor a fost deosebit de redus, în unele cazuri inexistent. Totodată, imposibilitatea estimării numărului de alegători care se vor prezenta la vot a determinat la rândul său dificultăți în estimarea corectă a numărului de buletine de vot care trebuiau repartizate fiecărei secții de votare speciale. Aspectele sus menționate au fost consemnate și în raportul Autorității Electorale Permanente privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, transmis Parlamentului conform art. 65 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare.
În acest context, s-a prevăzut abrogarea art. 11 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, corelativ cu reglementarea posibilității exercitării dreptului de vot la orice secție de votare, în cazul alegătorilor care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraș sau municipiu decât cel de domiciliu. Rațiunea acestei modificări a rezidat în necesitatea evitării disfuncționalităților logistice, respectiv a eliminării suspiciunilor privind practicile de tip turism electoral. Mai mult, prin eliminarea secțiilor de votare speciale s-a urmărit asigurarea unei mai mari eficiențe a cheltuielilor efectuate pentru organizarea alegerilor, precum și facilitarea exercitării dreptului de vot. Menționez că textul în vigoare anterior modificării nu stabilea reguli privind numărul maxim de secții de votare speciale care puteau fi organizate într-o localitate, decizia privind stabilirea secțiilor de votare speciale aparținând exclusiv Guvernului. Secțiile de votare speciale nu intrau sub incidența procedurii de delimitare a secțiilor de votare, întrucât acestea erau simple localuri de vot organizate în punctele de tranzit al persoanelor, fără alegători arondați; acest lucru a fost de natură să crească suspiciunile referitoare la exercitarea unor practici de tip „turism electoral”.
Anterior modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2014, alegătorii care în ziua votării se aflau în altă localitate puteau vota la secțiile de votare speciale, fiind înscriși în tabele electorale, supuse unei proceduri de verificare ulterioară; după modificarea menționată, alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate pot vota la orice secție de votare, fiind înscriși ca și mai înainte în tabele electorale, supuse unei proceduri identice de verificare.
Prin urmare, s-a vizat un plus de transparență a procesului electoral, stabilirea de măsuri tehnicoorganizatorice necesare pregătirii, organizării și desfășurării alegerilor pentru Președintele României, dar și extinderea protecției dreptului de vot, întrucât perioadele îndelungate necesare votării erau de natură a restrânge acest drept electoral fundamental, cei care se aflau în alte localități în ziua alegerilor fiind afectați în exercitarea dreptului lor.
a elaborat și a supus Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadelor electorale din anul 2014 și proiectele de hotărâri specifice bunei organizări și desfășurări a alegerilor din anul 2014;
a prezentat Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Interne, proiectele hotărârilor Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor din anul 2014.
Totodată, Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit, prin hotărâre:
modelul declarației de acceptare a candidaturii, modelul listei de candidați, modelul cererii de admitere a candidaturii independente, modelul cererii de renunțare la candidatură și modelul certificatului doveditor al alegerii, folosite la alegerile pentru Parlamentul European și pentru Președintele României;
procedura de acreditare a observatorilor externi și a reprezentanților externi ai mass-mediei la alegerile pentru Parlamentul European și pentru Președintele României, precum și procedura de acreditare pe lângă birourile electorale constituite la alegerile parțiale pentru Camera Deputaților și Senat;
prima numerotare a secțiilor de votare organizate pe teritoriul României și actualizarea acesteia;
emiterea avizului de conformitate în cazul modificării delimitării secțiilor de votare și/sau a sediilor acestora după data de 1 martie a fiecărui an;
modalitatea de aducere la cunoștință publică a delimitării și numerotării fiecărei secții de votare, precum și a locurilor de desfășurare a votării;
normele privind constituirea și restituirea depozitelor candidaților la funcția de deputat sau de senator la alegerile parțiale pentru Camera Deputaților și Senat din data de 25 mai 2014;
delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și locurile de desfășurare a votării la alegerile parlamentare și locale parțiale din data de 25 mai 2014.
De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă, la solicitarea Departamenului pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Guvernului, a elaborat puncte de vedere privind inițiativele legislative în domeniul electoral aflate în discuția comisiilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului, care au vizat reducerea cuantumului depozitului pe care fiecare candidat trebuie să îl constituie în contul Autorității Electorale Permanente, la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat (Bp. 521/2014). Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că rațiunile instituirii obligației candidaților la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat de a constitui un depozit în contul Autorității Electorale Permanente au avut în vedere încurajarea unei competiții electorale reale, între candidați care să întrunească, alături de celelalte condiții prevăzute de art. 37 din Constituție, precum și de Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, și condiția reprezentativității. Menirea depozitului prevăzut de art. 29 din Legea nr. 35/2008 este și aceea de a descuraja candidaturile neserioase. Conform Deciziei Curții Constituționale nr. 226 /2001 și Deciziei nr. 305/2008, “dreptul de a fi ales trebuie exercitat fără restricții nerezonabile, ceea ce implică posibilitatea existenței unor condiționări în exercițiul acestor drepturi” (posibilitatea organizațiilor minorităților naționale care “vor fi – în maxim 3 ani de la prezenta reglementare – de utilitate publică” de a participa cu candidați la alegeri (Bp. 65/2014).
Autoritatea Electorală Permanentă a semnalat faptul că îndeplinirea condiției referitoare la dobândirea, în viitor, a caracterului de utilitate publică este imposibil de probat (reglementarea formatului buletinului de vot, a procedurii de utilizare a acestuia în cadrul procesului de votare și a procedurii de numărare și centralizare a voturilor, precum și a anumitor elemente privind modul de organizare a secțiilor de votare din țară și din străinătate, listele electorale și accesul observatorilor în cadrul secțiilor de votare (Bp. 436/2014).
Autoritatea Electorală Permanentă a semnalat nerespectarea, în ansamblu, a prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările ulterioare și s-a exprimat în sensul că nu este recomandabilă fragmentarea reglementărilor referitoare la organizarea și desfășurarea proceselor electorale, prin reglementarea unor aspecte disparate și a unor fragmente de proceduri în cadrul unor legi separate, în condițiile în care, dimpotrivă, cadrul legal în domeniul electoral necesită unificare și armonizare. În ceea ce privește soluțiile legislative propuse, a apreciat că acestea ridică o serie de probleme atât de legalitate, cât și de aplicare (spre exemplu, se propunea, în mod nejustificat, tipărirea buletinelor de vot într-o tipografie în afara țării); obligația instalării camerelor video în secțiile de votare de către Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul primarilor, obligația Autorității Electorale Permanente de a verifica îndeplinirea acestei obligații, modul de amplasare a camerelor video, stocarea înregistrărilor video pe suport optic, după încheierea procesului electoral, de către un operator și arhivarea acestor înregistrări de către Autoritatea Electorală Permanentă.
