Auditarea Conturilor DE Către Curtea DE Conturi A României

UNIVERSITATEA ”VALAHIA” DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

AUDITAREA CONTURILOR DE CĂTRE CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI.

REGIM JURIDIC.

COORDONATOR:

Conf. univ. dr. Rada POSTOLACHE

STUDENT:

Alexandra-Elena BLÎNDU

Anul 2016

Curtea de Conturi

Curtea de Conturi este instituția înființată în baza Constituției cu scopul de a efectua auditul gestiunii finanțelor publice ale României. Organizarea și funcționarea Curții de Conturi au fost aprobate prin Legea nr. 94/1992, republicată.

Într-un stat de drept, democratic și social, în cadrul democrației constituționale, conceptul de responsabilitate presupune obligația de a răspunde pentru actul de gestiune. Obligația de a răspunde pentru actul de gestiune presupune, la rândul ei, existența unei funcții solide de audit extern.

Curtea de Conturi este auditorul extern al României. Auditorul are rolul de a examina acțiunile persoanelor responsabile cu actul de gestiune informând contribuabilii despre felul în care autoritățile au utilizat fondurile publice.

Indiferent de modul de constituire și de destinația fondurilor, în calitatea sa de auditor extern, Curtea de Conturi verifică dacă fondurile publice sunt corect contabilizate și dacă sunt cheltuite în conformitate cu reglementările aplicabile, precum și dacă se acordă atenția cuvenită obținerii unui raport optim între resurse și rezultate.

Activitatea de audit servește următoarelor obiective: utilizarea corectă și eficace a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, consolidarea bunei gestiuni financiare, executarea corespunzătoare a activităților administrative, precum și informarea autorităților publice și a publicului larg, prin întocmirea și furnizarea de rapoarte obiective. Rezultatele activității Curții de Conturi sunt utilizate de Parlament, precum și de entitățile verificate pentru îmbunătățirea gestiunii financiare a bugetului României.

Activitatea Curții de Conturi trebuie să fie punct de reper în materie de execuție a bugetului pentru exercițiul bugetar precedent.

În pofida a ceea ce ar sugera numele său, Curtea de Conturi nu dispune de competențe judiciare.

Curtea de Conturi are o identitate distinctă și inconfundabilă, la baza funcționării sale stând două principii de bază: unicitatea și autonomia.

Unicitatea. Operațional, Curtea de Conturi constituie singura entitate competentă să certifice acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate și să emită certificatul de conformitate, în situația în care constată regularitatea conturilor. Nicio altă autoritate nu se poate pronunța asupra datelor înscrise în conturile de execuție, decât provizoriu.

Curtea de Conturi exercită în exclusivitate controlul execuției bugetelor Camerei Deputaților, Senatului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curții Constituționale, Consiliului Legislativ și Avocatului Poporului.

Instituțional, conducerea se exercită de plenul Curții de Conturi, compus din 18 membri – consilieri de conturi, numiți în condițiile Legii nr. 94/1992 de Parlament. În structura Curții de Conturi se cuprind departamente, camerele de conturi județene și a municipiului București – structuri fără personalitate juridică și un secretariat general.

Autonomia. Autonomia Curții Constituționale are ca suport normativ dispozițiile Constituției și ale legii speciale. Curtea de Conturi se impune ca o instituție a ordinii de drept; ea nu este o „supraputere”, nici o „putere de stat”. Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în legea sa organică și reprezintă România în calitatea sa de instituție supremă de audit în organizațiile internaționale de profil.

Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de activitate.

Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom și efectuează trei tipuri de audit: auditul financiar, auditul performanței și auditul de conformitate (control tematic). Acestea abordează următoarele probleme:

dacă situațiile financiare pentru exercițiul bugetar dat sunt complete, reale și conforme cu cadrul general de raportare financiară aplicabil, respectă principiile legalității și regularității și oferă o imagine fidelă atât a poziției cât și a performanței financiare – auditul financiar;

dacă se asigură o bună gestiune financiară – auditul performanței, cu alte cuvinte:

a. economicitate – dacă fondurile alocate unei activități au fost utilizate cu economie;

b. eficiență – dacă rezultatele activității au fost obținute cu cel mai redus nivel de resurse alocate, și

c. eficacitate – dacă obiectivele stabilite au fost îndeplinite;

dacă operațiunile respectă, sub toate aspectele semnificative, cadrul juridic și cadrul de regularitate care le sunt aplicabile– auditul de conformitate.

