Aspecte Privind Politica de Mediu în România Si la Nivel U.e

UNIVERSITATEA „ Petrol-Gaze’’ PLOIEȘTI

FACULTATEA DE LITERE ȘI ȘTIINȚE

Specializare Asistența managerială și secretariat

Aspecte privind Politica de Mediu în România și la nivel U.E

Coordonator,

Conf. univ. dr. Mihai Cristian Apostolache

Student,

Laura Georgiana Popa

2016

Am abordat această lucrare pentru a ne face cunoscută importanța majoră a politicii de mediu. În lucrare voi vorbi despre politica de mediu din România cât și despre politica de mediu la nivelul U.E.

La finalul acestei lucrări voi apela la un chestionar pentru a cere părerea mai multor persoane în legătură cu această temă.

Politica de mediu, se referă la acel sisitem integru al prioritaților și obiectivelor de mediu, al tuturor metodelor și instrumentelor de atingere ale acestora îndreptându-se spre a asigura utilizarea de lungă durată a resurselor naturale si prevenirea degradării calității mediului.

Pentru toți oamenii, mediul înconjurător reprezintă o obligație care trebuie respectată in totalitate folosind măsuri de protecție. De cele mai multe ori întâlnim persoane care nu țin cont de regulile privind protejarea mediului, îmbunătățirea condițiilor naturale de mediu, respectiv reducerea sau eliminarea poluării mediului și a surselor de poluare, de aceea omul trebuie să dea mai multă atenție și importanță pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira un aer curat, pentru a bea apă curată și pentru a putea folosi condițiile de viață pe care ni le oferă natura.

În cadrul Consiliului European de la Paris din 1972, a fost adoptată politica de mediu europeană, unde s-a declarat că este necesară o politică comunitară.

Actul Unic European din 1987, a adăugat un nou titlu"MEDIU" cu obiective noi de păstrare a calității mediului, protejarea sănătății umane și asigurarea resurselor naturale necesare.

O abordare strategică arată că pentru a rezolva problemele legate de mediu din ziua de astăzi trebuie să utilizeze mai multe instrumente si măsuri pentru a influența actorii politicii și cetațeni.

Prezenta strategie, stabilește obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de tip rezonabil și realist, la modelul de dezvoltare generator, de valoare adăugată înaltă, în interesul pentru cunoaștere și inovare, îndreptându-se spre îmbunatățirea continuă a calității oamenilor și a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României.

Orizonturi 2013-2020-2030

Documentul reprezintă un proiect comun al Guvernului României, prin Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile, și al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltarea Durabilă.

Elaborarea Strategiei reprezinta rezultatul obligației asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

În urma dezbaterii proiectului la nivel național cât și la nivel regional, cu implicarea tuturor celor interesați, Strategia presupune o viziune a dezvoltării României următoarelor două decenii.

Orizont 2013

Încorporarea organică a principiilor și dezvoltării durabile în ansamblul programelor politicilor publice ale României;

Orizont 2020

Atingerea nivelului mediului actual al țărilor Uniunii Europene, la principalii indicatori ai dezvoltarii durabile;

Orizont 2030

Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor U.E.

La îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu și lung, o creștere economică ridicată și, în consecință o reducere a decalajelor economico-sociale dintre România și celelalte state membre ale U.E.

În anul 2010 Parlamentul a fost de părere că aspectele din cadrul Strategiei U.E 2020 sunt prea slabe solicitând adăugarea unor noi obiective de mediu punând accent pe stoparea reducerii biodiversității.

Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a Uniunii Europene se regăsesc în articolul 174 al Tratatului C.E. Acestea sunt:

Protecția și îmbunătățirea calității mediului

Protecția sănătății umane

Utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale

Promovarea de măsuri la nivel internațional în vederea tratării problemelor regionale de mediu și nu numai.

Protecția și îmbunatațirea calității mediului reprezintă un ansamblu de măsuri ce trebuie luate pentru prevenirea și înlăturarea poluării, a diminuării efectelor ei și asupra mediului prin folosirea de tehnologii nepoluate, prin acțiuni care sa limiteze efectele distrugătoare ale unor fenomene naturale.

Protecția sănătații umane reprezintă cel mai important obiectiv al omului. În Tratatul de la Lisabona se subliniează importanța politicii de sănătate spunând că "în definirea și punerea în aplicare a tuturor acțiunilor Comunității se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane". Acest obiectiv urmează să fie realizat cu sprijinul Uniunii acordat statelor membre și prin încurajarea cooperării.

Cu toate acestea U.E are un rol important în îmbunatațirea sănătații publice, în prevenirea și tratarea bolilor, aplicarea strategiilor de sănătate între statele membre.

Uniunea Europeană a aplicat cu reușite o politică corespunzătoare prin intermediul strategiei "Împreuna pentru sănătate" și programul său de acțiuni pentru 2007-2013.

