Aspecte Privind Mediul de Munca Si Starea de Sanatate Intr O Societate de Apa Canal din Timisoara

TEZĂ DE DOCTORAT

Aspecte privind mediul de muncă

si starea de sănătate într-o

societate de apă-canal din Timișoara

CUPRINS

Lista cu lucrările științifice publicate

Abrevieri VI

Lista cu tabele

Lista cu grafice și figuri

Dedicație XII

Mulțumiri XIII

INTRODUCERE XIV

Motivația alegerii temei de cercetare XIV

Importanța și actualitatea temei XIV

Prezentarea pe scurt a conținutului lucrării XV

Încadrarea temei în preocupările internaționale, naționale, zonale,

ale colectivului de cercetare

XVI Obiectivele științifice pentru rezolvare în cadrul cercetării științifice. XVIII

Comentarii sintetice privind metoda de cercetare abordată și

metodologia cercetării

PARTEA GENERALĂ 1

Factori de risc abiotici la locul de muncă

Factori de risc fizici 1

Factori de risc ergonomici

Factori de risc chimici

Factori de risc psihologici

Factori de risc biotici la locul de muncă

Bacteriile 1

Virusurile 2

Paraziții2

Fungii 3

PARTEA SPECIALĂ 3

Material și metodă 3

Caracteristici demografice privind lucrătorii de la S.C. AQUATIM S.A. 3

Metode de cunoaștere a mediului de muncă

Determinarea poluării aerului

Determinarea microclimatului

Determinarea zgomotului

Determinarea iluminatului

Determinarea aeromicroflorei

Determinarea poluării aerului atmosferic

Evaluarea stării de sănătate a personalului

Examenul clinic

Probele funcționale respiratorii

Electrocardiografia

Determinarea acuității auditive

Determinarea acuității vizuale

Examene de laborator

Studiul populațional privind capacitatea de muncă

Prelucrare statistică medicală avansată

Rezultate

Contribuții la studiul mediului de muncă de la S.C. AQUATIM S.A. Timișoara

Scurtă prezentare a S.C. AQUATIM S.A. Timișoara

Poluarea aerului la locurile de muncă

Poluarea atmosferică în Municipiul Timișoara

Evaluarea factorilor fizici de muncă

Evaluarea factorilor biologici de muncă

Contribuții la studiul stării de sănătate a personalului de la

S.C. AQUATIM S.A

Caracteristici demografice privind lucrătorii de la

S.C. AQUATIM S.A

Dinamica unor indici de morbiditate în perioada 2001-2013

Studiul morbidității cu incapacitate temporară de muncă în

perioada 2011-2013

Studiu clinic descriptiv al stării de sanatate in perioada 2011-2013 ……. 65

Contribuții la studiul capacității de muncă

Discuții

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXA I

Lista cu lucrările științifice publicate

Laura Jebereanu, Riscul biologic în expunerea la ape uzate într-o companie regională, ACTA MEDICA TRANSILVANICA, 2011, Anul XVI, Nr. 3, Septembrie 2011, p. 38-40 și p. 96-99, Clasificată CNCSIS în categoria B+ (ISBN 978-606-12-0204-1)

Laura Jebereanu, Sorin Adrian Jebereanu, Brigitha Vlaicu, Elena-Ana Păuncu, Risk factors and health status of a group of workers exposed at waste water in Timisoara city,-STUDIA UNIVERSITATIS „VASILE GOLDIȘ”, 2013, Seria Științele vieții (Life sciences series), Vol. 23, issue 2, Apr.-Jun. 2013, p. 163-168, Clasificată CNCSIS în categoria B+ (ISSN 1584 2363)

Laura Jebereanu, Chronic diseases at wastewater workers from Timisoara, AGORA PSYCHO-PRAGMATICA semestrial journal, 2014, Volume VIII, No. 1, p. 161-172, Clasificată CNCSIS în categoria B+ (ISSN 1542 6640)

Laura Jebereanu, Elena-Ana Păuncu, Brigitha Vlaicu, Liliana Sîrb, Prevention issues in biological risk at a water-canal operator from Timisoara, MEDICINE IN EVOLUTION, 2014, Volume XX, Nr. 4, Timișoara, p. 584-589, Clasificată CNCSIS în categoria B+ (ISSN 2065-376X)

Laura Jebereanu, Brigitha Vlaicu, Elena-Ana Păuncu, Sorin Adrian Jebereanu, Theodor Hărătău, Evoluția morbidității pe 10 ani și aprecieri privind activitatea de promovare a sănătății la locul de muncă într-o societate comercială Timișoreană, SĂNĂTATE PUBLICĂ; ECONOMIE ȘI MANAGEMENT ÎN MEDICINĂ, 2014, Republica Moldova, 3(54), p. 139-142, categoria B (Certificat de înregistrare nr. 145)

Acest studiu și lucrările de mai sus au fost finanțate prin proiectul “Parteneriat Interuniversitar pentru Creșterea Calității și Interdisciplinarității Cercetării Doctorale Medicale prin Acordarea de Burse Doctorale – DOCMEDNET”, Cod Contract: POSDRU 88/1.5/S/78702.

Abrevieri

RUV, UV Radiații ultraviolete

S Saprofiți

SA Staphylococcus alb

SAH Staphylococcus Aureus Haemolyticus

SC Staphylococcus Citrinum

SCN Staphylococcus Coagulazo-negativ

SE Staphylococcus Epidermidis

SSM Securitate și sănătate în muncă

SV Streptococcus Viridians

SVBM Sindromul vibrațiilor mână-braț

ta Temperatura aerului

TESA Personal tehnic, economic și social-administrativ

tg Temperatura de globtermometru

TMS Tulburări musculoscheletale

tnw Temperatura umedă naturală

UE Uniunea Europeană

VDT Videoterminal

VEMS Volum expirator maxim pe secundă

VHA Virusul hepatitei A

VHB Virusul hepatitei B

VHC Virusul hepatitei C

VHE Virusul hepatitei E

VMA Valoarea medie admisibilă

VR Volum rezidual

VTT Clostridium tetani

WAI Work ability index

WBGT Wet Bulb Globe Temperature

Lista cu tabele

Tabel 1. Efectele H2S la diferite concentrații [80] ……………………………………………………………. 11

Tabel 2. Determinări de iluminat la oficiul de calcul …………………………………………………………. 50

Tabel 3. Aeromicroflora (valori extreme) ………………………………………………………………………… 51

Tabel 4. Spălătura de pe mâini – analiza microbiologică, la secția canal ……………………………. 52

Tabel 5. Vârsta medie a personalului Aquatim, repartiție pe sexe ……………………………………… 55

Tabel 6. Vârsta medie și repartitia pe cele 3 loturi a personalului Aquatim ………………………….. 55

Tabel 7. Vechimea în muncă a personalului Aquatim, pe sexe …………………………………………. 55

Tabel 8. Vechimea în muncă a personalului Aquatim, pe cele 3 loturi ………………………………… 55

Tabel 9. Vârsta medie a personalului din cele 3 loturi, în funcție de vechimea în muncă ………. 55

Tabel 10. Repartiția personalului în funcție de nivelul studiilor și sex …………………………………. 56

Tabel 11. Repartiția personalului în funcție de nivelul studiilor pe cele 3 loturi …………………….. 56

Tabel 12. Primele 5 grupe de afecțiuni din Aquatim în perioada 2001-2013, ordonare

conform incidenței ………………………………………………………………………………………… 61 Tabel 13. Distribuția subiecților după valorile tensiunii arteriale…………………………………………. 65

Tabel 14. Prevalența HTA (%) pe grade de boală, pe sexe și grupe de vârstă ……………………. 66

Tabel 15. Alte afectiuni cardiovasculare ……………………………………………………………………….. 69

Tabel 16. Prevalenta obezității pe sexe și grupe de vârstă ……………………………………………….. 70

Tabet 17. Prevalenta diabetului zaharat ………………………………………………………………………… 70

Tabel 18. Patologia musculoscheletală …………………………………………………………………………. 71

Tabel 19. Prevalența patologiei respiratorii pe sexe și grupe de vechime în muncă (nr/%) ……………. 72

Tabel 20. Altă patologie, pe sexe și grupe de vârstă ……………………………………………………….. 73

Tabel 21. Patologia neuropsihică, pe sexe și grupe de vârstă (repartiție numerică) ……………… 74

Tabel 22. Patologia endocrină și genitală pe sexe și grupe de vârstă, repartiție numerică…….. 75

Tabel 23. Distribuția fumătorilor/nefumătorilor în funcție de PFV ……………………………………….. 75

Tabel 24 Distribuția fumătorilor/nefumătorilor în funcție de tipul și gravitatea disfuncției

ventilatorii ……………………………………………………………………………………………………. 76 Tabel 25. Valorile principalilor parametri ventilometrici …………………………………………………….. 76

Tabel 26. Afectarea vederii, pe sexe și grupe de vârstă …………………………………………………… 79

Tabel.27. Clasificarea răspunsurilor ICM în funcție de sex și vîrstă ……………………………………. 82

Tabel 28. Concentrațiile normale ale unităților de formare a coloniilo” (UFC),

aeromicroflora în mediul exterior …………………………………………………………………… 89 Tabel 29. Rezultatele determinărilor de aeromicrofloră în Timișoara …………………………………. 90

Tabel 30. Factori de risc identificați în Aquatim ………………………………………………………………. 93

Lista cu grafice și figuri

Figura 1. Boli profesionale prioritare pe plan mondial [2] …………………………………………………. XV

Figura 2. Acoperirea prin legislația cadru națională a aspectelor de sănătate a lucrătorilor (% din cei care au o politică SSM) [2] …………………………………………. XVII Figura 3. Evoluția morbidității profesionale în România, 1989-2011 [4]. …………………………… XVII

Figura 4. Casa capacității de muncă [246, 247] ………………………………………………………………. 39

Figura 5. Stația de Epurare a Timișoarei, vedere de ansamblu …………………………………………. 42

Figura 6. Nivelul concentrației noxelor chimice, la uzinele de apă, în dinamică, pe ani …………. 44

Figura 7. Repartiția concentrației noxelor chimice în dinamică, pe ani (Laboratorul LCCA) …………… 46

Figura 8. Repartiția concentrației noxelor chimice la stația de epurare, în dinamică, pe ani …………… 47

Figura 9. Concentrația PM10 în principalele municipii din România, 2012 ………………………….. 47

Figura 10. Evoluția diurnă a PM10 într-un punct de recoltare din Timișoara, nov. 2014 ……….. 48

Figura 11. Evoluția nivelului de zgomot (Lech) la statia de apă potabilă Urseni …………………… 49

Figura 12. Evoluția numerică a personalului Aquatim 1997-2013 ………………………………………. 54

Figura 13. Structura personalului investigat, pe sexe distribuție procentuală ………………………. 54

Figura 14. Prevalența fumatului, pe sexe și grupe de vîrstă comparativ, pe cele 3 loturi ………. 56

Figura 15. Indicele de durată medie, evoluție în dinamică, pe ani ……………………………………… 57

Figura 16. Indicele de durată medie, evoluție lunară, pe ani ……………………………………………. 57

Figura 17. Indicele de frecvență (IF), evoluție în dinamică, pe ani ……………………………………… 58

Figura 18. Indicele de frecvență, evoluție lunară, pe ani ………………………………………………….. 58

Figura 19. Indicele de gravitate (IG), evoluție în dinamică, pe ani ……………………………………… 59

Figura 20. Indicele de gravitate, evoluție lunară, pe ani …………………………………………………… 59

Figura 21. Incidența îmbolnăvirilor cu ITM, coduri de indemnizare, perioada 2011-2013 ……… 60

Figura 22. Primele cauze de morbiditate cu ITM, pe ani, în perioada 2011-2013 …………………. 61

Figura 23. Principalele boli cardiovasculare, cauză de ITM, 2011-2013, repartiția

numărului de cazuri …………………………………………………………………………………….. 62

Figura 24. Patologia cutanata cu ITM, in perioada 2011-2013, repartiția numărului de cazuri …….. 63

Figura 25. Morbiditatea cu ITM, pe grupe de afecde ansamblu …………………………………………. 42

Figura 6. Nivelul concentrației noxelor chimice, la uzinele de apă, în dinamică, pe ani …………. 44

Figura 7. Repartiția concentrației noxelor chimice în dinamică, pe ani (Laboratorul LCCA) …………… 46

Figura 8. Repartiția concentrației noxelor chimice la stația de epurare, în dinamică, pe ani …………… 47

Figura 9. Concentrația PM10 în principalele municipii din România, 2012 ………………………….. 47

Figura 10. Evoluția diurnă a PM10 într-un punct de recoltare din Timișoara, nov. 2014 ……….. 48

Figura 11. Evoluția nivelului de zgomot (Lech) la statia de apă potabilă Urseni …………………… 49

Figura 12. Evoluția numerică a personalului Aquatim 1997-2013 ………………………………………. 54

Figura 13. Structura personalului investigat, pe sexe distribuție procentuală ………………………. 54

Figura 14. Prevalența fumatului, pe sexe și grupe de vîrstă comparativ, pe cele 3 loturi ………. 56

Figura 15. Indicele de durată medie, evoluție în dinamică, pe ani ……………………………………… 57

Figura 16. Indicele de durată medie, evoluție lunară, pe ani ……………………………………………. 57

Figura 17. Indicele de frecvență (IF), evoluție în dinamică, pe ani ……………………………………… 58

Figura 18. Indicele de frecvență, evoluție lunară, pe ani ………………………………………………….. 58

Figura 19. Indicele de gravitate (IG), evoluție în dinamică, pe ani ……………………………………… 59

Figura 20. Indicele de gravitate, evoluție lunară, pe ani …………………………………………………… 59

Figura 21. Incidența îmbolnăvirilor cu ITM, coduri de indemnizare, perioada 2011-2013 ……… 60

Figura 22. Primele cauze de morbiditate cu ITM, pe ani, în perioada 2011-2013 …………………. 61

Figura 23. Principalele boli cardiovasculare, cauză de ITM, 2011-2013, repartiția

numărului de cazuri …………………………………………………………………………………….. 62

Figura 24. Patologia cutanata cu ITM, in perioada 2011-2013, repartiția numărului de cazuri …….. 63

Figura 25. Morbiditatea cu ITM, pe grupe de afectiuni, conform ICD-10, în perioada

2011-2013, distribuție procentuală ………………………………………………………………… 64

Figura 26. Principalele afecțiuni digestive, cauză de ITM, 2011-2013, repartiția

numărului de cazuri …………………………………………………………………………………….. 64 Figura 27. Situația ITM prin tumori maligne, număr de cazuri și localizare ………………………….. 65

Figura 28. Prevalența HTA pe grupuri de risc profesional și grade de HTA, distribuție

procentuală ………………………………………………………………………………………………. 66

Figura 29. Prevalența HTA, pe sexe și grupe de vârstă, comparativ pe loturi de risc (%) …….. 67

Figura 30. Prevalența HTA pe grupuri de vechime în muncă …………………………………………… 67 Figura 31. Prevalența HTA pe loturi studiate și vechime în muncă ……………………………………. 68

Figura 32. Prevalența bolilor cardiovasculare, pe loturi studiate (%) …………………………………. 68

Figura 33. Prevalenta obezității pe loturi studiate, sexe și grupe de vârstă ……………………….. 69

Figura 34. Prevalența diabetului zaharat pe forme de boală, sexe și grupe de vârstă …………. 70

Figura 35. Prevalența cazurilor cu diabet zaharat tip2 ……………………………………………………… 71

Figura 36. Prevalența patologiei coloanei vertebrale după localizare …………………………………. 72

Figura 37. Repartiția numărului de cazuri de boli respiratorii pe loturi ………………………………… 73

Figura 38. Distribuția numărului de cazuri cu alte afecțiuni ……………………………………………….. 74

Figura 39. Patologia neuropsihică, număr cazuri …………………………………………………………….. 75

Figura 40. Valori măsurate ale parametrilor ventilometrici ………………………………………………… 76

Figura 41. Prevalența disfuncțiilor ventilatorii, pe loturi de studiu ………………………………………. 77

Figura 42. Prevalența disfuncțiilor ventilatorii pe grupe de vârstă/vechime in muncă (%) …………. 77

Figura 43. Grade de afectare a vederii pe loturi ………………………………………………………………. 78

Figura 44. Starea vederii pe grupe de vârstă și vechime în muncă …………………………………… 78

Figura 45. Prevalența afectării simțului cromatic …………………………………………………………….. 79

Figura 46. Distribuția cazurilor cu discromatopsie pe grupe de vârstă/vechime în muncă……… 80

Figura 47. Prevalența tulburărilor de auz ……………………………………………………………………….. 80

Figura 48. Structura pe sexe și vârstă a grupului repondent la ICM, distribuția procentuală ………….. 82

Figura 49. Repartiția după tipul de studii (%) ………………………………………………………………….. 83

Figura 50. Tipul de muncă, după solicitare (%) ……………………………………………………………….. 83

Figura 51. Clasificarea răspunsurilor la ICM, în funcție de sex, vîrstă, vechime în muncă …………. 83

Figura 52. Clasificarea răspunsurilor, după locul de muncă și pregătirea școlară ……………….. 84

Figura 53. Schema procesului tehnologic al stației de epurare a Timișorii, 2013 …………………. 87

Figura 54. Temele de promovare a sănătății la locul de muncă din Aquatim, 2010-2012 ……. 107

Dedicație

Familiei mele, cu drag

Mulțumiri

Mulțumesc din suflet Doamnei Profesor Dr. Brigitha Vlaicu pentru răbdarea și grija deosebită cu care mi-a îndrumat pașii pe toată durata pregătirii tezei de doctorat, pentru ajutorul competent și îndrumările acordate.

Multumesc întregii conduceri a S.C. Aquatim S.A. pentru cooperare și acceptul elaborării acestei lucrări.

Mulțumesc lucrătorilor care au acceptat să colaboreze și să fie investigați în cadrul studiului.

Mulțumesc colectivului Școlii Doctorale a Universității de Medicină și Farmacie “Victor Babeș" Timișoara pentru susținere și ajutorul prietenesc acordat.

Mulțumesc Doamnei Profesor Dr. Jasminka Godnik-Cvar de la Universitatea de Medicină din Viena, Institutul de Medicina Muncii, pentru ospitalitate, îndrumare competentă și sprijin în formarea mea profesională și derularea studiilor doctorale.

Mulțumesc familiei și prietenilor pentru tot sprijinul și răbdarea….

INTRODUCERE

Motivația alegerii temei de cercetare

Alinierea legislației române la cea a Uniunii Europene pune accent pe supravegherea sănătății lucrătorilor la locul de muncă și profilaxia îmbolnăvirilor profesionale.

Lucrarea de față își propune ameliorarea sănătății lucrătorilor dintr-o societate comercială de servicii apă-canal și implementarea unui stil de viață și muncă sănătos în rândul acestora.

Lucrătorii sunt expuși unui cumul de noxe, dar ce pondere au fiecare, care dintre ele apar cu frecvență crescută, cât de amplu este impactul lor pe starea de sănătate a muncitorilor, sunt date puțin cunoscute în prezent.

Sănătatea muncitorilor care asigură mentenanța și nu doar calitatea apei potabile sau uzate, reprezintă o problemă de sănătate publică [1,2] și este necesară tratarea subiectului ca atare.

Tema de cercetare a fost demarată pornind de la structura complexă a societăților de apă-canal, riscurilor multiple cu implicații pentru sănătatea individului și a colectivității deservite, cât și de la existența unor deficiențe legislative în domeniu care se cer rezolvate.

Importanța și actualitatea temei

Activitatea de producere a apei potabile în condiții de siguranță și calitate, activitatea de epurare a apei și cea de mentenanță apă-canal implică expunerea personalului la un cumul de noxe, o activitate complexă, implicit riscul de apariție a unei palete vaste de afecțiuni profesionale. “Inamicii” sănătății pot lua diferite forme precum stresul, solicitările fizice, zgomotul, vibrațiile, radiațiile electromagnetice, condițiile meteo neprielnice, materialele de lucru, agenții chimici și noxele biologice (ape uzate, deșeuri menajere). Lucrătorii sunt expuși riscului de accidentare cum ar fi căderea în bazine, asfixiere în spații cu aer confiat, electrocutarea, inhalare de bioaerosoli, compuși organici volatili, metan, hidrogen sulfurat, utilizare de agenți chimici nocivi (clor, hipoclorit de sodiu și potasiu, amoniac).

Alături de riscurile măsurabile, factorii psihici și riscurile biologice sunt în creștere. Depresia, tulburările musculoscheletale, bolile infecțioase cu risc de extindere sunt de actualitate și profilaxia lor constituie o prioritate reală a zilelor noastre.

În unele activități expunerea este constantă, dar în altele variază cu postul de muncă ocupat, muncitorii desfășurându-și activitatea atât în mod planificat, cât și în condiții de avarie. Numărul și importanța socială a lucrătorilor din acest domeniu crește, iar problemele lor de sănătate influențează calitatea muncii.

Noțiunea de boală profesională a apărut cu mulți ani in urmă, primii care au introdus-o fiind Pliniu cel Bătrân în “Istoria Naturală”, Agricola sau Paracelsus.

În Planul Global de Acțiune pentru Sănătatea Lucrătorilor (2008-2017) al OMS, se regăsesc aspectele subliniate de Ramazzini [1]; mai jos sunt prezentate actualele boli profesionale prioritare la nivel mondial (Figura 1).

Figura 1. Boli profesionale prioritare pe plan mondial [2]

În România nu există în prezent studii referitoare la sănătatea în muncă a lucrătorilor din serviciile de apă-canalizare, deși în lume numărul studiilor dedicate aspectelor complexe privind sănătatea lucrătorilor din domeniul serviciilor este în creștere. Rezultatele studiului de față, realizat în Timișoara, își au aplicativitatea în societăți similare ca profil din întreaga țară. Promovarea sănătății la locul de muncă și responsabilitatea socială a întreprinderii sunt aspecte noi în care medicina muncii are un rol important.

Alinierea legislației românești la cea a Uniunii Europene pune accent pe problemele de securitate și sănătate, supravegherea medicală a angajaților la locul de muncă fiind o prioritate. Examenul medical la angajare, de adaptare, la controlul medical periodic, reluarea muncii sau bilanț, au ca finalitate eliberarea fișei de aptitudine medicală semnată numai de medicul specialist de medicina muncii.

Prezentarea pe scurt a conținutului lucrării

Lucrarea cuprinde două părți. Prima, partea generală, cuprinde date recente din literatură și tratează aspecte de expunere profesională, riscuri ocupaționale specifice sectorului apă-canal și impactul acestora asupra capacității de muncă și stării de sănătate a personalului expus.

Partea specifică, de contribuții personale, cuprinde analiza riscurilor profesionale în dinamică, pe 13 ani (2001-2013) și pe locuri de muncă în S.C. Aquatim S.A., evoluția principalilor indicatori de morbiditate în aceeași perioadă, cu studiul morbidității specifice cu ITM, în ultimii 3 ani; studiul clinic transversal privind starea de sănătate actuală a întregului personal și principalii determinanți ai acesteia de la locul de muncă, studiu complex ce însumează date anamnestice, clinice și investigații paraclinice țintite pe riscurile profesionale specifice.

A fost aplicat chestionarul finlandez „work ability index” (WAI), respectiv indicele capacității de muncă (ICM), instrument valoros de investigare a stării de sănătate. Chestionarul a fost adoptat în numeroase țări din Europa, utilizându-se de obicei înaintea interviului pentru locul de muncă dorit, în cursul examinărilor medicale și pentru evaluarea necesității reabilitării precoce.

Cu ajutorul acestui chestionar, specialistul de medicina muncii poate depista foarte precoce lucrătorii care necesită intervenții de specialitate, iar celor care nu necesită intervenții li se pot prelucra informații despre factorii de viață și muncă einocivi sau benefici, care pot reduce sau din contră menține și chiar crește capacitatea de muncă.ICM este ușor și rapid de obținut, reproductibil, rezultatele apar rapid și poate fi folosit pentru urmărirea în timp atât la nivel individual, cât și de grup.

Concluziile studiilor derulate și cele generale, permit concretizarea rezultatelor obținute sub forma recomandărilor adresate societății, serviciului SSM, fiecărui colectiv și individ, propuneri legislative concrete, înaintate structurilor acreditate din Ministerul Sănătății și cel al Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Promovarea ICM ca instrument de bază în activitatea medicilor de medicina muncii și introducerea sa în curicula de pregătire a specialiștilor de medicina muncii constituie alt element valoros al lucrării.

Încadrarea temei în preocupările internaționale, naționale,

zonale, ale colectivului de cercetare

Recunoscând că sănătatea la locul de muncă este strâns legată de sănătatea publică și dezvoltarea sistemului de sănătate, OMS a dezvoltat un plan global de acțiune privind sănătatea lucrătorilor (2008-2017). Planul urmărește să abordeze toți factorii determinanți ai sănătății lucrătorilor, inclusiv riscurile de accident și boală cauzate de mediul ocupațional, factorii sociali și individuali, cât și accesul la serviciile de sănătate. A fost instituit un studiu la care au răspuns 121 de state (cu rata respondenților de 61%) [2].La întrebarea „Care dintre următoarele aspecte ale sănătății lucrătorilor sunt acoperite prin legislația cadru națională?” răspunsurile sunt redate în Figura 2.

Deși bolile respiratorii și afecțiunile musculoscheletale sunt pe primele locuri în patologia profesională, doar o treime din țările participante la sondaj au programe speciale pentru a aborda aceste probleme. Cele mai multe state au stabilit programe speciale de sănătate și securitate în muncă pentru lucrătorii medicali și imunizarea acestora împotriva hepatitei B [2]. Bolile transmisibile și netransmisibile în rândul lucrătorilor și factorii de risc individuali au fost aspectele cel mai puțin acoperite de studiile naționale [2].

Figura 2. Acoperirea prin legislația cadru națională a aspectelor de sănătate a lucrătorilor (% din cei care au o politică SSM) [2]

Figura 3. Evoluția morbidității profesionale în România, 1989-2011 (număr cazuri) [4]

OMS estimează că 217 milioane de cazuri de boli profesionale și 250 de milioane de cazuri de leziuni și accidente de muncă au loc în fiecare an la nivel mondial, inclusiv 330 mii de decese de cauză ocupațională [3].

În România, situația bolilor profesionale declarate anual a suferit fluctuații importante (Figura 3) [4]. Variațiile numerice ale cazurilor noi de îmbolnăvire profesională declarate se explică prin următoarele criterii obiective:

Există diferențe ale nivelului de industrializare între județe.

Există trăsături proprii ramurii și tipului de industrie din fiecare județ.

Există județe fără medici specialiști de medicina muncii la nivel de DSP.

În condițiile unor schimbări economice rapide, a devenit dificilă posibilitatea unor evidențe corecte a angajaților expuși la noxe profesionale.

Obiectivele științifice pentru rezolvare în cadrul cercetării științifice

Scopul acestei lucrări este recunoașterea principalelor riscuri profesionale într-o societate de apă-canal și evaluarea acestora pe categorii de personal expus și locuri de muncă, în vederea creșterii calității vieții lucrătorilor, promovării unui stil de viață și muncă sănătos, promovării sănătății la locul de muncă.

Obiectivele studiului sunt:

Identificarea riscurilor profesionale și aspectelor de management al riscului în societatea S.C. Aquatim S.A. Timișoara.

Aprecierea evoluției morbidității pe intreprindere în ultimii 13 ani și a morbidității specifice în ultimii 3 ani (2011-2013).

Identificarea principalelor probleme de sănătate din Aquatim în vederea instituirii măsurilor de ameliorare a acestora, la locul de muncă.

Identificarea particularităților afectării sănătății la personalul expus riscului biologic crescut în vederea stabilirii unei conduite profilactice unitare, la nivel național. Evaluarea diferențelor semnificative privind sănătatea la personalul expus riscului biologic, a celui de la TESA și a celui care deservește stațiile de tratare și rețeaua de apă potabilă.

Analiza oportunității utilizării sistematice aindicelui capacității de muncă (ICM) în activitatea de medicina muncii din România.

Elaborarea de propuneri legislative și de promovare a sănătății la locul de muncă pentru personalul SC Aquatim SA și extinderea utilizării acestora în unități similare din țară.

Comentarii sintetice privind metoda de cercetare abordată și metodologia cercetării

Studiul de față însumează un volum mare de date privind mediul de muncă, morbiditatea personalului în dinamică, analiza morbidității cu incapacitate temporară de muncă, rezultatele cercetării clinice descriptive, rezultatele chestionarului indicelui capacității de muncă.

Metoda cercetării este adecvată scopului urmărit, iar metodologia este riguroasă, aleasă cu grijă, pentru a permite atingerea obiectivelor propuse, concluzii corecte, teoretice și practice cu aplicativitate imediată în societatea studiată, dar și pe plan național, în unități similare.

Lucrarea de față va fi pusă la dispoziția societății studiate, în vederea cunoașterii rezultatelor obținute și aplicării în practică a recomandărilor, pentru reala ameliorare a stării de sănătate a personalului.

1. PARTEA GENERALĂ

Bernardino Ramazzini este recunoscut astăzi a fi părintele medicinii muncii. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea s-a procupat de bolile cauzate de factorii profesionali, a subliniat importanța cunoașterii locului de muncă pentru diagnosticul corect al acestor boli și a introdus în practica medicală întrebarea cheie: ”Care este ocupația dumneavoastră?”. În tratatul său «De Morbis Artificum Diatriba» dedicat sănătății muncitorilor, descrie patologia specifică din 52 de profesiuni.

Ideea scrierii acestui tratat s-a născut atunci când a observat viteza cu care un lucrător de la canal i-a golit latrina casei. Interogându-l despre motivul pentru care a lucrat cu o astfel de viteză, omul a răspuns că prea mult timp petrecut într-un astfel de loc ar cauza orbire. Această observație l-a determinat pe Ramazzini să investigheze cazul. A descoperit că lucrătorii de la canalizare prezintă eritem ocular sever și că după ani de muncă își pierd vederea. Ramazzini a legat patologia oculară de substanțele prezente în canalizare (vapori de amoniac). Ramazzini afirma: ”Medicina, ca și jurisprudența, trebuie să-și aducă o contribuție la bunăstarea lucrătorilor și să vadă, atât cât e posibil, dacă aceștia își pot exercita activitatea fără să sufere din această cauză” [1].

O condiție de bază în vederea profilaxiei eficiente în medicina muncii este recunoașterea riscului și bunul management al acestuia. În sectorul apăcanal lucrătorii care își efectuează activitatea în mediul exterior sunt expuși la un cumul de agenți fizici (microclimat rece și cald, radiații ultraviolete), agenți chimici (pesticide și erbicide, gazele de eșapament), praf cu particule fine, agenți biologici (mușcături de insecte, materii organice, bacterii) și încărcătură fizică excesivă (statică și dinamică) [5].

1.1 FACTORI DE RISC ABIOTICI LA LOCUL DE

MUNCĂ

1.1.1 FACTORI DE RISC FIZICI

MICROCLIMATUL

Microclimatul este încriminat de contribuția la absenteismul pe caz de boală de la locul de muncă datorită bolilor sistemului circulator, precum boala cardiacă ischemică și hipertensiunea arterială [5, 6] care apare în special la bărbați, a bolilor respiratorii acute și cronice [6], a simptomelor coloanei vertebrale superioare și inferioare și litiazei renale [5]. Expunerea la temperaturi crescute poate duce la progresia simptomelor ce au ca rezultat distrucții celulare, de organe sau chiar moarte [7].

Aclimatizarea noilor lucrători este importantă în acest context șieste rezultatul adaptărilor benefice fiziologice (transpirație abundentă eficientă și stabilizarea circulației) care apar după expunerea treptată la temperatură crescută sau la un mediu cald [8].

Mai multe studii au evaluat nevoia de a implementa reguli de profilaxie în ceea ce privește expunerea lucrătorilor la microclimat cald sau /și rece pentru înlăturarea efectelor nocive asupra sănătății [7, 9, 10]. Este importantă studierea efectului combinat al factorilor fizici (microclimat, zgomot, vibrații) de la locul de muncă și factorii care determină sarcina termică a corpului lucrătorilor (consumul de energie, timpul de lucru, capacitatea de izolare termică a hainelor și parametri fizico-termici ai materialelor hainelor) [10].Măsurile profilactice de reducere a efectelor căldurii la locul de muncă sunt controlul tehnic și administrativ, precum și purtarea echipamentelor individuale de protecție [7]. Instruirea personalului și intervenția rapidă sunt esențiale în eliminarea sau minimalizarea efectelor temperaturii crescute [7].

Este necesară stabilirea valorii maxime a temperaturii aerului din timpul sezonului cald de la care muncitorii care efectuează muncă fizică trebuie echipați cu haine care să-i protejeze de supraîncălzire. Hainele trebuie confecționate din materiale cu permeabilitate pentru aer și conductivitate hidraulică scăzută [9].Echipamentele individuale de protecție constau în haine speciale, încălțăminte, mănuși, articole pentru acoperirea capului [10].

Cei care lucrează la birou sunt expuși și ei la microclimat necorespunzător, respectiv aerosoli ce pot conține poluanți chimici și microbiologici, la zgomot, vibrații, câmpuri electromagnetice, radiații optice și electricitate statică [11].

Studiul efectuat deJankowska pe 239 de lucrători cu muncă de birou, a evidențiat că aceștia s-au plâns de fatigabilitate (64%), congestie oculară, senzație de ochi uscat, lăcrimare, dispnee (62%), scăderea capacității de concentrare (47%), precum și iritarea căilor respiratorii superioare (44%) la sfârșitul zilei de lucru (42%), toate făcând parte din Sindromul de clădire bolnavă (Sick building syndrome) [11]. Aceeași simptomatologie a fost evidențiată și de alți autori la munca de birou [12, 13, 14].

Simptomatologia angajaților de la birouri a fost atribuită în principal parametrilor necorespunzători:aerul condiționat sau ventilația inadecvată [11, 12], schimbări de umiditate și temperatură, contaminări chimice și biologice de la surse interioare sau exterioare [12, 14], iluminatul impropriu și stresul [11].

ZGOMOTUL

Peste 30 de milioane de muncitori sunt expuși la zgomot la locul de muncă [15]. Pierderea auditivă prin expunere profesională îndelungată la zgomot continuă să se claseze printre primele probleme de sănătate legate de muncă la nivel mondial [16-19]. Pierderea auditivă datorată zgomotului și prezbiacuzia sunt cauzele cele mai frecvente de depreciere funcțională a urechii interne la o populație adultă [20].

Procente de 95% și 97% dintre cazurile de pierderi auditive înregistrate de Raportul de Activitate al Medicilor de Medicina Muncii, respectiv de Schema de Supraveghere Ocupațională a Medicilor ORL-iști din Marea Britanie sunt datorate expunerii la zgomot, conform studiului făcut de Money și echipa [16]. Alt studiu susține că prevalența pierderilor auditive datorate zgomotului ar fi mult mai crescută decât cea din rapoartele oficiale [18].

Deși nivelul de expunere la zgomot s-a îmbunătățit în ultimii ani, zgomotul înregistrează cea mai mare rată de cazuri de depășiri ale limitei admise dintre riscurile de la locul de muncă [18].

Pierderea auditivă poate fi profesională și neprofesională [19]. Zgomotul afectează viața cotidiană a angajaților prin efecte legate de auz (pierdere auditivă, tinitus) [18, 21, 22], efecte fizice nelegate de auz (cardiovasculare) [18, 21-23], efecte psihosociale și comportamentale [18, 21, 22].

Incidența cea mai crescută a pierderilor auditive a fost înregistrată în rândul angajațiilor învârstă de sex masculin din administrația publică, apărare și de la fabricarea metalelor [16].

În industrie, limita admisă pentru zgomot este egală cu valori mai mici sau egale cu 85 dB(A) [15, 24], în România de 87 dB(A). La valori ale zgomotului mai mici de 85 dB(A), nu s-a putut demonstra asocierea între riscul de pierdere auditivă la frecvențe înalte (hipoacuzie) la lucrătorii cu expunere anterioară substanțială la zgomot și pierderea auzului la momentul inițial [24]. Studiul făcut de Cantley și colaboratorii demonstrează că și un nivel scăzut de 85 dB(A) poate crește riscul de accidente la locul de muncă. Depășirea nivelului prag al auzului la cei cu pierde auditivă, a fost asociată cu creșterea riscului pentru toate leziunile, cu exceptia celor grave [25].

În afară de poluarea prin zgomot de la locul de muncă, cea a mediului a afectat în 2013 un număr de 104 milioane de indivizi în Statele Unite, conform lui Hammer și echipei. Aceștia au fost expuși la valori echivalente cu un nivel mediu de expunere continuă de peste 70 dB(A) pe 24 ore, valoare la care apare riscul pentru pierderi auditive [21]. Expunerea neprofesională cuprinde zgomotul rutier, feroviar, de la transportul aerian [21, 22, 23], dar și muzica amplificată, activitațile recreative cum ar fi concertele și evenimentele sportive [21, 22].

