Audierea Persoanelor Participante In Procesul Penal

Cuprins

Introducere

Motivația alegerii acestei teme de cercetare constă în faptul că ascultarea persoanelor în procesul penal este inerentă oricărei anchete și este activitatea cea mai frecventă pe care o desfășoară un organ de cercetare al poliției judiciare. Acestei activități îi sunt consacrate, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul examinării cauzei în instanța de judecată, cea mai mare parte din timp și prezintă cel mai mare volum de muncă a unui organ de cercetare al poliției judiciare. Totodată această activitate este o modalitate de obținere a probelor pe cauza cercetată, o modalitate de aflare a adevărului.

”Adevărul… este o parte din noi pe care, într-o anumită  situație, o considerăm adevărată.”

În urma săvârșirii unei infracțiuni ia naștere un conflict de drept penal substanțial care generează un raport juridic de drept penal. Acest conflict este adus spre rezolvare în fața justiției penale, în cadrul unui proces, situație în care ia naștere un raport juridic procesual penal, care se dezvoltă și se rezolvă progresiv cu devoltarea și soluționarea procesului penal. Soluționarea raportului juridic procesual penal se realizează prin rezolvarea conflictului apărut în procesul de aplicare a normelor juridice penale, în cadrul distinct al unui proces penal care se compune dintr-un complex de acte succesive, îndeplinite de anumite organe și persoane care au diferite calități procesuale.

Procesul penal este, prin urmare, o activitate complexă reglementată de lege care se desfășoară progresiv și coordonat, prin participarea organelor judiciare și a unor persoane ca titulare de drepturi și obligații, în scopul constatării faptelor care constituie infracțiuni și pentru tragerea la răspundere penală celor care le-au săvârșit. Aceste organe și persoane care, prin activitatea lor, participă la realizarea scopului procesului penal, au calitatea de participanți în desfășurarea acestuia.

Delimitarea conceptuală concretă a noțiunii de participant în procesul penal este indiscutabil legată de noțiunea de proces penal.

Eficiența ascultării persoanelor depinde în mare măsură de modul în care organul de urmărire penală realizează pregătirea actului procedural. Pregătirea în vederea ascultării ce presupune stabilirea problemelor care trebuie lămurite, a tacticii de ascultare, a materialului probator folosit în timpul ascultării, ținându-se cont de particularitățile fiecărei infracțiuni în parte, de împrejurările comiterii, de personalitatea și psihologia suspectului, inculpatului sau martorului.

Tratarea cu superficialitate a acestei prime etape a interogatoriului judiciar poate avea consecințe negative asupra întregului proces penal. Pentru a înțelege comportamentul persoanelor ascultate în timpul ascultării, modul cum se dezvoltă expunerea elementelor de interes pentru anchetă, dacă, cum și în ce condiții pot anchetatorii să obțină declarații care să exprime fidel cele percepute de către persoana ascultată este necesar să analizăm procesul de formare al declarațiilor, structurat în patru faze importante: percepția (recepția) informației, prelucrarea ei logică, memorarea și reactivarea.

Pregătirea în vederea ascultării persoanelor impune organului judiciar o serie de obligații menite să ducă la aflarea adevărului.

O importanță esențială pentru audierea eficientă a victimelor o are dexteritatea persoanei care audiază să stabilească cu ele contactul psihologic necesar. Obținerea mărturiilor depline și verosimile de la victime, imediat după săvârșirea infracțiunii, deseori este dificilă din cauza stării psihice de oprimare a acestora, cauzată de suferințele, de groaza sau de leziunile corporale suportate etc.

Obiectivul general al cercetării este acela de a înțelege modalitățile audierii persoanelor participante în procesul penal și de a identifica scopul și importanța declarațiilor acestora.

Lucrarea Audierea persoanelor participante în procesul penal este structurată într-o concepție unitară și într-o succesiune logică, în cinci capitole, divizate în secțiuni, reușind să surprindă complet segmentele problematicii pe care o ridică activitatea de audiere a persoanelor participante în procesul penal.

Lucrarea se finalizează cu un studiu de caz (speță) în care este pus în practică audierea persoanelor participante în procesul penal, activitate care se desfășoară în satul Cordun, comuna Cordun, județul Neamț.

Capitolul 1. Reguli generale în materia audierii persoanelor

Soluționarea unei cauze penale nu se poate concepe decât în condițiile ascultării persoanelor direct implicate și a celor care, deși nu au participat activ la săvârșirea faptei ilegale pot furniza informații valoroase care să contribuie la aflarea adevărului.

Ascultarea unei persoane are o dublă valență și anume:

– reprezintă o modalitate importantă de obținere a mijloacelor de probă ;

– în anumite situații poate constitui o formă de exercitare a dreptului la apărare lucru valabil dacă avem un vedere ascultarea unui învinuit sau inculpat căruia în acest mod i se dă posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere și de a combate acuzațiile ce i se aduc.

O definiție generică a acestei activități sună astfel: ,,Ascultarea persoanelor în ancheta penală este o activitate procesuală și de tactică criminalistică realizată de organele de urmărire penală (organe de cercetare penală și procuror) pentru a se stabili probele care vor contribui la aflarea adevărului în cauza respectivă”.

1.1. Persoanele audiate în cursul procesului penal

În cursul procesului penal, în condițiile prevăzute de lege, pot fi audiate următoarele persoane: suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente, martorii și experții.

1.2. Audierea prin interpret

Ori de câte ori persoana audiată nu înțelege, nu vorbește sau nu se exprimă bine în limba română, audierea se face prin interpret. Interpretul poate fi desemnat de organele judiciare sau ales de părți ori persoana vătămată, dintre interpreții autorizați, potrivit legii.

    În mod excepțional, în situația în care se impune luarea urgentă a unei măsuri procesuale sau dacă nu se poate asigura un interpret autorizat, audierea poate avea loc în prezența oricărei persoane care poate comunica cu cel ascultat, organul judiciar având însă obligația de a relua audierea prin interpret imediat ce aceasta este posibilă.

    Dacă persoana audiată este surdă, mută sau surdo-mută, audierea se face cu participarea unei persoane care are capacitatea de a comunica prin limbajul special. În această situație comunicarea se poate face și în scris.

    În cazuri excepționale, dacă nu este prezentă o persoană autorizată care poate comunica prin limbajul special, iar comunicarea nu se poate realiza în scris, audierea persoanelor se va face cu ajutorul oricărei persoane care are aptitudini de comunicare.

1.3. Reguli speciale privind ascultarea

Dacă, în timpul audierii unei persoane, aceasta prezintă semne vizibile de oboseală excesivă sau simptomele unei boli care îi afectează capacitatea fizică ori psihică de a participa la ascultare, organul judiciar dispune întreruperea ascultării și, dacă este cazul, ia măsuri pentru ca persoana să fie consultată de un medic.

   Persoana aflată în detenție poate fi audiată la locul de deținere prin videoconferință, în cazuri excepționale și dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților.

Capitolul 2. Audierea suspectului sau inculpatului

2.1. Noțiunea și importanța declarațiilor suspectului sau inculpatului

Fără îndoială, suspectul sau inculpatul este figura centrală a oricărui proces penal. Este și normal să fie așa, atâta timp cât întreaga activitate procesuală se desfășoară în vederea dovedirii activității infracționale a acestuia și tragerii lui la răspundere penală.

Potrivit Codului de Procedură Penală, suspectul este persoana față de care se efectuează urmărirea penală, cât timp nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa. Astfel rezultă că inculpatul este persoana față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală. De reținut este că diferența dintre suspect și inculpat este importantă, dată fiind poziția procesuală diferită a acestora. Astfel, în conformitate cu dispoziția expresă a legii procesuale penale, inculpatul este parte în proces. Deoarece legea nu face o astfel de precizare la referirea suspectului, rezultă că acesta este numai subiect de drepturi și obligații procesuale.

Spre deosebire de inculpat, suspectul nu poate fi arestat preventiv, arestat la domiciliu, ori supus măsurii controlului judiciar sau pe cauțiune și nu poate fi trimis în judecată.

Ascultarea suspectului sau inculpatului, care are ca rezultat obținerea declarațiilor acestuia, este activitatea procesuală menită să stabilească datele cu valoare probatorie necesare pentru aflarea adevărului în cauză. De aici derivă importanța cu totul deosebită a declarațiilor acestora, deoarece cu prilejul ascultării, suspectul sau inculpatul poate face mărturisiri – complete sau parțiale – cu privire la infracțiunea pe care a săvârșit-o și la circumstanțele legate de comiterea ei: participanți, metode de sărvârșire și de ascundere a faptei, bunurile ori valorile sustrase etc. Acest lucru este evident, întrucât cunoscând cel mai bine împrejurările și modalitățile prin care a comis infracțiunea, suspectul sau inculpatul poate contribui la soluționarea cauzei.

În același timp, el are posibilitatea să își formuleze apărarea, solicitând în acest sens administrarea probelor, datelor etc., pe care le consideră necesare.

Suspectul sau inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăția sa. Prin urmare, sarcina probării vinovăției acestuia incumbă organul de cercetare penală, până la stabilirea vinovăției operând principiul prezumției de nevinovăție.

2.2. Scopul și valoarea declarațiilor suspectului sau inculpatului

Suspectul sau inculpatul trebuie ascultat întotdeauna, dar excepție face cazul atunci când se sustrage de la urmărirea penală, dar cu toate acestea suspectul sau inculpatul nu este obligat să dea declarații în fața organelor judiciare. Această opțiune de a declara sau nu, trebuie înțeleasă ca un drept pe care îl conferă legea suspectului sau inculpatului.

Ca orice mijloc de probă, declarațiile suspectului sau inculpatului servesc la descoperirea elementelor de fapt, de natură a se constitui în probe necesare aflării adevărului.

Printre scopurile ascultării suspectului sau inculpatului se înscriu:

Obținerea unor declarații sincere și veridice care să ducă la stabilirea adevărului material și la justa soluționare a cauzei;

Descoperirea indiciilor care să dovedească mistificările sau cauzele datorită cărora suspectul sau inculpatul ascunde adevărul ori încearcă să deruteze organele de cercetare penală;

Asigurarea și garantarea dreptului la apărare pe toată durata procesului penal.

Pentru aflarea adevărului în cauză, organul de cercetare penală este obligat, potrivit legii, să manifeste un rol activ, în sensul de a verifica declarațiile suspectului sau inculpatului și de a le corobora cu celelalte probe și mijloace de probă aflate la dosarul cauzei. Mai mult, acestuia îi revine obligația să administreze probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului, chiar dacă acesta își recunoaște faptele.

Recunoașterea faptei de către suspect sau inculpat, potrivit sistemului nostru probator, poate servi la aflarea adevărului doar în măsura în care este coroborată cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în dosarul cauzei. Din acest motiv, chiar în situația în care declarația suspectului sau inculpatului este sinceră și completă, ea nu poate determina, singură, tragerea la răspundere penală a acestuia, atâta timp cât nu este confirmată de celelalte probe și mijloace de probă existente.

Privită dintr-un alt unghi de vedere, recunoașterea faptei de către suspect sau inculpat făcută în mod expres și liber, cu referire directă la infracțiunea pe care a conceput-o și realizat-o are un rol deosebit de important în descoperirea ulterioară a altor probe și mijloace de probă ce pot duce în final la dovedirea activității infracționale, indiferent dacă ulterior suspectul sau inculpatul revine sau nu asupra declarațiilor în care a recunoscut comiterea faptei.

2.3. Comunicarea drepturilor și a obligațiilor procesuale ale suspectului sau inculpatului

În vederea obținerii unor declarații cu valoare probatorie din partea suspectului sau inculpatului, organul de cercetare al poliției trebuie să respecte drepturile, să valorifice obligațiile pe care acesta le are în procesul penal și să i le aducă la cunoștință suspectului sau inculpatului.

Drepturile procesuale ale suspectului sau ale inculpatului sunt următoarele :

să fie asistat de un apărător ales sau numit din oficiu în tot cursul urmăririi penale și al judecății;

în favoarea sa operează prezumția de nevinovăție;

înainte de a fi ascultat să i se aducă la cunoștință fapta care formează obiectul cauzei și încadrarea judiciară a acesteia;

de a nu a face nicio declarație;

de a propune probe și de a cere administrarea lor;

nu poate fi constrâns pentru a da declarații;

de a-și formula declarația așa cum dorește, putând reveni asupra ei cu completări, rectificări sau precizări;

de a cere recuzarea persoanei care efectuează cercetarea penală.

Obligațiile procesuale ale suspectului sau inculpatului sunt următoarele :

să se prezinte la locul, ziua și ora indicate în citația trimisă de organul care l-a chemat, sau în mandatul de aducere ;

să anunțe în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a locuinței pe parcursul procesului penal, pentru a putea fi citat la noua adresă.