Autoritatea Electorală Permanentă a arătat că soluția legislativă propusă conține o serie de lacune și de prevederi dificil de pus în practică sau contradictorii, dintre care menționăm:
a. în textul alin. (2) al art. 3 nu se precizează termenul în care Ministerul Afacerilor Interne are obligația de a instala sistemele de supraveghere în secțiile de votare.
b. în art. 2, art. 4 și art. 5 din lege se face referire la operator, care este definit ca fiind un “membru al biroului electoral însărcinat cu înregistrarea video a secției de votare”.
c. obligația de a asigura UPS-uri, instituită în textul art. 4 alin. (1), depinde de un criteriu aleatoriu, greu de determinat, respectiv de existența unor antecedente de întrerupere a furnizării de curent electric.
d. la Capitolul III, Sancțiuni, textul de lege nu menționează expres care sunt faptele care constituie contravenții sau infracțiuni, nemenționând nici sancțiunile aplicabile. În aceste condiții, textul legal este lipsit de forță juridică, neputând fi pus în aplicare.
e. deși echipamentele pentru supraveghere sunt achiziționate și instalate de MAI, cu sprijinul primarilor, la art. 8 din lege se prevede obligația Autorității Electorale Permanente de a informa și instrui primarii asupra obligativității instalării sistemelor de supraveghere și asupra procedurilor legate de funcționarea lor.
“Reglementarea obligației candidaților la alegerile parlamentare și la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, de a prezenta o dovadă care să ateste că aceștia nu au datorii restante privind taxele și impozitele. Erau avute în vedere atât datoriile candidaților ca persoane fizice, cât și cele ale societăților comerciale în care aceștia au calitatea de asociat, acționar unic sau majoritar, administrator, membru în consiliul de administrație sau manager”(Bp. 509/2014). Autoritatea Electorală Permanentă a arătat că efectul direct al soluției legislative propuse de inițiator este excluderea din procesul electoral a candidatului care are datorii restante privind taxele și impozitele, or, potrivit dispozițiilor art. 53 din Legea fundamentală, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
“Instituirea interdicției pentru persoanele care au fost condamnate definitiv pentru orice infracțiuni săvârșite cu intenție sau pentru infacțiuni de serviciu ori în legătură cu serviciul săvârșite din culpă, indiferent dacă condamnarea este cu executare sau cu suspendare, de a candida la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale”(Bp. 874/2013). Fără a critica pe fond soluția legislativă propusă, Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că instituirea oricăror noi interdicții ale exercitării dreptului de a fi ales ar trebui să își aibă izvorul în cadrul art. 37 din Constituție și să facă referire la toate tipurile de alegeri. Unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot de către cetățenii români din străinătate, respectiv:
a. modificarea sistemului actual de înregistrare a alegătorilor, prin crearea listelor electorale permanente pentru cetățenii români din străinătate care votează pe teritoriul Republicii Moldova și al statelor membre ale Uniunii Europene;
b. restrângerea categoriilor de documente pe baza cărora alegătorii români pot vota în străinătate; c. reglementarea înființării secțiilor de votare pe teritoriul Republicii Moldova și al statelor membre ale Uniunii Europene. Autoritatea Electorală Permanentă a semnalat faptul că, per ansamblu, textul de lege propus poate fi criticat pentru lipsa armonizării cu legislația în vigoare.
Inițiatorul a delimitat un anumit segment al alegătorilor români din străinătate, nu foarte clar definit, pentru care instituie prevederi derogatorii și insuficiente, fără a se preocupa de corelarea acestora cu procedurile existente în legislația electorală în vigoare și instituțiile chemate să le aplice.
Interdicția partidelor politice de a folosi simbolurile unui cult religios și mesaje electorale cu caracter religios în campaniile electorale ori în materialele promoționale ale acestora (Bp. 597/2014). Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că interdicția propusă de inițiator poate fi adoptată numai prin consensul partidelor politice parlamentare care sunt principalii actori ai procesului electoral, nefiind vorba despre existența unei lacune legislative, nici despre încălcarea unor dispoziții ale legislației naționale sau a reglementărilor internaționale, ci strict de un aspect care ține de moralitatea campaniilor electorale.
Reducerea numărului de semnături necesare pentru susținerea unui candidat și modificarea pragului electoral la 3% (Bp. 397/2014 și Bp. 529/2014). Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că adoptarea unei astfel de soluții legislative ar fi adecvată în cazul utilizării unor metode care să prezinte un grad ridicat de siguranță, precum semnătura electronică. În ceea ce privește modificarea pragului electoral pentru atribuirea mandatelor astfel încât să fie de 3%, a apreciat că oportunitatea unei astfel de modificări reprezintă o decizie eminamente politică, în privința căreia se poate pronunța doar Parlamentul.
Revenirea la sistemul uninominal în 2 tururi, pentru alegerea primarilor; alegerea președinților consiliilor județene în 2 tururi de scrutin; reglementarea situației în care unul dintre cei doi candidați între care urmează să se desfășoare al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarului sau a președintelui consiliului județean decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales; reglementarea situației în care unul dintre cei doi candidați, aflați în situația de balotaj, între care urmează să se desfășoare al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui consiliului județean, decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales (Bp. 467/2014). Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că tipul sistemului electoral utilizat pentru desemnarea persoanelor care ocupă funcții elective reprezintă o opțiune eminamente politică, la latitudinea Parlamentului. De asemenea, a precizat că sistemul electoral propus soluționează situația în care unul dintre candidații între care urmează să se desfășoare al doilea tur de scrutin decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales, arătând că actualul text al art. 98 oferă soluții doar pentru situația în care unul dintre candidații la funcția de primar, între care urmează să se desfășoare al doilea tur de scrutin, decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales, nepronunțându-se în cazul situațiilor de balotaj între doi candidați la funcția de președinte al consiliului județean, reglementată de art. 971 alin. (3) din Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Completarea art. 15 al Legii nr. 334/2006 cu patru noi alineate, conform cărora subvenția care se acordă proporțional fiecărui partid politic din bugetul anual acordat partidelor politice se va recalcula la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, în funcție de numărul de parlamentari pe care acesta îl are la începutul sesiunii. Textele propuse descriu și modalitatea de calcul al numărului de parlamentari ai fiecărui partid politic (Bp. 565/2014). Autoritatea Electorală Permanentă a arătat că schimbările în componența grupurilor parlamentare ale unui partid politic, care pot avea diferite cauze (renunțare, incompatibilitate, deces, etc.) nu sunt de natură să modifice gradul de reprezentativitate al respectivului partid politic, confirmat sau infirmat, după caz, periodic, prin alegeri. De altfel, textul art. 14 al legii face referire în mod expres la numărul de voturi obținut de un partid politic și nu la numărul de mandate. În consecință, modificarea numărului de parlamentari de la o sesiune la alta nu poate să atragă modificarea cuantumului subvenției acordate, singurul criteriu care trebuie avut în vedere fiind cel enunțat de art. 14 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, respectiv procentul de voturi obținut de partidele politice la ultimele alegeri parlamentare.