Pentru a preveni pierderile auditive se recomandă dezvoltarea de programe de conservare a auzului prin scăderea intensității zgomotului la locurile de muncă și programe de prevenire a pierderilor auditive care să fie puse în aplicare prin metode tehnologice și administrative [15, 18]. Conform review-ului lui Verbeek și a colaboratorilor, există date de calitate scăzută care să demonstreze că implementarea legislației stricte are ca și efect reducerea nivelului de zgomot de la locul de muncă. De aceea este necesară o mai bună implementare și consolidare a programelor de prevenție a pierderii auditive [26]. Când sursa de zgomot nu poate fi eliminată, este necesară purtarea protecției auditive individuale. Programele de promovare a purtării antifoanelor sunt mai eficiente decât lipsa intervenției în acest sens [27]. Purtarea antifoanelor este esențială în cazul expunerii la zgomot [15, 18, 27, 28]. Acestea pot reduce zgomotul cu aproximativ 20 dB(A) în funcție de marcă și de tip. Pentru dopuri, protecția depinde aproape în totalitate de instruirea corespunzătoare și de inserție [26].

Există două tipuri de dispozitive de protecție auditive cu caracter personal, dispozitive pasive de protecție a auzului (căștile, capace de conduct auditiv și dopuri pentru urechi, care reduc zgomotul mecanic) și dispozitive active de reducere a zgomotului, care anulează electronic undele sonore la ureche [15].

Conform unui studiu din Suedia, 95% dintre cei chestionați au fost conștienți că zgomotul le poate afecta auzul, 90% consideră că pierderea auzului ar fi o problemă serioasă și 85% recunosc protecția dată de antifoane. Cu toate acestea, doar un procent mic dintre muncitori au declarat că le poartă tot timpul în expunerea la zgomot. Impedimentul a fost 55% nu aud semnalele de alarmă iar 45% le găsesc neconfortabile [28]. Eficacitatea antifoanelor este dată de instruirea personalului și de folosirea corectă a lor [26]. De aceea, Lusk susține că cele mai eficiente antifoane sunt cele pe care lucrătorul le poartă 100% din timpul de expunere la zgomot [15].

VIBRAȚIILE MECANICE

Lucrătorii de la canal folosesc unelte vibratoare portabile care produc vibrații ale membrului superior și pot duce la Sindromul vibrațiilor mână-braț (SVMB) [29-33]. Expunerea pe termen îndelungat la vibrații induce apariția sindromului Raynauld și a simptomelor neurosenzoriale [30, 32, 33]. Semne și simptome clinice cauzate de vibrații:parestezii sau furnicături în degete [30, 32, 33] -simptome precoce care pot apărea după expunere pe termen scurt chiar și în cazul lucrătorilor tineri [30], durere sau sensibilitate în încheietura mâinii și mână, intoleranță la frig, slăbiciune a flexorilor degetelor sau a mușchilor intrinseci, modificări de culoare (albire) și trofice ale degetelor [32, 33].

Nu există o perioadă clară de expunere după care se declanșează SVBM. Poate fi reversibil, cel puțin în primele etape. În cazurile severe și de continuare a expunerii la unelte vibratoare, se cronicizează și progresează [32, 33].În timp, poate fi afectată capacitatea de muncă a lucrătorilor prin apariția de tulburări de stres și dureri musculare în mâini și brațe. Cei afectați prezintă praguri ridicate de percepție pentru stimuli tactili și termici (la rece și cald) [29, 30].

Tulburări semnificative ale sensibilității termice (la rece și cald) și vibrotactile s-au înregistrat la nivelul degetului 2 bilateral [29, 30] și la degetul 5 de la mâna stângă, iar la degetul 5 de la dreapta pentru cald [29].Cei ce suferă de SVMB prezintă un grad ridicat de invaliditate a membului superior, demonstrat de Scorul de invaliditate a brațului, umărului și mâinii aplicat de Buhaug și colaboratorii în Norvegia [31] și de House în Canada [34]. Invaliditatea constă în afectarea abilitățiide a efectua sarcini legate de muncă și de viața de zi cu zi, la acești lucrători apărând tendinite și scăderea puterii de strângere a mâinii [31]. Investigând calitatea vieții lucrătorilor cu SVMB, atât din punct de vedere fizic cât și mental, valorile obținute au fost sub valorile normale ale populației canadiane. Asupra calității vieții acestor lucrători, cel mai mare impact l-a avut Scorul durerii membrului superior [35].

Review-ul lui Schweigert a găsit o asociere între lucrătorii diagnosticați cu SVMB expuși la vibrații ale membrelor superioare și apariția simptomelor vasculare la membrele inferioare ale acestora. Autorul nu a găsit dovezi care să arate că persoanele expuse la vibrații, dar care nu au fost diagnosticate cu SVMB, prezintă simptome vasculare ale membrelor inferioare [36].

În studiul lui Edlund și colab. la 178 de muncitori expuși sau nu la vibrații ale membrului superior, nu s-a putut dovedi o asociere expunererăspuns între expunerea la vibrații și tremorul postural măsurat. Vârsta înaintată și consumul de nicotină au fost cei mai puternici predictori ai tremorului [37].

Pettersson și colaboratorii au demonstrat apariția pierderii auditive datorate mediului cu zgomot la lucrătorii care manevrează unelte vibratoare și au sindrom Raynauld [38] și la cei cu SVBM [39].

Recunoașterea precoce a SVMB și prevenirea acestuia este cheia pentru gestionarea expunerilor la unelte vibratoare portabile și efectele lor asupra sănătății [33].

ILUMINATUL

Iluminatul este esențial pentru existența vieții, la om fiind o componentă esențială a mediului în care trăiește și muncește. În societățile de gospodărire comunală o parte a personalului (TESA) prestează activitate de birou, cu expunere la monitorul videoterminalului (VDT), alții muncesc în hale și în mediul exterior.

Munca la videoterminal poate duce la probleme vizuale grupate sub forma sindromului vederii la computer[40-43], tulburări musculoscheletale datorate poziției șezânde prelungite [41-44], probleme ale sistemului nervos periferic [41], stres psihosocial [41].

Bolile cele mai întâlnite la operatorii calculator evaluați de Blagojevic și colaboratorii, au fost tulburările musculoscheletale (TMS) (55,8%), bolile ochiului (27,3%) și bolile psihice (7,1%) [43].

Sindromul vederii la computer se caracterizează prin oboseală vizuală, prurit și senzație de arsură care apar la persoanele ce folosesc mai mult de 6 ore pe zi calculatorul [40].

Factori de risc pentru apariția patologiei la operatorii calculator sunt vârsta înaintată, vechimea crescută în muncă, pozițiiIe incorecte, atmosfera negativă la locul de muncă, fumatul [42, 43], lipsa de satisfacție în muncă [42], orele suplimentare, prezența trepidațiilor, zgomotului, prafului și a poluării chimice, dar și indicele de masă corporală > 30 [43].

Studiul făcut de Jomoah arată că majoritatea operatorilor calculator examinați stau în fața calculatorului aproximativ 7 ore pe zi.Aceștia se plâng de simptome generale precum cefalee, oboseală, lipsă de concentrare și un nivel ridicat de tulburări și simptome vizuale și musculoscheletale [42].

Este necesară implementarea și promovarea educației cu privire la recomandările standard care au ca scop reducerea riscului pentru sănătate asociat muncii la computer [41]. Profilaxia tulburărilor vizuale constă în menținerea distanței ideale de la ecran, nivelul ochilor să fie peste margine superioară a ecranului, pauze frecvente, folosirea monitoarelor LCD, folosirea ecranelor antireflex și ajustarea nivelului de luminozitate în funcție de locul de muncă [40].

În producție, iluminatul insuficient este adesea cauză a accidentelor și greșelilor în muncă, îndeosebi pe spațiile de trecereînguste, scări[45].Din acest motiv, este necesar atât controlul iluminatului cât și sistem de iluminat de siguranță [46].

RADIAȚIILE ULTRAVIOLETE

Lucrătorii de la rețele canal și de la epurare își desfășoară activitatea atât în spații închise (în canale, în stația de epurare), cât și în mediul exterior unde sunt expuși la radiarții ultraviolete (UV) prezente în lumina soarelui.

Radiațiile UV sunt produse de soare, dar și de numeroase surse artificiale [47].

Expunerea la soare poate provoca boli de piele precum arsurilestigmatele (care sunt de mică importanță medicală)[5, 47-49] sau fotoîmbătrânire [5, 47, 50], carcinom, melanom cutanat [5, 47, 49, 51, 52], reacții fototoxice și fotoalergice [5, 47]cât și exacerbarea altor boli dermatologice (lupusul eritematos și porfiria) [5].

În Marea Britanie, incidența cancerului cutanat (carcinomului și melanomului) este în creștere [51]. Unele categorii de muncitori precum marinarii, pescarii [47, 50], lucrătorii din construcții, fermierii [47, 50, 51] și unii muncitori din serviciile publice [51] sunt expuși profesional la radiația solară [47, 51]. Este greu de făcut o demarcare clară între efectele profesionale și cele recreaționale ale expunerii la RUV solare [51]. Cu toate acestea, expunerea profesională la RUV solare contribuie la apariția carcinomului cutanat cu celule scuamoase [49]. O grijă și precauție deosebită trebuie acordată lucrătorilor cu psoriazis deoarece ei sunt expuși unui cumul de riscuri reprezentate de RUV, gudroane și medicamente imunosupresoare în timpul tratamentului [47].

Pentru a scădea riscul de apariție a bolilor cutanate datorate RUV solare, este necesară aplicarea prevenției primare în cazul lucrătorilor expuși [50, 51].

Studiul făcut în Canada pe 78 de lucrători în mediul exterior, arată că aceștia au un risc ridicat de expunere la RUV solare pe timpul verii. Un procent de 70% s-au protejat utilizând cămăși cu mânecă, pălării și ochelari de soare întotdeauna sau adesea în timpul lucrului. Doar 29% au folosit protecție solară și 8% au căutat umbra. În ciuda încercărilor de a se proteja, 70% dintre lucrători au raportat cel puțin o arsură solară pe timpul verii [48].

Alt studiu făcut în Australia arată că 95% din lucrătorii expuși la RUV solare se protejează în grade diferite, dar doar 8,7% au putut fi clasificați ca și protejați complet [52].

1.1.2 FACTORI DE RISC ERGONOMICI

Tulburările musculo-scheletale (TMS) cauzate sau legate de profesie sunt o componentă majoră a bolilor profesionale; în Europa ele constitue 38,1% din totalul bolilor profesionale [53].

Patologia osteo-articulară și dizabilitatea lucrătorilor de la apele uzate se datorează unui cumul de factori socio-demografici, legați de locul de muncă și psiho-sociali mai mult decât de caracteristicile medicale ale coloanei [54-56].

Munca fizică grea, repetitivitatea excesivă, posturile nefiziologice, ridicatul de greutăți, fumatul, un indice de masă corporală mare, cerințele psihosociale mari ale muncii și prezența comorbidităților sunt factori de risc pentru tulburările musculoscheletale profesionale, conform review-lui lui da Costa și Vieira [57].

Cazurile de TMS profesionale sunt mult mai numeroase decât cele raportate oficialităților, conform studiului lui Rivière și echipei. Ei estimează o rată de subraportare în Franța de 59% pentru sindromul de tunel carpian, 73% pentru patologia cotului, 69% pentru umăr și 63% pentru coloana vertebrală lombară [58]. Alt studiu susține că cele mai frecvente TMS-uri legate de muncă sunt observate la nivelul gâtului, fiind urmate de cele din regiunea inferioară a spatelui și apoi de umăr. Ascelași studiu arată o prevalență crescută a TMS la femei față de bărbați [59] .

Munca intelectuală [59] și munca fizică cu supraîncărcarea lucrătorului sunt cauze principale ale absenteismului de la locul de muncă pe caz de boală [6, 59] și de pierdere a capacității de muncă care duce la excluderea prematură de la activitățiile profesionale și sociale [56]. În mare parte, acesta se datorează bolilor musculoscheletale și ale sistemul nervos periferic, precum și a bolilor cardiovasculare și a hipertensiunii arteriale [6].

Durerea lombară joasă (DLJ) cronică apare la indivizi implicați în muncă grea, la cei a căror muncă presupune manevrarea manuală a maselor, la cei care ridică greutăți peste capacitatea lor fizică [55, 56, 60] sau ridică repetitiv greutăți, la cei care fac mișcări de răsucire în timp ce ridică, la cei cu muncă în poziții statice [56, 60], la cei expuși la vibrații ale intregului corp [56, 60, 61] și la cei cu muncă în poziție șezândă prelungită [62].

Condițiile precare de la locul de muncă, nivelul scăzut de satisfacție în munca pe care o fac [55, 56], lipsa de control, lipsa suportului social, nesiguranța în muncă [56], lipsa evaluării favorabile a superiorului, cei care sunt noi la locul de muncă, nivelul scăzut de școlarizare, problemele de limbă, venitul redus sau situație familială nefavorabilă și sexul masculin constituie șanse mai mari de a dezvolta durere cronică [55]. Obezitatea și supraponderea, sarcina, sedentarismul [62], fumatul [60, 62], vârsta înaintată [55, 62], depresia [55, 63] contribuie și ele la cronicizarea patologiei coloanei vertebrale.

Vârsta lucrătorului și unele caracteristici clinice cum ar fi prezența simtomatologiei datorate sciaticului, durata prelungită a episodului curent și istoricul episoadelor anterioare (recurențe multiple, severitatea durerii, dizabilitatea, tratament intraspitalicesc inclusiv intervenția chirurgicală la nivelul coloanei vertebrale) pot prezice cronicizarea DLJ [55, 60, 63]. Persoanele care sunt satisfăcute de munca lor și de evaluarea superiorului nu sunt predispuse la DLJ [60].

Într-un studiu realizat de Friedrich și colaboratorii pe 255 de lucrători de la apele uzate, folosindu-se de chestionare și examenul fizic standard, după o supraveghere de 12 luni, au evidențiat că prevalența durerii de la nivelul cefei a fost de 52,4%, cea a spatelui superior 54,8% și 72,8% pentru partea inferioară a spatelui. Prevalența patologiei a crescut cu vârsta subiecților. Dizabilitatea datorată DLJ a fost asociată cu vârsta, invaliditatea, durata săptămânală a aplecărilor și ridicărilor din ultimii 5 ani [54].

Cei afectați de DLJ au incriminat cerințele fizice ale muncii și lipsa de unitate pentru patologia prezentă (p < 0,05) [54].

Și alte studii au arătat o relație semnificativă între durerile articulare și încărcătura pe care trebuie să o manevreze lucrătorii [63, 64]. Disponibilitatea de a oferi locuri de muncă alternative celor cu durere lombară joasă poate permite revenirea mai rapidă la muncă (Skovron-1992).

Lucrătorii a căror cerințe de la locul de muncă implică muncă cu mâinile ridicate peste nivelul umerilor, sunt expuși riscului de a dezvolta TMS ale cefei/gâtului și umerilor [65].

Nu doar lucrătorii care efectuează muncă fizică grea sau lucrează în poziții forțate, incomode pot dezvolta TMS, ci și personalul expus la stres la locul de muncă datorat factorilor de muncă psihosociali [66]. Prevalența TMS legate de muncă este semnificativ mai mare la lucrătorii a căror muncă implică cerințe intelectuale față de cei cu muncă fizică sau intelectuală și fizică [59].

Anumiți factori psihosociali la care este expus angajatul – cerințele excesive ale postului, variabilele personale, valorile individuale, cultura grupului de lucru, implicarea în muncă, perfecționismul, negativismul sau stilul de lucru – pot constitui stresori care supraadăugați factorilor de încărcare fizică conduc la stres și TMS [66].

Review-ul lui Eijckelhof și a colaboratorilor arată că factorii de stres de la locul de muncă simulați în laborator duc la o creștere a activității musculare susținute (de nivel scăzut) a cefei/gâtului, umărului și a antebrațului. Aceasta este cauza durerilor musculare în aceste zone. Tipul de stresor (stres cognitiv/emoțional, ritmul de muncă, precizia) nu influențează regiunea de apariție a durerii [67].

Lucrătorii din centrele de telefonie sunt expuși la condiții de muncă care duc la un risc crescut de a dezvolta TMS la nivelul cefei și membrului superior [68] și la stres.

Studiul lui Abdullah și echipei susține că factorii psihosociali cum sunt cerințele postului, deciziile, suportul social și mediul fizic nu influențează semnificativ apariția tulburărilor musculoscheletale la funcționarii administrativi. Apariția patologiei șoldului și coapsei a fost legată de factorii de risc personali [44].

Episoade de depresie recurentă datorată locului de muncă apar la angajații care suferă de comorbidități, cum ar fi TMS, boli cardiovasculare, hipertensiune arterială cronică, diabet zaharat și alte boli psihiatrice [69].

1.1.3 FACTORI DE RISC CHIMICI

Gazele de canalizare sunt a 10-a cauză de deces prin inhalare de substanțe vătămătoare din Statele Unite, făcând parte din categoria “gaze de canalizare, gaze de mină, metan” conform lui Valent și colaboratorilor [70]. În canalizare se întâlnesc gaze comune produse de descompunerea organică: hidrogen sulfurat, gaz metan [71, 72], dioxid de sulf [71], dioxid de carbon, monoxid de carbon [72] și amoniac [73].

Muncitorii de la canal pot fi expuși la un cumul de noxe, precum substanțele chimice, o mare varietate de agenți biologici și gazele toxice rezultate din degradarea microbiană [74].

HIDROGENUL SULFURAT

Acumularea hidrogenului sulfurat (H2S) în rețeaua de canalizare este asociată cu mai multe probleme, incluzând impactul asupra sanătații, coroziunea structurii canalizării și mirosul deranjant [75]. Probabilitatea de a fi expus la hidrogen sulfurat pe vreme caldă și uscată este mai mare decât în perioada rece și umedă a anului [76].

Pentru a explica prezența hidrogenului sulfurat [77] în canalizare și la stațiile de epurare, trebuie precizat ciclul sulfului care cuprinde, conform lui Nielsen și colaboratorilor, 6 procese: producția de sulfură are loc în biofilmul care acoperă pereții permanent umezi ai canalizării; oxidarea biologică a sulfului în biofilmul permanent umed- cel mai important rezervor de sulfură din canalele gravitaționale; oxidarea chimică și biologică a sulfului in faza apoasă; precipitarea sulfului cu metale prezente în apa uzată- este importantă doar când concentrația sulfului din apele uzate este mică; emisia de H2S în atmosfera canalizării- precum și acumularea lui este importantă în cazul canalizării cu țevi cu diametre mari, cu pante abrupte și cele cu ape uzate cu pH scăzut; absorbția și oxidarea H2S pe zidurile umede ale canalizării unde poate apărea coroziunea betonului [75, 78].

Într-un studiu efectuat de Nisida și colaboratorii în Japonia, se arată că, deși concentrația H2S măsurată înaintea începerii activității în canalizare corespunde unui nivel de gaz considerat sigur pentru muncitori, aceștia se pot afla într-o situație periculoasă datorită volatilizării rapide a H2S din timpul lucrului [79].Efectele toxicității H2S depind de concentrație și de durata de expunere [80] (Tabel 1).

Tabel 1. Efectele H2S la diferite concentrații [80]

Pot să apară: paralizie olfactivă și keratoconjunctivită [77, 81] la concentrații reduse, toxicitate centrală acută cu pierderea reversibilă a cunoștinței (”knockdown”), sechele neurologice în caz de knockdown prelungit [81-83], deces prin paralizie respiratorie și anoxie celulară, edem pulmonar

[77, 81-83], probleme cronice de sănătate (expunerea la valori scăzute de H2S conduce la neurotoxicitate, aritmii cardiace, iritații oculare cronice, iritația căilor aeriene superioare, weezing [82, 84]; expunere la valori crescute de H2S: tuse, dispnee, confuzie, comă, convulsii, pierderea cunoștinței, hemoptizie;expunerea masivă conduce la infarct miocardic, stop cardiorespirator și deces [82]. Expunerea la H2S este o cauză importantă de moarte subită legată de locul de muncă. La concentrații relativ scăzute produce efect neurotoxic, ducând la oboseală olfactivă și paralizie, cu pierderea mirosului [72]. H2S are miros de “ouă stricate”, caracteristic [72, 77], ceea ce este un semn valoros de avertizare al pericolului [72, 77].

Într-un review ce are ca temă afectarea oculară în urma expunerii la H2S, se arată că aceasta apare la valori mai mici de 100ppm H2S. Efectele expunerii cronice sunt controversate; unele studii indică afectarea serioasă a ochiului, Ramazzini sugera orbirea, alți autori afirmă că ochiul se vindecă complet [85].

În 2010, într-un studiu efectuat în Egipt asupra a 33 de rețele de canalizare, s-a investigat deprecierea funcției cognitive la lucrătorii expuși la H2S. Antecedentele neurologice clinice ale celor expuși au indicat un nivel crescut al simptomatologiei neurologice, precum cefalee, scăderea concentrării [82, 83] și pierderi de memorie [77, 82]. Expușii au avut timpul de reacție simplă semnificativ prelungit și timpul de latență întârziat la testul P300, cât și o performanță mai scazută la toate testele neuropsihologice. Prin obținerea de valori scăzute semnificativ statistic (p<0,001) la Scorul Examinării Minimale a Stării Mentale al lucrătorilor la canal față de martori, acest scor poate fi aplicat ca și screening în depistarea tulburărilor cognitive la cei expuși la H2S [86]. Alte studii arată că starea de sănătate pe termen lung la cei ce au suferit o intoxicație masivă cu H2S, poate varia de la recuperare completă la deteriorare neurologică [82, 83].

Într-un studiu transversal efectuat în SUA de Richardson pe 68 de lucrători de la canal și 60 de muncitori de la tratarea apei, s-a pus în evidență că o expunere cronică la un nivel redus de H2S poate fi asociat cu o scădere a funcției pulmonare. În urma efectuării spirometriei, au fost găsite diferențe statistic semnificative ale valorilor raportului FEV1/FVC între cele două grupe de muncitori pentru vârsta, înălțime, rasă și fumat [87]. Muncitorii nefumători de la canal care lucrează expuși la valori crescute de H2S au atins doar 89% din valorile prevăzute ale IPB-ului, pe când cei care nu au fost expuși au atins valoarea de 98% [87].

Într-un review al lui Milby din 1999, se arată că la expunerea pe termen scurt la H2S a persoanelor sănătoase, afectarea funcției pulmonare nu a fost semnificativă statistic. La persoanele expuse care au prezentat knockdown, spirometria nu a diferit, dar simptomatologia a fost mai accentuată, prezentând respirație dificilă la efort, constricție toracică și weezing [83].

Într-un caz de deces în urma intoxicației cu H2S la muncitorii de la canalizare în Japonia, s-au făcut analize toxicologice ale sângelui și urinii victimelor, care au evidențiat prezența sulfurii și absența în urină a tiosulfatului, un metabolit al acestuia [88]. Prezența sulfurii în sânge și absența tiosulfatului indică o intoxicație acută cu H2S [72, 83, 88]. Valorile tiosulfatului urinar au importanță diagnostică și de monitorizare în cazurile de intoxicație cu H2S care nu sunt fatale [82, 83]. Sahar și colaboratorii au găsit creșteri marcate ale tiosulfatului urinar la lucrătorii expuși la H2S (p<0,001), dar care nu au putut fi corelate cu durata expunerii [86]. Precauțiunile de siguranță și ghidurile de tratament recomandă: monitorizarea prezenței gazelor [72, 79, 82], creșterea ventilației și circulației aerului în spațiu închis, aparate de respirat autonome, folosirea corespunzătoare a echipamentului de protecție [72, 82], timp limitat de expunere la H2S, respectiv 8 ore la o concentrație de 20ppm, 10 minute la o concentrație de 50ppm conform OSHA (Occupational Safety and Health Administration) din SUA [82]. În Marea Britanie, valorile de referință în 2002 sunt 5ppm la 8 ore și 10ppm la 10 min [77]. Alte recomandări: respectarea ghidurilor de îngrijire medicală, victimele trebuie scoase la aer curat, administrare de oxigen/respirație asistată la nevoie, sedare, administrare de nitrit de amil sau de sodiu intravenos lent ca și antidot pentru H2S [72, 77, 81, 82], administrare de Albuterol sau Atrovent prin nebulizare [82].

Expunerea la concentrații mari de amoniac are acțiune iritantă la locul de contact, producând congestie, edem, infiltrație celulară și chiar necroză. În această acțiune locală, concentrația și gradul de solubilitate reprezintă factorii cei mai importanți.Iritația căilor respiratorii superioare (senzație de arsură laringeală) și a ochilor produsă de amoniac este la fel de intensă ca o expunere prelungită, și riscul de a afecta întreg arborele respirator este puțin probabil (Calvet și Codl) [286]. O expunere prelungită la o concentrație de aproximativ 10 ppm nu are nici un efect asupra funcției respiratorii (Holness și colaboratorii). Edemul pulmonar (Pernot și colaboratorii: Walton) poate surveni în caz de expunere masivă (proiecția bruscă a gazului lichefiat pe fața muncitorilor neprotejați de o mască). O concentrație de 5000 ppm este rapid fatală (Henderson și Haggard). O expunere la 1000 ppm timp de 10 minute poate avea un deznodământ fatal (Hartzell și colaboratorii). Supraviețuitorii pot rămâne cu sechele pulmonare (bronșiolite obliterante, bronșiectazii, emfizem, sindrom de hiperreactivitate bronșică, sindrom obstructiv cronic) [286].

SUBSTANȚELE TOXICE

Mâlul rezultat în urma tratării apelor uzate conține metale grele [89, 90], compuși organici sistemici și diferiți patogeni care pot fi toxici pentru oameni și animale, constituind o problemă de sănătate publică [90]. Mixturile de chimicale la care sunt expuși lucrătorii pot avea efecte genotoxice sau carcinogenetice [91].

Stațiile de epurare sunt surse potențiale de emisie de pulberi în suspensie de dimensiuni mici și mari (PM2,5, PM10) care pot afecta sănătatea. Prezența steroizilor fecali în particule la periferia stațiilor, arată că prin aerosolizare materialul apelor uzate este transportat dincolo de facilități [73].

Cyprowski și colaboratorii au investigat concentrația prafului cu conținut în metale grele (Pb, Cd, Cr3+,, Cr6+) și a gazelor (H2S, SO2) care nu au depășit valorea limită maximă admisă. Expunerea a variat și a depins de etapele procesului tehnologic [92].

Valorile concentrațiior hidrocarburilor aromatice policiclice din cadrul stațiilor de epurare au fost de 3-41 de ori mai mari față de cele de la locurile de referință conform lui Zhang și echipei. Acestea au fost mai volatile la temperatură ridicată a apei, constituind un risc pentru lucrători [93]. Alt studiu a analizat efectul emisiilor de compuși organici volatili de la stațiile de epurare. Benzenul și tricloretilena au avut o rată de emisie crescută, dar doar primul prezenta risc pentru sănătate [94]. Prin expunere la nămol de epurare ce conține bifenili policlorinați, se poate modifica metabolismul lipidic, dar bioacumularea este insuficientă pentru a produce simptome vizibile [95]. Diferite studii au folosit biomonitorizarea pentru a evalua expunerea profesională [96, 97].

Solvenții organici și metalele grele sunt încriminate de pierdere auditivă profesională [18].

Katsoyiannis și colaboratorii au analizat carbonul organic dizolvat (COD) ca și parametru al poluării organice.Concentrația de COD în apele uzate brute și după tratarea primară a fost aproape egală, scăzând doar după sedimentarea secundară. În funcție de coeficientul de distribuție al diferiților poluanți organici persistenți și al metalelor grele, este afectată capacitatea COD de a partiționa poluanții toxici, scăzând capacitatea stațiilor de epurare de a-i elimina din apele uzate tratate [98].

Moldovan și colaboratorii au identificat în efluenți ai stațiilor de epurare de pe râul Someș din România numeroși micropoluanți în cantități crescute, precum cafeina, galaxolide, carbamazepina și triclosan, dar și pentoxifilină, ibuprofen, diazepam, tonalide. Singura stație de epurare în a cărei ape uzate tratate nu au fost identificate produse farmaceutice sau de îngrijire a fost cea de la Cluj-Napoca [99]. Pesticidele din apele uzate constituie și ele un risc pentru lucrătorii de la apele uzate, compusul hexaclorobicycloheptadienă fiind detectat în urina acestora, calea de pătrundere bănuită fiind cea prin inhalare [100].

În urma analizei fizico-chimice a efluentului final al unei stații de epurare din Africa de Sud, acesta a corespuns standardelor pentru pH, temperatură, particule solide dizolvate, nitrați și nitriți, dar nu au corespuns conductivitatea electrică, turbiditatea, salinitatea, consumul chimic de oxigen, oxigenul dizolvat și fosfații, având un impact negativ asupra mediului acvatic [101].

În cazul iodului radioactiv (I131), timpul de transport și de staționare al acestuia în canalizare s-a dovedit a fi mult mai lung decât în cazul celorlalți produși din apele uzate. Aceasta se datorează probabil materialului organic care absoarbe iodul din canalizare [102, 103]. În urma tratamentelor pentru cancer tiroidian cu iod radioactiv, acesta este eliminat prin urină, putând să ajungă direct în apele uzate publice și să constituie un pericol pentru sănătate [104].

1.1.4 FACTORI DE RISC PSIHOLOGICI

Stresul profesional și motivația în muncă sunt factori esențiali ai satisfacției în muncă. Persoanele care percep un nivel crescut de stres la locul de muncă sunt cele care au un nivel crescut de insatisfacție legat de muncă față de lucrătorii mulțumiți. Determinanții satisfacției în muncă au fost ocupația, vârsta, titlul, dezvoltarea carierei, salarizarea pentru stres și recunoașterea, responsabilitatea pentru motivația în muncă [105].

Expunerea la stres profesional nu se limitează la manageri și la profesioniști, el fiind prezent și la angajații din sectoarele publice și private. Angajații mai puțin calificați se confruntă în general, mai puțin cu un nivel ridicat de cerințe intelectuale față de manageri și profesioniști, dar lipsa libertății de a lua decizii și cerințele crescute ale postului, fară un suport social adecvat, pot duce deasemenea la stres. Stresul profesional diferă în funcție de ocupație [106].

Patologia legată de stresul profesional depinde de factorii psihosociali din mediul profesional: cerințe ridicate la locul de muncă, sprijinul redus al colegilor, sprijinul redus al supraveghetorului [106, 107], izolare socială, nivel scăzut de libertate în luarea deciziilor [106], control redus al locurilor de muncă, justiție procedurală scăzută, justiție relațională scăzută și un dezechilibru mare între efortul depus și recompensă [107].

Munca de birou, în fața calculatorului este asociată cu stresulul de la locul de muncă. Stresul la lucrătorii de la birouri este influențat de efortul propriu depus, recompensă, angajamentul luat (supraangajamentul), stresul perceput, software-ul folosit pe durata de utilizare a calculatorului, numărul pauzelor scurte și lungi, și ritmul de folosire al dispozitivelor de intrare [108].

Review-ul lui Li și a colaboratorilor, evidențiază că un pacient care a avut un eveniment coronarian și este expus stresului de la locul de muncă- profesional, are 65% șanse de a avea recurențe ale bolii coronariene [109]. De aceea sunt esențiale politica de promovare a bunăstării emoționale la locul de muncă, în special programe de instruire pentru sprijinirea competențelor emoționale, de formare pentru supraveghetori, de creștere a autonomiei muncii și sprijin pentru creerea echilibrului între familie-muncă [110].

Munca lucrătorilor în centrele de telefonie include un nivel ridicat de stres [111, 112]. Aceștia se pot încărca cu starea de neliniște și nemulțumire a clienților și poate să ducă la apariția de conflicte familie-serviciu [113].

Munca în schimburi constituie un stres pentru angajat deoarece îi perturbă ritmul circadian normal, viața socială și familială, putând avea un impact negativ asupra ultimelor două [114-118]. Munca în schimburi alternante afectează sănătatea putând favoriza ulcer, boli cardiovasculare, sindrom metabolic, cancer de sân, probleme de reproducere la femei, dar și efecte acute asupra siguranței și productivității lucrătorului [114-117]. La acest personal crește riscul de a avea accidente frecvente, tulburări de somn [115, 116], somnolență excesivă ziua [115], de a face erori [116].Conform studiului lui Marquié, munca în schimburi afectează gândirea, în special la cei expuși peste 10 ani și are consecințe asupra siguranței individului și a societății [114].

Studiul lui Fido și Ghali, arată că cei ce lucrează în schimburi de 8 ore fumează, beau cafea/ceai în cantități mai mari decât cei cu muncă de zi. Sunt constipați, stresați, prezintă fatigabilitate, lipsă de concentrare, performanțe profesionale mai reduse și sunt mai des supuși erorilor, accidentelor și absenteismului decât corespondenții lor care lucrează ziua [119].

Factorii care influențează toleranța muncii în schimburi sunt: vârsta, sexul, atribuțiile din timpul dimineții, rigiditate-flexibilitate a obiceiurilor de dormit, situația familială, igiena somnului și ingestia de alimente [117]. Pentru o mai bună acomodare la munca în schimburi, este esențial managementul muncii în ceea ce privește numărul de schimburi și de ore de lucru, regularitatea schimburilor [117], ritmul și direcția de rotație a acestora [117,

120]. Rotația înainte e mai bine tolerată [120].

1.2 FACTORI DE RISC BIOTICI LA LOCUL DE

MUNCĂ

Munca în stațiile de epurare poate implica expunerea la diferite tipuri de microorganisme. Expunerea bacteriană este dominată de bacteriile prezente în mod normal în natură [121].

1.2.1.1 BACTERIILE

HELICOBACTER PYLORI

Infecția cu Helicobacter Pylori (HP) este una dintre cele mai comune infecții bacteriene din lume, estimându-se că jumătate din populația globului este purtătoare a microorganismului [122-127]. HP este încriminat în producerea gastritelor cronice, a ulcerului peptic și a cancerului gastric. El are capacitatea de a supraviețui în apă, de aceea se regăsește în apă (apă potabilă, apele uzate) [122, 128, 129]. Deși mecanismul de producere al cancerului gastric nu este pe deplin elucidat, se încriminează asocierea dintre hipergastrinemie și infecția cu HP care induce formarea ciclooxigenazei mitogen inductibile [125]. HP se regăsește în listele Organizatiei Mondiale a Sănătații clasificat ca și carcinogen biologic de clasa I [125, 126, 130].

Pentru populația generală, cea mai probabilă cale de transmitere este de la o persoană la alta, fie pe cale oral-orală (prin intermediul vomei sau posibil a salivei) sau pe cale fecal-orală. Printre factorii importanți care stau la baza transmiterii HP sunt practicile sanitare inadecvate (igiena precară), apartenența la o clasă socială inferioară și traiul într-un spațiu cu o densitate mare de persoane, în zonele aglomerate [123].

Conform unui review din 2006 făcut de Bellack și colaboratorii, numeroase studii epidemiologice au arătat că factorii de risc pentru infecția cu HP sunt legați de sursa de apă, incluzând factorii ce țin de canalizare și expunerea la animale. Lucrarea propune un model de transmitere a HP în care apa este o parte importantă a ciclului de transmitere. Microorganismul se poate transmite prin intermediul omului sau al animalelor care pot transmite infecția direct pe cale oral-orală și/sau fecal-orală. Indirect, HP se transmite cu ajutorul apei prin materiile fecale infectate care ajung direct pe sol, iar apoi în apa de suprafață sau prin penetrarea solului ajung în apa subterană. În continuare, ajunge la individul susceptibil la infecție prin ingestia de apă contaminată care poate proveni din apa potabilă sau ingestia accidentală în timpul băii,cât și din consumul de alimente irigate cu aceasta. Apa contaminată poate să fie tratatată în prealabil sau nu [128].

Un studiu din 2009 al lui Percival și Thomas, susține că supraviețuirea HP în afara nișei gastrice este extrem de limitată și depinde de accesul acestuia la apă și creearea unui biofilm [131]. Alt review mai recent, din 2011, recunoaște tot ca și cea mai importantă cale de transmitere a acestui microorganism apa, prin crearea unui biofilm și prin simbioza cu zooplanctonul [132].

Într-o lucrare publicată în acest an, Percival și Suleman susțin că apa contaminată cu HP este un factor esențial al achiziției și diseminării acestui microorganism. Mecanismul care îl face așa de rezistent este transformarea în medii nefavorabile de la forma spirală care este cea virulentă, infecțioasă – la forma de coccoid, mai puțin virulent; și invers, în caz de medii prielnice. Sub forma de coccoid poate rezista în biofilm. Din acestă cauză, eradicarea la nivel de gazdă și de mediu este redusă semnificativ, de unde și nevoia dezvoltării de noi tratamente și dezinfectante [133].

Lucrarea lui Rudnicka și a colaboratorilor susține transformarea HP din forma spirală în cea de coccoid în condiții de stress. Se descriu 2 tipuri de coccoid: coc viabil dar necultivabil, și forma degenerativă care se datorează probabil morții celulei bacteriene. Spre deosebire de lucrarea de mai sus, aceasta nu sustine și transformarea din forma de coccoid în forma viabilă și infecțioasă spirală [127].

În studiul făcut de Bahrami și colaboratorii în Isfahan, Iran, HP s-a regăsit în apa potabilă a orașului într-un procent de 4% prin simpla cultură și 10% prin PCR. Microorganismul a fost evidențiat și în apa rezultată din unitățile dentare și în apa minerală îmbuteliată [134].

Într-o lucrare recentă din 2014 care avea ca scop identificarea prevalenței HP în apa potabilă din Kermanshah, Iran prin extragerea ADN-ului și PCR, autorii au evidențiat o prevalență crescută a microorganismului în apa potabilă, arătând că aceasta rămâne o cale importantă de transmitere a HP [135].

Persoanele care lucrază în mediul umed (lucrătorii de la apele uzate și cei de la tratarea apei) sunt expuși la infecția cu HP.