2.4. Tactica ascultării suspectului sau inculpatului

Prin aceasta se înțelege totalitatea procedeelor și mijloacelor legale folosite de organul de cercetare al poliției judiciare în activitatea de ascultare pentru obținerea unor declarații complete și sincere, în scopul aflării adevărului și clarificării tuturor aspectelor cauzei penale.

Din punct de vedere tactic, ascultarea suspectului sau inculpatului cuprinde: pregătirea în vederea ascultării și ascultarea suspectului sau inculpatului (ascultatea propriu-zisă).

Pregătirea în vederea ascultării constă în:

Studierea materialelor existente la dosar;

Această activitate se desfășoară în scopul cunoașterii modului cum s-a comis infracțiunea și cine a comis-o, cunoașterii probelor și mijloacelor de probă existente (de exemplu: plângerea ori denunțul, procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesul-verbal de percheziție domiciliară, actele medico-legale etc. și chiar studierea unor probleme de specialitate, dacă infracțiunea s-a comis într-un domeniu de activitate deosebit.

Cu această ocazie organul de cercetare al poliției judiciare își notează problemele ce trebuie clarificate la cercetări, notele servindu-i ulterior la întocmirea planului de ascultare.

Pe lângă cunoașterea materialelor cauzei trebuie studiate și alte materiale, respectiv din literatura judiciară de specialitate și din alte domenii de specialitate. Cunoașterea temeinică a întregului material al cauzei îi conferă organului de cercetare al poliției judiciare o poziție superioară în timpul cercetării, contribuind la lămurirea tuturor problemelor cauzei.

Strângerea de date în legătură cu persoana ce urmează a fi ascultată;

Aceste date se referă la: starea civilă a acesteia, daca a mai suferit condamnări, ce atitudine și comportare a avut cu prilejul altor cercetări, cum este cunoscută în societate, caracterul, temeperamentul, studiile, profesia și ocupația, locul de muncă, domiciliul, viciile, pasiunile, persoanele care pot exercita influențe negative sau pozitive asupra sa, eventualel relații extraconjugale etc.

Organul de cercetare al poliției judiciare poate obține aceste date prin: investigații, verificarea antecedentelor penale, ascultarea altor persoane, consultarea unor evidențe, studierea unor înscrisuri care provin de la suspect sau inculpat.

Stabilirea modului de citare, a timpului și locului ascultării;

Suspectul sau inculpatul poate fi ascultat în stare libertate sau în stare de arest preventiv. Dacă acesta este cercetat în stare de libertate, chemarea sa pentru ascultare se face prin citare (art.259 C. Proc. Pen.) sau prin aducere, pe baza unui mandat de aducere (art.183 alin.1 C. Proc. Pen.).

Când în cauză sunt mai mulți suspecți sau inculpați care trebuie ascultați, citarea acestora se face astfel încât să se evite posibilitatea să ia legătura între ei înainte de a se prezenta pentru ascultare.

De regulă, ascultarea suspectului sau inculpatului se face la sediul organului de cercetare al poliției judiciare, în timpul orelor de program al unității de poliție, iar prin excepție și în afara acestuia (în cazuri temeinic justificate).

Camera în care se efectuează ascultarea trebuie să fie mobilată sobru, fiind interzis ca pe pereți să fie tablouri, fotomontaje, hărți etc. pentru că acestea distrag atenția suspectului sau inculpatului. De asemenea, în camera respectivă nu trebuie să existe obiecte care ar putea fi folosite de suspect sau inculpat pentru a-l ataca pe polițist.

În locul unde se efectuează ascultarea nu trebuie să aibă acces și alte persoane, pentru că discuțiile purtate sau activitățile desfașurate de acestea împiedică crearea momentului psihologic menit să îl determine pe acesta să recunoască fapta.

Când suspectul sau inculpatul se găsește în imposibilitatea de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de cercetare al poliției judiciare procedează la ascultarea acestuia la locul unde se află (de exemplu: penitenciar, spital, locuința persoanei, când aceasta este netransportabilă), cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

Întocmirea planului de ascultare;

Rezultatul pregătirii efectuate în vederea ascultării suspectului sau inculpatului se materializează într-un plan de ascultare. Întocmirea acestuia se impune în fiecare cauză, omiterea sau tratarea cu superficialitate a acestei activități are repercusiuni negative asupra soluționării cauzei.

Planul de ascultare se face pentru fiecare suspect sau inculpat în parte. Când lămurirea tuturor aspectelor ce interesează cauza, impune ascultarea suspectului sau inculpatului în mai multe ședințe, de fiecare dată se întocmește un plan de ascultare.

Planul de ascultare cuprinde:

Titlul;

Întrebările la care trebuie să răspundă suspectul sau inculpatul;

Mijloacele de probă care există pentru dovedirea împrejurărilor ce urmează a fi clarificate precum și modul și momentul în care acestea vor fi folosite în timpul ascultării;

O notă care cuprinde locul, data și cine va efectua ascultarea suspectului sau inculpatului;

Semnatura organului de cercetare al poliției judiciare care l-a întocmit.

În general, întrebările care se adresează suspectului sau inculpatului se pot clasifica în: întrebări temă, întrebări problemă și întrebări de detaliu.

Întrebările temă – sunt generale și oferă posibilitatea suspectului sau inculpatului să declare tot ceea ce are de arătat în legătură cu faptele pentru care este învinuit.

Întrebările problemă – prin caracterul lor mai puțin general, au menirea să contribuie la lămurirea unor aspecte din activitatea ilicită desfășurată.

Întrebările detaliu – sunt concrete și prin folosirea lor se urmărește obținerea unor amănunte de natură să asigure verificarea declarațiilor suspectului sau inculpatului.

Indiferent de natura întrebărilor ce vor fi folosite, acestea trebuie să fie clare, scurte, precise, să fie formulate la nivel de înțelegere al suspectului sau inculpatului, să nu fie sugestive, să nu oblige la răspunsuri prin ”da” sau ”nu” și să urmeze o logică și cronologică firească, corespunzătoare activităților desfășurate de către acesta.

În planul de ascultare, organul de cercetare al poliției judiciare nu poate formula dinainte toate întrebările, deoarece nu pot fi prevăzute toate variantele de răspuns ale suspectului sau inculpatului. De aceea, este necesar să fie formulate și unele întrebări de rezervă, care urmează a fi adresate în timpul ascultării, în raport cu apariția unor situații neprevăzute, cu reacțiile suspectului sau inculpatului, cu argumentele prezentate de către acesta.

Planul de ascultare are caracter dinamic, în sensul că unele întrebări constituie puncte de plecare pentru formularea altora, poate fi completat, iar unele întrebări reformulate pentru a se realiza scopul principal al ascultării suspectului sau inculpatului, respectiv obținerea unei mărturisiri complete și sincere.

Din punct de vedere tactic, întrebarea trebuie să realizeze surprinderea suspectului sau inculpatului, să nu poată fi prevăzută, să nu aibă un răspuns dinainte pregătit.

Desfășurarea și altor activități premergătoare;

Acesta se referă după caz la:

Asigurarea prezenței apărătorului, interpretului, părintelui, delegatului autorității tutelare, tutorelui, persoanei în grija ori supravegherea căreia se află minorul, medicul etc. în raport de persoana ce urmează a fi ascultată;

Pregătirea materialelor necesare pentru ascultare ( de exemplu: mijloacele materiale de probă care se prezintă suspectului sau inculpatului, materialele necesare scrisului etc.).

Ascultarea suspectului sau inculpatului (ascultarea propiu-zisă)

Aceasta se efectuează respectându-se următoarele etape:

Întrebări și lămuriri prealabile

În această etapă, după ce suspectul sau inculpatul s-a prezentat, organul de cercetare al poliției judiciare desfășoară următoarele activități:

îi solicită citația și actul de identitate sau orice act din care să rezulte identitatea sa;

îl întreabă cu privire la nume, prenume, poreclă, data și locul nașterii, numele ș prenumele părinților, cetățenie, studii, situația militară, loc de muncă, ocupație, adresa la care locuiește efectiv, antecedente penale și alte date pentru stabilirea situației sale personale;

compară răspunsurile primite cu datele din actul din care-i rezultă identitatea sau alte acte (de exemplu: fișa de verificare la formațiunea de cazier judiciar, statistică și evidență operativă, livret militar etc.) și completează concomitent formularul tipizat al declarației de suspect sau inculpat, cu aceste date;

îi aduce la cunoștință fapta care formează obiectul cauzei și încadrarea judiciară a acesteia, dreptul de a avea un apărător, precum și dreptul de a nu face nicio declarație atrăgându-i-se totodată atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa;

îi aduce la cunoștință că are obligația să anunțe în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a locuinței pe parcursul procesului penal;

consemnează în procesul-verbal de ascultare că i-a adus la cunoștință dreptul de a fi asistat de un apărător;

dacă suspectul sau inculpatul dă o declarație, îi pune în vedere să declare tot ce știe cu privire la faptă și la învinuirea ce i se aduce în legătură cu aceasta;

îi cere să dea o declarație scrisă personal, cu privire la învinuirea ce i se aduce;

consemnează, dacă este cazul, fie refuzul suspectului sau inculpatului de a da o declarație scrisă personal, fie imposibilitatea acestuia de a face acest lucru ( de exemplu: nu știe să scrie, nu poate să scrie din cauza unor infirmități fizice etc.).

Ascultarea relatării libere a suspectului sau inculpatului

În această etapă organul de cercetare al poliției judiciare, după adresarea unei întrebări cu caracter general suspectului sau inculpatului, procedează astfel:

îl lasă să facă descriptiv o expunere referitoare la ceea ce cunoaște în legătură cu fapta care face obiectul cauzei și învinuirea ce i se aduce;

Suspectul sau inculpatul poate tăgădui faptele comise, poate prezenta un alibi (scuză, justificare).

îl ascultă cu răbdare fără a-i cere nejustificat să își scurteze relatarea și, concomitent, îl examinează din punct de vedere psihologic pentru a observa dacă este sau nu sincer;

în timpul relatării suspectului sau inculpatului își notează succint unele probleme necesare redactării declarației și problemele neabordate complet de acesta;

după ce suspectul sau inculpatul a făcut declarația, îi pune, dacă este cazul, întrebări cu privire la fapta care formează obiectul cauzei și la învinuirea ce i se aduce;

îl întreabă dacă a mai săvârșit și alte infracțiuni;

își notează succint răspunsurile date de acesta în vederea redactării declarației.

Relatarea liberă este un bun prilej pentru organul de cercetare al poliției judiciare de a cunoaște și analiza poziția suspectului sau inculpatului, prin compararea celor prezentate cu materialul probator existent la dosarul cauzei.

Consemnarea declarației suspectului sau inculpatului

În această etapă organul de cercetare al poliției judiciare desfășoară următoarele activități:

consemnează, în scris, declarația suspectului sau inculpatului pe formular tipizat, la persoana I singular;

citește declarația consemnată, ori i-o dă suspectului sau inculpatului să o citească, dacă își manifestă dorința;

consemnează ora începerii și ora încheierii ascultării suspectului sau inculpatului;

întreabă pe suspect sau inculpat, precum și, când este cazul, pe ceilalți participanți la ascultare dacă au de făcut obiecțiuni cu privire la cele consemnate;

consemnează, pe formularul tipizat, mențiunea că declarația a fost citită, precum și obiecțiunile suspectului sau inculpatului și cele ale celorlalți participanți la ascultare sau, după caz, faptul că aceștia nu au avut obiecțiuni;

solicită suspectului sau inculpatului să consemneze personal pe formularul tipizat, la sfârșitul declarației, formula de încheiere a acesteia, în sensul că cele consemnate corespund cu cele declarate;

solicită suspectului sau inculpatului, când acesta este de acord cu conținutul declarației, precum și celorlalți participanți la ascultare să semneze declarația, pe fiecare pagină și la sfârșit;

consemnează, pe formularul tipizat, când este cazul, mențiunea că supectul sau inculpatul nu poate sau refuză să semneze;

semnează declarația, pe fiecare pagină și la sfârșit.

În cazul suspecților sau inculpaților refractari, consemnarea declarației, pe formular tipizat, se face sub formă de întrebări și răspunsuri, cel ascultat semnând după fiecare răspuns dat.

Sub aspect formal, declarația nu trebuie să conțină ștersături, modificări, spațiile rămase libere se barează. Dacă totuși apar astfel de modificări, ele trebuie certificate prin semnatură atât de către suspect sau inculpat și organul de cercetare penală a poliției judiciare cât și de către ceilalți participanți la ascultare.