Introducerea unui caz de încetare a mandatului de parlamentar, suplimentar față de cele prevăzute expres de art. 70 din Constituție, respectiv în situația renunțării la calitatea de parlamentar al unui partid sau al unei formațiuni/alianțe politice din partea căreia a fost ales (Plx.155/2014). Autoritatea Electorală Permanentă a arătat că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant asupra posibilității neîngrădite a parlamentarilor de a trece de la un grup parlamentar la altul, de a se afilia la un grup parlamentar sau de a constitui un grup format din parlamentari independenți, sancționând, de fiecare dată când a fost sesizată, normele regulamentare care limitau acest drept, norme apreciate, în esență, ca fiind în contradicție cu dispozițiile art. 69 alin. (2) din Constituție, care resping orice formă de mandat imperativ.
Limitarea numărului de mandate de parlamentar pe care le poate deține o persoană la cel mult două (Plx.156/2014). Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că soluția legislativă propusă de inițiator reprezintă o restrângere a dreptului de a fi ales, introducând în cadrul unei legi o limitare suplimentară față de cele instituite prin Constituție. O astfel de limitare ar trebui să facă mai degrabă obiectul unei prevederi constituționale similare cu cea privind interdicția de a îndeplini funcția de Președinte al României pentru mai mult de două mandate, reglementată de art. 81 alin. (4) din Constituție. Totodată, a atras atenția asupra naturii elective a procesului de desemnare a deputaților și senatorilor. Votul exprimat în favoarea unui candidat reprezintă opțiunea exclusivă și neîngrădită a fiecărui alegător pentru persoana pe care o consideră potrivită să îi reprezinte interesele în Parlament. Teoretic, vor fi realeși doar aceia dintre candidați a căror activitate, în decursul unui mandat anterior, a corespuns așteptărilor alegătorilor.
Votul prin corespondență exercitat de către alegătorii români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării (Bp. 508/2014). Autoritatea Electorală Permanentă a semnalat faptul că terminologia utilizată în cadrul proiectului de lege nu corespunde cu cea utilizată în celelalte acte normative din domeniul electoral, termenele propuse de 9 inițiatori pentru realizarea operațiunilor necesare pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondență nu se corelează cu termenele prevăzute de legislația electorală, unele dispoziții ale proiectului de lege contravin prevederilor legislației electorale în vigoare, concluzionând că proiectul de lege oferă garanții reduse pentru asigurarea secretului și a libertății votului exprimat prin corespondență și nu se adresează suficient mecanismelor de protecție a corectitudinii scrutinului și de prevenire a fraudelor.
Administrarea registrului electoral
Alegerile pentru Parlamentul European din anul 2014 au reprezentat primul proces electoral în cadrul căruia a fost utilizat Registrul electoral. Potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 35/2008, așa cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență nr. 4/2014, Autoritatea Electorală Permanentă a asigurat:
– administrarea și suportul tehnic necesar funcționării Registrului electoral,
– coordonarea și îndrumarea persoanelor autorizate să opereze în Registrul electoral,
– controlul respectării dispozițiilor legale incidente în domeniu.
Administrarea Registrului electoral
În vederea bunei desfășurări a alegerilor din anul 2014, Autoritatea Electorală Permanentă a desfășurat activitatea de informatizare a procesului de arondare a alegătorilor la secțiile de votare și a procesului de întocmire a listelor electorale permanente. Datele despre alegătorii înscriși în Registrul electoral au provenit de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), Direcția Generală de Pașapoarte (DGP), unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) și alte surse relevante, în mai multe etape.
În vederea organizării și desfășurării alegerilor din 25 mai 2014, în perioada 27 martie – 25 mai 2014, Autoritatea Electorală Permanentă a realizat:
două importuri complete de date și două importuri parțiale de date de la DEPABD;
două importuri de date privind alegătorii români cu domicilul în străinătate;
un import de date privind alegătorii din străinătate.
S-au primit date despre 136.926 de cetățeni. Dintre aceștia, au fost identificați unic în Registrul electoral și radiați pentru scrutinul pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2014, 48.974 de cetățeni. În vederea desfășurării alegerilor pentru Președintele României din 2-16 noiembrie 2014, în perioada 26 septembrie-16 noiembrie 2014 Autoritatea Electorală Permanentă a realizat:
patru importuri de date de la DEPABD;
două importuri de date de la Direcția Generală de Pașapoarte.
În urma importurilor de date sus menționate, au fost efectuate unele corecții de date, pe baza observațiilor primarilor și a confirmărilor de la DEPABD. Datele importate de la DEPABD nu au fost în totalitate în conformitate cu realitatea din teren: au existat situații în care numele unor persoane erau greșite față de cărțile de identitate prezentate de primari sau adrese greșite față de cărțile de identitate prezentate de primari, date eronate privind decese, persoane CRDS care, de fapt, au domiciliul în România, radieri de drepturi electorale eronate (persoane care aveau dreptul de vot, dar nu aveau dreptul de a fi aleși).
Pe parcursul anului 2014, în cadrul Autorității Electorale Permanente au fost realizate periodic rapoarte cu privire la:
numărul de alegători repartizați pe secții de votare, înainte și după importurile de date;
numărul de alegători repartizați pe secții de votare, la intervale de timp prestabilite, astfel încât să se poată observa evoluția numărului acestora în funcție și de operațiile efectuate de către primari în sistem;
evoluția descărcării pachetelor electorale;
situația cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, din perspectiva Registrului electoral;
evoluția operațiunilor de radiere (atât prin import cât și prin operare în Registrul electoral) astfel încât să se poată previziona numărul corect de alegatori la nivelul fiecărei unități administrative teritoriale.
Suport tehnic pentru tipărirea listelor electorale permanente și a copiilor de pe acestea
Conform dispozițiilor art. 26 alin. (1) și (6) din Legea nr. 35/2008, listele electorale permanente se întocmesc și se tipăresc de către primari, pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral și se pun la dispoziția alegătorilor, spre consultare, până cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor.