Manifestările extraintestinale ale HP au fost urmărite într-un review din acest an al lui Wong și colaboratorilor. S-au urmărit sistemul hematologic, cardio-pulmonar, metabolic, neurologic și dermatologic. Prin eradicarea HP, se diminuează simptomele în cazul celor ce suferă de anemie feriprivă, purpură trombocitopenică imună, boala Parkinson, migrene, urticarie cronică spontană [136]. Un rol important îl are și în sindromul metabolic, precum și în malabsorbția nutrienților esențiali organismului, la copii ducând la retard de creștere [137]. Alt studiu a vizat ochiul, corioretinopatia seroasă centrală idiopatică (CSCI) fiind ameliorată de eradicarea HP. Datorită largii răspândiri a infecției cu HP în populația generală, nu s-a putut stabili o corelație adevarată între CSCI și HP, noi studii find necesare [138].

Alt review făcut asupra manifestărilor hematologice ale infecției cu HP, susține ameliorarea simptomelor din trombocitopenia imună și din limfomul gastric cu manifestări non-Hodgkin extranodale [139] cât și a deficitului de fier și de vitamina B12 prin eradicarea infecției [137, 139, 140]. Review-ul lui Anderl și Gerhard subliniază faptul că prin antibioterapie nu se va obține eradicarea în masă a HP. Aceasta este totodată și scumpă. Ei văd ca și rezolvare vaccinarea contra HP, chiar dacă în prezent nu există un vaccin care să ducă la sterilizare [126].

BACTERIILE GRAM POZITIVE ȘI GRAM NEGATIVE

Prin tratarea apelor uzate se urmărește îndepărtarea agenților patogeni bacterieni, virali, paraziți [141, 142] și a poluanților chimici.

Deși se fac eforturi în eliminarea și neutralizarea completă a patogenilor din apele uzate, nu întotdeauna aceasta este posibilă.

Prin folosirea diferitelor bariere în tratarea apei și a apei uzate se îndepărtează majoritatea coliformilor și a microbilor enterici și non-enterici. Folosirea treptelor de dezinfecție (clorinare, ozonare și radiații UV) urmărește neutralizarea microbilor, virusurilor și protozoarelor (Giardia) rămași după tratarea primară [143].

Prin procesul de epurare al apelor uzate se reduce numărul bacteriilor pâna în proporție de 99% [144]. Atât apele uzate, cât și aerosolii ce rezultă prin procesul de epurare sunt rezervoare de microorganisme cu impact asupra sănatații ce au aceeași compoziție a încărcăturii patogene în funcție de etapele procesului tehnologic [92, 142, 145, 146]. Valoarea medie limită admisă de expunere la endotoxină pe 8 ore este de 30ng/m3 endotoxină. Astfel, valorile cele mai crescute de expunere s-au înregistrat în apropierea intrării apelor uzate în bazine, în interiorul turnului cu biofiltru [146] și în zona de tratare a nămolului [92, 146].

Particulele biologice aeropurtate pot afecta sănatatea lucrătorilor de la apele uzate [142, 147-150] și a locuitorilor din împrejurimi [142, 148, 150]. Endotoxina este incriminată pentru rolul său proinflamator. Studiul făcut în India în 2011, arată că 49% și 27% din probe depășesc limita de expunere pentru endotoxină și bacterii în aer la locul de muncă [148].

Într-un studiu realizat în Olanda la 43 de stații de epurare, nivelele de expunere la endotoxină au fost moderate spre mici, expunerea variind mai mult de la o zi la alta decât între lucrători. Determinările au scos în evidență valori crescute în cazul fungilor și a bacteriilor gram-pozitive, mai puțin în cazul celor gram-negative [151]. Același rezultat a fost obținut și de Zakland și echipa, depășiri ale limitei admise s-au înregistrat doar în cazul lui Enterococcus faecalis (Enterococcus spp.) și Aspergillus fumigates [152].

Creșterea tranzitorie a permeabilitații barierei alveolo-capilareprin prezența bacteriilor la cei expuși la aerosoli contaminați, duce la scăderea concentrației serice de proteină clară celuleră și de proteină D a surfactantului [153].

Diferite studii făcute la stațiile de epurare au evaluat compoziția bioaerosolilor de la diferite locuri de muncă. În urma determinărilor au fost identificați Coliformi totali, Coliformi fecali (CF), Salmonella, Aeromonas hydrophila, Serratia marcescens [149, 154], Citrobacter, Klebsiella [146, 154], Pseudomonas spp. [146, 149, 155, 156], Acinetobacter calcoaceticus, Enterobacter cloacae, [146, 149, 154-156], Escherichia coli [154, 157], Shigella spp., Legionella spp. [149], streptococi fecali, Coliphagi, Providencia, Pasteurella, Proteus [154], Stenotrophomonas maltophilia [155], Clostridium perfringens, Staphylococcus aureus, Enterococcus spp. [157]. În altă lucrare nu au fost găsite Salmonella spp., Yersinia enterocolitica și Legionella spp. [157].

Valori crescute ale microflorei au fost găsite între octombrie-martie, când au fost temperaturi scăzute și umiditate crescută [149]. Alte studii au găsit valori crescute în timpul verii față de iarnă pentru bacteriile mezofilice, Enterococcus [92, 150], Pseudomonas spp. și Enterobacteriaceae[150]. Un studiu făcut în Statele Unite a găsit valori crescute ale densității microorganismelor din aerosoli, mai mari noaptea decât în timpul zilei, determinările fiind făcute vara și toamna [154].

În ciuda tratării apelor uzate municipale, acestea rămân rezervor al microorganismelor rezistente la antibiotice, constituind un risc pentru sănătatea publică [158, 159], putând constitui un poluant secundar al apelor potabile [160]. Totodată, stațiile de epurare sunt un mediu prielnic pentru proliferarea bacteriilor rezistente la antibiotice [159, 161].

Deversarea accidentală a apelor uzate de la stațiile de epurare în râuri și lacuri cu ingerarea accidentală a apei poluate, poate constitui o problemă majoră de sănătate publică [159, 162].

În efluentul secundar al unei stații de epurare din China s-au găsit bacterii rezistente la Penicilină, Ampicilină, Cefalotin, Cloramfenicol, Tetraciclină și Rimfampicină în proporție de 63%, 47%, 55%, 69%, 2,6% și 11% [160].

Populațiile de CF și enterococi fecali (ENT) ce au provenit de la diferite stații de tratare a apei din Spania studiate de Vilanova și colaboratorii, nu au diferit în funcție de mostrele de ape uzate. Rezistența acestora la Vancomicină și Eritromicină a persistat în urma procesului de tratare și nu a fost influențată de fluxul apelor uzate, de originea materiilor fecale sau de mărimea populației de la care provin. Reutilizarea apelor uzate tratate ar trebui gândită având în vedere capacitatea bacteriilor de a dezvolta tulpini rezistente ce supraviețuiesc în urma tratării apelor uzate [163].

În studiul făcut în Spania la mai multe stații de epurare din zone geografice diferite, cercetătorii nu au găsit diferențe semnificative statistic în ceea ce privește eliminarea CF, ENT sau clostridii sulf-reducătoare (CSR) și a bacteriofagilor prin procese bazate pe îndepărtare și dezinfectare ușoară. În schimb, prin procesele care au inclus inactivare puternică microbiană au redus considerabil microorganismele, cea mai mare reducere fiind înregistrată în cazul CF iar cea mai scăzută pentru bacteriofagi [164]. Bacteriofagi, colifagi somatici și CSR pot oferi informații suplimentare cu privire la gradul eliminării microbiene în urma tratării apelor uzate, atât pentru țările industrializate, cât și pentru cele în curs de dezvoltare, determinarea lor fiind rapidă și necesitând costuri reduse [164, 165].

Alt studiu făcut mai recent tot în Spania, cu privire la eficiența tratării apelor uzate, a urmărit ca și indicatori bacterii (coliformi totali, CF, Escherichia coli (E.Coli), ENT și CSR), viruși (enterovirusuri, colifagi somatici, colifagi Fspecifici și fagi care infectează Bacteroides fragilis și Bacteroides thetaiotaomicron) și ouă de helminți. Sistemul de tip lagună este mai puțin eficient în îndepartarea fagilor și a virusurilor comparativ cu bacteriile, cu excepția colifagilor F-specifici. Prin tratare cu radiații ultraviolete, CF au fost cei mai sensibili. În urma tratării apelor uzate prin cele 2 metode, fagii Bacteroides s-au dovedit a fi cei mai rezistenți, pe când ouăle de helminți au fost îndepartate complet [166].

Studiind încărcătura bacteriană din familia Enterobacteriaceae, cercetătorii polonezi au arătat că cea mai mare încărcătură bacteriană a fost prelevată din efluentul final al stației de epurare, în comparație cu canalizarea brută și rezervoarele de aerisire. Bacteriile găsite au fost de clasa 1 și 2, cu tulpini rezistente la cel puțin trei agenți antimicrobieni neînrudiți [167].

În cazul provenienței E.Coli din spitale, este necesară o dezinfecție prealabilă a apelor uzate spitalicești înainte de a ajunge în sistemul de ape uzate pentru a minimaliza răspândirea bacteriilor multi-rezistente la antibiotice în mediul înconjurător [144]. Același lucru este necesar și pentru Fusarium solani gasit în apele uzate din California [168].

Conform unui studiu din Statele Unite din 2012, Staphylococcus aureus meticilino-rezistent constituie o problemă de sănătate publică pentru lucrătorii din stațiile de epurare și pentru cei expuși la apele uzate recuperate, obținute în urma tratării apelor uzate ce îl conțin [169].

În urma analizei fizico-chimice și bacteriologice pentru Listeria a apelor uzate tratate într-o stație de epurare din Africa de Sud, acestea nu au respectat standardele recomandate pentru turbiditate, oxigenul dizolvat, consumul chimic de oxigen, nitriți, fosfați și densitatea Listeriei; în timp ce pHul, temperatura, particulele solide totale dizolvate și conținutul de nitrați au fost conforme cu limitele de calitate după tratare [170].

Alt microorganism ce constituie un pericol pentru sănătatea lucrătorilor de la apele uzate și din stațiile de epurare este Campylobacter termotolerant [171].

Infecția cu Legionella pneumophila (L. pneumophila) produce manifestările clinice nespecifice, fiind încriminată de legioneloză, o boala multisistemică care implică și pneumonie severă atipică [172-175], febra Pontiac și boală febrilă autolimitată [173]. Mai multe surse bibliografice menționează o creștere a incidenței legionelozei în ultimii ani [172, 176]. Legioneloza este o afecțiune gravă, diagnosticul clinic și microbiologic se pune cu dificultate, fiind necesară o echipă multidisciplinară. Din acestă cauză, se presupune că numărul de cazuri noi raportate este semnificativ mai mic [176]. Foarte important este diagnosticul clinic precoce și inițierea promptă a antibioterapiei adecvate pentru a ține sub control boala [175].

Legionella este prezentă în mediile acvatice, infecția având loc prin intermediul inhalării de aerosoli contaminați sau prin aspirția apei [173].

În iazurile de aerare ale unei stații de epurare din Norvegia, dar și în mostrele de aer prelevate de deasupra acestora, a fost identificată L. pneumophila. În urma închiderii stației de epurare, din cauza a 3 focare de legioneloză între 2005 și 2008, concentrația de L. pneumophila și Pseudomonas spp. a scăzut, ducând la o modificare semnificativa a populațiilor bacteriene din aceste iazuri de aerare [177]. Alt studiu retrospectiv ce a investigat același focar, a evidențiat prezenta L. pneumophila în râul Glomma în aval de ieșirea apelor uzate tratate din stația de epurare. Prin eliberarea apelor tratate din iazurile de aerare infectate, în râu, s-a creat un alt focar de diseminare al bolii [178]. Și în Finlanda au fost semnalate cazuri de legioneloză la muncitori care au lucrat în stațiile de epurare sau în apropierea acestora [179].

Coxiella burnetii se transmite la om de la animalele bolnave de febra Q prin inhalare de particule de praf sau aerosoli contaminați. Schets și colaboratorii au aratat că riscul de contaminare cu Coxiella burnetii este mic atât în cazul lucrătorilor de la canalizare care intră în contact direct cu apele uzate sau aerosolii contaminți, cât și pentru cei din vecinătate [180].

Tropheryma whipplei produce o boală inflamatorie multisistemică rară care se manifestă prin diaree cronică, scădere în greutate, ascită și artralgie. Într-un studiu desfășurat în Austria, la 46 de stații de epurare, microorganismul a fost identificat în probele de apă uzată și în scaunul persoanelor sănătoase, dar cel mai adesea în scaunul celor expuși la ape uzate [181].

1.2.2 VIRUSURILE

Lucrătorii de la apele uzate sunt expuși direct la agenții infecțioși prezenți în materia din canalizare, virusul hepatitei cel mai frecvent virus hepatitic întâlnit și care constituie unul dintre principalele pericole de la acest loc de muncă [121, 182, 183]. El se transmite pe cale fecal-orală, muncitorii putând intra în contact cu materiile fecale ce îl conțin, fiind unul dintre virusurile enterice cele mai răspândie din mediu [182, 184]. Rezistă în medii umede săptămâni și chiar luni [183]. De multe ori, lucrătorii ajung în timpul muncii în circumstanțe prin care au contact direct cu apele uzate fără să apuce să-și utilizeze echipamentul de protecție complet sau să se spele prompt [183].

Atât lucrătorii din stațiile de epurare de la întreținerea conductelor și a bazinelor,cât și cei de pe teren de la mentenanță, care instalează, repară și desfundă conductele de canalizare cu furtune de apă cu presiune înaltă, bastoane mecanice și chiar cu propriile mâini, prezintă risc crescut de infecție [183].

Hepatita A este o boală cu un impact semnificativ asupra sănătății, mai ales în țările în curs de dezvoltare. Îmbunătățirea serviciilor de tratare a apelor uzate poate preveni diseminarea virusului hepatitei A în mediu și să minimalizeze riscul de infecție [185]. Endemicitatea infecției virale cu virusul hepatitei A (VHA) este controversată, unele studii susținând că virusul este persistent chiar și după tratarea apelor uzate cu diseminarea lui în mediul înconjurător [184, 186, 187], altele susțin că virusul este eliminat [185].

Într-un studiu din 2007, făcut la o stație de epurare din Rio de Janeiro, Brazilia, pe parcursul unui an, s-au colectat 50 de probe (25 cu ape uzate și 25 cu ape rezultate după tratarea apelor uzate). După efectuarea în timp real a PCR (polymerase chain reaction), s-a identificat virusul în 46 de probe (92%), din care 24 conțineau ape uzate tratate. Infecția cu VHA poate fi endemică prin prezența virusului după tratarea apelor uzate [187]. Într-un alt studiu din 2012 făcut tot la Rio de Janeiro, la cea mai mare stație de epurare, s-au colectat 48 de probe din apa din canalizare, din care 24 de probe cu ape uzate netratate și 24 de probe cu ape uzate tratate. În urma efectuării în timp real a PCR, 14 probe de ape uzate au fost pozitive pentru VHA. Încărcătura virală cea mai mare a fost detectată primavara și vara. VHA nu a fost identificat în probele de apă uzată tratată, ceea ce sugerează că încărcătura virală poate fi îndepartată ușor prin procesul de epurare, astfel prevenindu-se diseminarea virusului în mediul înconjurător [185].

Diferite studii arată că în funcție de regiunile geografice, în apele uzate se regăsesc genotipurile hepatitice care circulă și se întâlnesc în mediul înconjurător caracteristice regiunii respective [184-187].

Montouri și colaboratorii, într-un studiu desfășurat în Italia pe un grup de 950 de lucrători de la canalizare și 311 angajați de la administrativ, au găsit o corelație strânsă între prevalența anti-VHA (+) și vechimea în muncă (p< 0,05) în comparație cu prevalența acestora în populația generală la care a fost scăzută. Termenul de interacțiune (vârsta x vechime în muncă) a fost semnificativ statistic (p< 0,001). Aceasta a constituit baza ipotezei că muncitorii de la canalizare prezintă un risc crescut de infecție cu VHA [188]. În alt studiu desfășurat în Israel, anii de studiu și vechimea mică în muncă au fost asociate cu o probabilitate mică de a fi seropozitiv pentru VHA [189].

În studiul efectuat în Copenhaga pe 3 grupe de muncitori ai municipalității (77 muncitori de la canal, 81 grădinari și 79 de grefieri), se arată că expunerea la apele uzate metropolitane constituie un risc limitat de infecții enterice cum este hepatita A, în timp ce hepatita B nu se transmite pe această cale [190].

Într-un review cantitativ din 2001, se aratată că un risc substanțial de a dezvolta hepatita A în relația cu munca cu apele uzate este puțin probabil [189, 191-193]. Același rezultat l-a avut și studiul din Georgia din 2003, în care factorii ocupaționali care erau bănuiți că ar indica o expunere crescută la ape uzate (cum ar fi să nu aiba întotdeauna un loc unde să se spele după muncă, să nu folosească mereu mănușile sau să nu mănânce întotdeauna în spații destinate pentru aceasta) nu au putut fi asociați cu o prevalentă crescută a anti-VHA. În același studiu se arată că fumatul la muncă a fost asociat cu seropozitivarea anti-VHA, dar fară semnificație statistică [183]. Inclusiv

Comitetul Consultativ pentru Practica Imunizării din SUA susține că nu au fost raportate cazuri de transmitere VHA în rândul lucrătorilor de la apele uzate din Statele Unite [194, 195].

Numeroase studii arată că vaccinarea lucrătorilor de la canal și din stațiile de epurare nu este necesară [183, 192, 194-197]. Într-un studiu din Kansas și Quebec s-a recurs la vaccinarea lucrătorilor doar în urma apariției bolii la muncitori, pentru a menține liniștea asupra forței de muncă, nu din motive susținute epidemiologic [196]. Un studiu de caz din Quebec susține că vaccinarea anti-VHA este importantă deoarece este imposibil să se evite toate contactele cu fluidul din canalizare și, chiar dacă incidența actuală a hepatitei A este mică, există totuși posibilitatea de a declanșa focare de hepatită prin expunere sporadică [198]. Alte studii susțin că angajaților care au un risc crescut de a fi frecvent expuși la ape uzate, ar trebui să li se asigure imunizarea [182, 193, 199-202].

Vaidya și colaboratorii au cercetat prevalența generală a hepatitei A, hepatitei E și a virusului TT la o stație de epurare din Pune, India. Aceasta a fost (21/86, HVA), 10,98% (9/82, VHE) și 12,7% (8/63, VTT). Semnificativă statistic (p<0,01) este creșterea pozitivării ARN-ului VHA în timpul lunilor de vară. Ca și în studiile din Brazilia, în apele uzate tratate, nivelul de VHA a fost redus, dar cel al VHE și VTT nu au fost reduse semnificativ [186].

Un alt studiu din 2010, care evaluează prevalența VHA și a VHE în populația din estul Spaniei prin analiza virusurilor excretate în apele uzate, arată că pentru VHA valorile au scăzut de la 57,4% la 3,1% în 5-10 ani; VHE sa găsit într-un procent de 30% în apele uzate urbane, în lipsa surselor de contaminare din agricultură. Scăderea VHA în apele uzate se datorează îmbunătățirilor aduse măsurilor de profilaxie, inclusiv vaccinării; aceleași măsuri nu au avut un efect asemănător în ceea ce privește VHE, datorându-se probabil rezervorului de infecție animal care acționează ca o sursă externă de infecție [203].

Hepatita E ca și hepatita A, este o problemă majoră de sănatate publică pentru țările în curs de dezvoltare și se transmite prin contaminarea apei cu materii fecale ce conțin virusul hepatitei E [184, 204, 205]. Focarele de hepatită E sunt asociate inevitabil cu amestecarea apelor uzate/de drenaj cu apa potabilă [204-206]. Transmiterea virusului prin intermediul apei și pe calea fecal-orală prin lipsa unei igiene adecvate este o problemă a țărilor în curs de dezvoltare [205, 207, 208]; în țările industrializate, principalele căi de transmitere sunt prin intermediul consumului de carne de porc preparată inadecvat, a sângelui și a produselor de sânge, prin transplant hepatic [207] și pe cale verticală de la mamă la copil [205, 208].

Hepatita E este greu de diagnosticat deoarece mai mult de 99% din cazurile de infecție cu VHE sunt asimptomatice și autolimitate. Există și cazuri severe cu insuficiență hepatică acută [207]. În țările dezvoltate, infecția acută cu VHE se întâlnește la persoanele cu ficat afectat de alcool [209], iar infecția cronică cu VHE este prezentă la persoanele cu imunodepresie (pacienți HIV pozitivi), la receptorii de organe transplantate care nu urmează tratament antiviral și la cei cu afecțiuni hematologice maligne [209, 210]. Deși în majoritatea cazurilor este asimptomatică [206, 207, 210], icterul, fatigabilitatea, durerea sunt simptome întâlnite la persoanele cu hepatită E [210].

Într-un studiu efectuat în India în 2003, Valdya și colaboratorii, arată că pozitivitatea IgG anti-VHE în testele enzimatice a fost semnificativ mai mare (p <0,01) între membrii personalului de la canalizare (83/147, 56,5%), comparativ cu martorii (19%). O creștere semnificativă a pozitivității anti-VHE (p <0,05) a fost înregistrată la lucrătorii de la canalizare cu o vechime în muncă > 5 ani. Pentru evitarea contaminării, foarte importantă ar fi utilizarea echipamentului individual de protecție și respectarea măsurilor igienico-sanitare [204].

Prevenția prin vaccinare a grupurilor de risc poate fi o posibilitate în lupta împotriva infecției cu VHE [211-213], dar eficacitatea lui este nesigură și există efecte adverse la cei cu hepatopatii cronice și la femeile gravide, fiind necesare investigații [209]. Nu există ghiduri sistematice de prevenție pentru infecția cu VHE [210].

Într-un studiu din Egipt, au fost testate apa uzatăde la 4 stații de epurare și serul lucrătorilor, pentru VHE. În apele uzate înainte și după tratare nu s-a identificat prezența virusului. În serul a 205 de muncitori s-au pozitivat IgG-VHE, cel mai înalt nivel fiind la grupa de vârstă cuprinsă între 20-40 de ani (50,9%-50,4%) [214]. Același autor studiază prevalența virusurilor hepatitice B,C și E și relația dintre virusurile predominante cu infecția schistosomială la lucrătorii stațiilor de epurare. Cea mai mare infecție unică a fost cea cu VHE și Schistosoma, pe când infecția combinată cea mai ridicată a fost cu VHE+VHC în comparație cu cea dintre VHC+VHB care a fost scăzută [215]. Într-o prezentare de caz a două cazuri de hepatita C la lucrătorii de la canalizare, în urma unui review din literatură, Brautbar și Navizadeh arată că apele uzate contaminate pot fi vectori pentru focare de hepatită C, constituind un risc profesional [216].

Infecția cu virusul hepatitei B este o problemă majoră de sănătate în numeroase țări, în ciuda progreselor actuale făcute în ceea ce privește vaccinarea și terapia antivirală, prin faptul că numeroase persoane nu sunt conștiente de prezența bolii. Ei pot infecta familia sau alte persoane [217]. Infecția cu VHB poate duce la hepatită cronică, ciroză hepatică, cancer hepatic și moarte [217, 218]. Virusul hepatitei B (VHB) este în principal un risc biologic major pentru personalul medical, dar un risc crescut au și alte grupuri profesionale din care fac parte și lucrătorii de la canalizare [219, 220]. Morbiditatea și mortalitatea persoanelor infectate cu VHB, a famililor acestora și a altor persoane cu care au venit în contact rămân ridicate, frecvent persoanele infectate cu acest virus nu sunt conștiente că îl poartă. O cauză este lipsa de conștientizare a riscului în rândul populației generale, dar și a grupurilor de mare risc. Sunt alocate fonduri insuficiente din resursele publice, fapt ce constitue bariere în fața realizării screeningului și tratamentului grupurilor cu risc crescut. O alta cauză derivă din lipsa de cunoștințe și conștientizare a medicilor și a personalului medical. Se fac puține eforturi pentru implementarea de ghiduri, fapt care conduce la screening insuficient în grupele de risc și inclusiv în populația migrantă. Subiecții infectați cu VHB își ignoră infecția, fapt ce afectează ulterior membri de familie și alte persoane [217].

Un studiu transversal din Grecia asupra lucrătorilor de la apele uzate, în urma efectuării testelor pentru hepatita B, a scos la iveală o prevalență globală a VHB de 43,9%, iar 6,6% dintre angajați erau purtători de Ag HBs. Prevalența infecției a fost semnificativ asociată cu expunerea la ape uzate (p <0,001), cu vârsta (p <0,001) și cu nivelul de educație (p <0,001). Cu toate acestea, analiza de regresie logistică a confirmat că doar expunerea la canalizare a fost independent asociată cu pozitivarea infecției cu VHB (p <0,001). Tot studiul recomandă vaccinarea împotriva hepatitei B la această categorie de lucrători [220]. Un studiu mai recent, din 2004 al aceluiași autor, efectuat la o stație de epurare din Grecia, confirmă că expunerea la ape uzate (OR: 5,81; 95% CI: 2,07-16,29) și vârsta peste 40 de ani (OR: 4,49; 95% CI: 1,51-13,33) sunt semnificative statistic în expunerea cu VHB. Același studiu investighează și Ac anti-VHA ca markeri ai infecției virale prezenți la acești lucrători. Semnificative statistic au fost nivelul scăzut de educație și vârsta înaintată (p < 0,001). Ca și în studiul precedent, autorii recomandă vaccinarea personalului tânăr expus la ape uzate [201].

Alt studiu făcut de Grabow și colaboratorii, arată absența Ag HBs în apele uzate sau în mâlul activat, acestea jucând un rol neglijabil în răspândirea hepatitei B [221]. Un studiu din Copenhaga susține același lucru, respectiv că VHB aparent nu se transmite prin intermediul apelor uzate [190].

Toother și colaboratorii, într-un review din 2005, au găsit o singură lucrare care a studiat prevalența anticorpilor Anti-VHA și Anti HBs, comparând lucrătorii expuși la ape uzate cu lucrătorii de la deșeurile solide și cu personalul de la birou, nu s-au găsit diferențe între aceste grupe de lucrători. Lucrătorii pot fi expuși teoretic riscului profesional de infecție, dar riscul trebuie documentat [222].

În review-ul din 2011 al lui Aspinall și a colaboratorilor cu privire la prevenția, diagnosticul și tratamentul hepatitei B, se recomandă vaccinarea și postvaccinarea după testarea răspunsului în cazul persoanelor expuse riscului profesional de infecție cu VHB. În aceeași lucrare se recomandă și vaccinarea profilactică postexpunere cu vaccin anti-VHB sau asocierea vaccinului antiVHB cu imunizarea pasivă cu imunoglobulina VHB. Aceasta din urmă s-a dovedit a fi foarte eficientă dacă a fost începută cât mai curând posibil după expunerea la sânge sau secreții infectate prin rănirea cu obiecte ascuțite [218].

Numeroși agenți virali cum sunt VHA, rotavirusuri, norovirusuri, adenovirusuri și enterovirusuri care produc gastroenterite și hepatite sunt prezenți în număr mare datorită ineficienței tehnologiilor convenționale în ceea ce privește eliminarea sau reducerea încărcăturii virale a apelor uzate sau a apelor potabile [223, 224]. Lucrătorii care intră în contact cu aceste ape sunt expuși la riscuri pentru sănătate [225].

Un studiu făcut la stațiile de epurare din Egipt folosind metoda ELISA a evidențiat că cea mai mare prevalență a fost detectată pentru virusurile West Nile, urmată de Sandfly Naples și de Rift Valley fever [226].

În 2012 în China a fost făcut un studiu asupra bolilor cu transmitere fecal-orală datorate uniu grup de virusuri enterice (Enterovirus, Coxsackievirusul A10 și Coxsackievirusul A16) care au o endemicitate mare în Estul Asiei. Prin analiza RT-PCR, 86% din probele de apă uzată primară (domestică) și 29% din probele de apă uzată din efluentul secundar înainte de dezinfectare din stația de epurare au fost pozitive pentru virusurile enterice cu transmitere fecal-orală. Coxsackievirusul A10 a fost principalul patogen întâlnit [227].

Studiul făcut de Momou a obținut 65,15% de probe pozitive pentru virusuri la stațiile de epurare, din care 81,39% au fost enterovirusuri și 19,04% tulpini non-enterovirale [225]. Alt studiu susține prezența virusurilor enterice în cantitate redusă în emisiile din aerul stațiilor de epurare [154].

1.2.3 PARAZIȚII

Paraziții și ouăle lor se regăsesc în apele uzate brute, în cele tratate și în mâlul rezultat [228], constituind un posibil focar de infecție pentru lucrătorii de la apele uzate și o problemă de sănătate publică prin răspândirea lor în mediu.

Ortiz și colaboratorii susțin că nu este posibilă eliminarea helminților prin tratarea apelor uzate, deoarece în urma tratării ramân ouă de helminți în procent de 90%, din care în 70% din cazuri ouăle sunt viabile. Datorită acestui lucru, autorii susțin că folosira apei rezultate în urma tratării pentru irigații, iar a mâlului pentru fertilizarea câmpurilor, constituie un pericol pentru sănătatea publică [228]. Altă lucrare precizează că aceștia au fost găsiți în concentrații foarte reduse chiar și în mâlul primar [165]. O lucrare făcută în Spania infirmă cele de mai sus, susținând că helminții sunt îndepărtați complet prin procesul de tratare al apelor uzate [166].

În studiul făcut de Shwartzbrod și Banas la 20 de stații de epurare din Franța, 78,6% din probele de mâl au fost contaminate de ouă de helminți din clasa cestodelor (6,1%) și nematodelor (93,9%), din care un procent crescut erau viabile. Dintre nematode, prevalența cea mai mare au avut-o ouăle de Toxocara (77,4%), Capillaria (13,2%), Trichuris (8,1%) și Ascaris (1,3%) [229].

Leptospiroza este o boala profesională cere afecteaza lucrătorii ce vin în contact cu animalele infectate cu Leptospira sau cu urina acestora, lucrătorii de la apele uzate constituind un grup de risc [64, 193, 230]. În India, în urma determinărilor făcute la 5 stații de epurare, prevalenta Leptospirei a fost de 16,6%. Serotipurile întâlnite au fost L. autumnalis (38,4%), L. pyrogenes (23,0%), L. canicola (15,3%) și L. pomona (15,3%) [230].

Conform review-ului lui Kothavade, transmiterea pe calea apei a oocistelor paraziților, precum Cryptosporidium și Giardia constituie o problemă de sănatate publică. Cryptosporidium este rezistent la condițiile de mediu și la clorinare fiind necesară tratarea suplimentară a apei cu radiații UV pentru inactivare [143] fiind prezent în mostrele de mâl tratat [165] și în apele uzate tratate [231]. Și alte studii prezintă riscul pentru sănatate al celor două [146, 224, 232, 233] dar și pentru Entamoeba histolytica [64]. Studiul făcut în Grermania arată predominanța oocistelor de Cryptosporidium parvum cu precădere toamna și iarna [231]. Cheng și colaboratorii au arătat că Giardia duodenalis este cel mai bun indicator al Cryptosporidium pentru sănătate în comunitate [233].

Într-un studiu desfășurat în Mexic pe diferite grupuri de muncitori posibil expuși la apă, gunoi și sol infectat cuToxoplasma gondi, IgG pentru aceasta au fost crescute la 6,6% din instalatori, la 8,4% din muncitorii în construcții și la 6% din grădinari. IgM au fost găsite doar pentru 1,5% dintre constructori și 2,4% dintre grădinari [234].

Conform cercetătorilor suedezi, expunerea profesională a lucrătorilor de la ape uzate la musculițele din clasa Chironomidae poate cauza sensibilizarea de tip alergic cu prezența anticorpilor imunoglobuline E (IgE) specifici în circulație [235].

1.2.4 FUNGII

Fungii pot determina fenomene infecțioase și alergice profesionale la lucrătorii expuși la ape uzate [236].Studiul făcut la 4 stații de epurare de Cyprowski și colaboratorii au evidențiat că nămolul este principala sursă de fungi în aerul de la locurile de muncă din stațiile de epurare (40%), cea mai mică cantitate rezultând în urma proceselor de tratare biologică a apelor uzate (25%). Cercetătorii au izolat 65 de tulpini de fungi, Aspergillus a fost genul predominant găsit, depășind de 4,5 ori valorile de bază, întâlnindu-se în toate etapele de epurare a apelor uzate. Alte genuri identificate au fost Trichophyton, Mucor, Penicillium și Alternaria [236].

Studiul făcut de Fakhrul și colaboratorii, a identificat 70 de tulpini de fungi din care 41% în mâl și 39% în apele uzate. Genurile identificate Penicillium, Aspergillus, Trichoderma apar și în lucrările altor autori [237, 238], Spicaria și Hyaloflorae [237]. Alte studii au identificat Geotrichum candidum, Penicillium spp., Cladosporium lignicola, Alternaria alternata [155], Basidiomycete și Miscellaneous [238]. Actinomycetes thermophilic a fost identificat de un alt studiu [155].În probele prelevate de la 11 stații de epurare din Suedia, valorile fungilor prezenți au fost semnificativ mai mari vara comparativ cu iarna [156].

2 PARTEA SPECIALĂ

2.1 MATERIAL ȘI METODĂ

Am realizat în Aquatim un studiu privind mediul de muncă și identificarea factorilor de risc profesional și cercetarea dinamicii unor indici de morbiditate (indicele de frecvență, indicele de gravitate și indicele durată medie) în perioada 2001-2013; studiul morbidității cu incapacitate temporară de muncă în perioada 2011-2013; un studiu clinic descriptiv al stării de sănătate a personalului cu analiza patologiei personalului din întreprindere, prevalența bolilor cronice, pe baza examinării lucrătorilor și a dosarelor medicale de la serviciul medical de la locul de muncă.

2.1.1 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE PRIVIND LUCRĂTORII DE LA S.C. AQUATIM S.A.

A fost luat în studiu întregul personal al Societății Comerciale AQUATIM S.A. Lotul cuprinde 941 de lucrători. Vârsta medie a angajaților Aquatim este de 46,4±9,7 ani.

Bărbații reprezintă peste 77,4% din personal și sunt prezenți în toate sectoarele de activitate. Vârsta medie a acestora a fost 46,80±9,77 ani, iar vechimea medie în muncă a fost de 27,97±10,39 ani.

Femeile, în proporție de 22,6% au vârsta medie de 44,98±9,70 ani și vechimea medie în muncă de 23,80±10,42 ani.

Personalul a fost împărțit în trei loturi, pe baza expunerii la riscuri profesionale:

Lotul TESA cuprinde 294 persoane cu muncă de birou, activitate fizică ușoară, sedentară. Vârsta medie a lotului TESA 45,67±9,71 ani și vechimea medie în muncă 25±10,49 ani.

Lotul A cuprinde 433 de persoane, cu activitate nemijlocită în producție (stațiile de apă potabilă, mentenanță rețele apă). Expunerea profesională implică muncă în schimburi alternante și/sau într-un singur schimb, contact cu apa potabilă, deplasări pe teren pentru o parte a personalului, expunere la intemperii, risc biologic mic. Vârsta medie a personalului lotului A este de 47,40±9,82 ani, și vechimea medie în muncă este de 28,58±10,56 ani.

Lotul B este constituit din 214 lucrători cu expunere crescută la riscuri biologice, intemperii naturale, încadrați în stația de epurare, laborator control calitate apă și muncitorii de la mentenanță canal. Lotul are vârsta medie de 45,33±8,73 ani și vechimea medie în muncă de 26,64±9,43 ani.

Loturile au fost echilibrate atât ca vârstă, cât și ca vechime în muncă.

Studii superioare au 317 lucrători (33,68%). Ponderea bărbaților cu studii superioare din lotul total este de 21,84%, iar cea a femeilor este de 74,17%. Lotul TESA reprezintă 58,99%, lotul A 25,86%, iar lotul B 15,14% din totalul personalului cu studii universitare.

Pe loturi de risc, studii universitare au 63,61% din angajații lotului TESA. Au studii superioare 18,94% din lucrătorii lotului A și 22,43% dintre lucrătorii lotului B.

2.1.2 METODE DE CUNOAȘTERE A MEDIULUI DE MUNCĂ

În SC Aquatim SA s-a studiat procesul tehnologic și condițiile de lucru, prin metoda observației și analiza documentelor specifice obținute de la serviciile de resort și secțiile/direcțiile societății.

S-au utilizat datele privind mediul de muncă de la întreprindere, serviciul SSM din perioada 2001-2013.

2.1.2.1 DETERMINAREA POLUĂRII AERULUI

Determinările în vederea evaluării riscurilor profesionale au fost efectuate de către Institutului de Sănătate Publică (I.S.P.) Timișoara, laboratorul de medicina muncii și toxicologie industrială și de către Direcția de Sănătate Publică Timiș. Au fost realizate măsurători de praf, total și respirabil, ce au fost efectuate gravimetric, pe filtre analitice AFA-VP-10, de perclorvinil, în conformitate cu metodologia Ministerului Sănătății, la posturi diferite de muncă ("zone de expunere"): laboratoare, sudură, ateliere, inclusiv în aer liber.

Au fost investigate noxele chimice prezente în atmosfera locurilor de muncă:; clor, hidrogen sulfurat, amoniac, monoxid de carbon,cloroform, metan.