Formularele în care urmează să se consemneze orice declarație, în faza urmăririi penale, vor fi în prealabil înregistrate și înseriate, ca formulare cur egim special, iar după completare vor fi introduse în dosarul cauzei.

2.5. Procedee tactice de ascultare a suspectului sau inculpatului

Cunoașterea împrejurimilor în care a fost săvârșită infracțiunea, a datelor privind persoana suspectului sau inculpatului, folosește organului de cercetare al poliției judiciare la stabiliarea procedeelor tactice de afectuare a ascultării.

O tactică adecvată presupune adaptarea regulilor generale la fiecare cauză în parte, la personalitatea celui ascultat și la poziția suspectului sau inculpatului.

În practica judiciară sunt cunoscute următoarele procedee tactice de ascultare a suspectului sau inculpatului: folosirea întrebărilor detaliu, ascultarea repetată, ascultarea sistematică, ascultarea încrucișată, tactica „complexului de vinovăție”, ascultarea progresivă, ascultarea frontală, ascultarea unui suspect sau inculpat despre activitatea celorlalți participanți la săvârșirea infracțiunii, solicitarea de a justifica modul în care suspectul sau inculpatul a folosit timpul într-o anumită perioadă.

În practica organelor de cercetare ale poliției judiciare cele mai folosite tactici sunt următoarele:

Folosirea întrebărilor detaliu

Întrebările de această natură se folosesc pentru a se obține de la suspect sau inculpat amănunte referitoare la diferite împrejurimi ale faptei săvârșite, amănunte care să permită verificare explicațiilor lui.

Scopul folosirii acestor întrebări este de a demonstra suspectului sau inculpatului netemeinicia declarațiilor sale și de a-l determina să renunțe la negarea faptelor săvârșite.

Acest procedeu tactic dă rezultate bune în cazul suspecților sau inculpaților recidiviști, care își pregătesc atent declarațiile, acordând importanță tuturor amănuntelor ce cred că interesează cauza.

Oricât de bine și-ar pregăti declarațiile, este imposibil să nu apară aspecte care să scape celui ascultat. Aceste aspecte trebuie exploatate prin folosirea acestui gen de întrebări pentru a determinare furnizarea datelor necesare aflării adevărului, colaborarea suspectului sau inculpatului, clarificarea problemelor cauzei.

Întrebările detaliu, împreună cu alte procedeee de ascultare, sunt folosite frecvent în cazul când suspectul sau inculpatul face declarații nesincere, contradictorii, adoptă o poziție refractară pe parcursul cercetărilor.

Ascultarea repetată

Acest procedeu constă în ascultarea în mod repetat a suspectului sau inculpatului cu privire la aceleași fapte, împrejurări, amănunte.

Realizându-se ascultarea repetată la intervale diferite de timp, între declarațiile suspectului sau inculpatului vor apărea, inevitabil, contraziceri, nepotriviri, cu toate încercările de a reproduce cele relatate anterior, pentru că detaliile nu vor putea fi puse la punct, nu vor putea fi repetate, cu toate pregătirile făcute în acest sens, de către cel ascultat.

Contrazicerile dintre declarațiile suspectului sau inculpatului cu privire la aceleași fapte trebuie explicate, în final, de către acesta, demonstrându-i-se astfel, netemeinicia afirmațiilor pe care le-a făcut anterior, putând fi determinat să recunoască adevărul.

Ascultarea frontală

Acest procedeu constă în prezentarea, încă din primul moment, pe neașteptate, a probelor cele mai importante, din care rezultă cu claritate vinovăția celui ascultat.

Prezentarea frontală a probelor nu este recomandabil să se facă înainte de relatarea liberă a suspectului sau inculpatului și fără o prealabilă verificare a exactității datelor care stau la baza învinuirii.

Ascultarea unui suspect sau inculpat despre asctivitatea celorlalți participanți la săvârșirea infracțiunii

Acest procedeu se aplică atunci când în cauză există mai mulți suspecți sau inculpați participanți la săvârșirea aceleași infracțiuni.

Cunoașterea suspecților sau inculpaților implicați în cauză permite organului de cercetare al poliției judiciare să stabilească pe cel dispus să recunoască mai ușor faptele săvârșite și cu acesta să înceapă ascultarea.

Procedeul prezintă și dezavantaje pentru că nu întotdeauna cel ascultat este dispus să divulge activitatea participanților, având în vedere înțelegerile stabilite înainte, dar, mai ales, după săvârșirea infracțiunii, privitoare la modul de comportare în eventualitatea descoperirii și prinderii lor.

Prin confruntarea datelor obținute din declarațiile participanților, chiar dacă nu au declarat totul despre propria activitatea, organul de cercetare al poliției judiciare poate desprinde concluzii cu privire la sinceritatea celor implicați în cauză.

Acest procedeu asigură obținerea unor rezultate bune în activitatea practică, întrucât fiecare suspect sau inculpat aflat în fața unor date cunoscute de către organul de cercetare penală, despre care el nu declarase nimic anterior, poate fi determinat să demaște pe ceilalți participanți.

Solicitarea de a justifica modul în care suspectul sau inculpatul a folosit timpul într-o anumită perioadă

Este procedeul care se folosește, de regulă, atunci când suspectul sau inculpatul refuză să facă declarații.

Organul de cercetare penală, cunoscând activitatea suspectului sau inculpatului, îi va solicita să declare locul unde s-a aflat, cu cine a luat legătura, ce a întreprins înainte, în timpul și după săvârșirea infracțiunii.

Explicațiile date vor fi verificate minuțios pe zile, ore, minute și locuri.

De asemenea, procedeul se folosește la ascultarea suspectului sau inculpatului care nu este sincer, oscilant în declarații, care încearcă să îngreuneze aflarea adevărului.

Folosirea acestui procedeu, pe lângă faptul că are influență asupra poziției suspectului sau inculpatului în timpul ascultării, prezintă avantajul că poate duce la extinderea cercetărilor asupra altor infracțiuni și făptuitori.

Întrebările folosite în cadrul procedeului trebuie să fie scurte, precise, la obiect pentru a nu se lăsa posibilitatea suspectului sau inculpatului să invoce că nu a înțeles asupra a ceea ce se insistă, să facă declarații la general, de principiu etc.

Ascultarea suspectului sau inculpatului prezintă un grad ridicat de dificultate și complexitate, întrucât situațiile cu care se confruntă organele de cercetare ale poliției judiciare sunt diverse. De aceea, folosirea unui procedeu sau a altuia nu constituie reguli obligatorii de urmat, întrucât de multe ori este necesară folosirea combinată a mai multor procedee, chiar în ascultarea unuia și aceluiași suspect sau inculpat, în raport cu diversele momente ale cercetării, cu condițiile create pentru determinarea celui ascultat să colaboreze la aflarea adevărului.

Capitolul 3. Audierea persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente

3.1. Precizări de ordin noțional

Soluționarea cauzelor penale nu este posibilă fără stabilirea cu exactitate a situației de fapt și a împrejurimilor legate de situația făptuitorului.

Aflarea adevărului înseamnă realizarea unei concordanțe între faptele comise și concluziile la care ajunge organul de cercetare penală cu privire la aceste fapte.

Pe lângă declarațiile suspectului sau inculpatului, la aflarea adevărului în cauză, o contribuție substanțială pot aduce și declarațiile celorlalte părți în procesul penal, respective ale părții vătămate, părții civile și părții responsabile civilmente.

Partea vătămată este persoana care a suferit prin infracțiune o vătămare fizică, materială sau morală, dacă participă la procesul penal. Persoana vătămată care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal se numește parte civilă. După cum este cunoscut, constituirea ca parte civilă nu se poate face decât în vederea reparării pagubelor pricinuite prin infracțiune. Răspunderea penală este strict personală, spre deosebire de dreptul civil unde este cunoscută și reglementată și răspunderea pentru fapta altuia. Pe această împrejurare se bazează posibilitatea ca în procesul penal să apară o parte care răspunde numai din punct de vedere civil. Potrivit legii procesuale penale, persoana chemată în procesul penal să răspundă potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta suspectului sau inculpatului se numește parte responsabilă civilmente. Aceasta răspunde pentru sau alături de suspect sau inculpat pentru pagubele pricinuite prin fapta acestuia. De exemplu, partea responsabilă civilmente răspunde pentru inculpat dacă are calitate de părinte ori reprezentant legal al minorului aflat în supravegherea sa. De asemenea, calitate de parte responsabilă civilmente o pot avea institutorii și artizanii, pentru prejudiciul cauzat de elevii și ucenicii acestora în timpul cât se află sub supravegherea lor, precum și comitenții, pentru pagubele pricinuite de prepușii lor în funcțiile ce li s-au încredințat.

Trebuie reținut faptul că atunci când răspunderea este alăturată răspunderii inculpatului ne aflăm în fața unei răspunderi în solidar cu inculpatul, temeiul obligării la despăgubiri constituindu-l dispozițiile legii civile.

Se află în această situație persoanele care au gospodării împreună cu infractorul – ori au avut raporturi strânse cu el și au tras foloase de pe urma infracțiunii. Tot astfel, vor răspunde în solidar cu suspectul sau inculpatul persoanele care – în exercitarea atribuțiilor de serviciu – nu și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile, înlesnind în acest fel, fapta păgubitoare. mai trebuie adăugat faptul că partea responsabilă civilmente răspunde numai pentru faptele prepușilor împotriva cărora s-a exercitat acțiunea penală și au fost trimiși în judecată. În ceea ce privește acțiunea civilă, partea responsabilă civilmente are aceleași drepturi ca și suspectul sau inculpatul. Legea procesuală penală statuează că introducerea în cauză a persoanei responsabile civilmente se poate face pe toată durata urmăririi penale, iar în fază de judecată numai la prima instanță și fără a depăși momentul citirii actului de sesizare.

3.2. Obligațiile organelor de cercetare ale poliției judiciare cu privire la audierea acestor părți

Acestea sunt următoarele:

să cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vătămare prin infracțiune, precum și persoana civilmente responsabilă;

înainte de ascultare, să pună în vedere persoanei vătămate că poate participa în proces ca parte vătămată, iar dacă a suferit o pagubă materială sau o daună morală că se poate constitui parte civilă;

să atragă atenția persoanei vătămate că declarația de participare în proces ca parte vătămată sau de constituire ca parte civilă se poate face în tot cursul urmăririi penale, iar în fața primei instanțe de judecată, până la citirea actului de sesizare;

să aducă la cunoștință persoanei vătămate împotriva cui se poate constitui parte civilă și care sunt modalitățile de reparare a pagubelor suferite în urma săvârșirii infracțiunii;

să încunoștințeze acestor părți că în tot parcursul procesului penal au dreptul de a fi asistate de un apărător, precum și despre faptul că pot fi întotdeauna reprezentate;

să asculte partea vătămată cu privire la latura penală a cauzei și cu privire la vătămările suferite, partea civilă la paguba materială și daune morale suferite și la cauzele care l-au determinat, iar partea responsabilă civilmente cu privire la pagubele material provocate prin fapta suspectului sau inculpatului și în legătură cu care este implicata răspunderea sa.

3.3. Modul de audiere și consemnare a declarației persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente

Ascultarea acestor părți se face, de regulă, numai după ce în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale.

Ascultarea și consemnarea declarațiilor părții vătămate, părții civile și părții responsabile civilmente se face potrivit dispozițiilor privitoare la ascultarea suspectului sau inculpatului, care se aplică în mod corespunzător, cu următoarele precizări:

acestora nu li se cere să dea declarație scrisă personal, în urma cunoașterii obiectului în cauzei;

consemnarea declarației se poate face și de către partea care o dă, dacă aceasta solicită;

declarațiile acestor părți se consemnează pe formulare cu regim special, înregistrate și înseriate.

Ascultarea acestor părți se referă la identificarea lor, la starea civilă și materială, la faptele cauzei, la vătămarea sau paguba suferită, la persoana făptuitorului și la legăturile lor cu acesta.

3.4. Modalități speciale de audiere a acestor părți

În cazul în care poate fi periclitată viața, integritatea corporală sau libertatea părții vătămate ori a părții civile sau a rudelor apropiate ale acesteia, procurorul, ori după caz, instanța de judecată poate încuviința ca aceasta să fie ascultată fără a fi prezentă fizic la locul unde se află organul care efectuează urmărirea penală sau, după caz, în locul în care se desfășoară ședința de judecată, prin intermediul unei rețele video și audio.

La solicitarea organului judiciar sau a părții vătămate ori a părții civile ascultate în condițiile menționate, la luarea declarației poate participa un consilier de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, care are obligația de a păstra secretul profesional cu privire la datele de care a luat cunoștință în timpul audierii. Organul judiciar are obligația să aducă la cunoștință părții vătămate sau a părții civile dreptul de a solicita audierea în prezența unui consilier de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor.