Conform dispozițiilor art. 26 alin. (10) din Legea nr. 35/2008, copiile de pe listele electorale permanente se întocmesc de către primari în două exemplare, se semnează de primar și de secretarul unității administrativ-teritoriale. Un exemplar se păstrează de către secretarul unității administrativ-teritoriale, iar un exemplar se predă birourilor electorale ale secțiilor de votare. În vederea îndeplinirii acestor operațiuni, Autoritatea Electorală Permanentă:
– a comunicat primarilor procedura de generare a listelor electorale permanente din Registrul electoral, pentru fiecare tip de consultare electorală din anul 2014;
– a monitorizat și controlat îndeplinirea obligației de tipărire a listelor electorale permanente;
– a comunicat către primari procedura de generare a pachetelor electorale din Registrul electoral;
– a monitorizat și controlat îndeplinirea obligației de tipărire a copiilor de pe listele electorale permanente;
– a acordat îndrumare privind descărcarea pachetelor electorale și tipărirea copiilor de pe listele electorale permanente.
Ca urmare, conform datelor comunicate de primării și centralizate cu ocazia organizării consultărilor electorale din anul 2014, operațiunile de descărcare din Registrul electoral și de tipărire a listelor electorale permanente, precum și operațiunile de descărcare din Registrul electoral a pachetelor electorale și de tipărire a copiilor listelor electorale permanente s-au realizat conform termenelor stabilite în Programele calendaristice aferente fiecărui proces electoral.
Controlul respectării dispozițiilor legale incidente în domeniu
Urmare a verificărilor efectuate privind modul de funcționare a Registrului electoral, precum și a analizei sesizărilor primite din partea reprezentanților unităților administrativ – teritoriale autorizați prin dispoziții ale primarilor pentru a opera în Registrul electoral, în cursul anului 2014 au fost constatate o serie de erori și probleme în funcționarea Registrului electoral, dintre care menționăm:
– existența unor alegători cu domiciliul într-o unitate administrativ-teritorială ce figurau în Registrul electoral din altă unitate administrativ-teritorială (eroare apărută la importul de date);
– în Registrul electoral figurau alegători cu adrese incomplete față de adresele din actele de identitate (eroare apărută la importul de date);
– în Registrul electoral figurau alegători cu adresa satului reședință de comună, dar în actele de identitate aceștia aveau trecut la domiciliu un alt sat din comuna respectivă (eroare apărută la importul de date);
– în Registrul electoral figurau alegători cu un nume, iar în actele de identitate aceștia figurau cu un alt nume, deși actele de identitate fuseseră eliberate din anul 2010 (eroare în Registrul Național de Evidență a Persoanelor);
– s-a constatat existența unor alegători care figurau în Registrul electoral cu adrese diferite la cele două tipuri de alegeri din anul 2014, deși aceștia nu își schimbaseră actul de identitate (eroare apărută la importul de date);
– s-a constatat existența unor alegători care figurau în meniul ,,Alegători nerepartizați” și concomitent erau deja arondați unor secții de votare (Informațiile din secțiunea “Scrutine” nu se actualizează instantaneu cu informațiile din Registrul permanent);
– s-a constatat că la radierea alegătorilor din altă unitate administrativ-teritorială era necesară scrierea cu diacritice și în plus doar selectarea unui anumit tip de tastatură;
– s-a constatat existența unor alegători care figurau în meniul ,,Alegători nerepartizați” deși adresele de domiciliu ale acestora erau cuprinse în delimitările unor secții de votare și, după accesarea opțiunii “generare listă alegători”, în meniul “alegători nerepartizați” exista o persoană cu adresa de domiciliu identică cu delimitarea creată (Informațiile din secțiunea scrutine nu se actualizează instantaneu cu informațiile din Registrul permanent);
– s-a constatat lipsa unor artere din Nomenclatorul de artere existent în Registrul electoral;
– după corectarea delimitărilor secțiilor de votare și generarea listelor de alegatori, s-a constatat că în Lista alegătorilor existau persoane fără mențiunea secției de votare la care au fost arondate deși în meniul “Alegatori nerepartizați” nu existau rezultate;
– s-a constatat că nu toți alegătorii cu domiciliul în cadrul unei localități erau înregistrați și în Registrul electoral;
– s-a constatat existența unor alegători cu adresa eronată în urma importului de date de la DEPABD.
Totodată, pe parcursul desfășurării operațiunilor efectuate în Registrul electoral național au fost semnalate și deficiențe de natură tehnică (conexiunea la internet sau dotarea cu echipamente IT la nivelul primăriilor). Una dintre principalele probleme a fost lipsa unor cunoștințe minime de operare pe calculator ale unora dintre persoanele desemnate să opereze în Registrul electoral. În alte cazuri au fost desemnate persoane care nu aveau cunoștințe minime privind problematica Registrului electoral (personal ISU, paznic, agent agricol, bibliotecar, casier, contabil etc.). În majoritatea cazurilor s-a acordat îndrumare completă operatorilor, deoarece o parte din personalul desemnat nu a participat la instruiri. Au existat situații în care, chiar și în cazul persoanelor care au participat la instruiri, s-a solicitat asistența personalului filialelor Autorității Electorale Permanente pentru efectuarea operațiunilor în registru. În alte cazuri, din cauza personalului insuficient, au fost desemnate ca operatori persoane care aveau multiple responsabilități.
Alte operațiuni efectuate de autoritatea electorală permanentă
Comunicarea numărului de alegători înscriși în copiile de pe listele electorale permanente către Biroul Electoral Central. Prin Adresa nr. 15687 din 1 noiembrie 2014, Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2014 numărul alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente pentru primul tur al alegerilor, respectiv 18.284. 326. Prin Adresa nr. 17094 din 14 noiembrie 2014, s-a comunicat Biroului Electoral Central numărul alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente pentru turul al doilea al alegerilor, respectiv 18.281.625.
Schimbul de date cu statele membre ale Uniunii Europene. Autoritatea Electorală Permanentă este singura autoritate publică din România care poate schimba informații privind drepturile electorale ale cetățenilor români și ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene cu autoritățile cu responsabilități similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene. La alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014, Autoritatea Electorală Permanentă
– a informat autoritățile cu responsabilități similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la alegătorii comunitari care au fost înscriși în listele electorale speciale și la persoanele eligibile comunitar a căror candidatură a fost admisă de Biroul Electoral Central.
– a trimis către 10 state membre cererile cetățenilor acestor state de a vota pentru candidații români la alegerile pentru Parlamentul European.
– a furnizat autorităților cu responsabilități similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene informațiile solicitate privind cetățenii români care și-au exprimat intenția de a vota în statele membre respective.
– a radiat din copia de pe lista electorală permanentă cetățenii români înscriși în lista electorală a altui stat. România a primit notificări în privința a aproximativ 136.700 de cetățeni români care au decis să voteze pentru candidații la Parlamentul European ai altor state decât România, notificări primite din partea a 22 de state membre.
– a eliberat adeverințe cetățenilor români care doreau să candideze la alegerile pentru Parlamentul European în alt stat membru al Uniunii Europene, care atestau faptul că aceștia nu au fost lipsiți de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea interdicție nu este cunoscută de autoritățile române.