2.1.2.2 DETERMINAREA MICROCLIMATULUI

Analiza detaliată a influenței mediului asupra stresului termic necesită cunoașterea următoarelor patru mărimi principale: temperatura aerului, temperatura medie de radiație, viteza aerului, umiditatea absolută [239]. Măsurătorile au fost realizate cu ajutorul monitorului de stres termic Microtherm Casella, iar clasa de metabolism s-a determinat în funcție de tipul de activitate desfășurată.A fost aplicată măsurarea/calcularea indicelui WBGT

(Wet Bulb Globe Temperature), metoda recomandată de SR EN 27243/1996.Indicele WBGT combină măsurarea a două mărimi derivate, temperatura umedă naturală (tnw) și temperatura de globtermometru (tg) și în anumite situații, măsurarea unei mărimi principale, temperatura aerului (ta), temperatura uscată.Specificații de măsurare: când anumite mărimi nu au valoare constantă în spațiul care înconjoară muncitorul, WBGT se determină în trei puncte ce corespund înălțimii la care se află capul, abdomenul și gleznele în raport cu solul. În cazul în care muncitorul este în ortostatism, măsurările se realizează la 0,1m; 1,1m si 1,7m de la sol; atunci când muncitorul este așezat la 0,1m; 0,6m si 1,1m de la sol. Măsurările care servesc la determinarea indicilor se efectuează simultan.

În cazul în care analizele anterioare ale sresului termic la posturile de muncăstudiate sau la posturi de muncă de tip asemănător au arătat că ambianța este sensibil omogenă (heterogenitate ≤ 5%), se realizează o singură determinare a indicelui WBGT la nivelul abdomenului. Pentru o determinare rapidă a indicelui WBGT, se realizează o singură măsurare efectuată la înălțimea la care stresul termic este maxim. Utilizarea acestei proceduri conduce la o supraestimare a stresului termic, ceea ce mărește gradul de securitate [239].

2.1.2.3 DETERMINAREA ZGOMOTULUI

Determinări de zgomot s-au efectuat cu un sonometru Brüel-Kjaer tip 2209, cu microfon condensator tip 4166, etalonat cu pistonofonul din trusă, protejat cu un ecran anti-vânt la începutul perioadei investigate, apoi cu un sonometru integrator. S-a obiectivizat presiunea acustică prin circuitul de ponderare A. Evaluarea nivelului acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru se face conform STAS 11336/1-80. Pentru locurile de muncă investigatedin producție, limita maximă admisă a zgomotului este de 87 dB(A) [240], iar pentru birouri, dispecerate, laboratoare este de 60 sB(A) conform [241].

2.1.2.4 DETERMINAREA ILUMINATULUI

Determinarea și evaluarea iluminatului în raport cu sarcina de muncă a fost realizat cu un luxmetru SPER SCIENTIFIC L 404054 tip 840022 și a fost interpretat conform standardelor în vigoare [271, 272, 273]. Ele au constat din apreciere generală a condițiilor de iluminat, determinarea caracteristicilor iluminatului la posturile de muncă: cantitative-măsurarea cu luxmetrul obiectiv a iluminării suprafeței de lucru, calitative-evaluarea uniformității iluminării în încăperi și la postul de muncă, prin calculul factorului de uniformitate (FU), caracteristica fondului în cazul activității la monitor, ce se determină prin calculul coeficientului de reflexie (CR) și estimarea prezenței fenomenelor de strălucire.

Conform standardului SR 6646-1:1997 “Iluminatul artificial. Condiții tehnice pentru iluminatul interior și din incintele ansamblurilor de clădiri" alegerea sistemelor de iluminat se face ținându-se seama de exigențele vizuale și tehnico-economice, având în vedere: destinația încăperii (spațiului); distribuția locurilor de muncă; condiții de calitate a iluminatului; categoriile de lucrări vizuale; consumul de energie, cheltuieli de investiție și întreținere; condițiile specifice de calitate a iluminatului; cerințele beneficiarului/ investitorului.

Prin condiții de iluminat pentru spațiile de lucru se înțeleg valorile care se dau diverșilor parametri cu care se caracterizează ambianța luminoasă asigurată de o instalație de iluminat. Instalațiile de iluminat general sau local nu pot să asigure o iluminare constantă pe suprafața de lucru sau pe planul general. Pentru a nu perturba procesul vederii, variația iluminării trebuie să se mențină în anumite limite. Uniformitatea iluminării se exprimă prin factorii de uniformitate Emin/Emed și Emin/Emax ale căror valori limită sunt date în standardele în vigoare [242, 243, 244]. Conform acestui standard, suprafața planului general de lucru (dacă nu se fac alte precizări) se consideră la înălțimea de 0,8-1m față de pardoseală în clădiri și la 0,3m față de sol în exteriorul acestora.

2.1.2.5 DETERMINAREA AEROMICROFLOREI

Evaluarea aeromicroflorei la secția canal, în stația de epurare și în laboratorul control unități (LCCA) a constat din determinarea încărcăturii bacteriene și fungice prin metoda sedimentării pe următoarele medii de cultură: geloză, geloză-sânge, geloză Sabouraud. Timpul de recoltare a fost de 10 minute. Determinările au vizat indicatorii uzuali folosiți la evaluarea salubrității aerului: numărul total de germeni mezofili/m3 de aer, numărul total de streptococi cu și fără hemoliză/m3 de aer, numărul de stafilococi/m3 de aer și identificarea prezenței germenilor coliformi. Încărcătura fungică a fost evaluată cantitativ: număr total de fung/cm2, respectiv număr total de fungi/m3, și calitativ, urmărindu-se izolarea speciilor de fungi. Pentru calculul numărului total de germeni mezofili, ca și pentru calcularea numărului de streptococi și stafilococi din aer s-a folosit formula Omelianski:

Nr. total de germeni / mc = N x 10.000 / S x K, unde:

N = numărul de colonii pe placa Petri

S = suprafața cutiei Petri în cm2

(pentru un diametru de 9 cm, S = 3.14 x R2 = 63.5 cm2)

K = coeficientul(factorul) timpului de expunere, (5 min=1; 10 min=2;

15 min=3)

2.1.2.6 DETERMINAREA POLUĂRII AERULUI ATMOSFERIC

Aprecierea poluării atmosferice în orașul Timișoara prin metode proprii de investigare ale igienei ambientale a cuprins cercetarea rezultatelor determinărilor în puncte fixe de pulberi sedimentabile, bioxid de sulf, nichel, crom, cadmiu, plumb. Datele au fost preluate de pe site-ul Rețelei Naționale de Monitorizare a Aerului [245].

2.1.3 EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A PERSONALULUI

Evaluarea stării de sănătate a personalului muncitor din S.C. Aquatim S.A. a cuprins mai multe etape/studii:

Culegerea de date de personal vizând numărul scriptic mediu de muncitori pe întreprindere / secții, fluctuațiile de personal, structura acestuia pe profesiuni,pe secții/direcții. Datele au fost obținute de la biroul personal al întreprinderii.

Studiul evoluției morbidității pe societate în perioada 2001-2013, pe baza următorilor indici de morbiditate: indice de gravitate, indice de frecvență, indice de durată medie.

Cunoașterea și analiza incidenței îmbolnăvirilor cronice și/sau acute cu ITM (incapacitate temporară de muncă) din evidența serviciului medical de medicina muncii și a biroului salarizare-personal pe o durată de 3 ani, respectiv 2011-2013.

Realizarea unui studiu clinic descriptiv complex, realizat prin anamnenză riguroasă și detaliată, examinări clinice și investigații paraclinice și de laborator. Studiul a cuprins întregul personalul, în perioada 2011-2013. Numărul celor investigați a fost de 941. Determinări de laborator clinic au fost realizate unui număr de 101 persoane, selectate din grupul cu risc biologic mare și martor neexpus.

Pe durata celor trei ani s-au înregistrat pensionări, decese, transferuri în alte unități, dar și angajări, atât în Timișoara cât și la sucursale. Nu au fost luați în studiu subiecți având sub un an vechime profesională.

2.1.3.1 EXAMENUL CLINIC

Am efectuat anamneza profesională și neprofesională, examenul clinic general al întregului personal Aquatim.

Determinarea valorilor tensionale și a frecvenței cardiace s-a efectuat folosind un sfigmomanometru tip Tycos, calibrat și verificat anual și stetoscop marca Littmann. Măsurarea valorilor tensionale, sistolică și diastolică, a fost efectuată cu pacientul șezînd, manșonul tensiometrului fiind plasat pe brațul stâng, primele două măsurători fiind la diferență de 3 minute, iar cea de-a treia măsurare fiind efectuată la 10 minute față de a doua. Valoarea înregistrată este media aritmetică a celor trei măsurători. Măsurarea frecvenței cardiace a fost efectuată înainte de prima și după ultima măsurare a tensiunii arteriale, cu pacientul în poziție șezând, numărarea bătăilor cordului fiind făcută pe o durată de 30 secunde și înmulțind cu 2; s-a notat ca valoare valabilă, media aritmetică a celor două măsurători.

În vederea unei cât mai obiective aprecieri a stării de nutriție, s-a calculat indicele de masă corporală, ca raport dintre greutate (măsurată în kilograme) și pătratul înălțimii (măsurată în metri): IMC= G / Î2.

2.1.3.2 PROBELE FUNCȚIONALE RESPIRATORII

Probele funcționale ventilatorii au fost efectuate dimineața sau/șiînainte de intrarea în schimb, cu ajutorul unui spirometru MIR, Spirobank G. Testele ventilometrice s-au efectuat în condiții standard, utilizând clemă nazală; în condiții de repaus psihic și fizic; dimineața pe nemâncate; fără fumat în ultima oră înainte de determinare; fără medicație prealabilă – minimum 12 ore – ce poate influența testele: excitante/depresive ale centrilor respiratori, bronhoconstrictoare/dilatatoare; instruire anterioară a subiectului pentru executarea probei; s-au efectuat 3 înregistrări succesive, luându-se în considerare performanța cea mai bună; determinările sunt considerate a fi realizate corect dacă la cele 3 determinări succesive se obțin valori apropiate (test reproductibil pentru diferențe de până la 5%); în caz de efectuare incorectă, proba a fost reluată după un repaus; în caz de nou eșec sau dacă pacientul a prezentat o afecțiune respiratorie intercurentă ce poate influența rezultatul, testarea s-a reprogramat. Au existat situații în care subiecții nu au cooperat sau – cu tot efortul – nu au putut fi instruiți, rezultatele fiind necorespunzătoare; în aceste situații s-a renunțat la determinare. Am renunțat la graficele ce nu au îndeplinit criteriile de validitate [248].

Au fost investigați următorii parametri: volum expirator maxim pe secundă (FEV1), capacitatea vitală (IVC), indice de permeabilitate bronșică (FEV1/IVC), capacitate vitală forțată (FEVC), debit expirator maxim de vârf (PEF), debit expirator maxim la 75% CV (MEF75%), debit expirator maxim la 50% CV MEF50%), debitul inspirator maxim la 50% CV (MIF50%), debitul expirator maxim la 25% CV (MEF25%), volumul inspirator maxim pe secundă (FIV1). Valorile calculate ale parametrilor investigați au fost comparate cu valorile teoretice de referință (valori medii CECA), funcție de sex, vârstă, talie.

2.1.3.3 ELECTROCARDIOGRAFIA

Electrocardiograma de repaus, standard (12 derivații), a fost realizată cu electrocardiograful Nikon Kohden ECG-9620, cu pacientul în clinostatism, după 5 minute de repaus în această poziție.

Interpretarea ECG a fost realizată de către medicul de medicina muncii și, în cazuri deosebite, de către specialistul cardiolog.

2.1.3.4 DETERMINAREA ACUITĂȚII AUDITIVE

Determinarea acuității auditive s-a efectuat prin testarea limitei inferioare a auzului (audiometrie tonală liminară) în conducere aeriană lafrecvențe de 250-500-100-2000-4000-6000-8000 Hz ale zgomotelor pure, transmise princăști circumaurale.Determinarea s-a efectuat în condiții de izolare fonică, după instruirea pacientului și examinarea conductului auditiv extern cu otoscop.

S-a realizat testarea auzului la fiecare ureche separat, începând cu urechea cea mai bună, la frecvența de 1000 Hz. Rezultatele au fost înscrise peaudiogramă. A fost analizat statistic auzul subiecților prin examinarea audiogramei, luând în calcul frecvențele de 4000 Hz, respectiv de 500-10002000 Hz, pentru depistarea hipoacuziei și surdității profesionale.Aparatura utilizată: Diagnostic Audiometer AD226, calibrat anual pentru a fi în conformitate cu standardele internaționale, IEC 645.

2.1.3.5 DETERMINAREA ACUITĂȚII VIZUALE

Acuitatea vizuală de aproape și departe (ochi drept, stâng și apoi pentru ambii ochi), vederea în relief-percepția în spațiu, foria, fuziunea, simțul cromatic și câmpul vizual orizontal au fost determinate la cabinetul medical sau/și pe teren.La nevoie a fost utilizat și un optotip pentru acuitatea vizuală la 5 metri și text standard pentru acuitatea vizuală de aproape. Aparatul utilizat a fost un viziotest Essilor, conform Directivei dispozitivelor medicale 93/42 CE.

2.1.3.6 EXAMENE DE LABORATOR

Explorările de laborator clinic au constat din: determinări hematologice, realizate cu metode uzuale de laborator (hematocrit, hemoglobină, număr de leucocite/mmc, formula leucocitară, reticulocite), viteza de sedimentare a hematiilor; determinări biochimice (glicemie, colesterol, aspect ser, acid uric, uree, creatinină, gama-glutamil transpeptidază, GOT, GPT); examen sumar de urină, exudat faringian și nazal, examen coproparazitologic și coprobacteriologic, AgHBS, și dozarea Helicobacter Pylori (sanguin).

Prelevarea sângelui pentru analizare s-a realizat dimineața, la locul de muncă.

Analiza rezultatelor obținute în cadrul examinării personalului întregii societăți și investigațiilor efectuate s-a realizat pe mai multe criterii de bază: vârstă, vechime în muncă, sex, tip de activitate, risc biologic.

Analiza diferențiată în funcție de variabile diferite: sex, vârstă (adult vârsta I (20-44 ani), adult vârsta a-II-a (45- 64 ani), fumat, secție, grup de risc (personal expus riscului biologic, personal cu muncă de birou, lucrători în schimburi alternante).

A fost utilizată clasificarea populației în funcție de vârsta: copil (0-14 ani), adolescent (15-19 ani), adult vârsta I (20-44 ani), adult vârsta a-II-a (45- 64 ani), vârstnic sau adult vârsta a-III-a (65- 84 ani), bătrân sau adult vârsta aIV-a (peste 85 ani) [249].

S-a realizat cercetarea unor parametri paraclinici: rezultate ale testării spirometrice, analize de laborator, electrocardiografici, audiometrici în secțiile societății în perioada 2011-2013.

Fluctuațiile de personal, acceptul colaborării muncitorilor la studiu cât și posibilitățile tehnice de realizare a acestuia au făcut ca unii parametri investigați să difere de la un lot la altul.

2.1.4 STUDIUL POPULAȚIONAL PRIVIND CAPACITATEA DE

MUNCĂ

S-a aplicat și interpretat un chestionar standardizat, versiunea lungă, Indexul capacității de muncă (ICM) ce reprezintă un chestionar utilizat în Finlanda cu succes pentru a evalua capacitatea de muncă a angajaților [246, 247]. A fost adoptat în numeroase țări din Europa, utilizându-se de obicei înaintea interviului pentru locul de muncă dorit, în cursul examinărilor medicale și pentru evaluarea necesității reabilitării precoce.

Chestionarul este format dintr-un set de 7 capitole ce au capacitatea de a întruni și cuprinde punctele cheie în evaluarea capacității de muncă (Fig.4). Cei 7 itemi care permit aprecierea indicelui capacității de muncă sunt:

Capacitatea de muncă actuală comparată cu cea maximă din timpul vieții

Capacitatea de muncă în relație cu cerințele postului de muncă

Numărul bolilor actuale diagnosticate de către medic

Estimarea pierderii capacității de muncă din cauza bolilor

Concedii medicale cu ITM în ultimul an (12 luni)

Prognosticul propriu privind capacitatea de muncă peste 2 ani

Resurse mentale.

Scorul este astfel capabil să dezvăluie propria concepție a lucrătorului despre propria sa capacitate de muncă. Din această cauză, numele pacientului reprezintă un punct obligatoriu în derularea și interpretarea chestionarului.

Datele sale sunt confidențiale, iar la nivel de test individual rezultatele sunt folosite numai pentru asistența medicală de medicina muncii, specialistul de medicina muncii putând, în cooperare cu angajatul și angajatorul, să pună la punct un program personalizat de măsuri pentru menținerea și îmbunătățirea capacității de muncă.

Cu ajutorul acestui chestionar, specialistul de medicina muncii poate depista foarte precoce lucrătorii care necesită intervenții de specialitate, iar la cei care nu necesită intervenții li se pot prelucra informații despre factorii de viață și muncă nocivi sau benefici, care pot reduce sau din contră menține și chiar crește capacitatea de muncă [246, 247].

ICM este ușor și rapid de obținut, reproductibil, rezultatele apar rapid și poate fi folosit pentru urmărirea în timp atât la nivel individual cât și de grup. Interpretarea scorui ICM:  7-27 scor scăzut

28-36 scor moderat

37-43 scor bun

44-49 scor excelent

Același chestionar, dezvoltat și îmbunătățit de Institutul Finlandez de Medicină Ocupațională, s-a dovedit a avea o mare acuratețe în aprecierea incidenței pensionării prin incapacitate de muncă la un grup de lucrători cu vârste de peste 50 ani, aproape două treimi din cei care au obținut un punctaj între 7-27 pesionându-se prematur în următorii 11 ani din cauza incapacității de muncă [246, 247].

Figura. 4. Casa capacității de muncă [246, 247]

2.1.5 PRELUCRARE STATISTICĂ MEDICALĂ AVANSATĂ

Rezultatele obținute au fost prelucrate și interpretate din punct de vedere statistic cu ajutorul pachetelor software Microsoft Excel 2010 și EpiInfo 6 și 7.1.2, al Organizației Mondiale a Sănătății, metode standard de statistică descriptivă (media, deviația standard, analiza frecvențelor). Analiza riscului a cuprins determinarea coeficientului Odds Ratio (OR-group wise odds calculation), Risc Relativ (RR), interval de confidență (CI), teste de semnificație, testul chi pătrat.

Semnificația statistică a fost considerată pentru pragul p=0,05.

Bibliografia utilizată a fost introdusă în text cu ajutorul programului EndNote X6.

2.2 REZULTATE

2.2.1 CONTRIBUȚII LA STUDIUL MEDIULUI DE MUNCĂ DE

LA S.C. AQUATIM S.A. TIMIȘOARA

2.2.1.1 SCURTĂ PREZENTARE A S.C. AQUATIM S.A. TIMIȘOARA

S.C. Aquatim S.A. a fost înființată, ca regie autonomă, în data de 1 martie 1991, preluând activitatea și responsabilitățile structurilor administrative care gestionau serviciile de apă și de canalizare din Timișoara.

Istoria apei în Timișoara începe pe la 1600, fiind consemnate sisteme de alimentare ale vechii cetăți. Sistemele moderne au apărut la începuturile secolului XX, prima stație de tratare a apei uzate de pe teritoriul României fiind pusă în funcțiune la Timișoara, în 26 octombrie 1912, iar prima uzină de apă a orașului, la 1 iunie 1914. Tot în 1914 s-a înființat Întreprinderea de apă-canal a orașului Timișoara, denumită pe scurt ACOT, prima formă de organizare a serviciilor publice din țară. Aceste realizări sunt legate de numele ingineruluiStan Vidrighin. În timp, întreprinderea a purtat diverse denumiri, ce reflectau și forma de organizare.

S.C. Aquatim S.A. este operator regional al serviciilor de alimentare cu apă și canalizare începând cu anul 2010. La sfârșitul lui 2013, serviciile S.C. Aquatim S.A acopereau municipiul Timișoara și 80 de localități din județ, respectiv 8 orașe, 29 comune și 43 sate. În prezent, activitatea din județ este coordonată de 5 sucursale: Buziaș, Deta, Făget, Jimbolia și Sânnicolau Mare [250].

Din anul 2005, S.C. Aquatim S.A a implementat un sistem de management integrat calitate-mediu-sănătate și securitate ocupațională, certificat de către Societatea Română pentru Asigurarea Calității (SRAC), în conformitate cu standardele ISO 9001, ISO 14001 și specificația OHSAS 18001.

În anul 2014 s-a realizat un amplu proiect de monitorizare dispecer a sistemului de tratare a apei pentru municipiul Timișoara.

Populația din aria de delegare este de peste 450.000 de locuitori, din care 89% beneficiază de alimentare cu apă. S.C. Aquatim S.A exploatează 217 foraje, 18 stații de tratare și peste 70 de rezervoare de înmagazinare a apei. Lungimea totală a rețelei de distribuție este de 1.492 km, cu 54.801 branșamente, din care 95% sunt contorizate. Străzile din rețeaua de operare însumează o lungime de circa 1.600 km, lungime acoperită de rețele de alimentare cu apă în proporție de 93% [250].

Apa orașului Timișoara este asigurată prin stațiile de tratare Bega, Urseni și Ronaț. Sursele de apă sunt râul Bega și forajele de adâncime mare și medie, surse sigure, suficiente, atât din punct de vedere cantitativ, cât și de calitate corespunzătoare. Pentru a proteja acviferele, raportul dintre apa de suprafață și apa de adâncime este menținut constant. Un element de siguranță pentru alimentarea orașului constă în funcționarea mai multor stații de tratare, din surse diferite.

În anul 2013, programul de mentenanță preventivă a rețelei de apă potabilă a acoperit 70 km de conducte în Timișoara. Mentenanța corectivă a însumat circa 2.500 de intervenții pentru remedierea defectelor apărute pe rețea, iar peste 1.000 din acestea au fost la cămine, 650 la conductele de apă și 550 la branșamente.

În cadrul sucursalelor, alimentarea cu apă se face în mare parte din surse de adâncime.

S.C. Aquatim S.A monitorizează continuu calitatea apei potabile, începând cu procesul de tratare și până la robinetele consumatorilor. Controlul cuprinde 3 niveluri: monitorizare automată în timpul procesului, verificare în laborator (analize de calitate) și monitorizarea rețelei de distribuție. În laboratoarele S.C. Aquatim S.A se testează zilnic peste 20 de parametri de calitate, înainte de pomparea în rețeaua orașului. Săptămânal, în rețeaua de distribuție a orașului se verifică probe de apă potabilă provenite de la 32 de puncte de control, stabilite de comun acord cu Inspectoratul de Sănătate Publică. O centralizare a rezultatelor acestui program de monitorizare sunt publicate lunar pe site-ul societății.

2/3 din populația deservită de S.C. Aquatim S.A în județul Timiș beneficiază de serviciul de canalizare. Societatea gestionează 710 km de rețele de canalizare, peste 24.400 de racorduri, 5 stații de epurare și 58 de stații de pompare a apei uzate. În aria de operare a societății, gradul de acoperire al serviciului de canalizare este de 44%, raportat la lungimea totală a străzilor. Programul de investiții al S.C. Aquatim S.A finanțat din fonduri europene, în derulare, vizează realizarea a 7 stații de epurare și apeste 200 km de conducte noi de canalizare în județ.

În Timișoara, sistemul de canalizare, având o lungime de 547,4 km, colectează și apa uzată și pe cea pluvială sau meteorică. Localitățile învecinate Timișoarei – Ghiroda, Moșnița și Recaș – aveau în exploatare, la finele anului 2013, 33 km de rețele de canalizare. Gestionarea apei uzate în aceste localități intră în responsabilitatea secției din Timișoara, în restul localităților din județ aceste activități fiind conduse de sucursale.

Pentru a întreține rețelele de canalizare se folosesc echipamente specializate, precum autoutilitarele combinate womă-vidanjă. Programul de mentenanță preventivă a sistemului de canalizare din Timișoara a acoperit 88 km de rețea, iar cel de mentenanța corectivă a însumat 8.500 de intervenții, din care 81% pentru desfundarea racordurilor, 11,4% desfundarea canalelor, a receptorilor de ape pluviale și înlocuirea capacelor de cămin.

Stația de epurare a orașului Timișoara a fost proiectată și construită de Stan Vidrighin. Lucrările de construcție au început în anul 1909, iar stația a fost pusă în funcțiune în data de 26 octombrie 1912 [251].

În anul 2000, S.C. Aquatim S.A a identificat în programul ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-Accesion) o oportunitate de finanțare pentru a reabilita tehnologia de tratare a apelor uzate din Timișoara, în vederea obținerii de efluent care să respecte standardele europene prevăzute în Directiva CEE 271 din 21 mai 1991, pentru apele uzate urbane [251].

Finalizată în 2011, noua Stația de Epurare a Timișoarei (Figura 5) beneficiază de treaptă de epurare terțiară, cu tratarea biologică avansată a azotului și carbonului, cât și tratarea chimică a fosforului. În anul 2013, Stația de Epurare a preluat circa 46 milioane mc de apă uzată. Din acest volum, 93% a fost apă menajeră, 5,7% apă pluvială, iar restul, apă de primă ploaie și apă tehnologică. Debitul maxim de intrare în stație, în anul 2013, a fost de 14.927 l/s, înregistrat în 30 mai. Volumul de nămol procesat în anul 2013 a fost de 489.600 mc, iar volumul de nămol deshidratat cu 15-20% substanță uscată, a fost de 27.418 mc [252].

Figura 5. Stația de Epurare a Timișoarei, vedere de ansamblu

Apa preluată din sistemul de canalizare al orașului, prin patru colectoare principale, intră în stația de epurare și înainte de deversarea în râul Bega parcurge o treaptă mecanică și o treaptă biologică avansată de epurare [251].

Treapta mecanică este compusă din patru grătare rare și dese, prevăzute cu dispozitive de spălare, compactare și depozitare a deșeurilor. Stația de pompare a apei menajere, formată din patru pompe submersibile Flygt cu un debit de 1.000 l/s, asigură transportul apei la 4 linii de deznisipare, cuplate cu separatoarele de grasimi. Nisipurile sunt spălate și depozitate în containere speciale, iar grăsimile sunt depozitate într-un concentrator. Când debitele influente depășesc capacitatea proiectată, excesul de apă uzată este preluat de patru bazine de stocare de primă ploaie. Când și acest debit este depășit, surplusul trece printr-un grătar cu curățare automată și apoi este pompat direct în râul Bega, cu ajutorul a șapte pompe Flygt, având fiecare un debit de 3.500 l/s [251].

Treapta biologică include procesul de nitrificare/denitrificare și tratarea chimică a fosforului. Bazinul biologic are un volum de 106.600 mc, divizat în 4 linii. Fiecare linie asigură realizarea denitrificării și a nitrificării, fiind prevăzută cu recirculare externă și internă. Sistemul de aerare, de tip Flygt Sanitaire, este prevăzut cu aproximativ 12.800 de difuzori poroși. Necesarul de oxigen este asigurat de suflante Aerzen. Îndepărtarea fosforului se face pe cale chimică, prin utilizarea sulfatului feros ca și agent de coagulare, cu ajutorul unei instalații de dozare și injectare. Injectarea este posibilă în 3 puncte diferite ale fluxului tehnologic [251].

Separarea biomasei se face în opt decantoare secundare circulare, cu diametre de 40 și 48 m, iar efluentul este descărcat direct în râul Bega, printrun canal. Nămolul biologic în exces este stocat în bazine, îngroșat și deshidratat cu ajutorul polielectrolitului, dozat de către o instalație de dozare a acestuia. Nămolul este îngroșat și deshidratat cu ajutorul a 3 filtre bandă Bellmer [251].

În cadrul unui program de combatere a deversărilor poluante în rețeaua de canalizare, au fost monitorizate 36 de firme din Timișoara și 16 din județ.Controalele au evidențiat faptul că 26 de companii au înregistrat depășiri față de limitele admise de legislație (normativul NTPA 002/2005) pentru substanțele deversate în canalizare și considerate periculoase. Au fost aplicate 37 de penalități și s-au transmis 135 de notificări. În cadrul analizelor de laborator ale apelor uzate deversate în canalizare de către societățile monitorizate,cel mai frecvent s-au identificat depășiri pentru fosfor, încărcare organică și amoniu [247, 250].

Programul de combatere a deversărilor poluante în rețeaua de canalizare se desfășoară din anul 2003, sub forma unui parteneriat între S.C. Aquatim S.A, Garda de Mediu, Agenția de Protecția Mediului și Primăria Timișoara. Pe lângă acțiunile propriu-zise de monitorizare, care cuprind prelevări și testări periodice ale apei uzate, S.C. Aquatim S.A se implică și în informarea companiilor cu privire la legislația de mediu. În județ, numărul firmelor potențial poluatoare este mic, iar acțiunile de conștientizare sunt frecvente [250].

Din august 2013, angajaților stației de epurare li s-au pus la dispoziție 14 biciclete cu care fac, zilnic, mai multe drumuri, prin cele 23 de hectare ale stației, pentru prelevarea de probe,verificarea procesului tehnologic [252].

2.2.1.2 POLUAREA AERULUI LA LOCURILE DE MUNCĂ

Dată fiind importanța întreprinderii pentru economia locală, numărul relativ mare de muncitori și buna organizare a serviciului de securitatea muncii din întreprindere cât și a cabinetului medical de medicina muncii, de-a lungul timpului s-au realizat regulat, de obicei anual, determinări de noxe, astfel încât să fie posibilă cunoașterea în dinamică a datelor privind mediul de muncă, evoluția lor și ameliorarea după măsurile luate.

În cadrul studiului am analizat toate buletinele de determinare a noxelor, efectuate începând cu anul 2001, până în 2013, în vederea caracterizării corecte a riscurilor profesionale din societate. Noxe monitorizate: clor, amoniac, hidrogen sulfurat, metan, oxid și dioxid de carbon, ozon, oxizi de fier, thiram, cloroform, acid clorhidric, acid sulfuric, acid fosforic, ozon, pulberi.

La uzinele de apă, în stația de epurare și în ateliere se lucrează atât în exterior cât și în spații închise. Personalul de la apă-canal muncește întregul schimb în mediu exterior, o bună parte din timpul de lucru în săpăturile realizate, în cămine și în canale. Mai jos, sunt prezentate valorile noxelor chimice, în momente semnificative, pre și post intervenție prin modernizarea proceselor tehnologice.

Rezultatul determinărilor de noxe chimice la uzinele de apă, efectuate în dinamică, în perioada 2001-2013 relevă valori sub limita admisibilă, atât pentru expunerea de scurtă durată cât și pentru cea pe durata schimbului de lucru, atât pentru clor, cât și pentru amoniac (Figura 6).

Figura 6. Nivelul concentrațiilor noxelor chimice, la uzinele de apă, în dinamică, pe ani

Clorul a fost evaluat la stația de clorinare, dozatoarele de clor, stația filtre, spălare filtre la toate stațiile de prelucrare a apei potabile din Timișoara și de la filiale. Sunt permise, conform legii numai expuneri de scurtă durată, la valori de până la 1,5 mg/mc aer. Această valoare nu a fost depășită la nici o determinare realizată în intervalul 2001-2013, iar în ultimii ani măsurătorile nu relevă existența clorului la locurile de muncă, nivelul acestuia situându-se sub limita de detecție a metodei. La sucursala Deta clorul a fost absent la toate punctele de măsurare, respectiv la aerare, filtri, clorinare, bazin stocare.

Amoniacul a fost determinat atât la punctele de lucru de la stațiile de apă potabilă, cât și la secția canal, stația de epurare a apelor uzate. În primii ani luați în studiu s-au înregistrat depășiri ale valorii medii admise pentru amoniac la desnisipatoare, linia Vidrighin. Amoniacul a fost investigat la stația filtre și la aerare la uzina de apă de profunzime Urseni unde s-au înregistrat valori crescute, dar sub limita maximă admisă, până în anul 2007. În anii următori, prin retehnologizare, valorile amoniacului în atmosfera locurilor de muncă investigate a scăzut la valori de 1 mg/mc aer. La stația de epurare trebuie remarcată scăderea valorilor găsite după anul 2011, când s-a introdus noua tehnologie. Măsurătorile s-au efectuat la deversor, pompă MSV, grătare dese și rare. La stația Jimbolia (intrare decantor primar) nu s-au găsit depășiri ale limitei admise. La sucursala Deta la stația de epurare amoniacul a fost absent la toate punctele de măsurare: degresor, desnisipator, cămin de liniștire, stație pompare SP3. La stația de tratare apă nu s-a detectat amoniacul la aerare, filtre, clorinare, bazin stocare.

O noxă cu risc mare de afectare a sănătății și vieții lucrătorilor este hidrogenul sulfurat, cercetat în mod constant la Stația de Epurare. În primii ani ai studiului s-au înregistrat depășiri ale valorii medii admise la desnisipatoare, linia Vidrighin, dar fără a se depăși valorile permise de vârf. După modernizarea stației de epurare hidrogenul sulfurat a fost evidențiat numai la pompa MSV, unde a fost sub limita admisibilă. În 2013 hidrogenul sulfurat a fost nedozabil (sub limita de detecție a metodei), în toate locurile unde s-au efectuat măsurători, respectiv: sală deshidratare nămol, cicloane nisipator, și în exterior la desnisipator, aerare, stația de pompare nămol. La sucursala Deta la stația de epurare hidrogenul sulfurat a fost absent la toate punctele de măsurare: degresor, desnisipator, cămin de liniștire, stație pompare SP3; la stația de tratare apă hidrogenul sulfurat a fost absent la aerare, filtre, clorinare, bazin de stocare. La sucursala Jimbolia H2S s-a situat sub limita de detecție la momentul măsurătorii la intrarea în decantorul primar.

Oxidul de carbon a fost cercetat în dinamică la toate centralele termice ale societății. Valorile găsite s-au situat mult sub limita admisibilă, iar în ultimii ani, prin modernizarea centralelor CO a fost nedozabil. În atelierele SMIR, CO a prezentat intermitent depășiri ale valorii admise pe 8 ore la sudură. În aer liber valoarea CO măsurată la sudură este constant sub VLA. Face excepție sudarea în cămine, chesoane, unde nu există ventilație și curenți de aer și unde s-au depășit valorile limită. La atelierele de sudură din cadrul uzinelor de apă este prezent, sub valoarea limită, monoxidul de carbon.

La secția Rețele apă-canal, în timpul activității de sudare în cămin, la nivelul respirator al operatorului, fumurile, oxidul feric și pulberile (totale și fracțiunea respirabilă) au depășit limita admisibilă. De menționat că timpul efectiv de lucru în aceste condiții reprezintă cam 20-30% din activitate, restul realizându-se în condiții de “aer liber”. La calculul mediei ponderate cu timpul, valorile s-au situat în limita normelor admisibile.

La SMIR, personalul din ateliere a fost expus noxelor specifice activității: toluen (peste limita admisibilă) la vopsitorie, pulberi respirabile, peste valoarea limită în atelierul de sudură și la forjă, oxizi de fier, oxid de carbon, thiram în alte ateliere. Măsurătorile au fost efectuate în plină activitate profesională (vopsire, sudare, forjare); profesiograma efectuată evidențiază că aceste condiții nu sunt permanente, pe întreaga durată a schimbului, astfel încât valoarea medie ponderată cu timpul a fost sub valoarea limită admisibilă. Au fost efectuate măsurători ale acidului fosforic la spălare contoare. Valorile găsite au fost constant sub VLA.

La atelierul de reparații auto, izolația halei a fost realizată cu fibre de sticlă, fapt ce a condus la fenomene iritative respiratorii și cutanate la doi muncitori. În urma evaluării mediului de muncă s-a propus refacerea izolației, pentru a preveni extinderea acestor fenomene și la alți muncitori.

Figura 7. Repartiția concentrației noxelor chimice în dinamică, pe ani (Laboratorul LCCA)

La laboratorul chimic și LCCA au fost prezente în atmosferă, sub VLA acidul sulfuric și cloroformul. Reactivii chimici utilizați în laborator, acizi și baze, compuși organici clorurați (cloroform) au fost identificați și evaluați. Nu s-au înregistrat depășiri ale acestora, de-a lungul timpului.

Determinările de noxe chimice (Figura 7) realizate la Laboratorul LCCA au evidențiat valori sub limitele maxime admisibile, atât pe durata a 8 ore, cât și pentru determinările pe termen scurt (15 minute), pentru substanțele măsurate: amoniac, acid sulfuric, cloroform. Determinările au fost de scurtă durată, și au fost realizate în momente tehnologice diferite. De menționat este faptul că, potențial cancerigen, cloroformul pătrunde și prin pielea intactă, fapt ce obligă la purtarea de mănuși de protecție, pe lângă lucrul sub nișe, cu ventilație locală eficientă.

Determinările de noxe chimice la stația de epurare, valori maxime și minime, în dinamică, în perioada 2001-2013 sunt prezentate în Figura 8.

Determinările de noxe chimice în stația de epurare evidențiază valori cu o dinamică descrescătoare, în timp. Dacă valoarea amoniacului depășea valoarea maximă admisă în anul 2001, în 2009 și 2013, valorile au fost mult diminuate în atmosfera locurilor de muncă, fiind sub a 10-a parte a nivelului admis la desnisipatoare, grătare rare și dese, deversor, pompa MSV. Valoarea hidrogenului sulfurat în 2001 înregistra depășiri ale normelor; începând cu anul 2006 a scăzut simțitor, ajungând nedozabil în anii 2009 și 2013.