În cursul judecății, părțile și apărătorii acestora pot adresa întrebări, în mod nemijlocit, părții vătămate sau părții civile ascultate în condițiile menționate mai sus. Președintele completului respinge întrebările care nu sunt utile și concludente judecării cauzei.

Declarația părții vătămate sau a părții civile, ascultată prin intermediul unei rețele video sau audio, se înregistrează prin mijloace tehnice video și audio și se redă integral în formă scrisă, fiind semnată de organul judiciar, de partea vătămată sau partea civilă ascultată, precum și de consilierul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor prezent la ascultarea acesteia, depunându-se la dosarul cauzei. Suportul pe care a fost înregistrată declarația părții vătămate sau a părții civile, în original, sigilat cu sigiliul parchetului ori, după caz, al instanței de judecată, se păstrează la sediul acestora.

Procurorul care efectuează sau supraveghează cercetarea penală ori, după caz, instanța de judecată poate dispune ca organele poliției să supravegheze domiciliul sau reședința părții vătămate ori părții civile ori să îi asigure o reședință temporară supravegheată, precum și să-l însoțească la sediul parchetului sau al instanței și înapoi la domiciliu sau reședință.

Capitolul 4. Audierea martorilor

4.1. Noțiunea de martor și importanța declarațiilor acestuia

Declarațiile martorilor sunt considerate mijlocul de probă cel mai frecvent folosit în procesul penal.

Martorul este persoana care are cunoștință despre o faptă sau despre o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în procesul penal și care poate fi ascultată în acest scop de către organele judiciare.

Cu ajutorul martorilor pot fi stabilite împrejurările săvârșirii infracțiunii, metodele și mijloacele folosite în acest scop, este posibilă obținerea unor date referitoare la făptuitori ori care sunt menite să contribuie la identificarea acestora. De multe ori, cu ajutorul martorilor, pot fi stabilite condițiile și împrejurările care au înlesnit sau favorizat săvârșirea infracțiunii și măsurile ce se impug pentru prevenirea comiterii unor astfel de fapte în viitor.

Declarațiile martorului prezintă importanță în procesul penal, în măsura în care conțin elemente de fapt în temeiul cărora se poate stabili existent infracțiunii, identitatea persoanei care a săvârșit-o și împrejurările care se referă la justa soluționare a cauzei penale.

4.2. Persoanele care pot dobândi calitatea procesuală de martor

Pentru ca o persoană să poată dobândi calitatea procesuală de martor, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:

să existe un proces penal în curs de desfășurare în fața organelor judiciare (să fie începută urmărirea penală);

să existe o persoană ce are cunoștință despre anumite fapte și împrejurări de natură a contribui la aflarea adevărului;

persoana în cauză să fie ascultată de către organele judiciare în legătură cu faptele și împrejurările pe care le cunoaște.

În principiu, orice persoană fizică fără deosebire de sex, vârstă, religie, cetățenie, situație socială, limbă vorbită etc. care are cunoștință despre vreo faptă sau vreo împrejurare ce poate servi la aflarea devărului într-o cauză penală, poate fi ascultată ca martor.

Legea procesual penală prevede unele excepții de la această regulă, fie prin scutirea de obligația de a depune ca martor, fie prin crearea de incompatibilități, astfel:

persoana obligată a păstra secretul profesional – de exemplu: medical, personalul medical auxiliar, farmacistul, notarul public, preotul, avocatul etc.;

Aceasta nu poate fi ascultată ca martor cu privire la faptele și împrejurările de care a luat cunoștință în exercițiul profesiei, fără încuviințarea persoanei sau a unității față de care este obligată a păstra secretul sau fără ca însăși legea să oblige la informare (de exemplu: avocatul care a aflat de la suspectul sau inculpatul pe care-l apără date cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni contra securității naționale sau contra păcii și omenirii, este obligat să informeze despre aceasta organele competente).

Calitatea de martor are întâietate față de calitatea de apărător, cu privire la faptele sau împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a deveni apărător sau reprezentant al vreuneia dintre părți.

soțul sau rudele apropiate ale suspectului sau inculpatului;

Aceste persoane nu sunt obligate să depună ca martorii, însă pot fi ascultate în această calitate dacă consimt aceasta.

Organul de cercetare al poliției judiciare, după ce a stabilit că persoana ce urmează a fi ascultată ca martor este soț sau rudă apropiată cu suspectul sau inculpatul, are obligația să-i aducă la cunoștință, de îndată, că nu este obligată să depună ca martor. Dacă aceasta consimte să dea declarație, îi amintește că se supune obligațiilor și drepturilor legale ale martorului.

minorul până la vârsta de 14 ani;

Acesta poate fi ascultat numai în prezența unuia dintre părinți ori a tutorelui sau a persoanei căreia îi este încredințat spre creștere și educare.

În cauzele privind infracțiuni de violență între membrii aceleași familii, instanța poate dispune ca martorul sub 16 ani să nu fie audiat în ședința de judecată, admițându-se prezentarea unei audieri efectuate în prealabil, prin înregistrări audio-video.

În aceste condiții martorul va fi ascultat în prezența procurorului.

persoana care are calitatea de parte în procesul penal;

Nimeni nu poate fi martor în propria sa cauză și în propriul său interes. Totuși, atunci când o parte în procesul penal pierde sau renunță la această calitate, poate fi ascultată ca martor.

Persoana vătămată poate fi ascultată ca martor, dacă nu se constituie parte civilă sau nu participă în proces ca parte vătămată.

un martor, un expert sau un interpret care a săvârșit o infracțiune de mărturie mincinoasă, în cauza a cărei revizuire se cere;

un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere.

4.3. Comunicarea drepturilor și obligațiilor procesuale ale martorului

Drepturile procesuale ale martorului sunt următoare:

de a lua la cunoștință de obiectul cauzei și de a i se arăta care sunt faptele sau împrejurările pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor;

de a refuza să răspundă la întrebările care nu au legătură cu cauza;

de a cere să i se consemneze declarația în modul cum o consideră reală;

Dacă martorul nu este de acord cu cele consemnate în declarație poate refuza să o semneze.

de a putea reveni asupra declarației, de a face completări, rectificări sau precizări;

de a nu fi constrâns să dea declarații;

de a i se restitui cheltuielile de transport, întreținere, locuință și altor cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea sa;

Pentru aceasta organul de cercetare al poliției judiciare înotcmește un raport către inspectorul șef al Inspectoratului Județean de Poliție. Plata cheltuielilor sau compensației se face, după ce raportul este aprobat, prin Biroul financiar al Inspectoratului Județean al Poliției.

de a primi venitul de la locul de muncă, pe durata lipsei de la serviciu prilejuită de chemarea sa, dacă este salariat;

de a primi o compensare, dacă nu este salariat, dar are venit din muncă;

de a i se asigura protecția datelor de identificare;

Dacă există probe sau indicii temeinice că prin declararea identității reale a martorului sau a localității acestuia de domiciliu ori de reședință ar fi periclitată viața, integritatea corporală sau libertatea lui ori a altei persoane, martorului i se poate încuviința să nu declare aceste date, atribuindu-i-se o altă identitate sub care urmează să apară în fața organului judiciar.

Această măsură poate fi dispusă de către procuror, în cursul urmăririi penale, iar, în cursul judecății, de către instanță, la cererea motivată a procurorului, a martorului sau a oricărei alte persoane îndreptățite.

Datele despre identitatea reală a martorului se consemnează într-un proces verbal, care va fi păstrat, la sediul parchetului care a efectuat sau a supravegheat efectuarea urmăririi penale ori, după caz, la sediul instanței, într-un loc special, în plic sigilat, în condiții de maximă siguranță. Procesul verbal va fi semnat de cel care a înaintat cererea, precum și de cel care a dispus măsura.

Documentele privind identitatea reală a martorului vor fi prezentate procurorului sau, după caz, completului de judecată, în condiții de strictă confidențialitate.

În toate cazurile, documentele privind identitatea reală a martorului vor fi introduse în dosarul penal numai după ce procurorul, prin ordonanță sau, după caz, instanța, prin încheiere, a constatat că a dispărut pericolul care a determinat luarea măsurilor de protecție a martorului.

Pot fi audiați ca martori cărora li s-a atribuit o altă identitate și investigatorii sub acoperire.

de a i se asigura protecție și asistență.

Protecție și asistență se asigură martorilor a căror viață, integritate corporală sau libertate este amenințată ca urmare a deținerii de către aceștia a unor informații ori date cu privire la săvârșirea unor infracțiuni grave, pe care le-au furnizat sau au fost de acord să le furnizeze organele judiciare și care au un rol determinant în descoperirea infractorilor și în soluționarea unor cauze.

Obligațiile procesuale ale martorului sunt următoarele:

să se înfățișeze la locul, ziua și ora arătate în citație;

să declare tot ce știe cu privire la faptele cauzei și să relateze adevărul.

4.4. Moduri de audiere a martorului

Prin tactica ascultării martorului se înțelege totalitatea procedeelor și mijloacelor legale, folosite de organul de cercetare al poliției judiciare, în activitatea de ascultate, în scopul obținerii unor declarații complete și veridice, care să contribuie la aflarea adevărului și clarificarea tuturor aspectelor cauzei penale.

Din punct de vedere tactic, ascultarea persoanelor cuprinde: pregătirea în vederea ascultării și ascultarea martorului.

Pregătirea în vederea ascultării martorului

Se realizează după stabilirea persoanelor care pot fi chemate și ascultate în calitate de martori, pentru fiecare martor în parte și constă în:

studierea materialelor existente la dosar;

În timpul studierii acestor materiale organul de cercetare al politției judiciare trebuie să stabilească:

ce fapte sau împrejurări de fapt pot fi lămurite cu ajutorul fiecărui martor, dacă sunt mai mulți;

datele, probele și mijloacele de probă care confirmă faptele și împrejurările cunoscute de martori;

succesiunea în care vor fi chemați și ascultați martorii, pentru a nu comunica întrei ei.

strângerea de date în legătură cu persoana ce urmează a fi ascultată;

Organul de cercetare al poliției judiciare trebuie să afle cât mai multe date referitoare la persoana ce urmează a fi ascultată ca martor, respectiv:

relațiile acesteia cu suspectul sau inculpatul precum și cu celelalte părți din cauză;

condițiile de loc și timp ale perceperii faptelor și împrejurărilor pe care urmează a le relata;

starea psihică;

posibilitatea de înregistrare, memorare și redare a celor văzute sau auzite;

dacă este interesată în vreun fel în soluționare cauzei;

starea sănătății;

profesia;

antecedentele penale etc.

Toate aceste date pot fi obținute: ascultarea altor martori, a suspecților sau inculpaților din cauză, a părții vătămate, verificarea de înscrisuri, verificări la locul de muncă și domiciliu, verificări în evidențele poliției etc.

stabilirea modului de citare, a timpului și locului ascultării;

Chemarea martorului pentru ascultare se face prin citare sau prin aducere, pe baza unui mandat de aducere.

De regulă, martorul se ascultă la sediul organului de cercetare al poliției judiciare, în timpul programului de lucru al unității de poliție, cu unele excepții. Este interzisă ascultarea martorului la domiciliul suspectului sau inculpatului sau al altor persoane care sunt interesate la rezolvarea cauzei să se facă în favoarea lor.

Când organul de cercetare al poliției judiciare nu are posibilitatea să asculte martorii, deoarece, aceștia se află în altă localitate și nu se pot deplasa sau se află în străinătate, ascultarea se efectuează prin comisie rogatorie.

întocmirea planului de ascultare;

Acesta se întocmește pentru fiecare martor în parte și cuprinde: titlul, întrebările la care trebuie să răspundă martorul, eventuale date desprinse din materialele aflate la dosar pe care organul de cercetare penală al poliției judiciare le poate folosi în timpul ascultării, o notă care cuprinde locul, data și cine va efectua ascultarea martorului, semnătura organul de cercetare al poliției judiciare care l-a întocmit.

desfășurarea și altor activități premergătoare.

Acestea se referă, după caz, la:

invitarea unui interpret, părinte, tutore, profesor, medic etc., în raport de persoana ce trebuie ascultată;

pregătirea materialelor necesare pentru ascultare (de exemplu: evetuale probe, fotografii, schițe, formulare etc.).

Ascultarea martorului

Se efectuează respectându-se următoarele dispoziții:

fiecare martor este ascultat separat;

dacă sunt mai mulți martori, fiecare este ascultat fără să fie de față ceilalți;

ascultarea martorului nu poate începe cu citirea sau reamintirea declarațiilor pe care acesta le-a dat anterior în cauză;

martorul nu poate prezenta ori citi o declarație scrisă de mai înainte;

dacă în timpul ascultării martorului, acesta acuză simptomele unei boli care i-ar putea pune viața în pericol, ascultarea se întrerupe, iar organul judiciar ia măsuri pentru ca acesta să fie consultat de un medic. Ascultarea se reia imediat ce medicul decide că viața martorului nu este în pericol;

înainte de a fi ascultat martorul trebuie să depună jurământul.