În urma schimbului de informații cu autoritățile cu responsabilități similare din alte state membre ale Uniunii Europene, Autoritatea Electorală Permanentă a adus la cunoștința Biroului Electoral Central cazurile în care cetățenii români au candidat la alegerile pentru Parlamentul European în alte state membre ale Uniunii Europene.
Totodată, în cursul anului 2014, au fost eliberate adeverințe care atestau faptul că persoanele în cauză nu și-au pierdut drepturile electorale pentru 157 de cetățeni români cu reședința în Italia care și-au depus candidatura la alegerile locale din țara de reședință. Adeverințe similare au fost eliberate și pentru doi cetățeni români cu reședința în Belgia, pentru trei cetățeni români cu reședința în Franța și pentru un cetățean român cu reședința în Spania, angajați ai unor instituții europene, fiindu-le necesare la locul de muncă.
Activități de control și îndrumare electoral
Activitatea de control electoral
Activitatea de control electoral are ca scop verificarea modului în care autoritățile administrației
publice locale (prefecți, primari și secretari ai unităților administrativ-teritoriale, servicii publice comunitare de evidență a persoanelor) și-au îndeplinit atribuțiile ce le revin în materie electorală. Principalele aspecte urmărite în activitatea de control și îndrumare electorală desfășurată la primării, au vizat:
între perioadele electorale:
– verificarea logisticii electorale de la procesele electorale anterioare;
– realizarea din timp a dotărilor specifice secțiilor de votare;
– verificarea actualizării în termenul legal a Registrului electoral de către persoanele autorizate, a listelor electorale complementare și a listelor electorale speciale;
– autorizarea persoanelor care efectuează operațiuni în Registrul electoral național și în listele electorale;
– verificarea modului de întocmire a listei electorale permanente, a listei electorale complementare și a listei electorale speciale;
– respectarea de către primar a obligației de a pune la dispoziția alegătorilor spre consultare listele electorale permanente și de soluționare a întâmpinărilor privind omisiunile, înscrierile greșite sau erorile din listele electorale permanente;
– respectarea hotărârilor și instrucțiunilor adoptate de Autoritatea Electorală Permanentă;
– obținerea de informații cu privire la principalele probleme întâmpinate în organizarea și
desfășurarea consultărilor electorale anterioare;
– verificarea respectării criteriilor de delimitare a secțiilor de votare, de arondare a alegătorilor la secțiile de votare și a altor elemente cuprinse în modalitatea de delimitare conform prevederilor legislației electorale;
– verificarea modului de respectare a protecției datelor cu caracter personal cuprinse în listele electorale în ceea ce privește afișarea listelor electorale și consultarea acestora.
în perioadele electorale:
– urmărirea modului de respectare de către autoritățile administrației publice locale cu atribuții în domeniul electoral a deciziilor și hotărârilor birourilor electorale, a instrucțiunilor și hotărârilor Autorității Electorale Permanente;
– monitorizarea modului în care autoritățile administrației publice locale îndeplinesc atribuțiile ce le revin potrivit actelor normative în materie electorală;
– urmărirea modului de întocmire a listelor electorale permanente, speciale, complementare (după caz) și copiilor după acestea utilizate la alegerile respective;
– monitorizarea modului în care primarii asigură condițiile necesare pentru consultarea și
verificarea de către cetățeni a înscrierii în listele electorale precum și a modului de soluționare a
întâmpinărilor privind omisiunile, înscrierile greșite sau erorile din listele electorale;
– monitorizarea modului de întocmire și actualizare a listelor electorale în termenul prevăzut de lege;
– verificarea stadiului procurării logisticii electorale necesare pentru desfășurarea alegerilor;
– verificarea gradului de respectare a termenelor prevăzute în calendarul electoral.
Recomandările adresate de echipele de control au vizat:
– depunerea diligențelor necesare pentru intrarea în legalitate a persoanelor înscrise în listele electorale permanente fără serie și număr act de identitate și fără mențiuni complete privind adresa de domiciliu;
– afișarea unui anunț la avizierul primăriei prin care să se aducă permanent la cunoștința alegătorilor dreptul de consultare a listelor electorale permanente, cu precizarea intervalului orar și a locului unde acestea pot fi consultate, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal;
– predarea, spre topire, către agenții economici specializați a exemplarelor anterioare ale listelor electorale permanente, conform dispozițiilor art. 70 alin. (5) din Legea nr. 370/2004 republicată cu modificările și completările ulterioare.
Măsurile dispuse de echipele de control au vizat:
– păstrarea listelor electorale permanente, a listelor electorale complementare și a listelor electorale speciale în registre speciale cu file detașabile, în condiții corespunzătoare, conform dispozițiilor art. 26 raportat la art. 50 lit. a1) din Legea nr. 35/2008 cu modificările și completările ulterioare, art. 16 și art. 22 raportat la dispozițiile art. 103 lit. c) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților publice locale, republicată cu modificările și completările ulterioare și ale art. 12 raportat la dispozițiile art. 53 lit. b) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente, listele electorale complementare și listele electorale speciale de către persoane autorizate, având în vedere dispozițiile art. 50 lit. a3) din Legea nr. 35/2008 cu modificările și completările ulterioare și art. 103 lit. e) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților publice locale, republicată cu modificările și completările ulterioare și ale art. 53 lit. d) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– efectuarea de operațiuni în Registrul electoral de către persoane autorizate, desemnate prin dispoziție a primarului, având în vedere dispozițiile art. 22 alin. (3) raportat la art. 50 lit. a3) din Legea nr. 35/2008 cu modificările și completările ulterioare;
– semnarea și ștampilarea listelor electorale permanente, a listelor electorale complementare și a listelor electorale speciale de persoanele abilitate, conform dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 35/2008 cu modificările și completările ulterioare, ale art. 16 și art. 221 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților publice locale, republicată cu modificările și completările ulterioare și ale art. 12 alin. (6) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– efectuarea înregistrărilor ori a radierilor în Registrul Electoral la termenele prevăzute de lege, conform dispozițiilor art. 23 raportat la art. 50 lit. a2) din Legea nr. 35/2008 cu modificările și completările ulterioare;
– efectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și operarea acestora în listele electorale complementare și în listele electorale speciale de către persoane autorizate, ținând cont de dispozițiile art. 22 alin (2) raportat la art. 103 lit. d) și lit. e) din Legea nr. 67/2004 cu modificările și completările ulterioare și de dispozițiile art. 12 raportat la dispozițiile art. 53 lit. c) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– asigurarea condițiilor necesare consultării de către alegători a listelor electorale permanente, listelor electorale complementare și a listelor electorale speciale cu respectarea prevederilor art. 26 din Legea nr. 35/2008 cu modificările și completările ulterioare, ale art. 16 și art. 22 din Legea nr. 67/2004 cu modificările și completările ulterioare și ale art. 12 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– comunicarea, în scris, a modificărilor intervenite în lista electorală permanentă după predarea copiei către biroul electoral al secției de votare către primar conform dispozițiilor art. 26 alin. (11) din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 222 alin (7) din Legea nr. 67/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale art.11 alin. (18) din Legea nr. 33/2007 republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– asigurarea din timp a materialelor de logistică electorală necesare dotării și amenajării secțiilor de votare cu respectarea recomandărilor prevăzute prin Hotărârea AEP nr. 4/2008 privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească localurile secțiilor de votare;
– organizarea secțiilor de votare pentru un număr de până la 2000 de locuitori, în conformitate cu dispozițiile art. 18 din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea recomandărilor stabilite prin Hotărârea A.E.P. nr. 4/2008;
– respectarea deciziilor și hotărârilor birourilor și oficiilor electorale.