În calitate de auditor extern al României, Curtea de Conturi contribuie la îmbunătățirea modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, furnizând rapoarte privind utilizarea și administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității.

Curtea de Conturi publică rezultatele activităților sale de audit în următoarele tipuri de rapoarte:

Raport public anual care cuprinde: observațiile Curții de Conturi asupra conturilor de execuție a bugetelor supuse controlului său; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaților sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat și la celelalte persoane juridice supuse controlului Curții; încălcările de lege constatate și măsurile de tragere la răspundere luate;

Rapoarte anuale referitoare la finanțele publice locale;

Rapoarte pe domenii specifice;

Raport anual de activitate.

Potrivit Legii nr. 94/1992, art. 16 alin. (1), Curtea de Conturi exercită funcția de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, furnizând Parlamentului și, respectiv, unităților administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea și administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității.

În cadrul competențelor sale legale, Curtea de Conturi desfășoară activități specifice asupra următoarelor categorii de entități publice:

statul și unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile și instituțiile lor publice autonome sau nu;

Banca Națională a României;

regiile autonome;

societățile comerciale la care statul, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice sau regiile autonome dețin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;

organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri într-un regim legal obligatoriu, în condițiile în care prin lege sau prin statutul lor se prevede acest lucru (art. 23).

alte entități. Potrivit art. 24 Legea nr. 94/1992, Curtea de Conturi poate hotărî desfășurarea activităților stabilite de lege și la alte persoane decât cele sus-menționate, care:

– beneficiază de garanții guvernamentale pentru credite, de subvenții sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităților administrativ-teritoriale, a altor instituții publice;

– administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale;

– administrează și/sau utilizează fonduri publice, în sensul prezentei legi, verificările urmând a se efectua numai în legătură cu legalitatea administrării și/sau utilizării acestor fonduri.

Auditul public extern exercitat de Curtea de Conturi

Funcția de control se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaționale general acceptate. Auditul public extern desfășurat de Curtea de Conturi cuprinde, în principal, auditul financiar și auditul performanței.

Auditul financiar. Reprezintă activitatea prin care se urmărește dacă situațiile financiare sunt complete, reale și conforme cu legile și reglementările în vigoare, furnizându-se în acest sens o opinie.

Auditul financiar se efectuează asupra conturilor de execuție menționate expres in legea specială.

Prin verificările sale la entitățile sus-menționate, Curtea de Conturi urmărește, în principal:

exactitatea și realitatea situațiilor financiare, așa cum sunt stabilite în reglementările contabile în vigoare;

evaluarea sistemelor de management și control la autoritățile cu sarcini privind urmărirea obligațiilor financiare către bugete sau către alte fonduri publice stabilite prin lege, ale persoanelor juridice sau fizice;

utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinației stabilite;

calitatea gestiunii economico-financiare;

economicitatea, eficacitatea și eficiența utilizării fondurilor publice.

De asemenea, Curtea de Conturi exercită controlul cu privire la respectarea de către autoritățile în domeniul privatizării a metodelor și procedurilor de privatizare, prevăzute de lege, precum și a modului în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. Curtea de Conturi exercită controlul respectării dispozițiilor legale privind modul de administrare și întrebuințare a resurselor financiare rezultate din acțiunile de privatizare.

Auditul performanței. Reprezintă evaluarea independentă a modului în care o entitate, un program, o activitate sau o operațiune funcționează din punctul de vedere al eficienței, economicității și eficacității. Curtea de Conturi poate exercita auditul performanței asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum și a oricăror fonduri publice.

Prin constatările și recomandările sale, auditul performanței urmărește diminuarea costurilor, sporirea eficienței utilizării resurselor și îndeplinirea obiectivelor propuse.

Auditul performanței se poate efectua atât la finalul, cât și pe parcursul desfășurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităților.