Organul de cercetare penală a poliției judiciare nu are voie să întrebuințeze violențe, amenințări ori alte mijloace de constrângere, precum și promisiuni sau îndemnuri, în scopul obținerii de declarații din partea martorului.

Ascultarea martorului (ascultarea propriu-zisă) parcurge următoarele etape:

Întrebări și lămuriri prealabile;

În această etapă, după ce martorul s-a prezentat, organul de cercetare al poliției judiciare penală desfășoară următoarele activități:

îi solicită citația și asctul de identitate sau orice act din care să rezulte identitatea sa;

îl întreabă cu privire la nume, prenume, etate, adresă și ocupație;

compară răspunsurile primite cu datele din actul care-i rezultă identitatea sa și completează, concomitent, formularul tipizat al declarației martorului cu aceste date;

îi aduce la cunoștință obiectul cauzei și îi arată care sunt faptele sau împrejurările pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor;

îl întreabă dacă este soț sau rudă a vreuneia dintre părți și în ce raporturi se află cu acestea, precum și dacă a suferit vreo pagubă de pe urma infracțiunii;

În cazul în care martorul este soț sau rudă apropiată cu suspectul sau inculpatul, îi aduce la cunoștință că nu este obligat să depună ca martor.

îi solicită să depună jurământul;

îi solicită să semneze pe formularul tipizat, în dreptul formulei de jurământ pe care a rostit-o;

îi pune în vedere că, dacă nu spune adevărul, săvârșește infracțiune de mărturie mincinoasă prevăzută și pedepsită conform Codului Penal;

îi cere să declare tot ce știe cu privire la faptele sau împrejurările pentru dovedirea cărora este ascultat ca martor.

Ascultarea relatării libere a martorului;

În timpul expunerii referitoare la tot ce știe, martorul se poate servi de însemnări asupra amănuntelor greu de reținut. Este indicat, ca în timpul expunerii, martorul să nu fie întrerupt. Aceasta se poate face, totuși, numai atunci când se constată că acesta se îndepărtează de la subiect.

În timpul relatării martorului, organul de cercetare al poliției judiciare își notează succint unele probleme necesare redactării declarației și problemele neabordate complet de acesta.

Consemnarea declarației martorului.

Organul de cercetare al poliției judiciare consemnează declarația martorului pe formularul tipizat, la persoana I singular, apoi citește declarația și i-o dă martorului să o citească, dacă acesta își manifestă dorința.

La consemnarea declarației martorului trebuie să se rețină numai ceea ce este esențial și de valoare pentru cauză. Declarația se semnează pe fiecare pagină și la sfârșit.

4.5. Cazuri speciale de audiere a martorului

Pentru protecția datelor de identitate ale martorului atunci când există mijloace tehnice corespunzătoare, procurorul, sau după caz, instanța poate admite ca martorul să fie ascultat fără a fi prezent fizic la locul unde se află organul de urmărire penală sau în sala în care se desfășoară ședința de judecată, prin folosirea mijloacelor tehnice.

La solicitatea organului judiciar sau a martorului, la luarea declarației poate participa un consilier de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, care are obligația de a păstra secretul profesional cu privire la datele de care a luat cunoștință în timpul audierii. Organul judiciar are obligația să aducă la cunoștința martorului dreptul de a solicita audierea în prezența unui consilier de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor.

Martorul poate fi ascultat prin intermediul unei rețele de televiziune cu imaginea și vocea distorsionate, astfel încât să nu poată fi recunoscut.

Declarațiile martorului ascultat se înregistrează prin mijloace tehnice video și audio și se redă integral în formă scrisă. Casetele video și audio se păstrează, în original, sigilate cu sigiliul parchetului, sau după caz al instanței de judecată în fața căreia s-a făcut declarația.

Casetele video și audio înregistrate în cursul urmăririi penale vor fi înaintate la terminarea urmăririi penale instanței competente, împreună cu dosarul cauzei și vor fi păstrate în aceleași condiții.

Instanța de judecată poate admite, la cerera procurorului, a părților sau din oficiu, efectuarea unei expertize tehnice privind mijloacele prin care au fost audiați martorii în condițiile prezentate anterior.

Legea procesulă penală prevede unele excepții de la regulile generale și anume:

în situația în care martorul nu se poate prezenta pentru a fi ascultat, organul de cercetare penală sau, după caz, instanța de judecată procedează la ascultarea acestuia în locul unde se află;

dacă martorul nu cunoaște limba română, ascultarea acestuia trebuie să se facă în prezența unui interpret;

în cazul în care martorul nu poate semna declarația dată ori se află în imposibilitatea de a face acest lucru – infirmitate fizică, neștiutor de carte etc. se va face mențiune în declarația scrisă;

dacă infracțiunea comisă urmează a fi urmărită și judecată conform procedurii speciale, declarația martorului se citează în cuprinsul procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante – ascultarea martorilor se poate efectua și prin comisie rogatorie ori delegare.

4.6. Protecția martorului

Protecția și asistența martorilor a căror viață, integritate corporală sau libertate este amenințată ca urmare a deținerii de către aceștia a unor informații ori date cu privire la săvârșirea unor infracțiuni grave, pe care le-au furnizat sau sunt de acord să le furnizeze organelor judiciare și care au un rol determinant în descoperirea infractorilor și în soluționarea cauzelor penale, se asigură, în conformitate cu prevederile Legii nr. 682/2002 privind protecția martorilor, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Oficiul Național pentru Protecția Martorilor, denumit pe scurt O.N.P.M.

O.N.P.M are obligația de a întocmi o schemă de sprijin pentru fiecare martor protejat, care să cuprindă măsuri de protecție și asistență, precum și obligația de a implementa.

Martorul protejat ține legătura cu O.N.P.M. printr-o persoană de legătură desemnată de către acesta, conform condițiilor stipulate în Protocolul de protecție.

Capitolul 5. Confruntarea

5.1. Noțiunea și importanța confruntării

Când se constată că există contraziceri între declarațiile ascultate în aceeași cauză, se procedează la confruntarea acelor persoane, dacă aceasta este necesară pentru lămurirea cauzei.

Confruntarea este o activitate de urmărire penală care constată în ascultarea a două persoane, una în prezența celeilalte, care, anterior, au fost audiate separat, în aceeași cauză iar în declarațiile lor existând contraziceri.

Confruntarea prezintă importanță în procesul penal atunci când:

clarifică aspectele incerte existente în declarațiile persoanelor ascultate;

se obțin noi date și informații, cu privire la faptele sau împrejurările cauzei;

aduce un plus de informații în legătură cu personalitatea, cu psihologia persoanelor ascultate;

stimulează memoria persoanelor ascultate, care, deși de bună-credință, nu reușesc să-și reamintească o serie de amănunte referitoare la faptele și împrejurările percepute;

suspecții sau inculpații își precizează poziția, față de faptele imputate.

5.2. Tactica efectuării confruntării

Prin aceasta se înțelege totalitatea procedeelor și mijloacelor legale, folosite de organul de cercetare al poliției judiciare cu ocazia efectuării confruntării, pentru lămurirea contrazicerilor existente între declarațiile unor persoane, în aceeasși cauză, în scopul aflării adevărului și clarificării tuturor aspectelor cauzei penale.

Aceasta cuprinde:

Pregătirea în vederea efectuării confruntării

Datorită particularităților sale, confruntarea necesită o pregătire atentă și minuțioasă, pentru a se ajunge la rezultate scontate prin efectuarea ei.

Pregătirea în vederea efectuării confruntării constă în:

studierea materialelor existente la dosar;

Cu această ocazie organul de cercetare al poliției judiciare va stabili:

care sunt contrazicerile ce trebuie înlăturate prin confruntare;

ce persoane vor fi confruntate și relațiile dintre acestea;

întrebările care trebuie adresate fiecăreia dintre persoanele confruntate, prentru realizarea scopului confruntării.

cunoașterea persoanelor care urmează a fi confruntate;

Se efectuează avându-se în vedere aceleași elemente ca și la ascultarea suspecților sau inculpaților, a martorilor etc., dacă aceasta nu s-a realizat cu prilejul ascultărilor anterioare.

O atenție deosebită se va acorda stabilirii raporturilor existente întrei cei care urmează să fie confruntați, a poziției față de fapta cercetată, precum și a eventualului interes în legătură cu modul de soluționare a cauzei.

Organul de cercetare al poliției judiciare trebuie să cunoască persoanele ce vor fi confruntate și sub aspectul dominantelor de ordin psihologic.

discutarea din nou cu persoanele care urmează a fi confruntate;

Această activitate este obligatorie dacă se are în vedere că, de rezultatul ei depinde organizarea confruntării sau renunțarea la efectuarea ei.

Printre obiectivele principale ale acestei activități se află determinarea poziției persoanei față de cele declarate inițial, precum și stabilirea faptului că dacă aceasta își menține sau revine asupra celor afirmate anterior. De asemenea, este posibilă obținerea unor date suplimentare cu privire la fapta cercetată, ce pot fi folosite în timpul confruntării.

stabilirea polițiștilor care urmează să participe la confruntare, a datei și locului acesteia, chemarea persoanelor în cauză, invitarea apărătorului și a interpretului;

La confruntare trebuie să participe cel puțin doi polițiști. Numărul acestora poate fi mai mare, în raport de caracterul persoanelor confruntate și de atitudinea pe care au adoptat-o în cursul cercetărilor.

Polițistul care instrumentează cauza conduce confruntarea, iar celălalt are obligația de a supraveghea persoanele confruntate.

De regulă, confruntarea se efectuează la sediul organului de cercetare al poliției judiciare, în timpul orelor de program al unității de poliție însă, în cazul când una din persoanele care urmează a fi confruntate este în imposibilitatea de a se prezenta, aceasta se va efectua la locul unde se află persoana respectivă.

Chemarea persoanelor ce urmează să fie confruntate se face prin citare sau prin aducere, pe baza unui mandat de aducere. Când urmează a se efectua confruntarea între persoanele aflate în stare de libertate, invitarea acestora trebuie să se facă în așa fel încât să nu aibă posibilitatea să ia legătura între ele pentru a se pune de acord asupra celor ce trebuie să declare.

întocmirea planului de confruntare.

Pregătirea se încheie cu întocmirea planului de confruntare ce cuprinde: titlul, numărul curent, problemele ce trebuie lămurite, întrebările ce se vor adresa, cine răspunde la întrebări, observații, o notă care cuprinde locul și data confruntării precum, cine o conduce și cine asistă la efectuarea acesteia, semnătura celui care a întocmit planul.

Întrebările ce se vor adresa pot fi:

introductive: de natură a stabili dacă persoanele confruntate se cunosc și relațiile ce există între ele;

principale: formulate în raport cu scopul urmărit prin confruntare, de problemele ce trebuie lămurite;

finale: prin care se oferă posibilitatea persoanelor confruntate să facă și alte precizări, completări, în afara răspunsurilor pe care le-au dat în cursul confruntării.

Planul de confruntare nu constituie decât un ghid pentru cel care conduce confruntarea, deoarece pe parcursul ei se pot adresa persoanelor confruntate și alte întrebări, formulate pe loc, în raport cu problemele nou apărute. Acest act rămâne la urma dosarului.

Desfășurarea confruntării

Organul de cercetare al poliției judiciare care conduce confruntarea desfășoară următoarele activități:

în biroul deja pregătit, invită persoana considerată sinceră, apoi persoana considerată nesinceră;

invită cele două persoane să se așeze în așa fel încât să fie orientate cu fața spre el, la distanță una de cealaltă;

atrage atenția celor două persoane că nu au voie să vorbească neîntrebate, iar răspunsurile pe care le vor da să se refere la întrebările puse, de asemenea, să nu-și pună întrebări una alteia, iar dacă este necesar acest lucru, pot să-l facă prin intermediul său;

adresează prima întrebare persoanei considerată sinceră;

ascultă cu atenție răspunsul persoanei căreia i-a adresat întrebarea și, concomitent, o examinează din punct de vedere psihologic pentru a observa dacă este sau nu sinceră;

consemnează în procesul-verbal de confruntare întrebarea și răspunsul;

solicită persoanei care a răspuns să semneze în proces sub răspunsul pe care l-a dat;

adresează prima întrebare persoanei considerată nesinceră;

ascultă cu atenție răspunsul persoanei căreia i-a adresat întrebarea și, concomitent, o examinează din punct de vedere psihologic pentru a observa dacă este sau nu sinceră;

consemnează în procesul-verbal de confruntare întrebarea și răspunsul;

solicită persoanei care a răspuns să semneze în proces sub răspunsul pe care l-a dat;

continuă, în același mod, cu întrebările prevăzute în planul de confruntare, până la epuizarea acestora;

citește procesul verbal de confruntare persoanelor participante la efectuarea acesteia;

întreabă persoanele participante dacă au de făcut obiecțiuni cu privire la cele consemnate în procesul verbal de confruntare;

consemnează în proces mențiunea că acesta a fost citit persoanelor participante, precum și faptul că au avut sau nu de făcut obiecțiuni;

consemnează în proces ora începerii și ora încheierii confruntării;

consemnează în proces formula de încheiere;

solicită persoanelor participante să semneze procesul verbal de confruntare pe fiecare pagină și la sfârșitul acestuia.