Activitatea de îndrumare
la instituțiile prefectului
Având în vedere organizarea celor două consultări electorale la nivel național, precum și alegerile parțiale locale și parlamentare organizate în anul 2014, s-au desfășurat acțiuni de informare, documentare și îndrumare electorală la instituțiile prefectului, fiind vizate următoarele activități specifice perioadei electorale:
– organizarea activităților de instruire la nivelul județului a funcționarilor publici cu atribuții în materie electorală, a primarilor și secretarilor unităților administrativ – teritoriale cu privire la sarcinile ce le revin în vederea organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor;
– monitorizarea modului în care prefecții și președinții tribunalelor comunică, potrivit solicitării Autorității Electorale Permanente, informațiile cerute privind avizarea persoanelor care pot deveni președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora;
– obținerea de informații privind modul de confecționare (acolo unde a fost cazul) și/sau de distribuire a buletinelor de vot, a ștampilelor de control și a ștampilelor cu mențiunea VOTAT, precum și a celorlalte materiale necesare votării;
– verificarea modului de respectare a termenelor stabilite conform Programelor calendaristice de desfășurare ale consultărilor electorale;
– obținerea de informații și acordarea de îndrumare cu privire la întocmirea listelor cu persoane care urmează a fi desemnate, prin tragere la sorți, ca președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sau locțiitori ai acestora conform dispozițiilor legale și Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 15/2013;
– obținerea de informații privind modul de stabilire a localurilor secțiilor de votare și a sediilor birourilor electorale, precum și dotarea cu logistica necesară desfășurării activităților specifice.
În urma acțiunilor desfășurate la instituțiile prefectului, s-a constatat că toate activitățile au fost realizate cu respectarea termenelor prevăzute de Programele calendaristice aprobate prin hotărârile Guvernului.
la birourile județene de administrare a bazelor de date privind evidența persoanelor
Discuțiile purtate au vizat erorile constatate în actele de identitate eliberate persoanelor majore, care au avut ca efect crearea a numeroase delimitări suplimentare în aplicația Registrului electoral. De asemenea, au fost discutate problemele apărute după implementarea noului Registru Național privind Evidența Persoanelor, începând cu data de 1 iulie 2014 .
la serviciile/direcțiile publice comunitare județene de evidență a persoanelor
Acțiunile de îndrumare electorală la serviciile/direcțiile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, au avut ca obiect:
– obținerea de informații privind modul de efectuare de către SPCLEP-uri a comunicărilor necesare actualizării listelor electorale permanente;
– analiza demersurilor efectuate pentru punerea în legalitate a persoanelor fără acte de identitate;
– discuții privind erorile constatate în actele de identitate eliberate;
– evidența cărților de alegător rămase nedistribuite.
Urmare a discuțiilor purtate s-a constatat că SPCJEP/DJEP monitorizează permanent situația cetățenilor care au acte de identitate expirate și sprijină activitatea SPCLEP-urilor în vederea intrării în legalitatea a persoanelor fără acte de identitate. De asemenea, s-a constatat că din luna aprilie a anului 2012 nu se mai tipăresc cărți de alegător din cauza lipsei fondurilor necesare, iar majoritatea celor tipărite până la momentul de referință au fost predate cetățenilor. Având în vedere erorile constatate la întocmirea documentelor de identitate, reprezentanții Autorității Electorale Permanente au subliniat necesitatea acordării unei atenții deosebite de către operatorii din cadrul SPCLEP-urilor cu privire la introducerea în sistem a datelor de identificare a cetățenilor care își preschimbă actele de identitate.
la serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor
În anul 2014 s-au desfășurat acțiuni de informare, documentare și îndrumare electorală la serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor, conform următoarei tematici:
– obținerea de informații privind modul de efectuare de către SPCLEP-uri a comunicărilor necesare actualizării listelor electorale permanente;
– analiza demersurilor efectuate pentru punerea în legalitate a persoanelor fără acte de identitate;
– discuții privind erorile constatate în actele de identitate eliberate;
– evidența cărților de alegător rămase nedistribuite.
Având în vedere că începând cu luna februarie a anului 2014 a devenit operațional Registrul Electoral, reprezentanții AEP au subliniat necesitatea efectuării comunicărilor privind persoanele decedate sau a celor care și-au pierdut dreptul de a vota, către primăriile arondate fiecărui SPCLEP astfel încât operatorii desemnați la nivelul primăriilor să poată actualiza în cel mai scurt timp baza de date în Sistemul Informatic al Registrului electoral. Odată cu intrarea în vigoare a noului format al Registrului electoral care permite radierea persoanelor în cazurile prevăzute de lege de către oricare operator indiferent de domiciliul alegătorului această comunicare nu a mai fost de actualitate. O temă principală de discuții a fost cea referitoare la erorile sau neconcordanțele constatate în actele de identitate ale alegătorilor, a actelor de identitate emise fără adrese complete, precum și cu referire la cetățenii care deși au împlinit vârsta de 18 ani nu au documente de identitate. S-a constatat că reprezentanții SPCLEP-urilor desfășoară permanent acțiuni în teritoriu cu camera mobilă în vederea intrării în legalitate a persoanelor fără acte de identitate.
la birourile/serviciile județene pentru imigrări
În anul 2014 s-au desfășurat acțiuni în vederea verificării modului în care structurile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări își îndeplinesc atribuțiile legale privind listele electorale complementare. Conform datelor prezentate de instituțiile verificate, toate activitățile s-au desfășurat în termenele prevăzute de Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare și de Programul calendaristic aprobat prin Hotărâre de Guvern, ca urmare a organizării alegerilor locale parțiale în unele circumscripții electorale.
la birourile electorale județene constituite cu ocazia organizării alegerilor pentru Parlamentul European, la birourile electorale județene constituite cu ocazia organizării alegerilor pentru Președintele României, la birourile electorale constituite cu ocazia organizării alegerilor locale parțiale, la birourile electorale constituite cu ocazia organizării alegerilor parlamentare parțiale
S-au avut în vedere următoarele obiective:
– verificarea modului de organizare a alegerilor desfășurate în anul 2014 și de respectare a termenelor legale de realizare a operațiunilor electorale;
– obținerea de informații privind principalele probleme întâmpinate în organizarea și desfășurarea alegerilor din anul 2014;
– verificarea sediului și dotarea birourilor electorale județene.