Figura 8. Repartiția concentrației noxelor chimice la stația de epurare, în dinamică, pe ani

2.2.1.3 POLUAREA ATMOSFERICĂ ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

În România principalii poluanți atmosferici, cei mai des întâlniți, sunt pulberile însuspensie, oxizii de azot și dioxidul de sulf. Conform Raportului pentru sănătate și mediu al INSP București, Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar din 2012 [253], concentrația medie/an a PM10 în municipiul Timișoara a fost sub valoarea medie de 40µg/mc (Figura 9).

Figura 9. Concentrația PM10 în principalele municipii din România, 2012

Figura 10. Evoluția diurnă a PM10 într-un punct de recoltare din Timișoara, nov. 2014

Evoluția diurnă a PM10 într-un punct de recoltare din Timișoara, noiembrie 2014, conform Rețelei Naționale de Monitorizare a Aerului [254] este prezentată în Figura 10.

Nivelul poluării cu pulberi și a celei chimice în orașul Timișoara s-au situat în limitele legale admise, în ultimii 2 ani, conform aceleiași surse.

Aquatim funcționează într-un oraș a cărui poluare cu pulberi și chimică s-a redus în ultimii ani, fapt ce se repercută și asupra atmosferei locurilor de muncă din exterior.

2.2.1.4 EVALUAREA FACTORILOR FIZICI DE MUNCĂ

Factorii fizici de muncă pot influența starea de sănătate a personalului muncitor. Aceștia sunt: microclimatul (temperatură, umiditate relativă, viteza curenților de aer), zgomot, vibrații mecanice, iluminat, presiune atmosferică.

FACTORII DE MICROCLIMAT

Componentele microclimatului se încadrează în general în limitele normate la toate locurile de muncă situate în interior. În anotimpul cald, în ateliere, magazii, depozite, hale valorile temperaturii sunt la limita superioară admisibilă. Laboratoarele și clădirile de birouri, dispeceratele și cabinele de control dispun de sisteme de condiționare a aerului.

În S.C. Aquatim S.A. au fost realizate anual evaluări de microclimat. Rezultatele au fost conforme locului de muncă și anotimpului în care s-au realizat măsurătorile. Acestea impun aplicarea măsurilor legale, respectiv utilizarea EIP adecvat și asigurare de spații încălzite/climatizate pentru realizarea echilibrului termic, în funcție de anotimp, inclusiv asigurare de ceai cald / apă minerală.

ZGOMOTUL

Nivelul zgomotului, Lech, a fost determinat la locurile de muncă unde funcționarea mașinilor și utilajelor produce zgomot care poate afecta atât funcția auditivă cât și atenția și concentrarea lucrătorilor neprotejați otic și expuși continuu. Majoritatea valorilor, în timp, s-au situat sub limita admisă Lech 87dB(A) pentru ziua normală de muncă așa cum rezultă din reprezentarea grafică a determinărilor de zgomot, în puncte de determinare unde lucrătorii sunt expuși un timp limitat din ziua de muncă (sala filtre, pompe, operația de spălare pompe) sau lucrează în permanență (birou, dispecerat) (Figura 11).

Probleme deosebite legate de expunerea constantă la zgomot s-au înregistrat la Stația de apă Urseni.

Figura 11. Evoluția nivelului de zgomot (Lech) la stația de apă potabilă Urseni

ILUMINATUL

Activitățile din exterior se realizează în cea mai mare parte la lumina zilei, sursa iluminatului fiind soarele. Pe durata nopții, se utilizează, iluminatul artificial general, stradal sau intrauzinal și iluminatul local sau localizat, în funcție de activitatea desfășurată. De regulă valorile necesare de iluminat pentru lucrări grosiere sunt mici și pot fi realizate cu surse mobile de lumină.

Iluminatul interior este asigurat conform standardelor în vigoare. Încăperea oficiului de calcul este situată la etajul întâi al clădirii-sediu. Tavanul și plafonul sunt zugrăvite în alb.

Pavimentul este acoperit cu mochetă. Încălzirea este de tip central. Există trei ferestre mici și două mari, plasate pe doi pereți exteriori. Iluminatul este general mixt (natural + artificial, lămpi tubulare cu fluorescență). Birourile au culoare bej. În încăpere există 5 calculatoare tip PC, cu monitoare color și trei imprimante (cu ace, laser și cu jet de cerneală). Imprimantele de mare putere sunt dispuse într-o încăpere separată și depășesc nivelul admis al zgomotului. Tastatura și mouse-ul sunt plasate pe birouri, la înălțime incomodă pentru operator (prea sus). La nivelul a trei monitoare se reflectă lumina ferestrelor, fapt ce contribuie la apariția oboselii vizuale și la adoptarea unor poziții vicioase (coloana vertebrală). La oficiul de calcul s-au efectuat măsurători de iluminat în jurul orelor 11 când iluminatul exterior era de 10.000 lx.

Conform legislației în vigoare nivelul minimum de iluminare pentru locurile de muncă studiate corespunde categoriei de lucrări vizuale V și variază cu doi parametri: caracteristica fondului și contrastul dintre detaliul reprezentativ și fond, fiind de 100 lx.

Valoarea factorului de uniformitate (FU) trebuie să fie minimum sau egală cu 0,65 atât pe planul util (FU-U) cât și pe suprafața de lucru ( FU-S).

La studiul documentului (citit, scris) nivelul minim de iluminare recomandat este de 300 lx. Rezultatele de iluminat la oficiul de calcul sunt prezentate în Tabelul 2.

Tabel 2. Determinări de iluminat la oficiul de calcul

Legenda : B = birou T = tastatură D = document E = ecran

R = r. reflectată FU= factor de uniformitate

În aceeași încăpere, în funcție de localizarea postului de muncă, iluminatul variază ca intensitate și factor de uniformitate.

2.2.1.5 EVALUAREA FACTORILOR BIOLOGICI DE MUNCĂ

Măsurătorile de microaerofloră au fost realizate în diverse luni ale anului, în condiții de lucru normale, la temperatura de 19-22oC.

Mai jos este prezentată situația aeromicroflorei din locurile de muncă studiate (Tabel 3) [284] prin: numărul total de germeni (floră totală și floră hemolitică) ca NTG/m3 aer și compoziția florei.

Tabel 3. Aeromicroflora (valori extreme)

Aeromicroflora și analiza microbiologică a suprafețelor pun în evidență prezența germenilor Staphylococcus coagulazo-negativi, Streptococcus viridians, Bacillus proteus, Escherichia coli, fungi, Bacillus sp., Bacillus cereus, Pseudomonas fluorescens / putida, Raoultella terrigena, floră hemolitică.

Numărul total de germeni (NTG) a fost mult crescut în unele puncte (27560/m3, în sistemul de canalizare).

Analiza probelor spălăturii de pe mâinile muncitorilor de la canal a evidențiat o importantă încărcătură microbiologică (Tabel 4) [284]. Pentru astfel de locuri de muncă nu există valori limită pentru riscul biologic.

La Secția Canal analiza microbiologică la locurile de muncă pune în evidență (determinări realizate în diferiți ani) prezența unui număr total de germeni (NTG) de 27.560/m3 într-un canal, în timpul activității. S-au izolat: Stafilococ aureus, Stafilococ alb nehemolitic, Stafilococ citrin, Streptococ viridans, Bacil cereus, mucegaiuri, Bacil proteus, Escherichia coli, bacterii saprofite. Flora hemolitică a fost prezentă la valori de 15.748 NTG/m3.

Numărul total de germeni (NTG) de 73,6 NTG/cm2 a fost evidențiat pe un furtun respectiv mâner vidanjă (1) și de 13-15 NTG/m2 furtun respectiv mâner vidanjă (2), în timpul activității. S-au izolat: Stafilococi coagulazonegativi, Escherichia coli, Bacillus cereus, Bacillus sp.. Flora hemolitică a fost prezentă la valori de 10,2/cm2, respectiv Stafilococi coagulazo-negativi, Streptococ viridans, Bacillus cereus, Bacillus sp.. La o altă dată flora hemolitică a fost prezentă la valori de 10-13 /cm2. Examinările bacteriologice ale diverselor suprafețe au evidențiat 4,8-130,4 NTG/cm2 iar floră hemolitică între 1-4,4 / cm2. Entitățile depistate au fost: SCN, Bacillus sp., Pseudomonas fluorescens/putida, Raoutella terrigena, Bacillus cereus, mucegaiuri.

NTG pe mână a variat între 660-2.500 respectiv 12.800 și peste 1.000.000/cm2 și floră hemolitică 60-860/cm2 în timpul activității. A fost evidențiat un număr variabil de germeni și floră hemolitică, inclusiv germeni patogeni ori condiționat patogeni găsiți și în aeromicrofloră: Stafilococ aureus, SCN, Bacillus cereus, Bacillus sp. La o altă dată NTG pe mâini a variat între 11.500 și peste 1.000.000/cm2 pe mână și floră hemolitică 40-100 în timpul activității. S-au identificat: Stafilococ aureus, SCN, Ochrobactrum anthropi, Bacillus sp.. NTG pe mână a variat între 137-161/mână și floră hemolitică 6080 în timpul activității. La alt grup de muncitori s-a evidențiat EC, SCN, Bacillus sp, Pseudomonas aeruginosa, Pantoea spp. NTG pe mâini a variat între 20021.504/cm2 și flora hemolitică între 24-14.204/cm2; s-au evidențiat Stafilococcus aureus, SCN, Ochrobactrum anthropi, Bacillus sp.

Prezența pe mâinile personalului a enterobacteriilor coliforme în proporție de 40% din cei examinați ridică problema riscului biologic și a necesității respectării regulilor de igienă și a purtării echipamentului de protecție adecvat.

Tabel 4. Spălătura de pe mâini – analiza microbiologică, la secția canal

Prezența de germeni ca: Citrobacter sp.,: Stafilococcus aureus, Stafilococcus alb nehemolitic, Stafilococcus citrin, Streptococcus viridans, Bacil cereus, mucegaiuri, Escherichia coli, bacterii saprofite și floră hemolitică a fost evidențiată pe diverse suprafețe, în număr semnificativ la locurile de muncă ale celor de mai sus.

2.2.2 CONTRIBUȚII LA STUDIUL STĂRII DE SĂNĂTATE A PERSONALULUI DE LA S.C. AQUATIM S.A.

2.2.2.1 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE PRIVIND LUCRĂTORII DE LA S.C. AQUATIM S.A.

Studiul clinic descriptiv al stării de sănătate a cuprins analiza datelor obținute în urma anamenzei detaliate, a examenului clinic și a investigațiilor paraclinice realizate în societatea Aquatim. Acesta relevă aspecte complexe și o mare varietate de date. Pe baza cunoașterii riscurilor profesionale și în urma studiului morbidității din societate și a analizei rezultatelor chestionarului ICM, s-au decis parametri de urmărit și modul de selectare a grupurilor studiate.

Structura organizatorică a societății cuprinde 6 direcții, respectiv: Direcția Generală, Direcția Economică, Direcția Dezvoltare, Direcția Producție, Direcția Tehnică și Direcția Administrativ–patrimoniu.

Fiecare direcție cuprinde categorii de personal ce au caracteristici variate de vârstă, sex, pregătire profesională, studii, tip de muncă, organizarea muncii, riscuri profesionale.

Programul de lucru diferă de la o secție la alta, în funcție de specificul activității astfel: în cadrul direcției generale există un program de 8 ore/zi – flexibil; în cadrul direcției de producție, uzinele de apă au program de tură, organizat 12/24 ore, la fel și în cazul stației de epurare a apei reziduale; la direcția tehnică în cadrul secțiilor de mentenanță rețele apă-canal și auto program este organizat la 8 ore/zi/ tură și schimburi de 8/16 ore pe zi.

Datele obținute au fost analizate pornind de la gruparea personalului în trei mari loturi, respectiv Lot TESA (personal cu munca de birou, sedentară, în schimbul I, fără riscuri deosebite), lot cu risc biologic mic (Lot A) și lot cu risc biologic crescut, Lot B (Canal, Epurare, LCCA, laborator control unități).

Pentru evaluarea stării de sănătate a muncitorilor din societatea studiată s-a impus, alături de datele medicale, cunoașterea aspectelor de personal, fluctuațiile sale, structura pe grupe de vârstă și sexe, pe profesiuni și secții/sectoare de activitate.

Numărul de angajați din SC AQUATIM SA a variat în perioada 19972013 (Figura 12), fiind influențat de introducerea de noi tehnologii, automatizare și extinderea societății. Numărul personalului a suferit o scădere constantă, progresivă în perioada 1997-2006, prin implementarea de noi investiții, automatizare și monitorizare a procesului tehnologic. Începând cu anul 2007 s-a produs o creștere a numărului de lucrători prin extinderea ariei de operare la nivelul județului Timiș. Este schimbat statutul companiei din regie în societate comercială și are loc extinderea serviciilor în orașele Deta și Jimbolia. În 2010 s-au înființat 5 sucursale: Buziaș, Deta, Făget, Jimbolia, Sînnicolau Mare. În prezent, numărul total de angajați depășește cifra de 900.

Figura 12. Evoluția numerică a personalului Aquatim 1997-2013

Începând cu anul 2011, Timișoara are hărți digitale pentru rețelele de apă și canalizare prin sistemul informatic geografic (GIS), fapt ce a redus dificultățile muncii de teren. În timp, datorită celor de mai sus, a crescut ponderea personalului TESA comparativ cu cel direct productiv. Modificările în structura de personal au determinat și modificări ale categoriilor de personal expus la riscuri specifice, vârsta, nivelul de instruire și de pregătire profesională, dar și de morbiditate a lucrătorilor societății.

Structura personalului investigat este redată mai jos sub formă de grafice și tabele. Figura 13 redă repartiția pe sexe a lotului total, iar tabelele 59 caracteristicile de vârstă, repartiție pe sexe, vârstă și vechime în muncă, pe loturi de studiu.

Figura 13. Structura personalului investigat, pe sexe, distribuție procentuală

Personalul total al societății care face obiectul studiului cuprinde 941 de lucrători, 231 (22,6%) femei și 728 (77,4%) bărbați. Vârsta medie a lotului total este de 46,4±9,7 ani. Bărbații reprezintă peste 77,4% din personal și sunt prezenți în toate sectoarele de activitate. Vârsta medie a acestora a fost 46,80±9,77 ani, iar vechimea medie în muncă a fost de 27,97±10,39 ani.

Femeile, în proporție de 22,6% au vârsta medie de 44,98±9,70 ani și vechimea medie în muncă de 23,80±10,42 ani.

Tabel 5. Vârsta medie a personalului Aquatim, repartiție pe sexe

Tabel 6. Vârsta medie si repartitia pe cele 3 loturi a personalului Aquatim

Tabel 7. Vechimea în muncă a personalului Aquatim, pe sexe

Tabel 8. Vechimea în muncă a personalului Aquatim, pe cele 3 loturi

Tabel 9. Vârsta medie a personalului din cele 3 loturi, în funcție de vechimea în muncă

Caracteristicile loturilor studiate au fost: vârsta medie a lotului TESA 45,67±9,71 ani și vechimea medie în muncă 25±10,49 ani. Lotul A are vârsta medie de 47,40±9,82 ani, și vechimea medie în muncă este de 28,58±10,56 ani. Lotul B are vârsta medie de 45,33±8,73 ani și vechimea medie în muncă de 26,64±9,43 ani. Loturile au fost echilibrate atât ca vârstă, cât și ca vechime în muncă.

Repartiția personalului în funcție de nivelul studiilor, pe sexe și grupuri de risc profesional este redată în Tabelele 10 și 11.

Tabel 10. Repartiția personalului în funcție de nivelul studiilor și sex

Tabel 11. Repartiția personalului în funcție de nivelul studiilor pe cele 3 loturi

O treime din totalul personalului are studii superioare; numărul femeilor și bărbaților cu studii universitare este egal, dar ponderea bărbaților cu studii superioare din total este de 22%, iar cea a femeilor este de 74%. Pe loturi de risc, studii universitare au 63,61% persoane din lotul TESA, 18,94% din lotul A și 22,43% din lotul B.

Prevalența fumatului, ca și comportament cu risc pentru sănătate a fost de 46,26% în lotul B, 41,57% în lotul A, iar în lotul TESA de 29,25%. Femeile fumează mai puțin decât bărbații, în toate cele 3 grupuri. În loturile TESA și A, prevalența fumătorilor este aproximativ egală pe grupe de vârstă, dar în lotul B lucrătorii sub 45 de ani fumează mai intens decât cei mai în vârstă (Figura 14).

Figura14. Prevalența fumatului, pe sexe și grupe de vârstă, comparativ, pe cele 3 loturi

2.2.2.2 DINAMICA UNOR INDICI DE MORBIDITATE ÎN PERIOADA

2001-2013

Analiza indicelui durată medie (Figura 15, IDM, exprimat în zile, arată câte zile au revenit unui caz de îmbolnăvire) evidențiază ușoare creșteri și descreșteri ale acestuia în timp.

Figura 15. Indicele de durată medie (DM), evoluție în dinamică pe ani

Analiza evoluției indicelui durată medie pe luni și ani pune în evidență faptul că durata alocată unui caz a scăzut în timp, fiind minimă în luna decembrie, atât în 2007 cât și în 2013 (figura 16).

Figura 16. Indicele durată medie, evoluție lunară, pe ani

Indicele de frecvență (IF, exprimat în %, arată intensitatea și ritmicitatea îmbolnăvirilor) a crescut progresiv până în 2006, după care a scăzut comparativ cu anii anteriori (Figura 17).

Figura 17. Indicele de frecvență (IF), evoluție în dinamică pe ani

Evoluția indicelui de frecvență pe luni și ani pune în evidență creșterea acestui parametru în a doua jumătate a anului, dar cu revenire la valori mai scăzute în luna decembrie, perioadă cu zile libere din an (Figura 18).

Figura 18. Indicele de frecvență, evoluție lunară, pe ani

O valoare mare a indicelui de frecvență în perioada post 1989, cu valori crescute în anul 2001 poate fi explicată atât prin structura de personal, îmbătrânită, cât și prin ușurința acordării certificatelor medicale cu ITM, fără control și necesitatea reală a zilelor de repaos/ tratament la domiciliu.

Figura 19. Indicele de gravitate (IG), evoluție în dinamică pe ani

Indicele de gravitate (IG, exprimat în %,) este cu atât mai mare cu cât boala este mai gravă și necesită îngrijiri medicale mai îndelungate. A înregistrat valori mari în primii ani ai studiului, când în societate s-a produs un accident de muncă ce a necesitat câteva luni de ITM, au existat două cazuri de neoplazii complicate, accidente și boli cardiovasculare complicate (Figura 19). Evoluția anuală pe luni (Figura 20) evidențiază un nivel aproximativ constant, neinfluențat de perioada anului, după 2007. O posibilă explicație este media de vârstă mai mică după acest an, mai buna profilaxie și adresabilitate la medic.

Figura 20. Indicele de gravitate, evoluție lunară, pe ani

2.2.2.3 STUDIUL MORBIDITĂȚII CU INCAPACITATE TEMPORARĂ

DE MUNCĂ ÎN PERIOADA 2011-2013

Analizând datele de morbiditate cu incapacitate temporară de muncă pe durata ultimilor 3 ani, am obținut elemente valoroase privind evoluția stării de sănătate, care susțin ca pozitive modernizările făcute în timp proceselor tehnologice.

Modernizarea secției Canal a făcut ca în timp numărul lucrătorilor să scadă, prin introducerea de tehnologii noi, automatizare, mecanizare. Condițiile de muncă s-au ameliorat.

Analiza certificatelor medicale cu ITM în perioada 2011-2013 relevă valori ale incidenței îmbolnăvirilor, pe grupe de indemnizare conform Figurii 21.

Figura 21. Incidența îmbolnăvirilor cu ITM, coduri de indemnizare, perioada 2011-2013

Primele opt cauze de morbiditate, pe ani și grupe de afecțiuni în perioada 2011-2013 sunt prezentate în Figura 22.

Figura 22. Primele cauze de morbiditate cu ITM, pe ani, în perioada 2011-2013

Pe baza rapoartelor anuale ale cabinetului medical al societății, a putut fi reconstituită ierarhia principalelor afecțiuni – cauză de ITM, în perioada 2001-2013 (Tabelul 12).

Tabel 12. Primele cinci grupe de afecțiuni din Aquatim în perioada 2001-2013,

ordonare conform incidenței

Patologia respiratorie ocupă locul întâi, în fiecare an, cu 9,57%

(2011), 11,74% (2012) și 10,06% (2013) și tulburările musculo-scheletale ocupă constant locul doi, cu o incidență de 5,9% (2011), 6,53% (2012) și 8,29% (2013).

Incidența mare a bolilor respiratorii se explică și prin faptul că o bună parte din personal muncește în mediul exterior, fiind expusă intemperiilor. Tot acestea, alături de solicitarea crescută prin efort fizic, explică și patologia acută musculoscheletală.

Bolile cardiovasculare, traumatismele prin diverse accidente și afecțiunile digestive și-au disputat locul trei.

Se remarcă faptul că se respectă localizarea pe primele trei poziții a suferințelor respiratorii, tulburărilor musculoscheletale și a bolilor cardiovasculare, fapt ce îndreptățește orientarea politicilor de sănătate din societate spre aceste patologii.

O analiză a morbidității cu ITM prin boli cardiovasculare pe cei trei ani (Figura 23), situează hipertensiunea arterială pe primul loc, cu 37 de cazuri ce au necesitat îngrijiri medicale la domiciliu și/ sau spital.

Figura 23. Principalele boli cardiovasculare, cauză de ITM, 2011-2013, repartiția numărului de cazuri

Patologia vasculară venoasă (boală varicoasă și hemoroidală, flebita și tromboflebita) ocupă locul doi cu 26 de cazuri, urmată de cardiopatia ischemică silențioasă / dureroasă.

Figura 24. Patologia cutanată cu ITM, în perioada 2011-2013, repartiția numărului de cazuri

Patologia cutanată cu manifestări acute, ce a necesitat zile de îngrijiri medicale (ITM) a cuprins 29 de cazuri (Figura 24).

Opt certificate medicale au fost emise pentru 5 lucrători ce au prezentat abces cutanat, furuncul și furuncul antracoid, flegmon, în cei 3 ani.

Unul dintre aceștia a necesitat zile de îngrijiri medicale în spital și la domiciliu (3 certificate medicale inițiale, în timp) fiind diagnosticat cu o stafilococie cutanată rebelă, cu recidive. Calificarea sa este de verificator canal. Dată fiind patologia sa, în prezent lucrează numai în exterior, cu EIP adecvat și respectând riguros regulile de igienă. Nu mai pătrunde în canale de 5 ani. Urticaria de origine alimentară și medicamentoasă este diagnosticul pus pentru 4 lucrători. În rest, izolate, 1-2 cazuri de patologie izolată, nelegată de muncă.

Tabloul general al grupelor de suferințe ce au necesitat zile de ITM este redat în Figura. 25. În mod constant, vârfuri sunt afecțiunile respiratorii, TMS și accidentele diverse.

Numărul afecțiunilor digestive ce au necesitat zile de ITM a fost mic, patologia dominantă fiind cea gastro-duodenală (15 cazuri), urmată de patologia biliară (14 cazuri), dispepsia (9 cazuri), alte suferințe digestive de tip gastroenteritic (7 cazuri) și hepatite cronice (6 cazuri).

De remarcat că în cei trei ani nu s-au înregistrat boli diareice infecțioase (Figura 26).

Figura 25. Morbiditatea cu ITM, pe grupe de afecțiuni, conform ICD-10, în perioada 2011-2013, distribuție procentuală

Figura 26. Principalele afecțiuni digestive, cauză de ITM, 2011-2013, repartiția numărului de cazuri

Patologia malignă a însumat 9 tipuri de cancere (Figura 27). Au fost înregistrate 11 cazuri de neoplazii în cei 3 ani studiați, la persoane cu locuri de muncă și profesiuni diferite, afecțiuni a căror etiologie profesională nu poate fi susținută prin date obiective.

Figura 27. Situația ITM prin tumori maligne, număr de cazuri și localizare

2.2.3 STUDIU CLINIC DESCRIPTIV AL STĂRII DE SĂNĂTATE

ÎN PERIOADA 2011-2013

Prevalența HTA a fost analizată, comparativ per total populație studiată și pe cele trei loturi de risc, pe sexe, grupe de vârstă, grupe de vechime în muncă. Rezultatele sunt prezentate în Tabelele 13,14 și Figurile 28, 29.

Tabel 13. Distribuția subiecților după valorile tensiunii arteriale

Distribuția subiecților în funcție de valorile tensiunii arteriale evidențiază valori crescute la 40% din subiecți pentru tensiunea arterială sistolică și pentru 27% dintre subiecți pentru tensiunea diastolică.

Figura 28. Prevalența HTA pe grupuri de risc profesional și grade de HTA, distribuție procentuală

Analizând situația HTA, locul întâi cu o prevalență de 54,9% revine lotului A, urmat de lotul TESA (36,5%) și lotul B (33,1%). HTA de gradul I reprezintă peste ½ din cazurile cu HTA, HTA de gradul II reprezintă 38% și cea de gradul III, peste 10%. Doar 43% dintre hipertensivi urmează constant un tratament cronic. 24% dintre femei și 50% dintre bărbați sunt hipertensivi.

Tabel 14. Prevalența HTA (%) pe grade de boală, pe sexe și grupe de vârstă

HTA de gradul III prezintă 10% dintre bărbați, 1,3% dintre femei; 3,19% dintre cei sub 45 de ani și 12,46% dintre cei cu peste 45 de ani. 43% dintre bărbați și 12,67% dintre femei urmează tratament medicamentos. Adulții tineri folosesc medicație în proporție de 22%. Jumătate dintre hipertensivii de peste 45 de ani urmează tratament cronic hipertensiv.

Figura 29. Prevalența HTA, pe sexe și grupe de vârstă, comparativ pe loturi de risc (%)

Vechimea medie în muncă a personalului a fost de 27,02 ± 10,39 ani per total lot studiat. Vârsta medie a celor cu vechime în muncă de sub 20 de ani a fost de 32,69 ani, iar a celor cu vechime de ≥ 20ani a fost de 50,09 ani. Prevalența HTA la personalul cu vechime în muncă de sub 20 de ani a fost de 3,4 %, față de grupul cu vechime de peste 20 de ani, la care prevalența HTA este de 40,7% (Figura 30).

Figura 30. Prevalența HTA pe grupuri de vechime în muncă

Pe loturi de risc profesional și grupuri cu vechime în muncă (Figura 31), prevalența HTA a fost maximă, de peste 50% la lotul A. Cea mai mică valoare, 1,86% a fost înregistrată la personalul lotului B, cu sub 20 de ani vechime în muncă.

Figura 31. Prevalența HTA pe loturi studiate și vechime în muncă

Prevalența bolilor cardiovasculare, altele decât HTA, pe loturi de studiu, este prezentată în Figura 32. Tahicardia sinusală a fost prezentă în proporție de 19% în fiecare lot analizat. A fost respectat timpul de repaus înaintea măsurătorilor. Bradicardia sinusală s-a situat pe locul doi la toate grupurile, urmată de patologia venoasă. Restul afecțiunilor depistate au o prevalență redusă, conform reprezentării grafice.

Figura 32. Prevalența bolilor cardiovasculare, pe loturi studiate (%)

Aceleași afecțiuni analizate pe sexe și grupuri de vârstă (Tabel 15) sunt prezentate mai jos. Nu se înregistrează diferențe semnificative între sexe și nici pe grupe de vârstă

Tabel 15. Alte afectiuni cardiovasculare

O problemă de sănătate care de obicei nu determină incapacitate de muncă cu ITM, dar este factor favorizant în apariția patologiei cardiovasculare, este obezitatea. Date privind prevalența acestei afecțiuni sunt prezentate în Figura 33 și Tabelul 16.

Figura 33. Prevalența obezității pe loturi studiate, sexe și grupe de vârstă

Tabel 16. Prevalenta obezității pe sexe și grupe de vârstă

Sunt obezi 28% dintre lucrătorii Aquatim, procentul bărbaților obezi este de 32% și este dublu față de prevalența femeilor obeze. Persoanele cu peste 45 de ani prezintă obezitate în proporție de 33%, față de grupul mai tânăr, cu 21% obezi.

Distribuția obezilor pe loturi evidențiază la lotul A o prevalență de 31%, față de lotul B, 28% și lotul TESA de 24%. Pe loturi de risc, bărbații, respectiv personalul mai în vîrstă au prevalență crescută a obezității în toate cele trei loturi studiate.

Prevalența diabetului zaharat (Tabel 17, Figura 34) este de 6,58%. Numai 2 angajați prezintă diabet zaharat tip 1. Cele mai multe cazuri se înregistrează la bărbați (58 de cazuri). Numai 4 femei și numai 9 persoane sub 45 de ani au diabet zaharat.

Tabet 17. Prevalenta diabetului zaharat

Figura 34. Prevalența diabetului zaharat pe forme de boală, sexe și grupe de vârstă

Pe loturi de studiu, la lotul TESA, prevalența diabetului este de 5,10%, iar la cele două loturi din producție de 8% (Figura 35).

Figura 35. Prevalența cazurilor cu diabet zaharat tip 2

Patologia musculoscheletală (Tabel 18) este dominată de suferințele localizate la nivelul coloanei vertebrale. Prevalența TMS este de 39,53% per total lot studiat, 45,53% la personalul de sex feminin și 37,77% la cel masculin, de 44,78% pentru lucrătorii mai în vîrstă față de 31,94% sub 45 de ani.

Hernia de disc cu localizare lombară reprezintă un alt procent de 2,87%. Patologia este variată și poate fi favorizată ori agravată prin activitatea profesională.

Tabel 18. Patologia musculoscheletală

O analiză a patologiei coloanei vertebrale pe loturi de risc (Figura 36) evidențiază o prevalență a durerii lombare joase de 17%, 21%, 20% la lotul TESA, A și B. Și patologia cervicală are valori apropiate ale prevalenței (8%) la toate loturile. Pentru lotul TESA prevalența herniei de disc este mai crescută comparativ cu celelalte două loturi.

Figura 36. Prevalența patologiei coloanei vertebrale după localizare

Dacă patologia respiratorie este vârf de morbiditate cu ITM anual, prevalența afecțiunilor respiratorii, exceptând tuberculoza pulmonară, este mică în comparație cu alte grupe de afecțiuni (Tabel 19).

Tabel 19. Prevalența patologiei respiratorii pe sexe și grupe de vechime în muncă (nr/%)

Patologia respiratorie este echilibrată pe grupurile sex și vârstă, studiate.

Pe grupuri de risc profesional (Figura 37), se remarcă prevalența crescută a manifestărilor alergice la grupul TESA. Lotul A înregistrează o prevalență crescută a afecțiunilor bronșice obstructive.

Figura 37. Repartiția numărului de cazuri de boli respiratorii pe loturi

Alte afecțiuni cu forme și localizări variate se întâlnesc în toate sectoarele de activitate, neinfluențate de muncă și condițiile de lucru (Tabel 20, Figura 38).

Tabel 20. Altă patologie, pe sexe și grupe de vârstă

Figura 38. Distribuția numărului de cazuri cu alte afecțiuni

Patologia neurologică și psihiatrică este redată în Tabelul 21 și Figura 39. Se remarcă etilismul cronic la un număr de 22 de bărbați, 16 dintre aceștia cu peste 45 de ani.

Tulburarea anxioasă este descrisă la ambele sexe, 4, respectiv 5 cazuri. Un singur caz de psihoză depresivă este în evidență, în prezent în remisiune.

Comițialitatea, prezentă la 4 bărbați , este legată în toate cazurile de consumul de alcool. Activitatea acestor angajați a fost restricționată de către medicul de medicina muncii, în vederea evitării accidentelor.

Tabel 21. Patologia neuropsihică, pe sexe și grupe de vârstă (repartiție numerică)

În Tabelul 22 sunt prezentate numeric cazurile cu patologie endocrină și genitală. Afectarea tiroidei este cea mai frecventă boală glandulară. 18 cazuri sunt dispensarizate (prevalență 2%).

Figura 39. Patologia neuropsihică- numar cazuri

Tabel 22. Patologia endocrină și genitală pe sexe și grupe de vârstă, repartiție numerică

Un parametru urmărit în dinamică, pentru toți lucrătorii Aquatim este funcția respiratorie. Ținând seama că o bună parte a personalului fumează, fapt ce poate influența valorile ventilometrice, rezultatele acestui test au fost analizate în funcție de uzul de tutun. PFV cu modificări au prezentat 22% dintre lucrători (Tabel 23). 16% dintre nefumători și 30% dintre fumători au prezentat valori spirometrice alterate.

Tabel 23. Distribuția fumătorilor/ nefumătorilor în funcție de PFV

Gravitatea modificărilor spirometrice și tipul disfuncției, în funcție de fumat este redată în Tabelul 23. S-au înregistrat 122 cazuri cu disfuncție ventilatorie restrictivă (prevalență de 12,96%), 30 (3,18%) cu disfuncție ventilatorie obstructivă (DVO) și 17 (1,8%) cu disfuncție ventilatorie mixtă. DVO este mai frecventă la fumători (63,33%) față de nefumători (36,66%). Au prezentat disfuncție de căi aeriene mici 36 de cazuri (3,82%).

Tabel 24. Distribuția fumătorilor/nefumătorilor în funcție de tipul și gravitatea

disfuncției ventilatorii

Valoarea principalilor parametri ventilometrici (% din ideal) este prezentată în Tabelul 25 și Figura 40. Mediana se află în limite normale.

Tabel 25. Valorile principalilor parametri ventilometrici

Figura 40. Valori măsurate ale parametrilor ventilometrici

Disfuncțiile ventilatorii pe grupe de risc profesional sunt dominate de disfuncțiile de tip restrictiv, posibil favorizate de fumat, noxe respiratorii și obezitate (Figura 41).

Figura 41. Prevalența disfuncțiilor ventilatorii, pe loturi de studiu

Analiza disfuncțiilor ventilatorii pe grupe de vârstă și vechime profesională evidențiază valori cu 50% mai mici la cei tineri față de grupul vârstnic , la cei cu vechime mică față de cei cu vechime mare (Figura 42).

Figura 42. Prevalența disfuncțiilor ventilatorii pe grupe de vârstă/vechime în muncă (%)

O condiție a activității de calitate și fără accidente este acuitatea vizuală. Studiul acesteia cu visiotestul permite evidențierea unor probleme de sănătate (Figura 43, 44). O calitate bună a funcției vizuale au peste 64% dintre lucrători. Nu se înregistrează diferențe semnificative între loturile studiate, pentru acuitatea vizuală. Vederea este mai afectată după vârsta de 45 de ani și la cei cu vechime peste 20 de ani. Peste 1/3 din personal are probleme vizuale.

Figura 44. Starea vederii pe grupe de vârstă și vechime în muncă

În Tabelul 26 sunt prezentate principalele afecțiuni oculare și vizuale, altele decât cele care afectează acuitatea vizuală prin vîrstă și care pot afecta calitatea vederii. Prevalența acestora a fost de 5,63%.

Tabel 26. Afectarea vederii, pe sexe și grupe de vârstă

Afectarea simțului cromatic este prezentă la 6% dintre lucrători (Figura 45). Aceasta nu afectează aptitudinea lor în muncă la actualele locuri de muncă.

Distribuția cazurilor de discromatopsie (Figura 46) este mai mare la vîrstele înaintate și la cei cu vechime mai mare în muncă.

Figura 46. Distribuția cazurilor cu discromatopsie pe grupe de vârstă/vechime în muncă

Acuitatea auditivă a fost testată audiometric un număr de 766 lucrători, 169 din lotul TESA, 195 din lotul B, iar din lotul A, 402 persoane. S-au înregistrat 165 de cazuri cu traumă sonoră, iar dintre acestea, în proporție de peste 83% au fost forme ușoare. 103 cazuri (62,4%) au prezentat afectare bilaterală. S-au înregistrat 24 de hipoacuzii (9,44%), 12,5% dintre acestea au fost bilaterale. Prevalența tulburărilor auditive este redată în Figura 47, pe loturi și tipuri de afecțiuni. Hipoacuziile sunt mai frecvente la lotul B (5,6%), comparativ cu celelalte 2,48%, A și 1,2% lotul TESA. Modificările nu au caracter de profesionalitate.

Figura 47. Prevalența tulburărilor de auz

Analize de laborator sub forma unui set complet de analize, conform metodologiei studiului, au fost efectuate unui număr de 101 lucrători selectați din lotul B (de la canal, LCCA, epurare) și TESA, ultimul, ca lot martor.

Analizele de laborator s-au prelevat în perioade subiective de “bine”, și “sănătos” din punct de vedere clinic.

Testul pentru Helicobacter Pylori a fost pozitiv, la 73,42% din totalul celor investigați, în următoarele proporții: 84,61% la canal, 70% la epurare, 70,83% la LCCA și 55,55% la TESA.

Exudatele faringiene și nazale realizate personalului au evidențiat prezența de germeni ca: Citrobacter sp., Klebsiella Pneumonie, Stafilococcus aureus hemolitic, Enterobacter cloacae, Escherichia coli, Streptococcus beta hemolitic grup B, SCN, floră normală în exudatul faringian și nazal al lucrătorilor. S-a efectuat și antibiograma pentru germenii găsiți, în vederea sterilizării purtătorilor.

HBS a fost pozitiv la un singur caz din 101 analizate.

Modificările hemoleucogramei au fost în limite fiziologice, cu variații cauzate de boli virale respiratorii intercurente sau infecții, cel mai adesea dentare.