În anul 2013, au avut loc sesiunile finale de negocieri în vederea adoptării noului plan "Sănătate pentru creșterea economică".

Utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale. Protecția mediului, în special protecția climei a devenit un principiu general al politicilor Uniunii Europene. Schimbările climatice și necesitatea reducerii emisiilor reprezintă mari dificultați la nivel mondial.

Aceste obiective au fost îndeplinite cu ajutorul unor principii ce stau la baza politicii de mediu, printre care mentionez:

Principiul "Poluatorul platește"

Principiul acțiunii preventive

Principiul precauției

Principiul protecției ridicate a mediului

Principiul integrării

Principiul proximității

Principiul "Poluatorul plătește". Acest principiu este folosit de câteva decenii in Organizația Economică pentru Cooperare și Dezvoltare începând cu anul 1972 semnificând inpunerea poluatorului, a cheltuielilor privind măsurile adoptate de către autoritătile publice pentru ca mediul să fie menținut într-o stare bună.

Principiul "Poluatorul plătește" a fost de origine un principiu economic de unde s-a înțeles că exprimând conceptul pentru care prețul dat degradării mediului și curățirea să nu suporte societatea plătind taxe, ci persoana care a provocat poluarea să suporte costul.

Cauze privind aplicarea principiului pe plan intern și extern.

Pe plan intern, vreau să menționez aplicarea gresită acestui principiu în privința texei de poluare. Fac referire la acțiunea legiuitorului care a emis, în anul 2012 Legea nr.9 privind taxa de poluare. Această lege face o discriminare între proprietarii care au mașini vechi și proprietarii de mașini noi, adică deținătorul de mașini vechi nu vor mai plăti taxe de poluare, în schimb cei care vor cumpăra mașini noi, vor plăti taxe de poluare.

Pe plan extern, aplicarea principiului se observă în acțiunea de revizuire a regulilor e taxare pentru transportul rutier de marfă ("Eurovigneta") care include plata de către transportatori a costului poluării atmosferice și sonore.

Această acțiune este o etapă importantă pentru politica de transporturi, pentru următorii zece ani oferind statelor membre, pentru prima dată, posibilitatea de a include costurile externe și de a utiliza mai bine o largă gama de taxe de utilizare pentru îmbunătățirea mobilității.

În afara rețelelor de transport transeuropean, directiva se va aplica și transportului pe autostrăzi, dispozițiile sale fiind aplicabile vehiculelor mai mari de 3,5 tone.

Principiul acțiunii preventive. Acest principiu se referă la regula generală ca întotdeauna "este mai bine să previi decât să combați".

Principiul precauției. Acesta prevede luarea de măsuri de precauție atunci când o activitate presupune afectarea mediului și sănătatea umană.

Principiul protecției ridicate a mediului. Politica de mediu a U.E, trebuie să urmărească cel mai înalt nivel de protecție.

Principiul integrării. Acest principiu, prevede ca toate cerințele de protecție să fie existente pentru a defini și a implementa alte politici comunitare.

Principiul proximității. Încurajează comunitățile locale, pentru asumarea responsabilități pentru poluarea și deșeurile produse.

Programele de acțiune pentru mediu

Programul de Acțiune pentru Mediu (PAM), a fost adoptat de Consiliul European în anul 1972 fiind urmat de alte cinci programe.

Primele doua programe de acțiune pentru mediu PAM 1 (1973-1977) și PAM 2 (1977-1981) pune în evidență o abordare sectorială de combatere a poluării și aduce la cunoștintă nevoia de protecție a apei și aerului, prin adăugarea unor noi metode de prevenire a poluării.

PAM 3 (1982-1986) și PAM 4 (1987-1992) evidențiază evoluția politicilor comunitare și dezvoltarea "pieței interne" la acel moment încat, obiectivele de mediu să fie în relație cu cele ale pieței.

PAM 4, promovează abordarea integrată a politicii de mediu și introduce conceptul "dezvoltării durabile".

Cel de-al cincilea Program de Acțiune pentru Mediu (1992-2000), numit și "Către o dezvoltare durabilă", a transformat dezvoltarea durabilă într-un procedeu al politicii de mediu.

În această perspectivă, dezvoltarea durabilă însemna:

menținerea calității generală a vieții;

menținerea accesului continuu la rezervele naturale;

evitarea compromiterii pe termen lung a mediului;

înțelegerea dezvoltării durabile ca acea dezvoltare ce răspunde nevoilor prezente.

Al șaselea Program de Acțiune pentru Mediu "Mediu 2010: viitorul nostru, alegerea noastră, (PAM 6) este prezentă în perioada 2002-2012.