În urma acțiunilor efectuate la birourile electorale județene constituite pentru organizarea și desfășurarea alegerilor din anul 2014 s-a constatat că toate activitățile s-au desfășurat conform termenelor stabilite prin Programele calendaristice.
Informarea alegătorilor
Informarea alegătorilor a reprezentat o prioritate pentru Autoritatea Electorală Permanentă în anul 2014, în contextul absenteismului practicat la scrutinele anterioare. Din această rațiune, Autoritatea Electorală Permanentă și-a propus nu doar să informeze cetățenii cu privire la modul de organizare și desfășurare a alegerilor din anul 2014, ci și să transmită un mesaj educativ, prin care să crească nivelul de înțelegere a funcționării procesului electoral al alegătorilor români.
Campania de informare „E.U. VOTEZ!”
În contextul celebrării ,,Zilei Internaționale a Alegerilor”, în data de 6 februarie 2014, Autoritatea Electorală Permanentă a organizat sub genericul „E.U. VOTEZ!”, o serie de acțiuni de informare și de conștientizare a tinerei generații cu privire la importanța exercitării dreptului de vot. În cadrul întâlnirilor au fost prezentate informații despre semnificația și importanța alegerilor în consolidarea democrației, precum și cu privire la modalitatea de exercitare a dreptului de vot la alegerile pentru Parlamentul European din data de 25 mai 2014.
Campania de informare pentru alegerile pentru Parlamentul European a inclus următoarele elemente:
Ghidul alegătorului, realizat în parteneriat cu Biroul de Informare al Parlamentului European din România, axat pe informarea alegătorilor resortisanți cu privire la desfășurarea procesului electoral și pe conștientizarea importanței acestor alegeri. Materialul a inclus informații tehnice referitoare la exercitarea dreptului de vot la alegerile europarlamentare și prezentarea istoricului, competențelor și importanței Parlamentului European.
Ghidul alegătorului în limbile minorităților naționale, realizat în cadrul parteneriatului cu Departamentul de Relații Interetnice și Biroul de Informare al Parlamentului European în România care a fost tradus, prin grija Departamentului de Relații Interetnice, în 16 limbi ale minorităților naționale din România.
Clipuri video – au fost concepute și difuzate 2 clipuri video, cu o durată de 30 de secunde, având ca subiect aspectele tehnice ale procesului de votare.
Campania „AmbasaDOR de România Europeană”. Împreună cu ambasadorii Belgiei, Germaniei, Austriei, Cehiei, Slovaciei și Olandei, Autoritatea Electorală Permanentă a derulat o campanie prin care a transmis tuturor cetățenilor europeni îndemnul la implicare, prin exercițiul democrației, respectiv prin prezența la urne. Videoclipul, difuzat atât în mass-media din România, cât și pe platforma online a Autorității Electorale Permanente, a fost realizat cu scopul de a ajuta cetățenii români să înțeleagă felul în care funcționează Parlamentul European și importanța acestei instituții în cadrul Uniunii Europene, dar și dreptul și responsabilitatea pe care le are fiecare român de a decide de cine să fie reprezentat. Alături de acest clip, fiecare ambasador a acceptat să filmeze un testimonial video în care să transmită câteva gânduri alegătorilor, campania fiind prezentă în mediul online, cele mai multe ambasade diseminând clipurile pe platformele de socializare pe care activează.
Informarea persoanelor cu dizabilități. Urmare a acordului de parteneriat dintre Autoritatea Electorală Permanentă și Asociația Națională a Surzilor din România, semnat în cursul lunii februarie 2014, în cadrul campaniei „AmbasaDOR de România Europeană”, mesajul de conștientizare a importanței alegerilor europarlamentare a fost tradus – pentru prima dată – în limbaj mimico-gestual.
Informarea și educarea tinerilor alegători. În baza acordului de parteneriat cu Consiliul Tineretului din România, Autoritatea Electorală Permanentă a participat la Campania Națională de Informare și Conștientizare „Tinerii Votează – Tinerii Contează” care a vizat stimularea participării active a tinerilor la viața democratică europeană și națională. În cadrul campaniei au avut loc, în perioada 17 martie – 11 aprilie, 8 evenimente regionale, desfășurate în orașele: Iași, Constanța, Cluj, Sibiu, Timișoara, Târgoviște, Craiova, București care au inclus:
conferințe de presă, ce au reunit reprezentanți ai filialelor Autorității Electorale Permanente, autorităților publice locale, ai Centrelor Europe Direct, massmedia, precum și tineri;
seminarii informative pentru tineri cu vârsta cuprinsă între 14-35 ani, ce au abordat teme precum: importanța cetățeniei active înainte, în timpul și după momentele electorale, importanța unui vot informat și responsabil, mecanisme de participare la dezvoltarea politicilor publice, importanța și rolul instituțiilor europene, etc.;
evenimente de informare și promovare în spații publice, în cadrul cărora au fost distribuite materiale de informare, puse la dispoziție de Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul de Informare al Parlamentului European în România.
Campania de informare pentru alegerile pentru Președintele României:
Abordarea aleasă a urmărit o segmentare a populației vizate de mesajele de informare, astfel încât acestea să fie relevante în funcție de categoria de public spre care au fost direcționate. Pentru realizarea acestei campanii s-au elaborat mai multe concepte, s-au organizat focus grupuri pentru testarea mesajelor utilizate în clipurile de mobilizare și cele tehnice, s-a apelat la promovarea în mediul online pe cele mai accesate site-uri din România și prin intermediul motoarelor de căutare, dar totodată s-a monitorizat cu atenție modul de diseminare și receptare a informațiilor în funcție de grupul țintă, mediu, număr apariții, interval orar.