Determinarea colesterolului total a evidențiat valori crescute la 63,37% dintre cei investigați.

Fenomene de citoliză hepatică s-au înregistrat la 24 de cazuri. Gamma GT a fost crescută la 25% dintre cei investigați.

Examenul coprobacteriologic a fost negativ pentru total lotul analizat, iar examenul coproparazitologic a evidențiat prezența chisturilor de lamblii în proporție de 33% dintre cei investigați, fără diferențe semnificative între loturi.

2.2.4 CONTRIBUȚII LA STUDIUL CAPACITĂȚII DE MUNCĂ

Aplicarea chestionarului indicelui capacității de muncă s-a realizat în ziua examenului clinic, individual. Participarea a fost voluntară, subiecții fiind asigurați de confidențialitatea rezultatelor și de accesul la acestea. Criterii de includere: accept voluntar de a răspunde la chestionar, seriozitate, vechime de peste 5 ani în Aquatim și vârstă peste 30 de ani. Criterii de excludere: colaborare necorespunzătoare, vechime în muncă sub 5 ani, vârstă sub 30 de ani. Chestionarul a fost aplicat inițial unui număr total de 273 de persoane, dar am renunțat la 8 chestionare, completate parțial sau necorespunzător.

Au fost analizate răspunsurile a 265 de persoane, 166 bărbați și 99 femei, cu vârsta medie de 45,24 ani. S-a calculat ICM conform metodologiei standardizate iar datele au fost prelucrate în funcție de următoarele variabile: vârstă (grup sub 45 de ani și ≥45 de ani), sex, vechime în muncă (sub și peste 20 ani vechime, VM) sector de activitate/risc (Lot A – stații și rețea apă potabilă, lot TESA – birouri, Lot B – canal-epurare, lot cu risc biologic), tip de efort (intelectual, mixt, fizic), nivel de studii. Situația centralizată a lotului studiat se regăsește în Figura 48 și Tabelul 27.

Tabel 27. Clasificarea răspunsurilor ICM în funcție de sex și vîrstă

Figura 48. Structura pe sexe și vârstă a grupului respondent la ICM, distribuția procentuală

Repartiția în funcție de nivelul de studii (Figura 49) și caracteristicile muncii (Figura 50), sunt prezentate per total lot chestionat. Vârsta medie a celor ce prestează muncă intelectuală a fost de 42,7 ani, a celor cu muncă fizică 47,66 ani, iar cei cu ambele tipuri de efort, 47,22 ani. Personalul cu studii universitare are vârsta medie de 41,9 ani iar lucrătorii cu nivel mediu de școlarizare au ăn medie 48,25 ani.

Figura 49. Repartiția după tipul de studii (%) Figura 50. Tipul de muncă, după solicitare (%)

Răspunsurile la chestionarul ICM în funcție de sex, vârstă și vechime în muncă sunt redate în Figura 51. Cei cu vechime în muncă de sub 20 de ani au vârsta medie de 34,89 ani, în timp ce vârsta medie a seniorilor (≥20 de ani vechime în muncă) este de 49,64 ani.

O singură persoană de la TESA, de sex masculin, având sub 45 de ani și studii universitare a obținut un punctaj slab. A fost îndrumat pentru consiliere psihologică, date fiind și probleme familiale deosebite.

Figura 51. Clasificarea răspunsurilor la ICM, în funcție de sex, vârstă, vechime în muncă

Pe loturi de risc profesional, cei de la TESA au vârsta medie de 43,25 de ani, respectiv cei din grupul adult I au vârsta medie de 36,5 ani, grup II≥45 ani au 51,85 de ani. Personalul lotului B au vîrsta de 46,37 ani, pe grupe de vârstă au 37,67, respectiv 51,98 ani. Grupul A, are 49,21 ani, iar cele 2 grupuri au media de vârstă de 40,36 ani și 48,55 de ani.

Rezultatele chestionarului, în funcție de locul de muncă și tipul de studii (Fig. 52) relevă prezența dominantă a răspunsurilor moderat, excelent, bun.

Figura 52. Clasificarea răspunsurilor, după locul de muncă și pregătirea școlară

2.3 DISCUȚII

S.C.Aquatim S.A. este o societate modernă, dinamică, cu mici fluctuații de personal, fapt ce permite o evaluare corectă a aspectelor de sănătate în legătură cu locul de muncă și evoluția lor.

În timp, societatea a suferit transformări organizatorice, inclusiv privind componența secțiilor/ direcțiilor sale. Majoritatea personalului muncește constant, în timp, în aceleași locuri de muncă.

Retehnologizarea, automatizarea unor procese, terminarea studiilor și noile calificări ale personalului au permis schimbarea profesiei și chiar a locului de muncă în cadrul societății.

Secundar, sarcinile de muncă și riscurile profesionale s-au modificat pentru o parte a personalului. Astfel, se lucrează în schimburi alternante, tură de noapte sau numai schimbul I, efortul fizic implică manipulare de greutăți, efort static, efort mic dar în poziții vicioase, aplecări și răsuciri ale trunchiului, deplasări pe teren, muncă în mai multe instalații având locații diferite, risc crescut de accidente, stres.

În Aquatim există un riguros management al riscurilor profesionale. În timp au fost luate măsuri eficiente de ameliorare a condițiilor de muncă. Nu pot fi însă controlate în totalitate riscul biologic, intemperiile naturale și accidentele de cauză exterioară.

Fiecare loc de muncă își are riscurile sale specifice, pentru care măsurile tehnice, organizatorice și medicale se aplică, dar nu pot asigura o prevenție de 100%. Este necesară respectarea normelor specifice la fiecare loc de muncă, purtarea EIP, lucrul în condiții de respectare întocmai a procedurilor, screening medical, educație pentru sănătate, promovarea sănătății la locul de muncă.

Locurile de muncă-problemă din punct de vedere al microclimatului sunt cele în care activitatea se desfășoară în mediul exterior. Munca în sectorul canal și apă, mentenanță și la epurare, producție apă, implică iarna expunere la temperaturi scăzute, sub limita admisibilă, adesea cu valori negative, risc de degerături și decompensare a suferințelor preexistente. De subliniat că activitatea implică deplasări ale muncitorilor la puncte de lucru cu diferențe uneori mari de temperatură.

În sezonul estival aceiași lucrători sunt expuși la radiația solară și temperaturi ridicate, chiar caniculare.

Alături de temperatură, prezența intemperiilor este un factor care crește solicitarea lucrătorilor. Munca în condiții de umiditate crescută, pe ploaie, burniță, ceață sau ninsoare constituie un element suplimentar de risc. Lucrul în apă, îndeosebi în anotimpul rece, crește riscul de apariție a suferințelor respiratorii, musculoscheletale, a urgențelor cardiovasculare la personalul expus.

Condițiile improprii de microclimat favorizează exacerbarea patologiei cardiovasculare, respiratorii, musculoscheletale, fapt confirmat de către diverși autori [1, 2, 3]. Vârfuri de morbiditate cu ITM în Aquatim sunt tocmai aceste categorii de afecțiuni. Indicele de frecvență a îmbolnăvirilor cu ITM a fost crescut în lunile de toamnă-iarnă, la începutul perioadei studiate, iar în 2013 în lunile martie-octombrie- noiembrie, perioade fără concedii de odihnă numeroase, dar cu modificări climatice și în care se reiau ori se limitează activitățile exterioare planificate.

Se remarcă evoluția descendentă a nivelului noxelor chimice, în timp, în paralel cu introducerea automatizării și tehnologiilor noi. Modernizarea Stației de epurare din Timișoara (Figura 52) are ca efect reducerea poluării mediului înconjurător și realizarea unei protecții sporite a sănătății populației din vecinătate și a personalului de exploatare. S-a realizat alinierea la normele Uniunii Europene din domeniul protecției mediului dar și asimilarea în schema clasică a stațiilor de epurare din România de tehnologii cu eficiență înaltă, performante și cu impact redus asupra factorilor de mediu și eliminarea compușilor eutrofizanți [251].

Lucrul în mediul exterior permite diluția în aerul atmosferic a noxelor chimice cu potențial nociv ridicat. Faptul că lucrătorii de la canal pătrund tot mai rar în interiorul rețelei de canalizare și au în dotare detectori de gaz cu citire instantanee a scăzut pericolul de intoxicații acute prin inhalare de gaze asfixiante. În cazul H2S, după Nisida și colaboratorii, datorită volatilizării rapide a H2S în timpul lucrului [73], există pericolul intoxicației acute chiar la un loc de muncă anterior considerat sigur, prin măsurători. Acest fapt obligă la un control permanent al noxelor, muncă în echipă, utilizare a EIP, respectarea metodelor corecte de lucru. Hidrogenul sulfurat a fost prezent în atmosfera locurilor de muncă, constant sub valoarea limită admisă. Chiar și în aceste condiții, se impun măsuri corecte de profilaxie.

Figura 53. Schema procesului tehnologic al stației de epurare a Timișorii, 2013

Efluenții de ape uzate reprezintă masele de apă impurificate prin diverse activități umane, evacuate și care urmează a fi dispuse în mediul înconjurător. În apele uzate există impurități care se prezintă sub formă solidă, gazoasă. Sunt dispersate în trei stări cu grad de finețe crescător, respectiv stare de suspensie, stare coloidală și stare dizolvată. Metodele de îndepărtare a impurităților se definesc în funcție de aceste stări. Materiile în suspensie și coloidale, îndeosebi cele organice sunt de cele mai multe ori eliminate în faza de epurare și tratare a apelor uzate. Apele uzate conțin gaze dizolvate, de exemplu H2S rezultat din descompunerea anaerobă a materiilor organice, metan, din industria chimică etc., substanțe minerale dizolvate (carbonați, cloruri, nitrați) și impurități organice care intră într-un proces de descompunere bacteriană [251, 252].

Apele uzate industriale au de regulă niveluri înalte de încărcare cu poluant și mai ales au caracteristici frecvent foarte diferite de cele uzate fecaloid-menajere. Nu pot fi epurate direct în stațiile de epurare orășenești, ci trebuie supuse unui proces de preepurare specifică, adaptată naturii poluantului sau poluanților în cauză, și apoi eventual descărcate în canalizarea orășenească și duse la stația clasică de epurare. Ape industriale uzate sunt și cele care provin din "spălarea" gazelor, inclusiv a celor de la centralele termice sau termoelectrice, unde apele încarcă bioxid de sulf, rezultând gaze mai puțin poluante pentru atmosferă dar ape foarte poluate, ce trebuiesc epurate. Uneori apele uzate industriale au încărcări de poluanți pentru care nu există tehnologie de epurare adecvată, singura soluție rămânând în acest caz injectarea profundă.

Deși activitatea a fost parțial automatizată/mecanizată, intervenția umană nemijlocită este necesară, inclusiv pătrunderea personalului în canal, atunci când procesul de curățire-întreținere nu a putut fi realizat corect, mecanizat. În acest fel crește riscul de intoxicații acute și de contaminare, prin contact cu ape uzate, pereți și capace de canal, rozătoare. Echipele care deservesc sectorul mentenanță canal sunt dotate cu detectoare de gaze și nu pătrund în canal decât atunci când este absolută nevoie, după ventilare prealabilă și control al nivelului noxelor.

Van der Molen și colaboratorii au identificat în Norvegia 4 sectoare economice în care incidența bolilor profesionale este cea mai ridicată. Acestea sunt: construcțiile, mineritul și carierele, prelucrarea apei și a deșeurilor și transporturile [17]. La toți lucrătorii de la Canal investigați, contactul cu apele uzate, ape posibil contaminate cu germeni patogeni sau/și condiționat patogeni poate cauza: boală diareică acută, dizenterie bacilară, holeră, febră tifoidă, sindrom diareic, hepatite virale, tetanos, leptospiroză, bruceloză, dermite diverse, infecții frecvente respiratorii, cutanate.

Clasa de agenți patogeni la care lucrătorii de la canal pot fi expuși este

1, 2, mai rar 3 și în mod excepțional 4, conform clasificării din Hotărârea de Guvern Nr. 1092 din 16 august 2006 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă. Faptul că unele societăți și instituții deversează ape ne-tratate si ne-decontaminate în rețeaua de canalizare, în mod fraudulos, crește riscul de îmbolnăvire al celor expuși.

Un risc permanent este cel biologic [285], evidențiat prin repetate măsurători, atât de aeromicrofloră, cât și de pe suprafețele de lucru, lopeți, scări, mâinile lucrătorilor. Determinările realizate în diverse puncte la S.C. Aquatim S.A. evidențiază prezența unor germeni descriși în literatura de specialitate, precum Staphylococcus coagulazo-negativ, Streptococcus viridians, Bacillus proteus, Ochrobactrum anthropi, Escherichia coli, fungi, Bacillus sp., Bacillus cereus, Stafilococ citrin, Pseudomonas fluorescens / putida, Raoultella terrigena, floră hemolitică, mucegaiuri.

Prezența în exudatul faringian și nazal al persoanelor investigate la sectorul canal (stația de Epurare și propriu-zis la canal) a germenilor patogeni întâlniți în mediul de muncă argumentează originea profesională a infecției, respectiv a suferințelor lucrătorilor. Au fost izolați: Citrobacter sp.,

Stafilococcus aureus, Enterobacter cloacae, Klebsiella Pneumonie, Streptococcus beta hemolitic.

Prezența pe mâinile personalului a enterobacteriilor coliforme în proporție de 40% (2010, 2011) din cei examinați ridică problema existenței riscului biologic și a necesității respectării întocmai a procedurilor de lucru, a regulilor de igienă și a purtării echipamentului de protecție adecvat.

Pe teren o problemă este faptul că hainele lucrătorului se îmbibă cu ape uzate și timpul până acestea sunt schimbate este variabil. Pentru acești muncitori există un risc crescut de contaminare prin contact cutanat dar și prin accidente (tăiere, înțepare etc.) cu ape contaminate chimic și microbiologic. Risc crescut de contaminare este reprezentat și de către bioaerosolii prezenți în aceste locuri de muncă.

În România și pe plan mondial nu există valori limită ale concentrației UFC/mc în atmosfera locurilor de muncă. În ceea ce privesc concentrațiile normale ale „unităților de formare a coloniilor” (UFC), în literatura de specialitate [255] au fost găsite următoarele date (tabel 28):

Tabel 28. Concentrațiile normale ale unităților de formare a coloniilor (UFC),

aeromicroflora în mediul exterior [255]

Strategia în domeniul protecției mediului în municipiul Timișoara „Timișoara ecologică” a fost elaborată în anul 2008 de către Direcția de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara și aprobată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timișoara nr. 201/22.04.2008. În cadrul acesteia s-au demarat studii pentru investigarea calității aerului. Unul din studiile realizate vizează identificarea agenților patogeni din aerul municipiului Timișoara.

Ciupa si Bere-Semeredi [256], pun în evidență o încadrare în limitele „normale”, așa cum rezultă dintr-o comparație cu valorile uzuale ale numărului de unități de formare a coloniilor, fiind identificați doar trei agenți patogeni (bacterii coliforme, Bacilus cereus și bacili Gram negativi), concentrațiile acestora fiind considerate nesemnificative și totodată nepericuloase pentru sănătatea populației.

Tabel 29. Rezultatele determinărilor de aeromicrofloră în Timișoara [256]

Comparând rezultatele obținute la evaluarea aeromicroflorei din S.C. Aquatim S.A. cu valorile considerate normale după Rosas și colaboratorii [255], nivelul găsit se situează în limitele pentru stații de tratare a apei. Comparativ cu rezultatele lui Ciupa si Bere-Semeredi [256], valorile sunt crescute în general, la nivelul aerului citadin din intersecțiile Timișoarei. Semnificative sunt valorile găsite la canal și epurare, crescute comparativ cu cele de la punctele de recoltare din municipiu.

Rezultatele măsurătorilor de aeromicrofloră din S.C. Aquatim S.A.

concordă cu alte studii efectuate în stații de epurare unde s-au găsit Coliformi totali, Coliformi fecali, Aeromonas hydrophila, Serratia marcescens [127, 132], Citrobacter, Klebsiella [124, 132], Pseudomonas spp. [124, 127, 133, 134], Acinetobacter calcoaceticus, Enterobacter cloacae, [124, 127, 132-134], Escherichia coli [132, 135], Streptococci fecali, Coliphagi, Providencia, Pasteurella, Proteus [132], Staphylococcus aureus, Enterococcus spp. [135].

De-a lungul anilor în care s-au realizat analize de microfloră la epurare și canal nu au fost găsite Salmonella spp., Shigella spp., Legionella spp., Yersinia enterocolitica, asemeni unor autori [135].

În municipiul Timișoara, dintre determinările efectuate în opt puncte de măsurare, de regulă aglomerate, s-au pus în evidență doar trei agenți patogeni (bacterii coliforme, Bacilus cereus și bacili Gram negativi), la concentrații nesemnificative, în timp ce la punctele de lucru Aquatim, în care s-au realizat determinări au fost identificați o multitudine de germeni patogeni de grup 2 și germeni de grup 1, condiționat patogeni, așa cum rezultă în studiul nostru.

Prezența acestora în atmosfera inhalată de lucrătorii societății se dovedește a fi un real pericol pentru sănătate. Prezența pe mâinile lucrătorilor la concentrații ridicare și în exudatul faringian susține existența riscului biologic crescut la aceste locuri de muncă.

Rezultatele obținute susțin faptul că în ciuda tratării apelor uzate municipale, acestea rămân rezervor al microorganismelor, inclusiv al celor rezistente la antibiotice, constituind un risc pentru sănătatea publică [136, 137, 284, 285, 288].

În cei 13 ani ai studiului au existat două cazuri de leptospiroză, care însă nu au putut fi demonstrate a avea cauză profesională. Un prim caz, a fost cel al unui lucrător la canal. Suspiciunea de profesionalitate a fost infirmată, dat fiind faptul că nu s-a găsit Leptospira interrogans (grupa 2) în canal. Lucrătorul a supraviețuit și în prezent își continuă activitatea ca agent de pază în aceeași unitate. Cel de-al doilea caz este al unui colaborator care a muncit o perioadă la modernizarea stației de epurare, unde a venit în contact cu ape uzate. Acest nou caz ridică multiple probleme legate de cauza profesională, prin faptul că pacientul este și pescar amator, fiind angrenat în permanență în activități de pescuit. Diagnosticul s-a pus la câteva săptămâni după ce a părăsit stația de epurare. Deși cele două cazuri nu au fost confirmate cu boală profesională, cauzalitatea ocupațională nu poate fi exclusă cu certitudine.

Pentru muncitorii de la mentenanță apă-canal surse de zgomot sunt cele produse de circulația rutieră, mânuirea picamerelor, funcționarea utilajelor, vidanjelor, womelor, compresoarelor. Lucrătorii stațiilor de apă și de la epurare sunt expuși zgomotului produs de suflante, motoare, aeratoare. La toate aceste locuri de muncă Lech determinat în timp relevă valori conforme normelor admisibile, respectiv sub 87 dB(A), pe baza timpului limitat de expunere în timpul zilei / săptămânii de lucru.

În sala filtre la stația de apă Urseni nivelul de zgomot prezintă valori de peste 80 dB(A), nivel care poate afecta auzul, în expunere continuă. În 2006 nivelul măsurat a fost de 90 dB(A), peste valoarea limită admisă de 87 dB(A), conform Hotărârii de Guvern nr. 493/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. Muncitorii de la aceste locuri de muncă intervin purtând căști antifonice și nu lucrează întreaga zi de muncă expuși la zomot peste limita admisă. În sala de pompe, la spălare, valoarea zgomotului a fost constant peste 80 de dB(A), dar sub valoarea limită de 87 dB(A), iar la stația de pompare, toate valorile au fost conform normelor, înregistrându-se valori între 84 și 70 dB(A).

În birou nivelul zgomotului a fost redus substanțial prin măsuri tehnice, de la valori de peste 80 de dB(A) la valori de 51-52 dB(A). La dispecerat, de asemenea, s-a obținut controlul nivelului de zgomot care se situează la valori de 60 dB(A) și sub această valoare, începând cu anul 2009. Conform Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 493/2006 pentru cabine de comandă și control (dispecerat), birouri sau încăperi cu calculatoare, limitele maxime admise pentru zgomot la posturile de muncă cu solicitare neuropsihică și psihosenzorială crescută și deosebită (atenție, responsabilitate, decizie, constrângere temporală) este Lech de 60 dB(A).

Atât personalul TESA cât și cel operativ utilizează o bună parte din timpul de lucru videoterminalele. Această expunere profesională aduce în discuție aspecte legate de o bună iluminare a fiecărui post de muncă, cu apariția unor fenomene specifice legate de caracteristica fondului, contrastul dintre fond și detaliu, pâlpâiri, strălucire, uniformitatea iluminării, reflexia luminii (ferestre, corpuri de iluminat, îmbrăcăminte, obiecte de culoare deschisă), distanța ochi-ecran, poziționarea ecranului, praf, frecvența video maximă, radiații neionizante, zgomot dat de imprimante.

Efecte deosebite asupra sănătății analizorului vizual are frecvența video maximă (exprimată prin formula fVmax = Z'NH/TC unde Z=nr. de linii de explorare, NH = nr. elemente de imagine pe o linie de explorare și TC = durata explorării unui cadru) ce are de obicei valori mari (13 MHz). Acestea ar putea fi scăzute în practică doar prin micșorarea frecvenței de repetiție a cadrelor, ceea ce duce la înrăutățirea percepției continuității imaginii, adică la apariția pâlpâirilor.

În prezent își desfășoară o bună parte a activității de birou muncind la videoterminal, personalul de la oficiul de calcul, facturare, casierii, birouri, dispecerate, cabine de comandă, laboratoare. Nivelul general de iluminare este corespunzător ca intensitate (iluminat maxim, mediu) și uniformitate, iar prin utilizarea de jaluzele și corpuri de iluminat care disipă energia luminoasă uniform a fost rezolvată atât problema strălucirilor în câmpul vizual al lucrătorilor, cât și aceea a reflexiei luminii. Ecranele catodice au fost înlocuite cu monitoare moderne care asigură calitatea adecvată a imaginii. Problema identificată la aceste locuri de muncă este continuarea muncii în fața videoterminalului mai mult de 4 ore, fără pauză, de către peste 57% din personal. În acest mod suprasolicitarea vizuală poate conduce la alterarea vederii, cu apariția simptomelor oculare și vizuale.

La oficiul de calcul iluminatul este suficient pentru studiul documentului la toate birourile, și insuficient la videoterminal la birourile 1 și 2, unde și factorul de uniformitate pe suprafața de lucru este sub limita admisă. Se produce fenomenul de reflexie a luminii din cauza plasării neadecvate a birourilor și monitoarelor în încăpere. La personalul oficiului de calcul, prin natura activității există solicitare vizuală crescută, posturală, solicitare crescută a atenției. Activitatea de tastare solicită articulația mâinii, cu pericol de apariție a unor afecțiuni la acest nivel (sindrom de tunel median, suferințe articulare diverse, neurologice, vasculare).

În spațiile de birouri, laboratoare, ateliere, iluminatul natural este completat prin iluminat artificial general, asigurat de lămpi tubulare cu fluorescență și becuri cu incandescență, situate pe tavan sau pe pereții laterali ai încăperilor. De notat faptul că în ultimii ani a fost rezolvată problema numărului insuficient de corpuri de iluminat care funcționează pe locurile de trecere, zone recunoscute cu pericol de accidentare. Atât numărul, cât și calitatea surselor de iluminat artificial a fost ameliorată.

O sinteză a factorilor de risc identificați în Aquatim este prezentată în Tabelul 30.

Tabel 30. Factori de risc identificați în Aquatim [290]

Analiza morbidității cu ITM în perioada 2001-2013 evidențiază o evoluție variabilă, dar cu tendință de scădere a indicatorilor de morbiditate la sfârșitul intervalului cercetat.

Existența anuală a unor cazuri de neoplazii, boli cardiovasculare grave, traumatisme urmate de imobilizare (cu sau fără aparat gipsat), tuberculoză pulmonară, a făcut ca indicele durată medie să prezinte mici variații în timp și anume valoarea inițială de 9,21 zile în anul 2001, 9,5 zile în 2013, cu minima de 8,76 zile în anul 2006 și maxima de 12,78 zile în 2002 [289].

Indicele de frecvență a prezentat valori crescătoare în intervalul 20012006, de la 9,12% la 16,81% apoi o constantă scădere începând cu anul 2007, fapt explicabil prin media de vârstă mai tânără a personalului, disciplină riguroasă a acestuia, absența cazurilor de gripă în ultimii ani, pensionarea unor lucrători cu patologie bogată, pensionarea pentru limită de vârstă sau în sistem anticipat. Cea mai mică valoare s-a înregistrat în anul 2011 și anume 4,85%. Analiza acestui indicator pe luni, evidențiază creștere în lunile de toamnă, cel mai posibil pe seama patologiei acute respiratorii. În anul 2013 valoarea sa a fost de 6,39%.

Indicele de gravitate a înregistrat un vârf în anul 2002 (133,48%), apoi o curbă constantă cu mici variații până în 2009, după care a înregistrat o evoluție descendentă. În 2013 față de anii 2011 și 2012 s-a produs o creștere a acestui parametru, prin existența unor cazuri de accidente, inclusiv unul de muncă, patru neoplazii, și două cazuri de tuberculoză pulmonară. Față de minima intervalului de 42,1% în 2012, în anul 2013 indicele de gravitate a fost de 60,73%.

În cei 13 ani analizați s-au înregistrat în total 12 cazuri de tuberculoză pulmonară, în medie câte unul pe an, în sectoare diferite de activitate. În 2013 la stația de epurare s-au diagnosticat 2 cazuri de tuberculoză pulmonară. Ancheta epidemiologică și controlul radiologic al contacților primului caz depistat au permis diagnosticarea celui de-al doilea caz; restul investigațiilor au fost negative pentru contacți. De subliniat faptul că toate cazurile de tuberculoză pulmonară au fost izolate și au apărut la persoane cu locuri de muncă diferite și tipuri de expunere diferite: curier, agent pază, agent economic, conducător auto, subinginer, inginer rețele canal, casier.

În 2013 s-a înregistrat un accident de muncă prin cădere de la înălțime, la un hipertensiv, cauzat însă de o defecțiune a echipamentelor la locul de muncă.

La Aquatim, în intervalul 2001-2013 afecțiunile respiratorii s-au situat pe primul loc, urmate de tulburările musculoscheletale. Locul III a fost reprezentat de bolile cardiovasculare, traumatisme, iar ultimele două locuri au fost ocupate de bolile digestive, cutanate, psihice. Incidența și prevalența afecțiunilor întâlnite în Aquatim diferă față de datele prezentate de unii cercetători, în literatură. Afecțiunile cel mai frecvent întâlnite la populația care muncește au fost bolile mintale (41%), bolile musculo-scheletale (39%), afecțiunile legate de auz (11%), bolile infecțioase (4%), bolile dermatologice (3%), bolile neurologice (2%) și bolile respiratorii (2%) [17].

În general, lucrătorii nu merg la medic pentru tratamentul diferitelor acuze legate de locul de muncă. Astfel studiul lui Hussey arată că în Marea Britanie doar mai puțin de 1% din cazurile de TMS și boli mintale au fost menționate specialistului, pe cînd bolile cutanate în procent de 15% și 26% pentru cele respiratorii [258]. Problemele de sănătate sunt asociate cu o capacitate redusă de muncă și în măsură mai mică cu scăderea productivității acestor persoane. Cei mai afectați sunt cei cu TMS și boli psihice, față de cei cu boli cardiovasculare și diabet zaharat [259].

Analiza morbidității cu incapacitate temporară de muncă în intervalul 2011-2013 realizată pe baza certificatelor medicale cu ITM pune în evidență aspecte valoroase pentru stabilirea aspectelor prioritare de sănătate și securitate la locul de muncă în societate. Cele mai multe certificate medicale, în cei trei ani studiați au fost emise pentru boală obișnuită, cod 1, urmate de codul 6, urgență medico-chirurgicală. Codul 13, de boală cardiovasculară este utilizat de regulă de medicii cardiologi din spitale, dar nu și de către medicii de familie și alte categorii de medici, astfel încât este rar folosit și raportările consecutive sunt incorecte.

Bolile respiratorii ocupă în mod constant vârful de morbiditate, cu 283 (10.45%) de cazuri în cei trei ani. Pe primele locuri s-au situat infecții acute ale căilor respiratorii superioare cu localizări multiple și neprecizate (55 cazuri, 19,43%), pneumonia virală, neclasată la alte locuri (38 cazuri, 13,42%), bronșita și bronșiolita acută (35 cazuri, 12,36), faringita și amigdalita acută (33 cazuri, 11,66%), gripa cu virus identificat (numai în anul 2012, 25 cazuri, 8.83%), laringita și traheita acută (15 cazuri, 5,30%). Au fost afectați lucrători din toate secțiile. De remarcat că nu s-au înregistrat zile de concediu medical cu ITM pentru astm bronșic. În Aquatim există 9 persoane cu astm bronșic, diagnosticat anterior angajării în societate (5 cazuri) și ulterior (4 cazuri). Nu sa putut stabili o legătură cauzală cu locul de muncă, asemenea unor date din literatură. Astmul bronșic este asociat cu risc crescut de incapacitate de muncă de lungă durată. Riscul crește dacă se asociază și alte comorbidități, în special depresie [264]. Lucrătorii care manipulează nămol uscat au fost expuși la un nivel mai ridicat de endotoxine și de praf, prezentând simptome ale căilor respiratorii și sistemice față de cei care nu-l manipulează [74].

Într-un studiu al lui Friis și a colaboratorilor pe 149 de lucrători de la apele uzate din Suedia, în urma analizei regresiei logistice pentru vârstă, sex, atopie și fumat, s-a stabilit că acești lucrători prezintă un risc crescut, semnificativ statistic, de a dezvolta astm bronșic în urma expunerii profesionale la iritanți și substanțe inflamatorii [46, 287].

Pentru toți lucrătorii au fost realizate probe funcționale ventilatorii. 146 (15,5%) au fost disfuncții ușoare, 19 (2%) medii și 4 severe (0,42%). Probele ventilometrice se realizează sub formă de screening în societate, urmărind atent modificările ce apar de la an la an. Predomină disfuncția ventilatorie de tip restrictiv (122 cazuri, 12,96%). S-a observat un ușor declin al rezultatelor la numai trei lucrători, favorizat de obezitate, BPOC. Nu s-au înregistrat alte modificări semnificative. Obezitatea (p=0,004) și fumatul (p=0,02) sunt agenții cauzali foarte importanți în apariția disfuncției de căi aerifere mici și a disfuncției de tip restrictiv. Nu am găsit scăderi cu semnificație statistică pentru parametri investigați (PEF, FEV1, FEF25-75%, FVC) pe grupele studiate.

Shadab și colaboratorii au efectuat spirometria la lucrătorii de la canal care au lucrat expuși la ape uzate mai mult de 5 ani. Comparativ cu lotul martor, atât la muncitorii nefumători de la canal cât și la cei fumători s-a evidențiat o scădere semnificativă statistic a PEF, FEV1 si FEF25-75%, în timp ce FVC nu a fost semnificativ scăzut, iar IPB-ul a fost <80%, indicând o cauză obstructivă [71].

Valori scăzute ale parametrilor funcționali pulmonari au fost găsite și de către alți autori [64, 262,263], dar și obstrucție distală [262, 263].

Simptomele personalului investigat, la momentul consultului clinic au fost minore, de tip guturai, lombalgii, dureri izolate la nivelul altor articulații, cefalee, fără posibilitatea corelării cu locul de muncă.

Unele date sugerează ca și cauză a simptomelor lucrătorilor la ape uzate inflamația [121]. În ajutorul acestei ipoteze stau valorile crescute ale imunoglobulinelor serice, leucocitelor, trombocitelor, produselor de degradare ale fibrinogenului [265] și proteina C reactivă [265] a cărui nivel semnificativ crescut față de lotul martor sugerează o inflamație sistemică, cel mai probabil originară la nivelul căilor aeriene [74]. Simptomatologia prezentă la lucrătorii de la apele uzate nu poate fi pe deplin elucidată.

Deși în literatură sunt descrise ca simptome mai frecvente datorate iritanților din mediul de muncă al lucrătorilor de la stațiile de epurare și de la canal fenomenele iritative ale ochilor și ale nasului, simptome ale căilor aeriene inferioare, febră, fatigabilitate, cefalee, vertij și simptome asemănătoare răcelilor comune [64], și dermatite de contact [64, 261] în studiul nostru nu am găsit valori semnificative pentru aceste manifestări.

Lucrătorii de la apele uzate sunt expuși la diferite tipuri nocive de praf, bio-aerosoli, fumuri și gaze care contribuie la stresul oxidativ, unul dintre mecanismele care duc la afectarea pulmonară obstructivă a acestor muncitori [71]. Ei prezintă un risc crescut de afectare a căilor aeriene superioare și inferioare ca iritația și congestia nazală, weezing [64], arsuri ale gâtului [262], tusea (seacă sau productivă), dispneea apărută în diferite situații (la efort fizic, la urcatul scărilor), constricția toracică în timpul lucrului, bronșita cronică [64, 262, 263], pneumonia toxică și astmul bronșic [64, 262].

Principalele afecțiuni musculoscheletale la Aquatim, din totalul de 187 (6,90%) de cazuri au fost: dorsalgii (86 cazuri, 45,98%), alte atingeri ale discurilor intervertebrale (50 cazuri, 26,73%), spondiloza (8 cazuri, 4,27%), alte artrite (8 cazuri, 4,27%), alte atingeri cervicale (6 cazuri, 3,20%), gonartroza (5 cazuri, 2,67%), sinovite, tenosinovite (5 cazuri, 2,67%). TMS au fost bolile cel mai frecvent raportate de medicii de medicina muncii din numeroase țări [257].

În perioada 2011-2013 au fost înregistrate 4 cazuri de tuberculoză, toate cu evoluție favorabilă sub medicație antituberculoasă. Profesiile celor afectați au fost: dispecer (2011), agent pază (2012) iar în 2013 la stația de epurare au fost diagnosticate 2 persoane, o ingineră hidro și un operator tratare ape uzate.

Bolile cardiovasculare, în număr de 100 (3,69%), au fost dominate de diagnosticul de hipertensiune arterială (37 cazuri, 37%). Incidență ușor crescută au înregistrat și suferințele vasculare, venoase și arteriale, cardiopatia ischemică.

Accidente ce au apărut cu frecvență crescută în cei trei ani au fost luxații, entorse (22 cazuri) și fracturi (20 cazuri) respectiv 2% din totalul îmbolnăvirilor cu ITM, cu localizări diverse, de cauză neprofesională.

Afecțiunile digestive (101 cazuri, 3,73% din total) au prezentat o paletă largă, dar suferințele gastroduodenale au fost principala cauză de incapacitate temporară în muncă.

Cazurile cu suferință dermatologică, în număr de 29 (1,07%) au îmbrăcat forme diverse: abces cutanat, furuncul și furuncul antracoid, flegmon (8), alte dermite (5), urticaria (4).

În intervalul studiat s-au înregistrat 11 neoplazii. Patru cazuri au fost localizate la nivelul aparatului digestiv, respectiv neoplasm de colon la o persoană cu muncă de birou și o alta din producție (operator tratare apă în localități), un neoplasm de rect la un lucrător din secția mentenanță corectivă canal și un neoplasm pancreatic la un portar.

O persoană de sex feminin, îngrijitor curățenie, a prezentat neoplasm mamar care a fost operat și tratat în 2011, iar la circa 2 ani a fost diagnosticată și cu un cancer uterin. Locul de muncă ocupat inițial a fost stația de epurare și de 2 ani, laboratorul LCCA. Angajata a lucrat numai în mediul interior.

Neoplasmul pulmonar s-a înregistrat la un electrician din stația de epurare, mare fumător. Boala a fost depistată în cadrul controlului medical periodic de medicina muncii. După intervenția chirurgicală și tratamentul oncologic, lucrătorul a reluat activitatea în același loc de muncă, dar a renunțat la fumat. În anul 2001 a existat un caz de neoplasm laringian la un mașinist din Epurare, mare fumător. În ambele cazuri, nu se poate evidenția caracterul profesional al bolii.

Conform literaturii de specialitate, angajații expuși prin procesul de sedimentare și mai puțin celui de aerare, la emisie crescută de compuși organici volatili, prezintă risc crescut de a dezvolta cancer sau altă patologie care afecteazaă starea de sănatate a acestora [94]. În cazul operatorilor de la tratarea apelor uzate s-a evidențiat un risc crescut de a dezvolta neoplasme [93, 280] prin inhalarea hidrocarburilor aromatice policiclice. Punctele cele mai expuse sunt rezervoarele de degresare și cele de aerare [93].

În cazul lucrătorilor expuși la ape uzate, mortalitatea datorată tuturor cauzelor, nu diferă de cea înregistrată în populația generală [280, 281].

Mortalitatea datorată patologiei cardiovasculare este de asemenea scăzută [281].

Într-un studiu retrospectiv din Statele Unite, la acest grup de muncitori s-au înregistrat valori crescute ale mortalității datorate cancerului. Valori semnificative statistic au fost intâlnite în cazul cancerului laringian și hepatic, dar doar cel laringian a putut fi legat de ocupația lucrătorilor [280].