Dacă în timpul confruntării persoana nesinceră revine și declară adevărul, declarația acesteia se va consemna pe scurt în procesul verbal de confruntare, după care va fi ascultată separat.

În cazul în care prin efectuarea confruntării, contrazicerile nu sunt înlăturate, organul de cercetare al poliției judiciare va administra noi probe în cauză pentru stabilirea adevărului.

ASCULTAREA SUSPECTULUI/ INCULPATULUI/

PARTEA VĂTĂMATĂ/MARTOR

STUDIU DE CAZ

SPEȚĂ

La data de 18.04.2015, în jurul orei 19:00, în timp ce se afla în barul BAMBOO aparținând SC Maeldo SRL, din localitatea CORDUN, comuna CORDUN, județul NEAMȚ, numitul PĂDURARU EDUARD a fost lovit cu pumnii de către numitul PÂNZARU ALIN. La fața locului, se mai afla numitul STOIAN VASILE care a observat incidentul și a intervenit pentru a aplana conflictul.

Persoana vătămată PĂDURARU EDUARD a formulat o plângere prealabilă la postul de poliție Cordun, județul Neamț, solicitând luarea măsurilor legale împotriva numitului PÂNZARU ALIN, deoarece acesta a săvârșit infracțiune de lovire și alte violențe.

Cercetarea penală a fost efectuată de agentul de poliție TIBA MIHAI din cadrul postului de poliție Cordun.

Se cere :

ascultarea părții vătămate;

ascultarea suspectului/inculpatului;

ascultarea martorului.

După înregistrarea plângerii penale, organul de cercetare al poliției judiciare a procedat la audierea părții vătămate, după care a martorului asistent și cel din urmă a autorului. În ceea ce privește audierea autorului în calitate de suspect, aceasta se face în prealabil după începerea urmăririi penale in personam. În continuare autorul va fi audiat în calitate de inculpat după punerea în mișcare a acțiunii penale.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

POST DE POLIȚIE CORDUN

DOSAR NR. 292075 /P/2015

PROCES-VERBAL

Anul 2015, luna Aprilie, ziua 20, ora 09:00, în comuna Cordun, județul Neamț,

Agent Tiba Mihai, din cadrul Postului de Poliție Cordun, județul Neamț,

Astăzi, data de mai sus, înainte de a i se lua prima declarație, am adus la cunoștință, numitului(ei) Păduraru Eduard, cu domiciliul în satul Cordun, comuna Cordun, județul Neamț, că are calitatea de persoană vătămată în cadrul dosarului penal nr. 292075, în care se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunii(lor) de lovire sau alte violențe, fapta(e) prev. și pred. de art. 193, alin.1, din Codul Penal, constând în aceea că în data de 18.04.2015, în jurul orei 19.00 numitul Păduraru Eduard a fost lovit de către numitul Pânzaru Alin cu pumnii în zona capului în timp ce se afla în barul Bamboo din satul Cordun, comuna Cordun, județul Neamț .

În temeiul art.111 Cod pr. pen., sus-numitul/numitei i s-a adus la cunoștință faptul că, pe tot parcursul procesului penal mai beneficiază de următoarele drepturi și obligații:

dreptul de a fi asistată de avocat, sau de a beneficia de un avocat din oficiu, în condițiile legii;

dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii;

dreptul de a beneficia de un interpret în condițiile legii;

dreptul de a apela la un mediator în condițiile legii;

dreptul de a fi încunoștințată cu privire la desfășurarea procedurii;

dreptul de a formula plângerea prealabilă, precum și de a se constitui parte civilă;

dreptul ca, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, să fie informată cu privire la punerea acestuia în libertate;

obligația de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, precum și la obligația de a comunica orice schimbare de adresă.

Față de aceste prevederi legale, persoana vătămată declară că: la acest moment nu doresc să fiu asistat de apărător sau din oficiu, am luat la cunoștință de toate drepturile și obligațiile pe care le am conform legislației în vigoare.

Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal.

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, PERSOANA

PENALĂ, VĂTĂMATĂ,

Agent Tiba Mihai – Păduraru Eduard

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

POST DE POLIȚIE CORDUN

DOSAR NR. 292075 /P/2015

DECLARAȚIE DE PERSOANĂ VĂTĂMATĂ/PARTE CIVILĂ/PARTE RESPONSABILĂ CIVILMENTE

Anul 2015 luna 04 ziua 20

Nume PĂDURARU

Prenume EDUARD, posesor al actului de identitate CI, seria NT, nr. 923685, eliberat de SPCLEP ROMAN, la data 15.03.2014, CNP [anonimizat], Telefon 0754090163.

Numele și prenumele purtat anterior –

Poreclă CIOT,

Data nașterii, anul 1975, luna FEBRUARIE, ziua 15

Locul nașterii MUNICIPIUL ROMAN, JUDEȚUL NEAMȚ

Numele și prenumele tatălui PĂDURARU FLORIN

Numele și prenumele mamei PĂDURARU ANETA

Cetățenia ROMÂNĂ

Starea civilă CĂSĂTORIT

Situația militară SATISFĂCUT

Studii LICEALE

Profesia ori ocupația AGRICULTOR

Locul de muncă –-

Domiciliul și adresa unde locuiește efectiv (reședința) SATUL CORDUN, COMUNA CORDUN, JUDEȚUL NEAMȚ

Adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură SATUL CORDUN, COMUNA CORDUN, JUDEȚUL NEAMȚ

Alte date pentru stabilirea situației personale –––

După ce mi s-au adus la cunoștință pe bază de semnătură dispozițiile art.111 alin.(2) / art.112 alin.(2), art.111 alin.(5) și art.113 N. Cod proc. pen.,

Declar următoarele:

În data de 18.04.2015 în jurul orei 18:45, m-am deplasat la barul Bamboo din satul Cordun, comuna Cordun, județul Neamț împreună cu numitul Stoian Vasile pentru a consuma fiecare câte o bere. Când am ajuns la barul mai sus menționat am observat că la o masă se mai afla o persoană, și anume numitul Pânzaru Alin pe care eu l-am salutat deoarece ne cunoaștem.

În continuare eu și numitul Stoian Vasile am comandat fiecare câte o bere după care ne-am așezat la o masă și am început să discutăm anumite probleme legate de agricultură. La un moment dat numitul Pânzaru Alin a intrat în discuție cu noi începând să mă contrazică.

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, INTERPRET, PERSOANĂ

PENALĂ, – – – – VĂTĂMATĂ,

Agent Tiba Mihai Păduraru Eduard

Întrucât acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice, s-a enervat pe mine și a început să mă lovească cu pumnii și picioarele în zona capului și al corpului.

Numitul Stoian Vasile văzând acest lucru a intervenit și l-a oprit pe numitul Pânzaru Alin în a mă mai lovi și l-a îndepărtat pe acesta de lângă mine.

După acest incident m-am deplasat la Spitalul de Urgență Roman pentru a primi îngrijiri medicale. Ulterior m-am deplasat la Cabinetul de Medicină Legală unde mi-a fost eliberat un certificat medico-legal având 10 zile de îngrijiri medicale, certificat care a fost anexat la prezentul dosar penal.

Declar faptul ca în bar nu se mai aflau alte persoane care să fi văzut cele întâmplate.

Alte amănunte nu mai am de declarat cu privire la cele întrebate.

Aceasta îmi este declarația pe care o dau, o susțin și o semnez personal, după ce mi-a fost citită și corespunde în totalitate cu cele relatate verbal de mine.

Declarația a fost dată între orele 09:00 și 10:00.

Declarația nu a fost înregistrată audio/video întrucât lipsesc dotările tehnice.

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, INTERPRET, PERSOANĂ

PENALĂ, – – – – VĂTĂMATĂ,

Agent Tiba Mihai Păduraru Eduard

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

POSTUL DE POLIȚIE CORDUN

DOSAR NR. 292075 /P/2015

PROCES-VERBAL

Anul 2015, luna Aprilie, ziua 20, ora 10:00, în comuna Cordun, județul Neamț,

Agent Tiba Mihai, din cadrul Postului de Poliție Cordun, județul Neamț,

Astăzi, data de mai sus, înainte de a i se lua prima declarație, am adus la cunoștință, numitului(ei) Stoian Vasile, cu domiciliul în satul Cordun, comuna Cordun, județul Neamț, că are calitatea de martor în cadrul dosarului penal nr. 292075 /P/2015, în care se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunii(lor) de lovire sau alte violente, fapta(e) prev. și pred. de art. 193, alin. 1, din Codul Penal, constând în aceea că în data de 18.04.2015, în jurul orei 19.00 numitul Păduraru Eduard a fost lovit de către numitul Pânzaru Alin cu pumnii în zona capului și a corpului în timp ce se afla în barul Bamboo din satul Cordun, comuna Cordun, județul Neamț.

În temeiul art.120 Cod pr. pen., sus-numitul/numitei i s-a adus la cunoștință faptul că, pe tot parcursul procesului penal beneficiază de următoarele drepturi și obligații:

dreptul de a fi supus măsurilor de protecție și de a beneficia de restituirea cheluielilor prilejuite de chemarea în fața organelor judiciare, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege;

obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, se poate emite mandate de aducere împotriva sa;

obligația de a comunica în scris, în termen de 5 zile, orice schimbare a adresei la care este citat, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, se poate dispune împotriva sa sancțiunea prevăzută de art.283(1);

obligația de a da declarații conforme cu realitatea, atrăgându-i-se atenția că legea pedepsește infracțiunea de mărturie mincinoasă.

Față de aceste prevederi legale, martorul declară că:

”Am luat la cunoștință de toate drepturile și toate obligațiile pe care le am, conform legislației în vigoare.”

Pentru care am încheiat prezentul proces verbal.

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, INTERPRET, MARTOR,

PENALĂ, – – – –

Agent Tiba Mihai STOIAN VASILE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

POSTUL DE POLITIE CORDUN

DOSAR NR. 292075 /P/2015

DECLARAȚIE DE MARTOR

Anul 2015, luna 04, ziua 20,

Nume STOIAN,

Prenume VASILE, posesor al actului de identitate CI, seria NT, nr. 463282, eliberat de Mun. Roman, la data 05.02.2010,

CNP 1790215270833

Numele și prenumele purtat anterior –

Poreclă –

Data nașterii, anul 1979, luna 02, ziua 15,

Locul nașterii Mun. Roman, județul Neamț,

Numele și prenumele tatălui STOIAN IOAN

Numele și prenumele mamei STOIAN ALEXANDRINA

Cetățenia ROMÂNA,

Starea civilă CĂSĂTORIT,

Situația militară SATISFĂCUTĂ,

Studii LICEALE,

Profesia ori ocupația AGRICULTOR,

Locul de muncă –

Domiciliul și adresa unde locuiește efectiv (reședința) SATUL CORDUN, COMUNA CORDUN, JUDEȚUL NEAMȚ,

Adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură SATUL CORDUN, COMUNA CORDUN, JUDEȚUL NEAMȚ,

Calitatea procesuală anterioară în cauză –

Raporturile dintre martor și subiecții procesuali principali CUNOSCUȚI,

Mi s-a adus la cunoștință că am dreptul de a refuza să dau declarații în calitate de martor și declar că sunt de acord să dau declarație.

Paguba suferită în urma săvârșirii infracțiunii –

Alte date pentru stabilirea situației personale –

Mi s-a adus la cunoștință că urmează să fiu audiat în calitate de martor cu privire la faptul ca în data de 18.04.2015, în jurul orei 19.00 numitul Păduraru Eduard a fost lovit de către numitul Pânzaru Alin cu pumnii în zona capului și a corpului în timp ce se afla în barul Bamboo din satul Cordun, comuna Cordun, județul Neamț.