Conceptul de campanie, „Votul tău dă formă României”, a fost unul exhaustiv și a implicat o strategie de comunicare modernă și eficientă. Mesajele de informare realizate de Autoritatea Electorală Permanentă au ajuns la cetățeni prin intermediul: stațiilor TV generaliste – 2602 apariții în intervalul orar 07-22; stațiilor TV regionale – 5277 de apariții în intervalul orar 07-22; stațiilor radio naționale și regionale – 2212 difuzări în intervalul orar 07-22; site-urilor www.kappa.ro, www.tvr.ro, www.b1.ro, www.antena3.ro, etc., înregistrând 3.361.159 de afișări. În baza parteneriatului cu Asociația Națională a Surzilor din România, Autoritatea Electorală Permanentă a asigurat limbajul mimico-gestual pentru toate materialele video de informare produse.
Ghidul alegătorului a fost accesibil în format online pe site-ul Autorității Electorale Permanenente și pe site-ul Biroului Electoral Central. De asemenea, au fost tipărite broșuri de informare. Accesând site-ul www.roaep.ro, alegătorii au putut fi la curent cu principalele informații referitoare la desfășurarea proceselor electorale din anul 2014, respectiv numărul cetățenilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente, procedura pentru acreditarea observatorilor electorali, etc. Pentru tinerii care urmau să participe pentru prima dată la vot, Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat și a publicat pe site-ul Primulvot.ro „Ghidul alegătorului aflat la primul vot”, un instrument menit să le ofere acestora informațiile esențiale privind procedura de vot, atribuțiile Președintelui României și particularitățile acestui tip de scrutin.
CONCLUZII
Cu Magna Carta Libertatum – Marea Cartă a Libertăților- 1215, a început lunga perioadă, de aproape 800 de ani, de constituire a ceea ce numim noi astăzi, instrumente de protecție și de promovare a drepturilor omului. Magna Carta Libertatum a fost reconfirmată si de alte documente, ca de pildă foarte cunoscutul Bill of Rights (13 februarie 1689) sub Wilhelm de Orania, unde se înscrie printre altele, că alegerea membrilor Parlamentului trebuie să fie liberă, dupa cum exista si libertatea cuvântului, a dezbaterilor sau procedurilor în cadrul Parlamentului.
Dreptul de vot – “votum”, este dreptul recunoscut, în condițiile legii, cetățenilor unui stat de a-și exprima în mod liber, direct sau indirect, opțiunea electorală pentru un anumit partid politic sau candidat propus de o grupare politică sa asigure exercitarea puterii de stat, adica, actul de guvernare. Dreptul de vot se exprimă în mod obișnuit prin completarea unui buletin de vot și depunerea acestuia în urnă. Exercitarea acestui drept are ca scop alegerea parlamentarilor, a președintelui, a autoritatilor locale și a altor persoane care candidează pentru funcții publice eligibile. Deci, prin exercitarea dreptului de vot, cetățenii contribuie la constituirea structurii de guvernare la nivel central și local într-un anumit stat.
In doctrina s-a mai aratat ca orice sistem electoral devine functional numai daca se bazeaza pe procesul de comunicare între membri comunitatilor, pe de o parte si pe procesele de comunicare persuasiva cu rol de suport al votului, de tipul propagandei electorale sau comunicarii politice, pe de alta parte, acestea facand parte din atributiile AEP. Una din problemele controversate in ultima perioada care se impune a fi rezolvata de catre AEP, este cea a absenteismului, in conditiile in care se inregistreaza o prezenta la vot din ce in ce mai scazuta.
Una din solutii ar fi instituirea prin lege a caracterului obligatoriu al votului si sanctionarea absenteismului avand in vedere scaderea evidenta a participarii populatiei la vot. Prezența scăzută la urne, înseamna de fapt, castiguri pentru partidele cu electorat alergător și pierderi pentru cele cu electorat tradițional, ceea ce face ca ideea votului obligatoriu sa devina o realitate optima pentru imbunatatirea sistemului electoral din Romania. Pornind la o analiza de la cauza la efect, absenteismul poate avea multiple rațiuni, iar incompatibilitatea etică și intelectuală cu ofertele partidelor politice poate fi un argument care să motiveze reținerea cuiva de a vota.
In ceea ce ne priveste consideram ca, o analiza concreta, la obiect, este in masura sa duca la concluzia ca, in realitate, forta unei unei democrații nu se măsoară în numărul de votanți efectivi, deoarece angajamentul democratic se cere privit mai degrabă ca rezultatul opțiunii libere decât al presiunii administrative.
In concluzie, se impune continuarea eforturilor in vederea realizarii unor programe de cercetare periodică a participării electoarele și a comportamentului de vot în România, in măsura să explice de ce românii aleg să voteze sau nu, care sunt motivațiile votului, ce anume influențează rezultatul alegerilor și cum afectează toate aceste lucruri democrația în România. Deopotrivă, se impune abordarea periodica a problemei culturii politice.
Una din solutiile propuse, ar putea fi instituirea prin lege a votului electronic, modalitate care intr-o oarecare masura, poate rezolva problema absenteismului.
BIBLIOGRAFIE
John Stuart Mill – Despre libertate, Humanitas, Bucuresti, 1993
Cristian Ionescu, Drept constituțional și instituții politice, Editura All Beck, Ediția a II-a, București, 2004
Paul Negulescu, Curs de drept constituțional român, București, 1927
Tudor Drăganu, Drept constituțional și instituții politice, Editura Lumina Lex, București, 2000, vol. I
Ioan Muraru – Drept constitutional si institutii politice, Editura Actami, Bucuresti, 1995, vol. I
Cristian Pîrvulescu – Politici si institutii politice, Editura Trei, Bucuresti, 2000
Arend Liphart, Modele ale democrației. Forme de guvernare și funcționareîn treizeci și șase de țări, Traducere de Cătălin Constantinescu, Prefață de Lucian-Dumitru Dîrdală, Iași: Polirom, 2006
Gheorghe Uglean – Drept constitutional si institutii politice, Vol. I, Editia a IV-a revazuta si adaugita, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Cristian Pirvulescu, Adrian Sorescu – "25 + 2 modele electorale", editata de Centrul de Resurse pentru Democratie al Asociatiei Pro Democratia, Bucuresti, 2006
Emil Cernea, Emil Molcut – Istoria Statului si Dreptului Romanesc Editura: Universul Juridic, Bucuresti, 2006
Cristian Pîrvulescu – Aspecte teoretice si practice legate de evolutia constitutiilor, Editura Asociatiei Prodemocratia, Bucuresti, 2008
Sorin Radu – Modernizarea sistemului electoral din Romania (1866-1937), Editura Institutul European, Bucuresti, 2005
Gheorghe Iancu, Sistemul electoral, Regia autonomă Monitorul Oficial, București, 1998
Marcel Prelot și Jean Boulois, Institutions politiques et droit constitutionnel,Dalloz, Paris,1990
http://www.roaep.ro
http://www.bec2014.ro
Constitutia Romaniei
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Autoritatea Electorala Permanenta Si Rolul Acesteia In Exercitarea Dreptului DE Vot (ID: 110624)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.