Acest program este asemănător cu cel de-al cincilea program de acține pentru mediu, completându-se cu 4 arii prioritare care definesc direcțiile de acțiune ale politicii de mediu. Acestea sunt:

schimbarea climatică și încălzirea globală;

protecția naturii și biodiversitatea;

mediul și sănătatea;

gestionarea durabilă a resurselor și a deșeurilor;

Pe baza acestor arii prioritare, s-au completat un set de măsuri ce duc la realizarea obiectivelor. Acestea au în vedere:

îmbunătățirea aplicării legislației în vigoare;

integrarea preocupărilor de mediu în alte politici;

implicarea cetățenilor și modificarea comportamentului acestora;

garantarea faptului că se ține cont de mediu în deciziile cu privire la gestionarea și amenajarea teritoriului.

Cel de-al 7-lea Program de acțiune pentru mediu (PAM 7), numit și "O mai bună implementare a legislației de mediu a U.E va stabili o serie de obiective în domeniul protecției mediului, care ar trebui atinse în perioada 2014-2020, pentru a contribui la obiectivele Europa 2020 de creșterea durabilă, inteligentă și favorabilă, precum și o viziune cu privire la direcția în care ar trebui orientată politica de mediu a U.E pe termen lung.

Realizarea acestor obiective și aceasta orientare pe termen lung, vor necesita mai multe abordări politice bazate pe îmbunătățirea implementării legislației, protecția dezvoltând tema "Rolul viitoarei politici de mediu".

Acest program de acțiune ar trebui să garanteze realizarea urmatoarelor angajamente:

îmbunătățirea implementării și a respectării normelor U.E în domeniul mediului

asigurarea faptului că și alte politici ale U.E își ating obiectivele stabilite în materie de climă și mediu

asigurarea accesului la dovezi solide și la cele mai recente cunoștințe științifice și completarea strategiilor semnificative.

De la începutul prezentării lucrării, v-am adus la cunoștintă că voi realiza un chestionar unde persoanele vor avea întrebari cu raspunsuri deschise dar și închise. Persoanele își pot exprima părerea individual.

Chestionarul a fost completat de persoane cu vârste diferite specificându-le că acesta este anonim. În urma interpretării chestionarelor completate de subiecți s-a constatat că:

Din cele 25 de persoane care au răspuns la întrebări, au avut răspuns afirmativ că măsurile de prevenire a mediului pot avea efecte pozitive asupra îmbunătățirii calității mediului.

Tot din analiza chestionarului, am primit răspunsuri afirmative că reciclarea ar favoriza reducerea poluării.

La întrebarea cu răspuns deschis subiecții au fost rugați să menționeze trei acțiuni care ar avea efecte pozitive asupra reducerii poluării. Cei cuprinși între vârsta de 19-25 de ani au răspuns că acțiunile care ar avea efecte pozitive asupra reducerii poluării sunt:

reciclarea

curățarea apelor

plantarea copaciilor

Cei cuprinși între vârsta de 30-45 de ani au răspuns că acțiunile care vor avea efecte pozitive asupra mediului sunt:

renunțarea folosirii pungilor de plastic

folosirea pungilor biodegradabile

renunțarea mersului cu mașina în schimbul mersului cu bicicleta doua zile pe săptămână.

În proporție de 50% dintre subiecții intervievați au răspuns afirmativ specificând că România are un grad de poluare mai mare.

Tot din acest chestionar toți subiecții intervievați au fost de părerea ca nu stiu dacă politica de mediu ajută la coservarea bunurilor naturale.

La întrebarea cu răspuns deschis subiecții a fost de părere că principalele surse de poluare sunt:

industria chimică

incendiile

poluarea mijloacelor de transport

În concluzie politica de mediu este un sistem al priorităților și obiectivelor de mediu, al tuturor metodelor și instrumentelor de atingere ale acestora, oferind asigurarea utilizării de lunga durată a resurselor naturale și prevenirea degradării calității mediului.

Pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira un aer cât mai curat și pentru a bea apă curată trebuie redusă și eliminată poluarea mediului și a resurselor de poluare prin reguli si măsuri de protecție.

Potrivit principiului acțiunii preventive este mai bine să previi decât să combați. Este important pentru sănătatea umană să reducem toate sursele de poluare și să pastram calitatea mediului.

Analizând chestionarul din răspunsurile primite s-a constatat că măsurile de prevenire a mediului pot avea efecte pozitive asupra îmbunătățirii calității mediului.

Chestionar- Aspecte privind politica de mediu

Varsta:….

Sex: feminin/masculin…

Mediu: urban/rural…

Măsurile de prevenire a poluării mediului pot avea efecte pozitive asupra îmbunătățirii calității mediului?

DA NU NU ȘTIU

Credeți că reciclarea ar favoriza reducerea poluării?

DA NU NU ȘTIU

Menționați trei acțiuni care ar avea efecte pozitive asupra reducerii poluării.

……………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………….

În comparație cu alte state europene, România, are un grad de poluare mai mare?

DA NU NU ȘTIU

Ne poate ajuta politica de mediu la conservarea bunurilor naturale?

DA NU NU ȘTIU

Care sunt principalele surse de poluare?

………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………..

Bibliografie