Aspecte Privind Protectia Mediului In Domeniul Pescuitului

=== 7a11c395669603c635f4c98c2f5c96887b957be9_513286_2 ===

Capitolul 4

Studiu de caz

4.1 METODE DE LUCRU

Pentru aceasta lucrare am folosit ca metoda de lucru, metoda statistica, urmarind sa evidentiez cheltuielile pe care l-a implicat pescuitul cu talian, in zonele eforie Sud și Corbu Nord și profitul rezultat din comercializarea si valorificarea pestelui respectiv.

4.2 EVALUAREA PROPRIU-ZISĀ a cheltuielilor si profitului in urma pescuirii cu talian in Eforie Sud si Corbu Nord

Pentru realizarea acestei lucrări am studiat capturile de peste, cu ajutorul plaselor talian, in zonele Eforie Sud si Corbu Nord.

Talianul este o unealtă de pescuit de tip capcană, de mărime mijlocie, fiind formata din trei componente: aripă, obor și camere de prindere.

Pentru exemplificare am atasat mai jos o poza cu o astfel de uenaltă:

Fig. 4.1

Sursa: www.google.ro

Situatia capturilor in perioada 2016 – 2017, în Eforie Sud este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 4.1

Situatia capturilor in perioada 2016 – 2017, în Corbu Nord este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 4.2

Valorificarea cantității de peste capturat în Eforie Sud pe anul 2016

Valorificarea cantității de peste capturat în eforie Sud pe anul 2017

Peste capturat in Eforie Sud in perioada 2016-2017 a insemnat 1.728.271 lei.

Valorificarea cantității de peste capturat în Corbu Nord pe anul 2016

Valorificarea cantității de peste capturat în Corbu Nord pe anul 2017

Peste capturat in Corbu Nord in perioada 2016-2017 a insemnat 80.392 lei.

Analiza SWOT

CONCLUZII

Dezvoltarea civilizației la țărmul romănesc al Mării Negre este un proces continuu și complex, dar din păcate, odată cu trecerea prin diferite etape istorice, sentimentul legăturii noastre cu natura se pierde.

Ne este mai ușor să percepem teritoriul maritim românesc ca pe o colecție de „resurse inepuizabile”, decât ca un întreg: o singură resursă a cărei valoare, în cazul exploatării iraționale, este limitată de timp. Asupra acestei regiuni, activitățile economice au avut și au o influență puternică, degradând valoarea mediului.

Experiența altor state aflate în zona costieră arată că nu prin extinderea activităților economice desfășurate pe litoral, ci prin îmbunătățirea acestor activități se poate diminua presiunea exercitată de om asupra mediului marin și implicit asupra biodiversității. În zona costieră românească cadrul legislativ pentru protecția mării și a speciilor există, el trebuie respectat și cu timpul perfecționat. De cealaltă parte, autoritățile trebuie să asigure că proprietarii sau concesionarii terenurilor de pe litoral sau agenții economici care desfășoară activități cu impact negativ asupra mării nu încalcă reglementările în vigoare.

BIBLIOGRAFIE

Legea nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura, republicată (M.Of.627/2003);

-Ordonanța de urgență nr.69/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura (M.Of.883/2004);

-Legea nr.298/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura (M.Of.593/2004);

-ORDIN nr. 178 din 23 martie 2005 privind prohibitia pescuitului în anul 2005;

-Ordinul nr.218/712/2004 privind organizarea și funcționarea Fișierului Navelor și Ambarcațiunilor de Pescuit (M.Of.403/2004);

-Ordinul nr.229/183/2004 privind înființarea Centrului de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit (M.Of.389/2004);

-Hotărârea Guvernului nr.288/2004 privind accesul navelor și ambarcațiunilor de pescuit străine aflate sub pavilionul altor state, în marea teritorială și zona economică exclusivă a României (M.Of.236/2004);

-Ordinul nr.228/2003 pentru aprobarea normelor tehnice privind măsurarea tonajului navelor și ambarcațiunilor de pescuit, cod MTCT.ANR-TNPESC-2003 (M.Of.652/2003);

-Ordinul nr.653/2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind construcția și echiparea navelor maritime de pescuit cu lungimea de 24 m sau mai mare, cod MLPTL.ANR-NPESC-2003 (M.Of.374/2003);

-Legea nr.17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României (M.Of. 765/2002)

– ORDONANTA nr. 14 din 27 ianuarie 2000, prevede ca România adera la Convenția internationala privind pregătirea, răspunsul și cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptată la Londra la 30 noiembrie 1990.

– HOTĂRÂRE nr. 1.593 din 18 decembrie 2002, privind aprobarea Planului național de pregătire, răspuns și cooperare în caz de poluare marina cu hidrocarburi

– ORDIN nr. 217 din 9 februarie 2004, pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marina

– LEGE Nr. 6 din 8 martie 1993, pentru aderarea României la Convenția internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978

– ORDIN nr. 1.730 din 16 noiembrie 2001, privind aprobarea sistemelor de raportare a incidentelor în care sunt implicate nave maritime care transporta mărfuri periculoase, substanțe dăunătoare și/sau poluanti marini

– ORDIN nr. 728 din 19 mai 2003, pentru aprobarea Sistemului de informare și monitorizare a traficului navelor care intra/ies în/din apele naționale navigabile ale României

– ORDIN nr. 654 din 8 mai 2003, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor <LLNK 12000 38131 301 0 33>Ordonanței Guvernului nr. 38/2000 privind implementarea standardelor internaționale pentru siguranta navelor, prevenirea poluarii și asigurarea condițiilor de munca și viata la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile sau instalațiile românești din largul marii, care operează pe sau deasupra platoului continental romanesc (controlul statului portului)

www/wikipedia.org