Conturile supuse certificării Curții de Conturi

Conturile de execuție supuse certificării Curții de Conturi în cadrul activității de control desfășurate de aceasta sunt următoarele:

contul general anual de execuție a bugetului de stat;

contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat;

conturile anuale de execuție a fondurilor speciale;

conturile anuale de execuție a bugetelor locale, ale municipiului București, ale județelor, ale sectoarelor municipiului București, ale municipiilor, ale orașelor și comunelor;

contul anual de execuție a bugetului Trezoreriei Statului;

conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice autonome;

conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale și de la bugetele fondurilor speciale, după caz;

conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;

contul general anual al datoriei publice a statului;

conturile anuale de execuție a bugetului fondurilor externe nerambursabile;

alte conturi de execuție a unor bugete prevăzute de lege (art. 22).

Curtea de Conturi are competența să stabilească limitele valorice minime de la care aceste conturi sunt supuse controlului său în fiecare exercițiu bugetar, astfel încât în termenul legal de prescripție să se asigure verificarea tuturor conturilor.

Curtea de Conturi exercită auditarea la sediu sau la fața locului.

Auditorii publici externi desemnați să auditeze conturile și celelalte activități pentru care Curtea de Conturi are competență întocmesc rapoarte în care prezintă constatările și concluziile, formulează recomandări cu privire la măsurile ce urmează a fi luate și își exprimă opinia față de acestea, cu respectarea procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).

Entitatea auditată poate face obiecții scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici externi, în termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiecțiile formulate se depun la sediul instituției din care face parte auditorul public extern și vor fi avute în vedere la valorificarea constatărilor.

Activitatea de valorificare a rapoartelor de audit se face potrivit regulamentului sus-menționat.

În raport cu situațiile constatate, auditorii publici externi pot dispune și:

restituie conturilor prezentate titularilor acestora, în cazul în care acestea nu întrunesc condițiile care să facă posibilă verificarea lor, fixând termen pentru completarea sau refacerea lor, după caz;

completarea și/sau refacerea conturilor verificate de către entitatea auditată, atunci când se constată imposibilitatea întocmirii unui raport de audit;

sesizarea organelor în drept pentru asigurarea valorificării constatării și informarea entității auditate, în situațiile în care în rapoartele de audit se constată existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale.

Neregularitatea și nelegalitatea operațiunilor verificate.

În situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate.

Aceeași procedură de valorificare (în condițiile art. 31) se va aplica și în situația în care, în urma verificărilor efectuate pe parcursul execuției bugetului la persoanele juridice auditate (prevăzute la art. 18 și art. 19), rezultă fapte prin care au fost constatate prejudicii sau abateri cu caracter financiar.

Certificatul de conformitate.

În situația în care se constată regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate18 și se comunică entității auditate. Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică. Pentru motive întemeiate, în termen de un an de la data la care s-a certificat contul verificat, procedura examinării contului poate fi redeschisă.

Situațiile litigioase generate de aceste actele de control sunt în competența de soluționare a instanțelor judecătorești specializate. Competența materială aparține tribunalelor, Curții de Apel București sau Înaltei Curți de Casație și Justiție, după distincțiile făcute în lege.

Rezultatele activității Curții de Conturi trebuie să fie utilizate de către Parlament, Guvern, autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, în scopul îmbunătățirii gestiunii resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.

Curtea de Conturi certifică acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție auditate și în situația în care se constată regularitatea conturilor emite certificat de conformitate pe care îl comunică entității auditate. Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică. Pentru motive întemeiate, în termen de un an de la data la care s-a certificat contul auditat, procedura examinării contului poate fi redeschisă.

Conținut

Bibliografie

Curtea de Conturi. (n.d.). Retrieved 04 13, 2016, from http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/SINTEZA%20RAPORTULUI%20PUBLIC%20PE%20ANUL%202011.pdf

Postolache, R. (2015-2016). Control Financiar si Fiscal. Târgoviște.

(n.d.). Control Financiar Public. In C. U. ROMAN.

Secula, M. (n.d.). Drept Financiar si Fiscal.