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, INTERPRET, MARTOR,

PENALĂ, – – – –

Agent Tiba Mihai STOIAN VASILE

Mi-a fost adusă la cunoștință obligația de a da declarații conforme cu realitatea, atrăgându-mi-se atenția că legea pedepsește infracțiunea de mărturie mincinoasă, precum și celelalte dispoziții prevăzute de art.120, art.125 și art.130 din Cod proc. pen.

Înainte de a fi ascultat ca martor am depus jurământul religios/declarația solemnă:

”Jur că voi spune adevărul și nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

……………………STOIAN VASIL…………………… (semnătura martorului)

”Mă oblig că voi spune adevărul și nu voi ascunde nimic din ceea ce știu.”

…………………………………………………………… (semnătura martorului)

Declar următoarele: În data de 18.04.2015 în jurul orei 19:00 m-am deplasat la barul Bamboo din satul Cordun, județul Neamț împreună cu numitul Păduraru Eduard pentru a consuma o bere.

În acel bar se mai afla și numitul Pânzaru Alin, pe care îl cunosc deoarece este din aceeași localitate și pe care numitul Păduraru Eduard l-a salutat la intrarea în bar.

După ce am comandat fiecare câte o bere ne-am așezat la o masă și am început să discutăm anumite probleme legate de agricultură.

În acest timp numitul Pânzaru Alin, care se afla sub influența băuturilor alcoolice a intrat în discuție cu noi spunându-i numitului Păduraru Eduard că nu are deloc dreptate.

Plecând de la această contrazicere numitul Pânzaru Alin s-a enervat, după care s-a ridicat de la masă, a venit la noi și a început să îl lovească cu pumnii în zona capului și a corpului pe Păduraru Eduard fără ca acesta să riposteze. Când am văzut acest lucru am intervenit și l-am luat pe numitul Pânzaru Alin și l-am scos afară din bar.

Alte amănunte nu mai am de declarat cu privire la cele întrebate.

Aceasta îmi este declarația pe care o dau, o susțin și o semnez personal, după ce mi-a fost citită și corespunde în totalitate cu cele relatate verbal de mine.

Declarația a fost luată între orele 10:00 și 11:00.

Declarația nu a fost înregistrata audio/video întrucât lipsesc dotările tehnice.

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, INTERPRET, MARTOR,

PENALĂ, – – – –

Agent Tiba Mihai STOIAN VASILE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

POSTUL DE POLIȚIE CORDUN

DOSAR NR. 292075 /P/2015

PROCES-VERBAL

Anul 2015, luna Aprilie, ziua 20, ora 10:00, în comuna Cordun, județul Neamț,

Agent Tiba Mihai, din cadrul Postului de Poliție Cordun, județul Neamț,

Având în vedere datele existente în dosarul penal cu numărul de mai sus, privind pe Pânzaru Alin, domiciliat în satul Cordun, comuna Cordun, județul Neamț.

În baza art.108 Cod proc. pen. și art.307 din Cod proc. pen., i-am adus la cunoștință lui Pânzaru Alin, înainte de a-l audia, că este suspectat/ă pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193, alin. 1, C. Penal, constând în aceea că în data de 18.04.2015, în jurul orei 19.00 numitul Păduraru Eduard a fost lovit de către numitul Pânzaru Alin cu pumnii în zona capului și a corpului în timp ce se afla în barul Bamboo din satul Cordun, comuna Cordun, județul Neamț.

De asemenea, i-am adus la cunoștință suspectului/ei drepturile procesuale prevăzute la art.10 și art.83 din Cod proc. pen., după cum urmează:

dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;

a1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat și încadrarea juridică a acesteia;

dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii, permise de lege;

dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu își desemnează unul, în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;

dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune concluzii;

dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei;

dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;

dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;

g1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;

alte drepturi prevăzute de lege.

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, INTERPRET, SUSPECT ,

PENALĂ,

Agent Tiba Mihai – – PÂNZARU ALIN

Totodată, în baza art.108 alin.2 din Cod proc. pen., i-am adus la cunoștință suspectului/ei și următoarele obligații:

obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenția că, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, se poate emite mandat de aducere împotriva sa, iar în cazul sustragerii, judecătorul poate dispune arestarea sa preventivă;

obligația de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-i-se atenția că, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, citațiile și orice alte acte communicate la prima adresă rămân valabile și se consideră că le-a luat la cunoștință.

Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal.

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, INTERPRET, SUSPECT ,

PENALĂ,

Agent Tiba Mihai – – PÂNZARU ALIN

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

POSTUL DE POLIȚIE CORDUN

DOSAR NR. 292075 /P/2015

DECLARAȚIE DE SUSPECT / INCULPAT

Anul 2015 luna 04 ziua 25.

Nume PÂNZARU

Prenume ALIN, posesor al actului de identitate CI, seria NT, nr. 376619, eliberat de SPCLEP Roman, la data 05.10.2011,

CNP 1750728270888

Numele și prenumele purtat anterior –

Poreclă –

Data nașterii, anul 1975, luna 07, ziua 28,

Locul nașterii Mun. Roman, județul Neamț,

Numele și prenumele tatălui PÂNZARU GHEORGHE

Numele și prenumele mamei PÂNZARU AURELIA

Cetățenia ROMÂNĂ

Starea civilă CĂSĂTORIT

Situația militară SATISFĂCUTĂ

Studii 8 CLASE

Profesia ori ocupația F.O.

Locul de muncă –

Domiciliul și adresa unde locuiește efectiv (reședința) SAT CORDUN, COMUNA CORDUN, JUDETUL NEAMȚ

Adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură SAT CORDUN, COMUNA CORDUN, JUDETUL NEAMȚ

Antecedente penale DA

Alte date pentru stabilirea situației personale –

Mi s-a adus la cunoștință că urmează să fiu audiat în calitate de suspect/inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de LOVIRE SAU ALTE VIOLENȚE, prevăzute de art.193, alin.1 Cod pen., constând în aceea că în data de 18.04.2015, în jurul orei 19.00 numitul Păduraru Eduard a fost lovit de către numitul Pânzaru Alin cu pumnii în zona capului și a corpului în timp ce se afla în barul Bamboo din satul Cordun, comuna Cordun, județul Neamț.

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, INTERPRET, SUSPECT ,

PENALĂ, – –

Agent Tiba Mihai PÂNZARU ALIN

După ce mi-au fost aduse la cunoștință drepturile prevăzute de art.10 și art.83 Cod proc. pen., precum și obligațiile prevăzute de art.108 Cod proc. pen., în prezența apărătorului ales/din oficiu – cu delegația nr – declar următoarele:

În data de 18.04.2015 în jurul orei 18.00 m-am deplasat la barul Club Bamboo din satul Cordun, comuna Cordun, județul Neamț, pentru a consuma mai multe beri. După ce am comandat o bere, m-am așezat la o masă din interiorul barului pentru a o consuma.

În jurul orei 19:00 am observat că în bar au intrat două persoane, și anume numiții Păduraru Eduard care m-a salutat și Stoian Vasile, ambii din aceeași localitate.

După ce aceștia au comandat fiecare câte o bere, s-au așezat la o masă vizavi de mine. Între cei doi a început o discuție legată de agricultură, la care ulterior am intervenit și eu pentru a-l contrazice pe numitul Păduraru Eduard. Întrucât mă aflam în stare de ebrietate mi s-a părut că răspunsul celui mai sus menționat m-a ofensat, fapt pentru care m-am enervat, m-am deplasat la masa acestora și am început să-l lovesc pe numitul Păduraru Edurad cu pumnii în zona capului și corpului.

În continuare, în timp ce îl loveam pe Păduraru Eduard, numitul Stoian Vasile a intervenit între noi și m-a condus înafara barului pentru a mă liniști.

Mi s-a adus la cunoștință faptul că numitul Păduraru Eduard a anexat la dosar un certificat medico-legal în care acesta necesită un număr de 10 zile de îngrijiri medicale.

Declar faptul că nu am alte probe de propus spre apărarea mea.

Alte amănunte nu mai am de declarat cu privire la cele întrebate.

Aceasta îmi este declarația pe care o dau, o susțin și o semnez personal, după ce mi-a fost citită și corespunde în totalitate cu cele relatate verbal de mine.

Declarația a fost luată între orele 12.00 și 13.00.

Declarația nu a fost înregistrată audio/video întrucât lipsesc dotările tehnice.

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, INTERPRET, SUSPECT ,

PENALĂ, – –

Agent Tiba Mihai PÂNZARU ALIN

Concluzii

Întrucât majoritatea infracțiunilor se săvârșesc sub semnul clandestinității, descoperirea și administrarea probelor presupun o muncă de înaltă calificare și măiestrie profesională.

În aproape toate cazurile săvârșirea unei infracțiuni este însoțită de modificări materiale. Pe lângă acestea se mai produc și anumite transformări de natură imaterială, reprezentând schimbări petrecute în plan psihic, la nivelul conștienței, aceluia care a participat la săvârșirea unei infracțiuni, ca autor, complice, inverstigator, persoană vătămată, martori. Aceste transformări, care iau forma impresiilor în plan psihic, pot fi cunoscute de organul de cercetare penală al poliției judiciare pe o cale indirectă, mijlocită și nu directă ca în cazul urmelor materiale. Astfel, purtătorul informației se află între organul de cercetare al poliției judiciare și sursa informației.

Principala modalitate de obținere a informațiilor de la persoanele care apar în procesul penal în diferite calități, este reproducerea orală, care se prezintă sub două forme: relatarea liberă (nedivizată) a faptelor percepute și răspunsurile la întrebările adresate de organul de cercetareal poliției judiciare.

Declarațiile suspectului și părților în procesul penal sunt de natură să reliefeze diferitele elemente de fapt ce pot servi la aflarea adevărului ca probe, cu referire la fapta săvârșită, modul de comitere a acesteia, făptuitorii, urmările produse ș.a.

Declarațiile părților au un rol edificator în soluționarea procesului penal și stabilirea adevărului. Ele constituie un drept al acestora, și nu o obligație. Prin declarațiile date, părțile pot pune la dispoziția organelor judiciare acele informații necesare aflării adevărului, dar în același timp, își pot exercita și dreptul la apărare. Din aceste motive, legiuitorul a instituit obligația organelor judiciare de a le asculta în cele mai importante momente ale desfășurării procesului penal.

Evaluarea informațiilor furnizate de aceste mijloace de probă trebuie să se facă cu multă atenție, coroborându-se cu celelalte probe din dosarul cauzei, pentru ca în final acestea să ducă la aflarea adevărului în cauza penală supusă soluționării.

Declarațiile martorilor constituie cel mai frecvent mijloc de probă, fiind folosit în aproape orice cauză penală. Indiferent de natura infracțiunii săvârșite rolul martorilor în aflarea adevărului este deosebit tocmai datorită faptelor și împrejurărilor pe care aceștia le pot lămuri prin depozițiile ce le fac, mai ales dacă cele relatate sunt percepute în mod nemijlocit.

Organele judiciare trebuie să acorde o mare atenție atât la ascultarea martorilor cât și la aprecierea declarațiilor lor, în baza unor temeinice cunoștințe de criminalistică și psihologie judiciară, pentru a putea obține relatări complete și exacte de la martori. Aproape că nu există cauză penală în susținerea căreia să nu se apeleze la martori și la mărturiile acestora.

Întrucât faptele ce fac obiectul cercetării penale sunt, în general, acțiuni sau inacțiuni ale oamenilor, oricât de discret s-ar produce, ele atrag atenția și altor persoane, nu numai a autorilor.

ANEXA 1

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

___________________________________

(unitatea de poliție)

Dosar penal nr………………….. /…………

PROCES-VERBAL

Anul………., luna………………, ziua………….., ora……….., în …………….…………

_______________________________, din cadrul________________________________

(gradul, numele și prenumele) (unitatea de poliție)

Având în vedere datele existente în dosarul penal cu numărul de mai sus, privind pe ……………

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

În baza art.108 Cod proc. pen. și art.307 din Cod proc. pen., i-am adus la cunoștință lui ……………………………………….., înainte de a-l audia, că este suspectat/ă pentru săvârșirea infracțiunii de ………………………………………, prevăzută de art…….………………, constând în aceea că ……………………… .

De asemenea, i-am adus la cunoștință suspectului/ei drepturile procesuale prevăzute la art.10 și art.83 din Cod proc. pen., după cum urmează:

dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;

a1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat și încadrarea juridică a acesteia;

dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii, permise de lege;

dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu își desemnează unul, în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;

dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune concluzii;

dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei;

dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;

dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;

g1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;

alte drepturi prevăzute de lege.