În alt studiu din 1993 efectuat în Suedia, incidența cea mai mare au avut-o cancerul cerebral, gastric și renal. Dintre acestea, doar în cazul cancerului renal s-a putut stabili o relatie expunere-răspuns. Riscul de a dezvolta neoplasm pulmonar a fost mic [281]. Un studiu mai recent făcut tot în Suedia, arată că lucrătorii de la apele uzate nu au un risc crescut de a dezvolta cancer. Față de studiul anterior, este crescută incidența cancerului de prostată, a cancerului nazal și al sinusurilor nazale. Nu s-a putut evidenția o legătură între incidența cancerului și nivelul expunerii la ape uzate [282].

Nu s-a putut evidenția în Aquatim o incidență/prevalență a cancerelor mai mare decât în populația generală.

Studiul stării de sănătate în Aquatim relevă o multitudine de date, foarte variate, în concordanță cu specificul activității și structura personalului, dar și cu date de morbiditate generală.

A fost inclus în studiu întregul personal al societății, criteriul fiind vechimea de peste 1 an în societate. În timpul studiului, o parte a personalului a părăsit întreprinderea, de regulă prin pensionare pentru limită de vârstă. În intervalul studiat s-au produs 5 decese în afara muncii: accident vascular cerebral la un hipertensiv mare, neoplasm de colon cu metastaze multiple, trenant, infarct de miocard acut la un lucrător de 48 de ani, complicații cardiovasculare după un bypass coronarian și neoplasm bronhopulmonar la un mare fumător, scurt timp după pensionare.

Structura pe sexe a personalului Aquatim este de 77,36%/22,63% bărbați/femei.

Media de vârstă a personalului este de 46,39 ani, cu o medie de 45 de ani pentru personalul feminin și 46,8 ani a celui masculin.

În funcție de riscurile profesionale specifice, pe loturi investigate, media de vârstă a fost echilibrată, respectiv lot TESA (N=294 lucrători), 45,67 ani, lot A (N=433 lucrători), 47,40 ani și lot B (N=214 lucrători), 45,33 de ani.

Ca vechime în muncă, media pe societate este de 27 de ani, cu extreme cuprinse între 1 și 46 de ani. Personalul feminin are o vechime medie de 24 de ani, iar cel masculin de 28 de ani.

Structura vechimii în muncă pe loturi de risc profesional este la lotul TESA de 25 de ani, lotul A de 28,6 ani și lotul B, 26,6 ani.

Cele trei loturi de risc au fost structurate în funcție de specificul activității, al localizării punctelor de lucru și al riscurilor existente la locul de muncă.

Astfel, personalul TESA, în număr de 294 persoane, cuprinde lucrătorii din birouri (clădirea sediului societății), direcția generală, economică, parțial direcția dezvoltare, direcția administrativ-patrimoniu. Munca acestora cuprinde un nivel de risc scăzut. Exceptând agenții de pază care muncesc în schimburi alternante, restul personalului din acest grup lucrează numai în schimbul I. Se realizează muncă statică, efortul fizic este mic (muncă ușoară), dominant sedentară, prelungită în poziție șezând. Nu există expunere semnificativă la riscuri chimice și biologice pentru acest personal. Munca se desfășoară în condiții de interior. Un element specific este activitatea cu publicul și stresul consecutiv, chiar episoade de violență verbală din partea acestuia.

Personalul grupului B (N=214 persoane) însumează lucrătorii cu risc biologic crescut, comparativ cu celelalte categorii de personal, din societate. Toți lucrătorii secției canal au fost incluși în acest grup, aici regăsindu-se atât muncitorii care deservesc sistemul de canalizare, cât și cei care lucrează în stația de epurare a orașului Timișoara. Pentru acest personal, activitatea se derulează în proporție de peste 70% din timp în mediul exterior. Un număr mic de lucrători muncește în schimburi alternante, după formula 12/24. Contactul cu apele uzate este zilnic și pentru lucrătorii laboratorului de control unități, LCCA, care astfel au fost incluși în grup.

Grupul A, cel mai numeros (N=433) este cel al personalului care muncește în stațiile de prelucrarea apă potabilă, la rețele apă – mentenanță preventivă și corectivă, în filialele din județ și personalul care lucrează la sectorul mecanizare. Cu toții prestează muncă în condiții de solicitare mixtă, fizică și intelectuală, peste 70% din timpul de muncă în mediul exterior. Personalul uzinelor de apă și o parte a celor de la mentenanță canal muncesc în schimburi alternante.

Nivelul studiilor diferă la cele două sexe, în funcție de tipul de activitate profesională și locul de muncă. Femeile au studii superioare în proporție de 74% (p=0,000, OR=10,28, RR=5,65) față de 21,8% cât are personalul de sex masculin.

Lotul TESA cuprinde 34,7% personal cu studii universitare, lotul A cuprinde 58,7% personal cu pregătire universitară, iar lotul B cuprinde 35% lucrători cu studii universitare.

Fumatul este considerat un important factor de risc pentru bolile respiratorii și cardiovasculare.

Prevalența fumătorilor a fost de 46,26% în lotul B, 41,57% în lotul A iar în lotul TESA de 29,25%. Femeile fumează mai puțin decât bărbații, în toate cele trei grupuri. Există diferență semnificativă statistic între femei și bărbați privitor la fumat (OR=6,94, RR=1,30, p=0,000). În loturile TESA și A prevalența fumătorilor este aproximativ egală pe grupe de vârstă, dar în lotul B lucrătorii sub 45 de ani fumează mai mult decât cei mai în vârstă.

La nivel național, conform studiului „Cunoștințele, atitudinile și practicile populației generale referitoare la consumul de tutun și la prevederile legislative din domeniu” din 2007 [291], aproape o treime din eșantionul analizat pe țară (30,0%) este reprezentat de persoane fumătoare. Acestea sunt persoane care în ultima lună au fumat zilnic sau ocazional. Referitor la statutul de fumător există și o diferență pe sexe – o treime (33,0%) dintre bărbații cu vârste cuprinse între 15 și 59 de ani sunt fumători față de 27,1 % dintre femeile din aceeași categorie de vârstă.

Ca prevalență, în Aquatim bolile cardiovasculare, cu precădere hipertensiunea, se află pe primul loc al morbidității generale, 40% din subiecți au înregistrat valori crescute pentru tensiunea arterială sistolică și 27% dintre subiecți pentru tensiunea diastolică [288].

Analizând situația HTA, locul întâi cu o prevalență de 54,9% revine lotului A, urmat de lotul TESA (36,5%) și lotul B (33,1%). HTA de gradul I reprezintă peste ½ din cazurile cu HTA, HTA de gradul II reprezintă 38% și cea de gradul III, peste 10%. Doar 43% dintre hipertensivi urmează constant un tratament cronic. 24% dintre femei și 50% dintre bărbați sunt hipertensivi. Hipercolesterolemia este comună la peste 64% dintre cei studiați.

Analiza statistică a datelor relevă faptul că hipertensiunea arterială apare cu semnificație statistică (p= 0,006) pentru personalul cu media de vârstă de peste 45 de ani în lotul general.

Pentru lotul TESA există diferențe semnificative statistic între sexe, privind HTA (OR=4,23, RR=1,73, Chi=29,44, p=0,00).

În apariția HTA pentru lotul B vârsta de ≥45 de ani are semnificație statistică (p=0,006) și sexul masculin (p=0,00). Tot sexul masculin este semnificativ în apariția HTA (p=0,013).

Pentru lotul TESA vârsta ≥45 de ani are mare semnificație statistică în apariția HTA (p=0,000), a obezității (p=0,002) și bolii varicoase (p=0,000). HTA (p=0,000) și obezitatea (p=0,003) apar cu semnificație statistică la persoanele de sex masculin.

Pentru lotul A elementele vârstă ≥45 ani și sexul masculin sunt semnificative în apariția HTA (p=0,000; p=0,004), al obezității (p=0,049; p=0,000), și al bolii varicoase (p=0,002; p=0,036).

Comparând cele trei loturi de risc privitor la HTA, am constatat că boala apare cu semnificație importantă la bărbații lotului TESA comparativ cu cei din lotul B (P=0,004). Alte criterii nu au semnificație statistică.

Comparând Lotul TESA și B rezultă mai multe cazuri cu HTA în lotul TESA (p=0,0004). Situația fumatului este diferită: se fumează mai mult în lotul B (p=0,000), bărbați (p=0,004), în ambele grupe de vârstă (sub 45 de ani, p=0,000 și ≥ 45 ani, p=0,0009). Nu apar alte elemente semnificative între cele două loturi.

HTA apare cu semnificație crescută în lotul A, comparativ cu TESA (p=0,000) și la femei (p=0,001). Tot pentru lotul A este semnificativ că se fumează mai mult (p=0,000), de către bărbați (p=0,046) și ambele grupe de vârstă (sub 45 ani, p=0,009; ≥ 45 ani, p=0,000).

HTA apare cu semnificație crescută în lotul A comparativ cu lotul TESA (p=0,000); boala este mai frecventă la bărbați (p=0,000), de sub și peste 45 de ani (p=0,000 în ambele cazuri).

Boala coronariană diagnosticată de specialist reprezintă o mică parte a bolilor cardiovasculare recunoscute (prevalență de 1%). Tulburările de ritm cardiac frecvent întâlnite sunt: tahicardia cu o prevalență de 19 % pentru toate loturile studiate și bradicardia sinusală. Sporadic, au fost depistate cazuri cu bigeminism, fibrilație atrială. Patologia vasculară, venoasă și boala hemoroidală au o prevalență de 12%.

50% din populația țărilor cu venituri ridicate moare din cauza bolilor cardiace. Procentul bolilor cardiovasculare crește o dată cu creșterea economică [268].

Riscurile pentru apariția bolii coronariene sunt: dislipidemiile, în special creșterea LDL-colesterolului seric, hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea, diabetul zaharat, sexul masculin și inactivitatea fizică [268].

Aproape mai mult de jumătate din populație este supraponderală/obeză conform Organizației Mondiale a Sănătății. În America, 61,1% din populație au indicele de masă corporală (IMC) ≥25 kg/m2, în Europa 54,8%, în Estul Mediteranei 46%, valori mai scăzute fiind în Africa 26,9%, 13,7% în Sud-Estul Asiei și 25,4% în Vestul Pacificului [269]. Angajații cu diabet zaharat au o rată a absenteismului pe caz de boală de 2-3 ori mai mare decât populația generală [270].

Factori de risc pentru apariția obezității sunt vârsta înaintată, sexul feminin, antecedentele familiale de diabet, hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, inactivitatea fizică și o situație economică medie sau peste medie [271].

Un IMC crescut este asociat cu boala coronariană și cu infarctul ischemic [269,272]. Prin reducerea tensiunii arteriale, a colesterolului și a glicemiei, se poate scădea riscul de boală cardiovasculară și infarct asociate cu un IMC crescut [273].

La personalul Aquatim, o problemă de sănătate în creștere este reprezentată de obezitate. Sunt obezi 28% dintre lucrătorii Aquatim, dintre care 32% dintre bărbați și 16% dintre femei.

Există o diferență semnificativă pentru obezitate între cele două sexe (p=0,013) per total lot studiat, dar și pe sexe la lotul TESA (p=0,000). Persoanele de peste 45 de ani prezintă obezitate în proporție de 33%, față de grupul mai tânăr, cu 21% obezitate. Distribuția obezilor pe loturi evidențiază la lotul A o prevalență de 31%, față de lotul B de 28% și lotul TESA de 24%. Pe loturi de risc, bărbații, respectiv personalul mai în vîrstă au prevalență crescută a obezității în toate cele trei loturi studiate.

Supraponderali sunt 38% din personal, normoponderali sunt 29%, iar subponderali sunt 5%. Restul de 28,27% sunt obezi. Dintre aceștia, au obezitate gradul 3 un număr de 21 de persoane (29%).

Comparând loturile de risc, obezitatea apare mai frecvent la cei din lotul A decât la cei din lotul B pentru persoanele de sex feminin (p=0,000) și la cei având vârsta de ≥ 45 de ani (p=0,003). Între lotul TESA și cel din lotul A apar diferențe semnificative statistic, și anume: obezitatea este mai frecventă în lotul A (p=0,025), la femei (p=0,000), dar la persoanele mai tinere din lotul A (sub 45 de ani, p=0,005).

Diabetul zaharat constituie o afecțiune în ascensiune în Aquatim, în prezent prevalența bolii este de 6,58%. Pe loturi de studiu, la lotul TESA prevalența diabetului este de 5,10%, iar la cele două loturi din producție de 8%. Numai două cazuri sunt forme de diabet tip 1. Nu se înregistrează diferențe semnificative între grupurile studiate, pentru diabetul zaharat.

Conform lui Ruston și echipei, cei cu DZ nu așteaptă sprijin din partea managerilor lor, făcându-și griji să nu fie tratați necorespunzator și stigmatizați. Ei pun cerințele locului de muncă pe primul loc, adaptând gestionarea bolii în funcție de acestea, cu riscul de a avea valori crescute ale glicemiei care în timp să-i expună la risc crescut de complicații pe termen lung [270].

Cei cu DZ tip II sunt expuși stresului profesional. Cu cât este mai mare gradul de stres, cu atât este mai mare riscul de DZ tip II. Factori de risc pentru DZ sunt consumul de alcool, antecedentele familiale de DZ, circumferința taliei, nivelul de trigliceride și stresul. Factori de protecție sunt nivelul de educație și nivelul de HDL colesterol [276]. În schimb, în review-ul lor, Cosgrove și echipa nu au găsit o legătură directă între nivelul ridicat de stres psihosocial și DZ tip II [277]. Diabetul reduce capacitatea de muncă a individului. Sunt necesare crearea, dezvoltarea și implementarea de programe de prevenire a diabetului pentru a ajuta lucrătorii să-și gestioneze mai bine boala [278]. Pentru a se integra bine în mediul profesional și a face față cerințelor de la locul de muncă, diabeticii trebuie să aibă capacitatea de a accepta și a face față bolii, să accepte ajutorul profesioniștilor din domeniul sănătății, să aibă un mediu de lucru favorabil, să-și adapteze munca și să fie bine informați [279].

Supraponderii și obezitatății îi sunt asociate multiple comorbidități, dintre care DZ de tip II, cancerul [274,275], bolile cardiovasculare [268,274], astmul bronșic, colecistita, osteoartrita și durerile de spate cronice [274]. Unele studii susțin apariția adenocarcinomului de esofag și cardie, cancerului gastric, colorectal, de sân post-menopauză, endometrial, de rinichi, hepatic, al vezicii biliare, pancreatic, de glandă tiroidă, de țesut limfoid și hematopoietic [275], excepție făcând cancerul esofagean, pancreatic și de prostată [274].

Patologia musculoscheletală a personalului Aquatim este dominată de suferințele localizate la nivelul coloanei vertebrale. Prevalența TMS este de 39,53% per total lot studiat, 45,53% la personalul de sex feminin și 37,77% la cel masculin, de 44,78% pentru lucrătorii mai în vîrstă față de 31,94% la angajații sub 45 de ani. Sunt interesate zona lombară, cervicală, toracală, deformări ale coloanei precum cifoze (2,13%), scolioze (2,44%). Leziunile degenerative determină limitare funcțională, durere. Sunt prezente gonartroza, coxartroza, 5 cazuri cu proteza de șold. Numai un caz este posttraumatic.

Sindromul dureros la nivelul coloanei vertebrale este semnificativ mai frecvent pentru lotul A, comparativ cu TESA (p=0,000).

Hernia de disc cu localizare lombară reprezintă un procent de 2,87%. Este prezentă cu prevalență crescută la bărbați față de femei (24 versus 3 cazuri). Patologia este variată și poate fi favorizată ori agravată prin activitatea profesională. Pentru personalul din producție, hernia de disc poate fi cauzată sau agravată de activități repetitive, ridicare de greutăți (capace de canal, utilaje), muncă în forță, muncă în exterior, indisciplina (muncește singur, ridicând fără ajutor ce ar trebui realizat în echipă).

Patologia cronică cutanată este reprezentată de pitiriasis versicolor, 19% la personalul grupului B și 9,7% la personalul grupului A. Psoriazis au 5 persoane, din grupuri diferite. În 2011-2012, un șofer a prezentat melanom malign. A revenit de curând la muncă, urmând să lucreze într-un serviciu fără expunere la soare și fără expunere la noxe chimice.

Au fost descrise 2 cazuri cu dermatită de contact. Într-unul din cazuri, simptomele se exacerbează și apar la domiciliu, iar în cel de-al doilea caz, leziunile au apărut într-o activitate profesională part-time, la alt loc de muncă.

Dermatitele de contact sunt bolile de piele cele mai frecvente în țările nordice. Dintre bolile respiratorii, astmul bronșic e cel mai frecvent în Republica Irlanda, iar azbestoza în Marea Britanie și Irlanda de Nord.

Pentru identificarea bolilor profesionale și a celor legate de profesie este foarte importantă colaborarea între medicul de medicina muncii și medicul generalist. Conform review-lui lui Weevers și echipei, rata incidenței de a fi consultat de un medic generalist pentru boli legate de locul de muncă este mare. Prevalență crescută a acestor boli a fost găsită pentru TMS, respectiv pentru durerea lombară joasă, durerea de la nivelul cefei și a umerilor [260].

La lucrătorii de la apele uzate este prezent un risc crescut de a dezvolta efecte asupra sănătații, cum sunt cele ale sistemului respirator, gastrointestinal sau simptome sistemice. Aceste simptome sunt comune celor expuși la bioaerosoli, excepție făcând simptomele sistemice ca fatigabilitate și cefalee care par să fie particulare lucrătorilor de la canal [74]. Alt studiu a găsit un nivel crescut de oboseală neobișnuită, cefalee, concentrare dificilă, vertij la acești lucrători [64].

Suferințele gastrointestinale au o prevalență crescută în rândul pacienților de la Aquatim, asemănător unor date din literatură. Conform acestora, la lucrătorii de la ape uzate a fost înregistrată o prevalență crescută, semnificativă statistic a gastroenteritelor, a simptomelor gastrointestinale din care în special durerea abdominală [64,266], scaune moi/diaree (care nu apar și la membrii familiei), epigastralgii [64], cefalee [266]. În alt studiu efectuat tot în Suedia în 1998 pe un lot de 142 lucrători bărbați de la 11 stații de epurare municipale, s-a evidențiat un risc scăzut în mod semnificativ la acești muncitori față de martori pentru grețuri, și un risc nesemnificativ crescut pentru diaree [129]. Fără semnificație statistică au fost dispepsia și sindromul de colon iritabil [129].

Lucrătorii de la apă și de la apele uzate au risc crescut de a dezvolta neoplasme, boli diareice și ascarioze, dar făra semnificație crescută pentru sănatatea publică [267].

Locurile de muncă din stațiile de epurare și de la canal sunt apreciate cu risc crescut de îmbolnăvire.

Simptomatologia a fost mai accentuată la cei care munceau la stațiile de pompare, la unitățile de filtrare sau la manipularea nămolului. Munca la bazinele acoperite nu a fost asociată cu risc crescut pentru nici un simptom [64]. În altă lucrare, la muncitorii de la canalele închise și de la drenaj s-a înregistrat o prevalență crescută a simtomatologiei acute; iritația oculară laringiană și cutanată,vertijul, simptome respiratorii (dispnee) [262]. Cea mai mare expunere, la nivele înalte de endotoxine, o au lucrătorii care au de îndeplinit sarcini speciale, cum este curățarea rezervoarelor [156].

Aplicarea chestionarului individual și apoi calculul indicelui capacității de muncă (ICM) la un număr de 265 de lucrători voluntari, 166 (62,65%) bărbați și 99 (37,35%) femei, aparținând tuturor celor trei grupe de risc a permis cunoașterea modului propriu de apreciere a stării de sănătate în general și în legătură cu munca.

Majoritatea răspunsurilor, 231 (87,16%) s-au situat între 37 și 49 de puncte, ceea ce corespunde unui nivel de bun și excelent.

Comparând pe cei investigați conform criteriului vârstă, rezultă că există diferențe semnificative pentru grupul de <45 de ani față de cel având peste această vârstă, pentru răspunsurile bun și excelent (p=0,0016).

La grupul de femei investigate nu apar diferențe semnificative la analiza pe grupe de vârstă (p=0,08), dar la bărbați rata de răspunsuri bun+excelent (p=0,0095) și excelent (0,0000) sunt semnificative pentru cele două grupe de vârstă analizate.

Privitor la tipul de activitate desfășurată în societate, per întreg grupul, valorile sunt semnificative pentru cei cu muncă intelectuală, comparativ cu cei cu muncă fizică + muncă fizică și intelectuală (p=0,0055).

Vechimea în muncă de sub 20 de ani, respectiv ≥ 20 de ani este un alt criteriu de diferențiere; este semnificativă diferența răspunsurilor slab+moderat față de bun+xcelent (p=0,0391) pentru lucrătorii sub 20 de ani, (OR=2,73, RR=1,25, Chi 4,25). Pentru criteriul studii universitare, atât per total lot chestionat (p=0,002), cât și pentru grupul de femei (p=0,0000), există diferențe semnificative statistic între răspunsurile slab+moderat versus bun+excelent pentru cei fără studii universitare. La grupul de bărbați, rata de răspunsuri excelent este puternic semnificativă pentru cei cu studii universitare (p=0,0004).

Analizând răspunsurile prin prisma grupurilor de risc profesional, nu se evidențiază diferențe între sexe privitor la raportul dintre răspunsurile slab+moderat versus bun+excelent în toate cele trei grupuri.

La grupul TESA răspunsurile excelent versus bine+moderat+slab sunt semnificative pentru repondenții de sex masculin comparativ cu cei de sex feminin (p=0,0005, OR=11,13, RR=6.97, Chi=12,02), dar și pe grupele de vârstă analizate, pentru grupul sub 45 de ani (p=0,0280, OR=2,63, RR=1,5, Chi=4,82).

Numai criteriul excelent este evidențiat ca semnificativ (p=0,011) pentru grupul A, grupa de vârstă sub 45 de ani. Pentru celelalte criterii nu s-au înregistrat diferențe semnificative.

Pentru grupul B, expus riscului biologic crescut, nu apar diferențe semnificative între sexe, grupuri de vechime profesională sau tip de activitate, dar există semnificație pentru grupul celor de sub 45 de ani pentru răspunsul excelent (p=0,0020, OR=3,77, RR=2,09, Chi=9,36).

Comparând între ele grupurile de risc profesional, rezultatele sunt semnificative, după cum urmează:

Pentru grupul B versus grupul A, semnificative sunt numai răspunsurile excelent la bărbați (p=0,0040, OR=2,80, RR=1,54, Chi=8,28).

Comparând grupul B cu TESA, nu se relevă diferențe semnificative pentru nici un parametru.

Analizând grupul A cu TESA, per total personal al celor două grupuri, rata raspunsurilor excelent este semnificativa grupului TESA (p=0015).

Nici un alt criteriu nu este semnificativ, fapt ce permite, pe baza datelor obținute, concluzia că elementele care țin de individ sunt hotărâtoare pentru autoaprecierea stării de sănătate și a capacității de muncă. Se diferențiază grupul A, față de grupul TESA și B ca rată a răspunsurilor excelent, în favoarea ultimelor două grupuri.

O auto-evaluare pozitivă a stării de sănătate în raport cu munca au realizat peste 87% din repondenți. Există diferențe semnificative pentru răspunsurile bun+excelent la întreg lotul studiat, pe grupele de vârstă analizate, pe grupele de vârstă și sexul masculin, pentru cei care prestează muncă intelectuală și pentru grupul cu vechime profesională de sub 20 de ani.

Nivelul de pregătire universitară este un criteriu semnificativ pentru răspunsurile slab+moderat versus bun+excelent la întregul grup și pentru sexul feminin și pentru răspunsurile cotate cu excelent pentru bărbații cu studii universitare.

Răspunsul excelent versus slab+moderat+bun a fost semnificativ la grupul TESA pentru criteriul sex și grup de vârstă. Pentru grupul A și B numai criteriul vârstă este semnificativ.

Grupul pentru care este indicată o analiză și eventual, intervenție la locul de muncă este grupul A, cu activitate de teren și organizare, parțial, în schimburi alternante.

În anul 2010, fundația Romtens a propus Aquatim să participe la un proiect POSDRU de promovare a sănătății la locul de muncă. Au urmat etape pregătitoare, după care, împreună cu reprezentanții societății au fost alese temele prioritare dintr-un număr de 10 propuneri (Figura 54). Acestea au fost: „locuri de muncă fără fumat”, „igiena la locul de muncă: „reducerea stresului la locul de muncă”. Au fost organizate sesiuni de instruire cu lucrătorii, pe cele trei teme alese.

Figura 54. Temele de promovare a sănătății la locul de muncă din Aquatim, 2010-2012

Muncitorii au primit materiale pentru toate cele 10 teme. Angajații au fost receptivi, astfel că în timp rezultate modeste au apărut: câțiva au renunțat la fumat și au redus consumul de alcool, climatul s-a ameliorat, iar aspectele de îmbunătățire a igienei personale și a locului de muncă sunt vizibile.

Un rol important, alături de medicul de medicina muncii care întreține contactul cu lucrătorii, revine atât conducătorilor direcți, cât și echipei manageriale. Exemplul personal, repetiția, utilizarea intranetului, antrenarea reprezentanților lucrătorilor sunt pârghii ce asigură rezultate.

Un rol important în ameliorarea stării de sănatate a lucrătorilor de la canalizare și de la stațiile de epurare îl constituie profilaxia de la locul de muncă. Tiwari [283] propune trei metode profilactice:

mijloace tehnologice pentru protecția împotriva expunerilor la riscuri cum ar fi gazele toxice (hidrogen sulfurat, metan), riscuri care pot duce la degenerare cardiovasculară, boli musculoscheletale (modificări osteoarticulare, hernieri ale discurilor intervertebrale), infecții (hepatită, leptospiroză, infecție cu HP), boli dermatologice, boli respiratorii, alterarea parametrilor ventilometrici;

mijloace medicale pentru detectarea precoce a efectelor asupra sănătății;

metode legislative.

Importantă pentru siguranța la locul de muncă este implementarea de programe de conștientizare a riscurilor, de educație privind procedurile sigure în timpul muncii și purtarea echipamentelor individuale de protecție [283].

Pentru protejarea împotriva microorganismelor patogene este necesară purtarea echipamentului individual de protecție [152, 236], mai ales pentru căile respiratorii și protecția tegumentelor, cât și respectarea regulilor de igienă individuală [152].

Pe baza rezultatelor studiului nostru, a datelor din literatură și legislației române în vigoare, cât și a celei europene studiate, se impun recomandări practice, de urmat, în cadrul societății Aquatim. Acestea sunt sistematizate sub forma unui plan de intervenție-prevenție care cuprinde următoarele recomandări:

Cunoașterea de către întreg personalul încadrat la Aquatim a faptului că există pericol de îmbolnăvire și accidentare la locul de muncă și care sunt riscurile profesionale.

Menținerea nivelului noxelor sub VLA prin: ventilație adecvată, izolare, carcasare, utilizare de substanțe și materiale nepericuloase sau cu nocivitate scăzută.

Monitorizarea nivelului noxelor din societate și menținerea lor sub valorile limită admise.

La locurile de munca unde există posibilitatea apariției intoxicațiilor acute cu gaze asfixiante (H2S, NH3, Cl, metan), dar și cu substanțe necunoscute, este necesară utilizarea detectoarelor instantanee de gaze de către toate echipele, cu verificarea utilizării lor corecte de către personal.

Limitarea contactului cu noxele chimice și biologice poate favoriza scăderea riscului de afectare a sănătății personalului. Acest lucru este realizabil prin scurtarea timpului de expunere și folosirea adecvată a echipamentului de protecție.

Dotarea cu echipament individual de protecție controlul utilizării sale adecvate.

Respectarea întocmai a tehnicilor de lucru și a normelor și regulilor de securitate a muncii.

Însușirea de către lucrători și manageri a unor noțiuni simple, clare, privitor la modul cum se recunosc primele semne de intoxicație / boală și ce măsuri trebuie luate în urgență.

Organizarea activității astfel încât programul de muncă să fie de maximum 8 ore pe zi.

Respectarea timpului necesar de repaus.

Asigurarea de utilaje moderne, cu scaun cu suspensie adecvată și de unelte / aparate ușor și sigur de manevrat.

Respectarea măsurilor de igienă individuală cu spălarea corectă a mâinilor cu apă, săpun și perie de unghii.

Asigurarea de dotări sanitare corespunzătoare, apă potabilă pe teren (pentru băut și spălat), dezinfectante, truse de prim ajutor.

Utilizarea mănușilor de protecție este obligatorie și trebuie verificată pe teren.

La deteriorarea EIP, acesta trebuie înlocuit cu altul care să asigure protecție.

Fenomenele osteo-musculo-articulare ar putea fi reduse ca frecvență și intensitate prin o mai bună organizare a muncii de echipă, utilizare de pârghii, scripeți, mijloace mecanizate de ridicare și purtare de greutăți.

Renunțarea la fumat pentru întreg personalul, dar îndeosebi pentru cei expuși la noxe respiratorii și agenți biologici.

Dat fiind faptul că, statistic, o mare parte din accidentele de muncă se produc din cauza încălțămintei neadecvate, este necesar ca personalul cu risc de accidente să poarte încălțăminte adecvată, cu talpă antiderapantă, electroizolantă, după caz, fixată pe picior.

Pentru echipele ce se deplasează pe teren sau lucrează în mediu exterior, în condiții meteorologice variabile este recomandabil, conform legislației, să se asigure, pe lângă echipamentul de protecție: ceai fierbinte 0,5-1 litri/persoană/schimb când temperatura exterioară este sub 5oC, respectiv apă carbogazoasă salină (1g NaCl/litru) când temperatura exterioară depășește constant 30oC, în cantitate de 2-4 litri/persoană/schimb, distribuită la temperatura de 16-18oC. Pentru personalul expus condițiilor de temperatură de mai sus se vor asigura pauze pentru refacerea capacității de termoreglare, în spații fixe sau mobile cu microclimat corespunzător.

Mașinile ce vin în contact cu ape uzate vor fi spălate (imediat după utilizare) cu apă sub presiune și cu peria (operatorul în echipament de protecție), utilizându-se ritmic sau când este necesar și un detergent pentru spălatul mașinilor. Dezinfectantele pot favoriza coroziunea. Se poate utiliza totuși bromocet.

Scăderea riscului de îmbolnăvire și controlul unor boli infectocontagioase se pot realiza prin depistarea și sterilizarea purtătorilor de germeni patogeni.

Asigurare de vaccinări profilactice. Nu există precizări clare în legislație, privitor la anumite tipuri de vaccinări, specifice riscurilor biologice întâlnite în societățile de tip apă-canal, epurare, ecologizare, management al deșeurilor de diverse categorii.

Patologia respiratorie fiind vârf de morbiditate cu ITM, se recomandă anual, vaccinarea antigripală a personalului care muncește în aer liber, pe tern, dar și a personalului care lucrează cu publicul.

Contactul zilnic cu ape uzate, pământ și riscul de plăgi tetanigene recomandă vaccinarea antitetanică, atât pentru lucrătorii de la apăcanal cât și pentru cei de la mecanizare.

Vaccinarea antitifoidică poate fi pusă în discuție, pentru toți lucrătorii de la apă-canal, dar numărul mare de contraindicații și efectele adverse obligă la prudență în decizia vaccinării.

Vaccinarea pentru hepatita A, la adulții expuși poate fi discutată, pentru personalul cu vârste de până la 30 de ani.

Realizarea planificată a controalelor medicale periodice, cu respectarea termenelor de către fiecare secție și de către fiecare lucrător.

Accesul liber al muncitorilor la cabinetul medical de medicina muncii, ori de câte ori au o problemă medicală acută, cronică, ori legată de locul de muncă.

La depistarea cazurilor noi de boală în rândul personalului, cercetarea și declararea acestora ca și boli profesionale (hipoacuzie și surditate profesională, TMS profesionale, tulburări de vedere, renale, respiratorii profesionale) dacă îndeplinesc criteriile diagnosticului pozitiv.

Instituirea unui proiect legislativ privind obligativitatea informării reciproce, cu acordul pacientului, între medicul de medicina muncii și medicul de familie, în vederea asigurării stării de sănătate a lucrătorilor, așa cum este definită de către Organizația Mondială a Sănătății. Astfel, prin colaborarea celor doi medici, se pot institui în timp util și corect măsuri terapeutice și profilactice, inclusiv de adaptare și amenajare a locului de muncă, a condițiilor de muncă, restricționare pentru unele operații, schimbarea locului sau condițiilor de muncă.

Instituirea și continuarea unor programe de promovare a sănătății la locul de muncă având următoarele teme: igiena la locul de muncă, importanța utilizării corecte a EIP, combaterea fumatului, alimentația sănătoasă și obezitatea, recunoașterea și prevenirea hipertensiunii arteriale și complicațiilor sale, prevenția în bolile infecțioase cu transmitere respiratorie, cutanată și pe cale fecal-orală, ergonomia la locul de muncă.

3. CONCLUZII

Activitatea profesională a personalului din Aquatim implică solicitare ocupațională complexă, calificare și instruire adecvată a întregului personal.

Expunerea la risc ocupațional diferă de la o direcție la alta, dar și în cadrul secțiilor și sectoarelor societății.

Riscul chimic este reprezentat de gaze și vapori iritanți și asfixianți, găsiți în mod constant sub valoarea limită admisibilă sau chiar cea de detecție a metodei, la măsurătorile efectuate în dinamică. Aceștia sunt: clor, hidrogen sulfurat, amoniac, metan, oxid de carbon. Pericolul creșterii bruște, necontrolate a acestor substanțe, în mod accidental sau prin blocarea ventilației eficiente, obligă la permanentă vigilență a personalului, lucru în echipă, utilizare de aparatură pentru detecție atmosferică instantanee, purtare de echipament de protecție adecvat.

Expunerea la zgomot și vibrații, uneori la pulberi, alte noxe chimice decât cele enumerate mai sus, constituie pericole de scurtă durată în timpul zilei de muncă pentru sănătatea lucrătorilor, iar efectele acestora pot apare doar prin expunere cronică, timp de ani, în condițiile nerespectării normelor și procedurilor la locurile de muncă.

Iluminatul locurilor de muncă se încadrează ca și intensitate în valorile normate, atât în birouri, cât și în producție. Factorul de uniformitate însă este insuficient în birouri, unde este necesară reorganizarea activității, modificarea poziției unor birouri și monitoare față de ferestre și sursele de lumină. În incinta societății iluminatul este corespunzător sarcinii de muncă, inclusiv în zonele de trecere și depozitare.

Pe teren, în condițiile intervențiilor pentru avarii, noaptea, iluminatul artificial pune probleme de adaptare a vederii și chiar de risc de producere de accidente.

Personalul TESA are responsabilitate înaltă, constrângere temporală, solicitare vizuală crescută și necesită o bună concentrare a atenției. Nu trebuie neglijat pericolul de accidente rutiere în timpul deplasărilor și activitatea cu publicul, ce poate genera stres și violență.

Personalul lotului B de la secția canal (epurare și mentenanță preventivă și corectivă canal, laborator LCCA), are expunere semnificativă la riscuri biologice, fapt demonstrat prin determinări de microfloră în atmosfera locurilor de muncă (NTG/mc=315-27560), pe mâinile lucrătorilor (număr germeni pe mână 115-1000000, enterobacterii coliforme, 40%), pe suprafețe (NTG/mc=27560) și în exudatele nazofaringiene (Citrobacter sp., Klebsiella Pneumonie, Stafilococcus aureus hemolitic, Enterobacter cloacae, Escherichia coli,

Streptococcus beta hemolitic grup B) ale acestora. Valorile mari găsite

și patogenitatea lor (grup de risc biologic 2) pledează pentru necesitatea reconsiderării măsurilor profilactice la locul de muncă și continuarea monitorizării personalului cu sterilizarea purtătorilor.

La compararea rezultatelor unor studii recente privind aeromicroflora din Timișoara cu valorile găsite la locurile de muncă ale lotului B, rezultă că riscul biologic crescut este real pentru lucrătorii Aquatim.

Nu există norme, naționale și internaționale, la astfel de locuri de muncă, pentru parametrul risc biologic, încadrat în prezent în categoria riscurilor emergente. Este principalul factor, dificil de identificat și cuantificat ce poate afecta sănătatea lucrătorilor secției canal-epurare.

Studiul nostru evidențiază necesitatea elaborării unor metode standardizate de investigare a contaminanților microbiologici din aer pentru obținerea de rezultate intercomparabile pe baza cărora să fie elaborate norme privind calitatea aerului locurilor de muncă.

Patologia infecțioasă, alta decât cea respiratorie sezonieră, a fost reprezentată de stafilococii cutanate, faringo-amigdalite cronice.

Este necesară reunirea, într-un efort comun, a comisiilor de Medicina Muncii, Vaccinologie și Boli infecțioase-epidemiologie a Ministerului Sănătății în vederea elaborării unui ghid de vaccinare pe categorii de personal expus la risc biologic, ca măsură de sănătate publică.

Ținând seama de riscul potențial infecțios mare de la canal-epurare se recomandă vaccinări profilactice pentru tetanos, febră tifoidă, hepatită A+B, iar pentru întreg personalul vaccinare antigripală.

Mai mult de jumătate din personalul Aquatim își desfășoară activitatea în condiții meteorologice deosebite, în mediul exterior, fapt ce poate avea impact asupra stării de sănătate și reactivității lucrătorilor. Sunt favorizate afecțiunile respiratorii și cele musculoscheletale, fapt regăsit în literatură, dar și în studiul nostru.