Totodată, în baza art.108 alin.2 din Cod proc. pen., i-am adus la cunoștință suspectului/ei și următoarele obligații:

obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenția că, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, se poate emite mandat de aducere împotriva sa, iar în cazul sustragerii, judecătorul poate dispune arestarea sa preventivă;

obligația de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-i-se atenția că, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, citațiile și orice alte acte communicate la prima adresă rămân valabile și se consideră că le-a luat la cunoștință.

Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal.

ORGAN DE CERCETARE PENALĂ, AVOCAT, SUSPECT,

ANEXA 2

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

___________________________________

(unitatea de poliție)

Dosar penal nr………………….. /…………

PROCES-VERBAL

Anul………., luna………………, ziua………….., ora……….., în …………….…………

_______________________________, din cadrul________________________________

(gradul, numele și prenumele) (unitatea de poliție)

Având în vedere datele existente în dosarul penal cu numărul de mai sus, privind pe ……………

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

În baza art.309 alin.2 din Cod proc. pen. și art.108 din Cod proc. pen., i-am adus la cunoștință numitului ……………………………………….., înainte de a-l audia, că prin ordonanța din data de ……………….. s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa, pentru săvârșirea infracțiunii de ………………………………………, prevăzută de art…….………………, constând în aceea că ……………………… .

De asemenea, i-am adus la cunoștință inculpatului/ei drepturile procesuale prevăzute la art.10 și art.83 din Cod proc. pen., după cum urmează:

dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;

a1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat și încadrarea juridică a acesteia;

dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii, permise de lege;

dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu își desemnează unul, în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;

dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune concluzii;

dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei;

dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;

dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;

g1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;

alte drepturi prevăzute de lege.

Totodată, în baza art.108 alin.2 din Cod proc. pen., i-am adus la cunoștință inculpatului/ei și următoarele obligații:

obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenția că, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, se poate emite mandat de aducere împotriva sa, iar în cazul sustragerii, judecătorul poate dispune arestarea sa preventivă;

obligația de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-i-se atenția că, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, citațiile și orice alte acte communicate la prima adresă rămân valabile și se consideră că le-a luat la cunoștință.

Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal.

ORGAN DE CERCETARE PENALĂ, AVOCAT, INCULPAT,

ANEXA 3

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

___________________________________

(unitatea de poliție)

DOSAR NR………………….. /…………

DECLARAȚIE DE SUSPECT / INCULPAT

Anul……………luna………………ziua…….

Nume………………………………………..

Prenume……………………………….……….., posesor al actului de identitate…………, seria……….., nr………., eliberat de ………………………….……, la data………………….,

CNP………………………………………………………………………………………………

Numele și prenumele purtat anterior …………………………………………..

Poreclă …………………………………………………………………………

Data nașterii,anul……………, luna………………………., ziua……………..

Locul nașterii……………………………………………………………………

Numele și prenumele tatălui …………………………………………………..

Numele și prenumele mamei ………………………………………………….

Cetățenia ………………………………………………………………………

Starea civilă ……………………………………………………………………

Situația militară ………………………………………………………………..

Studii ………………………………………………………………………….

Profesia ori ocupația ………………………………………………………….

Locul de muncă ……………………………………………………………….

Domiciliul și adresa unde locuiește efectiv (reședința) …………………………………………

Adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură ………………………………….

Antecedente penale ……………………………………………………………………………..

Alte date pentru stabilirea situației personale …………………………………………………..

Mi s-a adus la cunoștință că urmează să fiu audiat în calitate de suspect/inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de ………………………………………………………………………., prevăzute de art ……………………, constând în aceea că ……………………………………

După ce mi-au fost aduse la cunoștință drepturile prevăzute de art.10 și art.83 Cod proc. pen., precum și obligațiile prevăzute de art.108 Cod proc. pen., în prezența apărătorului ales/din oficiu ………………………………….……. cu delegația nr…………………………. declar următoarele: …………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………

Declarația a fost luată între orele ……….. și ……………….

Declarația a fost/nu a fost înregistrată audio/audiovideo ……………………………………….

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, INTERPRET, SUSPECT /

PENALĂ, INCULPAT,

ANEXA 4

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

___________________________________

(unitatea de poliție)

DOSAR NR………………….. /…………

PROCES-VERBAL

Anul………., luna………………, ziua………….., ora……….., în ………………….……

_______________________________, din cadrul________________________________

(gradul, numele și prenumele) (unitatea de poliție)

Astăzi, data de mai sus, înainte de a i se lua prima declarație, am adus la cunoștință, numitului(ei)……………………………………….., cu domiciliul în ……………………….., că are calitatea de persoană vătămată în cadrul dosarului penal nr……………., în care se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunii(lor) de ………………………………………, fapta(e) prev. și pred. de art……….., din………………, constând în aceea că ……………………… .

În temeiul art.111 Cod pr. pen., sus-numitul/numitei i s-a adus la cunoștință faptul că, pe tot parcursul procesului penal mai beneficiază de următoarele drepturi și obligații:

dreptul de a fi asistată de avocat, sau de a beneficia de un avocat din oficiu, în condițiile legii;

dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii;

dreptul de a beneficia de un interpret în condițiile legii;

dreptul de a apela la un mediator în condițiile legii;

dreptul de a fi încunoștințată cu privire la desfășurarea procedurii;

dreptul de a formula plângerea prealabilă, precum și de a se constitui parte civilă;

dreptul ca, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, să fie informată cu privire la punerea acestuia în libertate;

obligația de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, precum și la obligația de a comunica orice schimbare de adresă.

Față de aceste prevederi legale, persoana vătămată declară că: la acest moment doresc/nu doresc să fiu asistat de apărător sau din oficiu, am luat la cunoștință de toate drepturile și obligațiile pe care le am conform legislației în vigoare.

Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal.

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, PERSOANA

PENALĂ, VĂTĂMATĂ,

ANEXA 5

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

___________________________________

(unitatea de poliție)

DOSAR NR………………….. /…………

DECLARAȚIE DE PERSOANĂ VĂTĂMATĂ/PARTE CIVILĂ/PARTE RESPONSABILĂ CIVILMENTE

Anul……………luna………………ziua…….

Nume………………………………………..

Prenume……………………….., posesor al actului de identitate…………, seria……….., nr………., eliberat de …………………, la data……………., CNP………………………….., Telefon……………………………..

Numele și prenumele purtat anterior …………………………………………..

Poreclă …………………………………………………………………………

Data nașterii,anul……………, luna………………………., ziua……………..

Locul nașterii……………………………………………………………………

Numele și prenumele tatălui …………………………………………………..

Numele și prenumele mamei ………………………………………………….

Cetățenia ………………………………………………………………………

Starea civilă ……………………………………………………………………

Situația militară ………………………………………………………………..

Studii ………………………………………………………………………….

Profesia ori ocupația ………………………………………………………….

Locul de muncă ……………………………………………………………….

Domiciliul și adresa unde locuiește efectiv (reședința) …………………………………………

Adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură ………………………………….

Alte date pentru stabilirea situației personale …………………………………………………..

După ce mi s-au adus la cunoștință pe bază de semnătură dispozițiile art.111 alin.(2) / art.112 alin.(2), art.111 alin.(5) și art.113 N. Cod proc. pen.,

Declar următoarele: ……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………

Declarația a fost luată între orele ……….. și ……………….

Declarația a fost/nu a fost înregistrată audio/audiovideo ……………………………………….

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, INTERPRET, PERSOANĂ

PENALĂ, VĂTĂMATĂ,

ANEXA 6

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

___________________________________

(unitatea de poliție)

DOSAR NR………………….. /…………

PROCES-VERBAL

Anul………., luna………………, ziua………….., ora……….., în ……..…………………

_______________________________, din cadrul________________________________

(gradul, numele și prenumele) (unitatea de poliție)

Astăzi, data de mai sus, înainte de a i se lua prima declarație, am adus la cunoștință, numitului(ei)……………………………………….., cu domiciliul în ……………………….., că are calitatea de martor în cadrul dosarului penal nr……………., în care se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunii(lor) de ………………………………………, fapta(e) prev. și pred. de art……….., din………………, constând în aceea că …………………………………

…………………………………………………………………………………………………. .

În temeiul art.120 Cod pr. pen., sus-numitul/numitei i s-a adus la cunoștință faptul că, pe tot parcursul procesului penal beneficiază de următoarele drepturi și obligații:

dreptul de a fi supus măsurilor de protecție și de a beneficia de restituirea cheluielilor prilejuite de chemarea în fața organelor judiciare, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege;

obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, se poate emite mandate de aducere împotriva sa;

obligația de a comunica în scris, în termen de 5 zile, orice schimbare a adresei la care este citat, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, se poate dispune împotriva sa sancțiunea prevăzută de art.283(1);

obligația de a da declarații conforme cu realitatea, atrăgându-i-se atenția că legea pedepsește infracțiunea de mărturie mincinoasă.

Față de aceste prevederi legale, martorul declară că:

”Am luat la cunoștință de toate drepturile și toate obligațiile pe care le am, conform legislației în vigoare.”

Pentru care am încheiat prezentul proces verbal.

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, MARTOR,

PENALĂ,

ANEXA 7

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

___________________________________

(unitatea de poliție)

DOSAR NR………………….. /…………

DECLARAȚIE DE MARTOR

Anul……………luna………………ziua…….

Nume………………………………………..

Prenume……………………….., posesor al actului de identitate…………, seria……….., nr………., eliberat de ………………………………..……, la data…………………..……….,

CNP………………………….……..

Numele și prenumele purtat anterior …………………………………………..

Poreclă …………………………………………………………………………

Data nașterii,anul……………, luna………………………., ziua……………..

Locul nașterii……………………………………………………………………

Numele și prenumele tatălui …………………………………………………..

Numele și prenumele mamei ………………………………………………….

Cetățenia ………………………………………………………………………

Starea civilă ……………………………………………………………………

Situația militară ………………………………………………………………..

Studii ………………………………………………………………………….

Profesia ori ocupația ………………………………………………………….

Locul de muncă ……………………………………………………………….

Domiciliul și adresa unde locuiește efectiv (reședința) …………………………………………

Adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură ……………………………………

Calitatea procesuală anterioară în cauză ………………………………………………………..

Raporturile dintre martor și subiecții procesuali principali …………………………………….

Mi s-a adus la cunoștință că am dreptul de a refuza să dau declarații în calitate de martor și declar că nu sunt/sunt de acord să dau declarație.

Paguba suferită în urma săvârșirii infracțiunii ………………………………………………….

Alte date pentru stabilirea situației personale …………………………………………………..

Mi s-a adus la cunoștință că urmează să fiu audiat în calitate de martor cu privire la …………

…………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………..

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, INTERPRET, MARTOR,

PENALĂ,

Mi-a fost adusă la cunoștință obligația de a da declarații conforme cu realitatea, atrăgându-mi-se atenția că legea pedepsește infracțiunea de mărturie mincinoasă, precum și celelalte dispoziții prevăzute de art.120, art.125 și art.130 din Cod proc. pen.

Înainte de a fi ascultat ca martor am depus jurământul religios/declarația solemnă:

”Jur că voi spune adevărul și nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

…………………………………………………………… (semnătura martorului)

”Mă oblig că voi spune adevărulși nu voi ascunde nimic din ceea ce știu.”

…………………………………………………………… (semnătura martorului)

Declar următoarele: ……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………. .

Declarația a fost luată între orele ……….. și ……………….

Declarația a fost/nu a fost înregistrată audio/ video ……………………………………….

ORGAN DE CERCETARE AVOCAT, INTERPRET, MARTOR,

PENALĂ,

Bibliografie

Noul Cod de Procedură Penală

Bercheșan, V., Dumitrașcu, I., (1994), Probele și mijloacele de probă – mic îndrumar de cercetare penală, Editura Ministerului de Interne, București

Bercheșan, V., Cercetarea penală – îndrumar complet de cercetare penală, Editura și tipografia ICAR, București

Neagu, I., Damaschin, M., (2014), Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, București

Poiană, I., Păcurariu, I., (2014), Drept procesual penal – Partea generală, Editura Universul Juridic, București

Tomescu, I., Aninaru, C., Brezeanu, C., Ungureanu, A., Bonciu, A., (2011), Cercetarea penală – Îndrumar pentru pregătirea polițiștilor, Editia a IV-a, revăzută și adăugită, Volumul II

Udroiu, M., (2014), Procedura penală. Partea generală. Noul Cod de Procedură Penală, Editura C.H.Beck, București

Voicu, C., Uzlau, A., Tudor, G., Văduva, V., (2014), Noul Cod de procedură penală, Ghid de aplicare pentru practicieni, Editura Hamangiu

Voronciu, N., Uzlau, A., ș.a., (2014), Noul Cod de procedură penală, comentat, Editura Hamangiu

***Codul de procedură penală din 2010 și Legea nr.225/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru codificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, cu modificările și completările ulterioare