Dacă la stațiile de prelucrare a apei potabile, la epurare și la pază programul este fix, de 8 ore pe zi sau în schimburi alternante de 12/24 ore, pentru personalul operativ de la mentenanță corectivă apă-canal în condiții de avarie durata zilei de muncă se poate prelungi pentru cei care intervin. Tot la această ultimă categorie există riscul lucrului în condiții de muncă vitrege, în săpături, cu pericol de prăbușire a malurilor și în apă, prin inundarea căminelor.

Evoluția morbidității pe 13 ani în Aquatim pune în evidență scăderea progresivă a celor trei indicatori: frecvență, gravitate și durată medie. Curbele descendente sunt datorate scăderii mediei de vârstă a personalului prin angajarea de tineri, cu stare bună de sănătate, pensionării lucrătorilor tarați, cu boli cronice, dar și ameliorării condițiilor de muncă.

Vârf de morbiditate cu ITM în perioada 2001-2013 a fost, în mod constant, patologia respiratorie. Pe primele locuri, ca incidență a îmbolnăvirilor cu incapacitate temporară de muncă au fost bolile respiratorii (10,45%), afecțiunile musculoscheletale (6,90%), patologia cardiovasculară (3,69%), suferințele digestive (3,73%), accidentele (2%), bolile aparatului urinar, afecțiunile cutanate (1,07%).

Un factor de risc neprofesional pentru bolile respiratorii și cardiovasculare este fumatul, a cărui prevalență depășește valorile obținute pe țară (30%) și anume 46,26% în lotul B, 41,57% în lotul A iar în lotul TESA de 29,25%. Femeile fumează mai puțin decât bărbații.

În lotul B, cu risc biologic mare, personalul sub 45 de ani fumează mai mult decât lotul celor cu și peste această vârstă.

Patologia cu prevalență ridicată înregistrată în cadrul studiului nostru în perioada 2011-2013 este reprezentată de bolile cardiovasculare, tulburările musculoscheletale și cele digestive, ce pot fi considerate “boli legate de profesiune”.

Vârf de morbiditate cardiovasculară este HTA. Locul întâi cu o prevalență de 54,9% revine lotului A, urmat de lotul TESA (36,5%) și B (33,1%). 24% dintre femei și 50% dintre bărbați sunt hipertensivi.

În cazul HTA o reală problemă este negarea ori neglijarea bolii de către lucrător. 57% dintre hipertensivi refuză tratamentul sau preferă să ignore boala. Ținând seama de faptul că 50% din populația țărilor cu venituri ridicate moare din cauza bolilor cardiace, este necesară o intervenție privind hipertensiunea și la nivel de întreprindere.

Ca factor de risc cardiovascular, obezitatea este diagnosticată la 28% dintre lucrătorii Aquatim, iar supraponderea la 38% din personal. Distribuția obezilor pe loturi evidențiază la lotul A o prevalență de 31%, față de lotul B de 28% și lotul TESA de 24%. Per total și pe loturi de risc, bărbații, respectiv personalul mai în vîrstă au prevalență crescută a obezității în toate cele trei loturi studiate.

Diabetul zaharat constituie o afecțiune în ascensiune în Aquatim, în prezent prevalența bolii este de 6,58%. Pe loturi de studiu, la lotul TESA prevalența diabetului este de 5,10%, iar la cele două loturi din producție de 8%. Și în cazul acestei boli, 30% dintre cei afectați neglijează regimul alimentar și tratamentul.

Afecțiunile musculoscheletale ocupă al doilea loc în morbiditatea societății, prevalența bolii fiind de 39,53%. Durerea lombară joasă, hernia de disc și patologia coloanei vertebrale se află pe primele locuri ale prevalenței prin boli musculoscheletale.

Caracter invalidant important are hernia de disc (2,87%) cu raportul femei/bărbați de 3/24 cazuri. Numărul zilelor de concediu cu ITM pentru această afecțiune este mare. Patologia impune măsuri de schimbare a locului de muncă pentru cei implicați, recalificare, dispensarizare. Pentru această patologie este necesară reorganizarea muncii cu măsuri ferme de ergonomie și realizarea „școlii spatelui”.

Suferințele digestive sunt dominate de simptomele gastroduodenale și biliare, element comun cu unele date din literatură. Nu apar diferențe semnificative între loturile studiate.

Principalele acuze ale lucrătorilor în timpul consultului clinic sunt durerea lombară joasă, tulburările de vedere și de auz, dispneea de efort, fenomenele digestive de tip dispeptic. Obiectiv, valorile tensionale crescute și IMC-ul mare constituie cele mai importante elemente clinice evidențiate.

Vechimea în muncă crește proporțional riscul de apariție a bolilor cronice, care apar cu prevalență crescută la lotul A, fapt explicat prin munca în schimburi alternante, alimentația neregulată, stres, program variabil ca durată, organizare, cu deplasări pe teren.

Aplicarea chestionarului ICM relevă o bună adaptare în muncă și stare de sănătate bună a personalului. Majoritatea răspunsurilor (87,16%) sau situat între 37 și 49 de puncte, ceea ce corespunde unui nivel de bun și excelent.

Vârsta este un criteriu important în aprecierea ICM. S-au înregistrat diferențe semnificative între adulții vârsta I și vârsta a II-a (p=0,0016).

Vechimea în muncă (sub 20 de ani) și pregătirea profesională (studii universitare) sunt elemente semnificative pentru rata răsunsurilor „bun” și „excelent”.

Răspunsul „excelent” versus „slab+moderat+bun” a fost semnificativ la grupul TESA pentru criteriul sex și grup de vârstă. Pentru grupul A și B numai criteriul vârstă este semnificativ.

Pe baza analizei datelor obținute prin chestionarul ICM, rezultă faptul că elementele care țin de individ sunt hotărâtoare pentru autoaprecierea stării de sănătate și a capacității de muncă. Caracteristicile locului de muncă se află pe post secund. Se diferențiază grupul TESA și grupul B, față de grupul A ca rată a răspunsurilor „excelent”.

Echipamentul de protecție e utilizat insuficient sau/și necorespunzător de către un număr tot mai mic de lucrători. Controlul acestora, disciplina impusă, instruirea și educația sanitară au condus la utilizarea mănușilor de protecție de către angajați în proporție de 90%.

Problemă reală în teren este aceea a lucrătorilor în vârstă și cu boli cronice, care obțin avizul de medicina muncii „apt condiționat” medical. Aceștia prezintă contraindicații pentru munca la înălțime, efortul fizic mare și susținut, expunerea la temperaturi extreme și intemperii. O bună profilaxie medicală poate întârzia apariția problemelor privind aptitudinea în muncă.

Remarcabil este faptul că rezultatele analizei morbidității și studiului clinic conduc la concluzii similare cu rezultatele obținute prin chestionarul ICM. Astfel, grupul pentru care este indicată o analiză și eventual, intervenție la locul de muncă și un program specific de promovare a sănătății la locul de muncă este grupul A, cu activitate de teren, expunere la intemperii și organizare în schimburi alternante.

Rezultatele obținute prin aplicarea chestionarului ICM constituie premisele extinderii utilizării acestui instrument de evaluare a capacității de muncă pe scară largă, atât în medicina muncii cât și în expertiza capacității de muncă.

Utilizarea ICM este la începuturi în România, prezentul studiu fiind al treilea în care se aplică.

O limită a prezentului studiu este dificultatea grupării loturilor de analizat, prin varietatea mare de locuri de muncă ce au specific organizatoric și riscuri diferite.

Derularea studiului nostru a permis atingerea scopului propus, respectiv recunoașterea principalelor riscuri profesionale în Aquatim și evaluarea acestora pe categorii de personal expus și locuri de muncă, în vederea creșterii calității vieții lucrătorilor, promovării unui stil de viață și muncă sănătos, promovării sănătății la locul de muncă.

Obiectivele propuse au fost atinse, fapt confirmat de rezultate și discuții, dar mai ales prin recomandările practice și concluzii.

Acest studiu este primul din țară dedicat sănătății personalului dintr-o societate apă-canal.

Concluziile obținute constituie un important instrument de lucru pentru societatea Aquatim în vederea stabilirii priorităților și măsurilor de aplicat în vederea ameliorării stării de sănătate a personalului.

Rezultatele și concluziile lucrării de față pot fi fructificate într-un plan de intervenție-prevenție, prezentat la discuții și care, cu efort financiar rezonabil, ar putea fi aplicat pe teren.

Unele măsuri au caracter general și pot fi aplicate oriunde în țară. Ele cuprind: conștientizarea angajatului, implicarea organizației, schimbarea organizațională, prevenirea riscurilor la locul de muncă. Alcătuirea unui plan de intervenție – prevenție propus, în funcție de identificarea problemei, implică designul, implementarea și evaluarea intervențiilor, cu recomandări cu caracter specific și propuneri concrete pentru sectorul apă-canal, inclusiv referitoare la profilaxia medicală, organizare, educarea partenerilor sociali, revizuirea legislației specifice.

BIBLIOGRAFIE

Ramazzini B. Diseases of workers: Latin text of 1713 revised with translation and notes by Wilmer Cave Wright. New York: The Classics of Medicine Library, Division of Gryphon Editions, 1983.

WHO Global Plan of Action on Workers’ Health (2008-2017): Baseline for Implementation, Global Country Survey 2008/2009, Executive Summary and Survey Findings, Geneva 2013.

WHO. The World Health Organization Report 1998: life in the 21st century: a vision for all. Geneva: WHO, 1998.

Todea A., Popescu F., Călugareanu L., Morbiditatea profesională în România, 2011

Bortkiewicz, A., M. Kiec-Swierczynska, and B. Krecisz, [Outdoor work-related health hazards]. Med Pr, 2008. 59(6): p. 505-11.

Szubert, Z., T. Makowiec-Dabrowska, and W. Sobala, [Health-related absenteeism among workers employed in various work environments]. Med Pr, 1999. 50(2): p. 89118.

Rogers, B., et al., Heat-related illnesses: the role of the occupational and environmental health nurse. AAOHN J, 2007. 55(7): p. 279-87; quiz 288-9.

Arbury, S., et al., Heat illness and death among workers – United States, 2012-2013. MMWR Morb Mortal Wkly Rep, 2014. 63(31): p. 661-5.

Prokopenko, L.V., et al., [Methodic approaches to evaluation of microclimate at workplace, with application of various types of protective clothing against occupational hazards]. Med Tr Prom Ekol, 2013(4): p. 10-8.

Afanas'eva, R.F., et al., [Occupational microclimate. Results and prospects of research]. Med Tr Prom Ekol, 2013(6): p. 30-5.

Jankowska, E., D. Kondej, and M. Posniak, [Subjective evaluation of the work environment quality in offices]. Med Pr, 2003. 54(5): p. 437-44.

Wittczak, T., J. Walusiak, and C. Palczynski, ["Sick building syndrome"–a new problem of occupational medicine]. Med Pr, 2001. 52(5): p. 369-73.

Magnavita, N., Work-related symptoms in indoor environments: a puzzling problem for the occupational physician. Int Arch Occup Environ Health, 2014.

Păuncu E-A, Sîrb L.,Oros C., Fernolendt M., Papoe G, Bocșa M., Sick building syndrome in actuality. The J. of Preventive Medicine, Ed. Dosoftei, Iași, 2001; 9(4): p. 71-77

Lusk, S.L., Noise exposures. Effects on hearing and prevention of noise induced hearing loss. AAOHN J, 1997. 45(8): p. 397-408; quiz 409-10.

Money, A., et al., Surveillance for work-related audiological disease in the UK: 19982006. Occup Med (Lond), 2011. 61(4): p. 226-33.

van der Molen, H.F., et al., Annual incidence of occupational diseases in economic sectors in The Netherlands. Occup Environ Med, 2012. 69(7): p. 519-21.

Kim, K.S., Occupational hearing loss in Korea. J Korean Med Sci, 2010. 25(Suppl): p. S62-9.

May, J.J., Occupational hearing loss. Am J Ind Med, 2000. 37(1): p. 112-20.

Guzek, W.J. and W.J. Sulkowski, [Occupational hearing loss: new principles of certification]. Med Pr, 2002. 53(5): p. 387-90.

Hammer, M.S., T.K. Swinburn, and R.L. Neitzel, Environmental noise pollution in the United States: developing an effective public health response. Environ Health Perspect, 2014. 122(2): p. 115-9.

Holzman, D.C., Fighting noise pollution: a public health strategy. Environ Health Perspect, 2014. 122(2): p. A58.

de Kluizenaar, Y., et al., Road traffic noise, air pollution components and cardiovascular events. Noise Health, 2013. 15(67): p. 388-97.

Rabinowitz, P.M., et al., The dose-response relationship between in-ear occupational noise exposure and hearing loss. Occup Environ Med, 2013. 70(10): p. 716-21.

âCantley, L.F., et al., Association between ambient noise exposure, hearing acuity, and risk of acute occupational injury. Scand J Work Environ Health, 2014.

Verbeek, J.H., et al., Interventions to prevent occupational noise-induced hearing loss. Cochrane Database Syst Rev, 2012. 10: p. CD006396.

El Dib, R.P., J.L. Mathew, and R.H. Martins, Interventions to promote the wearing of hearing protection. Cochrane Database Syst Rev, 2012. 4: p. CD005234.

Svensson, E.B., et al., Beliefs and attitudes among Swedish workers regarding the risk of hearing loss. Int J Audiol, 2004. 43(10): p. 585-93.

Gerhardsson, L. and M. Hagberg, Work ability in vibration-exposed workers. Occup Med (Lond), 2014.

Gerhardsson, L., et al., Quantitative neurosensory findings, symptoms and signs in young vibration exposed workers. J Occup Med Toxicol, 2013. 8(1): p. 8.

Buhaug, K., B.E. Moen, and A. Irgens, Upper limb disability in Norwegian workers with hand-arm vibration syndrome. J Occup Med Toxicol, 2014. 9(1): p. 5.

Friden, J., Vibration damage to the hand: clinical presentation, prognosis and length and severity of vibration required. J Hand Surg Br, 2001. 26(5): p. 471-4.

Heaver, C., et al., Hand-arm vibration syndrome: a common occupational hazard in industrialized countries. J Hand Surg Eur Vol, 2011. 36(5): p. 354-63.

House, R., et al., DASH work module in workers with hand-arm vibration syndrome. Occup Med (Lond), 2012. 62(6): p. 448-50.

House, R., et al., The effect of hand-arm vibration syndrome on quality of life. Occup Med (Lond), 2014. 64(2): p. 133-5.

Schweigert, M., The relationship between hand-arm vibration and lower extremity clinical manifestations: a review of the literature. Int Arch Occup Environ Health, 2002. 75(3): p. 179-85.

Edlund, M., et al., Quantitatively measured tremor in hand-arm vibration-exposed workers. Int Arch Occup Environ Health, 2014.

Pettersson, H., et al., Risk of hearing loss among workers with vibration-induced white fingers. Am J Ind Med, 2014. 57(12): p. 1311-8.

Pettersson, H., et al., Noise and hand-arm vibration exposure in relation to the risk of hearing loss. Noise Health, 2012. 14(59): p. 159-65.

Agarwal, S., D. Goel, and A. Sharma, Evaluation of the Factors which Contribute to the Ocular Complaints in Computer Users. J Clin Diagn Res, 2013. 7(2): p. 331-5.

Kowalska, M. and J. Bugajska, [Health problems among computer workers]. Med Pr, 2009. 60(4): p. 321-5.

Jomoah, I.M., Work-Related Health Disorders among Saudi Computer Users. ScientificWorldJournal, 2014. 2014: p. 723280.

Blagojevic, L., B. Petrovic, and J. Blagojevic, Risk factors for health disorders in computer operators in telecom Serbia. Int J Occup Saf Ergon, 2012. 18(3): p. 321-7.

Abdullah, M.Z., et al., The Mediating Role of Work-Related Musculoskeletal Disorders on the Link between Psychosocial Factors and Absenteeism among Administrative Workers. Soc Work Public Health, 2014: p. 1-11.

http://www.saif.com/_files/SafetyHealthGuides/S918_SlipTripFall_book.pdf

https://osha.europa.eu/en/topics/accident_prevention/risks

Peharda, V., et al., Occupational skin diseases caused by solar radiation. Coll Antropol, 2007. 31 Suppl 1: p. 87-90.

Peters, C., et al., 0211 Solar ultraviolet radiation (UVR) exposure levels and sun protection behaviours in outdoor workers in British Columbia, Canada. Occup Environ Med, 2014. 71 Suppl 1: p. A27-8.

Milon, A., et al., Estimating the contribution of occupational solar ultraviolet exposure to skin cancer. Br J Dermatol, 2014. 170(1): p. 157-64.

Gruber, F., et al., Occupational skin diseases caused by UV radiation. Acta Dermatovenerol Croat, 2007. 15(3): p. 191-8.

Young, C., Solar ultraviolet radiation and skin cancer. Occup Med (Lond), 2009. 59(2): p. 82-8.

Carey, R.N., et al., Occupational exposure to solar radiation in Australia: who is exposed and what protection do they use? Aust N Z J Public Health, 2014. 38(1): p. 549.

Kang, D., et al., Prevention of work-related musculoskeletal disorders. Ann Occup Environ Med, 2014. 26: p. 14.

Friedrich, M., T. Cermak, and I. Heiller, Spinal troubles in sewage workers:

epidemiological data and work disability due to low back pain. Int Arch Occup Environ Health, 2000. 73(4): p. 245-54.

Valat, J.P., P. Goupille, and V. Vedere, Low back pain: risk factors for chronicity. Rev Rhum Engl Ed, 1997. 64(3): p. 189-94.

Bugajska, J., et al., [Acquired musculoskeletal dysfunction syndromes in workers in the light of epidemiological studies]. Med Pr, 2011. 62(2): p. 153-61.

da Costa, B.R. and E.R. Vieira, Risk factors for work-related musculoskeletal disorders: A systematic review of recent longitudinal studies. Am J Ind Med, 2010. 53(3): p. 285323.

Riviere, S., et al., Underreporting of musculoskeletal disorders in 10 regions in France in 2009. Am J Ind Med, 2014. 57(10): p. 1174-80.

Zhang, L., et al., [Study on current status of work-related musculoskeletal disorders evaluation]. Zhonghua Lao Dong Wei Sheng Zhi Ye Bing Za Zhi, 2014. 32(8): p. 602-6.

Skovron, M.L., Epidemiology of low back pain. Baillieres Clin Rheumatol, 1992. 6(3): p. 559-73.

Burstrom, L., T. Nilsson, and J. Wahlstrom, Whole-body vibration and the risk of low back pain and sciatica: a systematic review and meta-analysis. Int Arch Occup Environ Health, 2014.

Garcia, J.B., et al., Prevalence of low back pain in latin america: a systematic literature review. Pain Physician, 2014. 17(5): p. 379-91.

Fayad, F., et al., [Chronicity, recurrence, and return to work in low back pain: common prognostic factors]. Ann Readapt Med Phys, 2004. 47(4): p. 179-89.

Thorn, J., L. Beijer, and R. Rylander, Work related symptoms among sewage workers: a nationwide survey in Sweden. Occup Environ Med, 2002. 59(8): p. 562-6.

Shin, S.J. and W.G. Yoo, Effects of overhead work involving different heights and distances on neck and shoulder muscle activity. Work, 2014.

Bugajska, J., D. Zolnierczyk-Zreda, and A. Jedryka-Goral, [The role of psychosocial work factors in the development of musculoskeletal disorders in workers]. Med Pr, 2011. 62(6): p. 653-8.

Eijckelhof, B.H., et al., The effects of workplace stressors on muscle activity in the neck-shoulder and forearm muscles during computer work: a systematic review and meta-analysis. Eur J Appl Physiol, 2013. 113(12): p. 2897-912.

Norman, K., et al., Working conditions and health among female and male employees at a call center in Sweden. Am J Ind Med, 2004. 46(1): p. 55-62.

Ervasti, J., et al., The role of psychiatric, cardiometabolic, and musculoskeletal comorbidity in the recurrence of depression-related work disability. Depress Anxiety, 2014. 31(9): p. 796-803.

Valent, F., et al., Fatal work-related inhalation of harmful substances in the United States. Chest, 2002. 121(3): p. 969-75.

Shadab, M., et al., Occupational Health Hazards among Sewage Workers: Oxidative Stress and Deranged Lung Functions. J Clin Diagn Res, 2014. 8(4): p. BC11-2.

Knight, L.D. and S.E. Presnell, Death by sewer gas: case report of a double fatality and review of the literature. Am J Forensic Med Pathol, 2005. 26(2): p. 181-5.

Upadhyay, N., et al., Characterization of aerosol emissions from wastewater aeration basins. J Air Waste Manag Assoc, 2013. 63(1): p. 20-6.

Heldal, K.K., et al., Exposure, symptoms and airway inflammation among sewage workers. Ann Agric Environ Med, 2010. 17(2): p. 263-8.

Nielsen, A.H., T. Hvitved-Jacobsen, and J. Vollertsen, Recent findings on sinks for sulfide in gravity sewer networks. Water Sci Technol, 2006. 54(6-7): p. 127-34.

Glass, D.C., An assessment of the exposure of water reclamation workers to hydrogen sulphide. Ann Occup Hyg, 1990. 34(5): p. 509-19.

Costigan, M.G., Hydrogen sulfide: UK occupational exposure limits. Occup Environ Med, 2003. 60(4): p. 308-12.

Nielsen, A.H., et al., Simulation of sulfide buildup in wastewater and atmosphere of sewer networks. Water Sci Technol, 2005. 52(3): p. 201-8.

Nisida, K. and M. Osako, [Measurements of hydrogen sulfide held in water and sludge in sewerage holes and the required amount of ventilation]. Nihon Eiseigaku Zasshi, 1989. 44(2): p. 639-47.

Beauchamp, R.O., Jr., et al., A critical review of the literature on hydrogen sulfide toxicity. Crit Rev Toxicol, 1984. 13(1): p. 25-97.

Guidotti, T.L., Hydrogen sulphide. Occup Med (Lond), 1996. 46(5): p. 367-71.

Yalamanchili, C. and M.D. Smith, Acute hydrogen sulfide toxicity due to sewer gas exposure. Am J Emerg Med, 2008. 26(4): p. 518 e5-7.

Milby, T.H. and R.C. Baselt, Hydrogen sulfide poisoning: clarification of some controversial issues. Am J Ind Med, 1999. 35(2): p. 192-5.

Guidotti, T.L., Occupational exposure to hydrogen sulfide in the sour gas industry: some unresolved issues. Int Arch Occup Environ Health, 1994. 66(3): p. 153-60.

Lambert, T.W., et al., Hydrogen sulfide (H2S) and sour gas effects on the eye. A historical perspective. Sci Total Environ, 2006. 367(1): p. 1-22.

Sahar Ali, F. and K. Nirmeen Adel, Cognitive functions changes among Egyptian sewage network workers. Toxicol Ind Health, 2010. 26(4): p. 229-38.

Richardson, D.B., Respiratory effects of chronic hydrogen sulfide exposure. Am J Ind Med, 1995. 28(1): p. 99-108.

Kage, S., et al., Fatal hydrogen sulfide poisoning at a dye works. Leg Med (Tokyo), 2004. 6(3): p. 182-6.

Smith, S.R., A critical review of the bioavailability and impacts of heavy metals in municipal solid waste composts compared to sewage sludge. Environ Int, 2009. 35(1): p. 142-56.

Babish, J.G., et al., Toxicologic studies associated with the agricultural use of municipal sewage sludge and health effects among sewage treatment plant workers. Regul Toxicol Pharmacol, 1984. 4(3): p. 305-21.

Al Zabadi, H., et al., Biomonitoring of complex occupational exposures to carcinogens: the case of sewage workers in Paris. BMC Cancer, 2008. 8: p. 67.

Cyprowski, M., et al., [Exposure assessment to harmful agents in workplaces in sewage plant workers]. Med Pr, 2005. 56(3): p. 213-22.

Zhang, W., et al., Coking wastewater treatment plant as a source of polycyclic aromatic hydrocarbons (PAHs) to the atmosphere and health-risk assessment for workers. Sci Total Environ, 2012. 432: p. 396-403.

Yang, W.B., et al., Comparative assessments of VOC emission rates and associated health risks from wastewater treatment processes. J Environ Monit, 2012. 14(9): p. 2464-74.

Baker, E.L., Jr., et al., Metabolic consequences of exposure to polychlorinated biphenyls (PCB) in sewage sludge. Am J Epidemiol, 1980. 112(4): p. 553-63.

Budnik, L.T. and X. Baur, The assessment of environmental and occupational exposure to hazardous substances by biomonitoring. Dtsch Arztebl Int, 2009. 106(6): p. 91-7.

LaKind, J.S., et al., Environmental chemicals in people: challenges in interpreting biomonitoring information. J Environ Health, 2008. 70(9): p. 61-4.

Katsoyiannis, A. and C. Samara, The fate of dissolved organic carbon (DOC) in the wastewater treatment process and its importance in the removal of wastewater contaminants. Environ Sci Pollut Res Int, 2007. 14(5): p. 284-92.

Moldovan, Z., et al., An overview of pharmaceuticals and personal care products contamination along the river Somes watershed, Romania. J Environ Monit, 2007. 9(9): p. 986-93.

Elia, V.J., et al., Hazardous chemical exposure at a municipal wastewater treatment plant. Environ Res, 1983. 32(2): p. 360-71.

Odjadjare, E.E. and A.I. Okoh, Physicochemical quality of an urban municipal wastewater effluent and its impact on the receiving environment. Environ Monit Assess, 2010. 170(1-4): p. 383-94.

Fenner, F.D. and J.E. Martin, Behavior of Na131I and meta(131I) iodobenzylguanidine (MIBG) in municipal sewerage. Health Phys, 1997. 73(2): p. 333-9.

Martin, J.E. and F.D. Fenner, Radioactivity in municipal sewage and sludge. Public Health Rep, 1997. 112(4): p. 308-16; discussion 317-8.

Andres, C., et al., 131I activity in urine to the sewer system due to thyroidal treatments. Health Phys, 2011. 101 Suppl 2: p. S110-5.

Li, L., et al., Work stress, work motivation and their effects on job satisfaction in community health workers: a cross-sectional survey in China. BMJ Open, 2014. 4(6): p. e004897.

Roquelaure, Y., et al., [Exposure to psychosocial stressors at work in the Pays de la Loire region in 2002]. Encephale, 2007. 33(2): p. 160-8.

Nieuwenhuijsen, K., D. Bruinvels, and M. Frings-Dresen, Psychosocial work environment and stress-related disorders, a systematic review. Occup Med (Lond), 2010. 60(4): p. 277-86.

Eijckelhof, B.H., et al., Office workers' computer use patterns are associated with workplace stressors. Appl Ergon, 2014. 45(6): p. 1660-7.

Li, J., et al., Work stress and the risk of recurrent coronary heart disease events: A systematic review and meta-analysis. Int J Occup Med Environ Health, 2014.

Emanuel, F., L. Colombo, and C. Ghislieri, [Emotional well-being and discomfort at work in call center]. G Ital Med Lav Ergon, 2014. 36(2): p. 95-101.

Raja, J.D. and S.K. Bhasin, Health issues amongst call center employees, an emerging occupational group in India. Indian J Community Med, 2014. 39(3): p. 175-7.

Rameshbabu, A., D.M. Reddy, and R. Fleming, Correlates of negative physical health in call center shift workers. Appl Ergon, 2013. 44(3): p. 350-4.

Ghislieri, C., S. Ricotta, and L. Colombo, [Work-family conflict in call center]. Med Lav, 2012. 103(4): p. 276-87.

Marquie, J.C., et al., Chronic effects of shift work on cognition: findings from the VISAT longitudinal study. Occup Environ Med, 2014.

Garbarino, S., [Shiftwork. Impact on health and safety in the working environment]. G Ital Med Lav Ergon, 2006. 28(1): p. 89-105.

Costa, G., The problem: shiftwork. Chronobiol Int, 1997. 14(2): p. 89-98.

[Shiftwork problems]. Arh Hig Rada Toksikol, 2010. 61(4): p. 465-77.

Jansen, N.W., et al., Changes in working time arrangements over time as a consequence of work-family conflict. Chronobiol Int, 2010. 27(5): p. 1045-61.

Fido, A. and A. Ghali, Detrimental effects of variable work shifts on quality of sleep, general health and work performance. Med Princ Pract, 2008. 17(6): p. 453-7.

van Amelsvoort, L.G., et al., Direction of shift rotation among three-shift workers in relation to psychological health and work-family conflict. Scand J Work Environ Health, 2004. 30(2): p. 149-56.

Thorn, J. and E. Kerekes, Health effects among employees in sewage treatment plants: A literature survey. Am J Ind Med, 2001. 40(2): p. 170-9.

Oderda, G., Transmission of Helicobacter pylori infection. Can J Gastroenterol, 1999. 13(7): p. 595-7.

Brown, L.M., Helicobacter pylori: epidemiology and routes of transmission. Epidemiol Rev, 2000. 22(2): p. 283-97.

Josenhans, C., et al., Pathogenomics of helicobacter. Int J Med Microbiol, 2007. 297(78): p. 589-600.

Shao, Y., et al., infection, gastrin and cyclooxygenase-2 in gastric carcinogenesis. World J Gastroenterol, 2014. 20(36): p. 12860-12873.

Anderl, F. and M. Gerhard, vaccination: Is there a path to protection? World J Gastroenterol, 2014. 20(34): p. 11939-11949.

Rudnicka, K., et al., [Helicobacter pylori morphological forms and their potential role in the transmission of infection]. Postepy Hig Med Dosw (Online), 2014. 68: p. 219-29.

Bellack, N.R., et al., A conceptual model of water's role as a reservoir in Helicobacter pylori transmission: a review of the evidence. Epidemiol Infect, 2006. 134(3): p. 439-49.

Friis, L., L. Agreus, and C. Edling, Abdominal symptoms among sewage workers. Occup Med (Lond), 1998. 48(4): p. 251-3.

Infection with Helicobacter pylori. IARC Monogr Eval Carcinog Risks Hum, 1994. 61: p. 177-240.

Percival, S.L. and J.G. Thomas, Transmission of Helicobacter pylori and the role of water and biofilms. J Water Health, 2009. 7(3): p. 469-77.

Fedichkina, T.P. and L.G. Solenova, [Helicobacter pylori: routes of transmission of infection (a review of literature)]. Gig Sanit, 2011(4): p. 30-4.

Percival, S.L. and L. Suleman, Biofilms and Helicobacter pylori: Dissemination and persistence within the environment and host. World J Gastrointest Pathophysiol, 2014. 5(3): p. 122-32.

Bahrami, A.R., E. Rahimi, and H. Ghasemian Safaei, Detection of Helicobacter pylori in city water, dental units' water, and bottled mineral water in Isfahan, Iran. ScientificWorldJournal, 2013. 2013: p. 280510.

Amirhooshang, A., et al., High frequency of Helicobacter pylori DNA in drinking water in Kermanshah, Iran, during June-November 2012. J Water Health, 2014. 12(3): p. 50412.

Wong, F., E. Rayner-Hartley, and M.F. Byrne, Extraintestinal manifestations of : A concise review. World J Gastroenterol, 2014. 20(34): p. 11950-11961.

Franceschi, F., et al., Role of infection on nutrition and metabolism. World J Gastroenterol, 2014. 20(36): p. 12809-12817.

Mateo-Montoya, A. and M. Mauget-Fayse, Helicobacter pylori as a risk factor for central serous chorioretinopathy: Literature review. World J Gastrointest Pathophysiol, 2014. 5(3): p. 355-8.

Campuzano-Maya, G., Hematologic manifestations of infection. World J Gastroenterol, 2014. 20(36): p. 12818-12838.

Franceschi, F., et al., Helicobacter pylori and Extragastric Diseases. Helicobacter, 2014. 19 Suppl 1: p. 52-8.

Wen, Q., et al., Fate of pathogenic microorganisms and indicators in secondary activated sludge wastewater treatment plants. J Environ Manage, 2009. 90(3): p. 14427.

Korzeniewska, E., Emission of bacteria and fungi in the air from wastewater treatment plants – a review. Front Biosci (Schol Ed), 2011. 3: p. 393-407.

Kothavade, R.J., Potential molecular tools for assessing the public health risk associated with waterborne Cryptosporidium oocysts. J Med Microbiol, 2012. 61(Pt 8): p. 1039-51.

Korzeniewska, E., A. Korzeniewska, and M. Harnisz, Antibiotic resistant Escherichia coli in hospital and municipal sewage and their emission to the environment. Ecotoxicol Environ Saf, 2013. 91: p. 96-102.

Han, Y., et al., Microbial structure and chemical components of aerosols caused by rotating brushes in a wastewater treatment plant. Environ Sci Pollut Res Int, 2012. 19(9): p. 4097-108.

Laitinen, S., et al., Workers' exposure to airborne bacteria and endotoxins at industrial wastewater treatment plants. Am Ind Hyg Assoc J, 1994. 55(11): p. 1055-60.

Orsini, M., et al., A molecular typing approach for evaluating bioaerosol exposure in wastewater treatment plant workers. Water Res, 2002. 36(5): p. 1375-8.

Gangamma, S., R.S. Patil, and S. Mukherji, Characterization and proinflammatory response of airborne biological particles from wastewater treatment plants. Environ Sci Technol, 2011. 45(8): p. 3282-7.

Stampi, S., et al., Occurrence and seasonal variation of airborne gram negative bacteria in a sewage treatment plant. New Microbiol, 2000. 23(1): p. 97-104.

Grisoli, P., et al., Assessment of airborne microorganism contamination in an industrial area characterized by an open composting facility and a wastewater treatment plant. Environ Res, 2009. 109(2): p. 135-42.

Spaan, S., et al., Endotoxin exposure in sewage treatment workers: investigation of exposure variability and comparison of analytical techniques. Ann Agric Environ Med, 2008. 15(2): p. 251-61.

Cyprowski, M., A. Buczynska, and I. Szadkowska-Stanczyk, [Exposure assessment to bioaerosols among sewer workers]. Med Pr, 2006. 57(6): p. 525-30.

Heldal, K.K., et al., Pneumoproteins in sewage workers exposed to sewage dust. Int Arch Occup Environ Health, 2013. 86(1): p. 65-70.

Fannin, K.F., S.C. Vana, and W. Jakubowski, Effect of an activated sludge wastewater treatment plant on ambient air densities of aerosols containing bacteria and viruses. Appl Environ Microbiol, 1985. 49(5): p. 1191-6.

Prazmo, Z., et al., Exposure to bioaerosols in a municipal sewage treatment plant. Ann Agric Environ Med, 2003. 10(2): p. 241-8.

Oppliger, A., S. Hilfiker, and T. Vu Duc, Influence of seasons and sampling strategy on assessment of bioaerosols in sewage treatment plants in Switzerland. Ann Occup Hyg, 2005. 49(5): p. 393-400.

Fracchia, L., et al., Site-related airborne biological hazard and seasonal variations in two wastewater treatment plants. Water Res, 2006. 40(10): p. 1985-94.

Korzeniewska, E. and M. Harnisz, Extended-spectrum beta-lactamase (ESBL)-positive Enterobacteriaceae in municipal sewage and their emission to the environment. J Environ Manage, 2013. 128: p. 904-11.

Varela, A.R. and C.M. Manaia, Human health implications of clinically relevant bacteria in wastewater habitats. Environ Sci Pollut Res Int, 2013. 20(6): p. 3550-69.

Huang, J.J., et al., Monitoring and evaluation of antibiotic-resistant bacteria at a municipal wastewater treatment plant in China. Environ Int, 2012. 42: p. 31-6.

Bouki, C., D. Venieri, and E. Diamadopoulos, Detection and fate of antibiotic resistant bacteria in wastewater treatment plants: a review. Ecotoxicol Environ Saf, 2013. 91: p. 1-9.

Donovan, E., et al., Risk of gastrointestinal disease associated with exposure to pathogens in the water of the Lower Passaic River. Appl Environ Microbiol, 2008. 74(4): p. 994-1003.

Vilanova, X., et al., The composition and persistence of faecal coliforms and enterococcal populations in sewage treatment plants. J Appl Microbiol, 2004. 96(2): p. 279-88.

Lucena, F., et al., Reduction of bacterial indicators and bacteriophages infecting faecal bacteria in primary and secondary wastewater treatments. J Appl Microbiol, 2004. 97(5): p. 1069-76.

Guzman, C., et al., Occurrence and levels of indicators and selected pathogens in different sludges and biosolids. J Appl Microbiol, 2007. 103(6): p. 2420-9.

Gomila, M., et al., Comparative reductions of bacterial indicators, bacteriophageinfecting enteric bacteria and enteroviruses in wastewater tertiary treatments by lagooning and UV-radiation. Water Sci Technol, 2008. 58(11): p. 2223-33.

Mokracka, J., R. Koczura, and A. Kaznowski, Multiresistant Enterobacteriaceae with class 1 and class 2 integrons in a municipal wastewater treatment plant. Water Res, 2012. 46(10): p. 3353-63.

Mehl, H.L. and L. Epstein, Sewage and community shower drains are environmental reservoirs of Fusarium solani species complex group 1, a human and plant pathogen. Environ Microbiol, 2008. 10(1): p. 219-27.

Rosenberg Goldstein, R.E., et al., Methicillin-resistant Staphylococcus aureus (MRSA) detected at four U.S. wastewater treatment plants. Environ Health Perspect, 2012. 120(11): p. 1551-8.

Odjadjare, E.E., L.C. Obi, and A.I. Okoh, Municipal wastewater effluents as a source of listerial pathogens in the aquatic milieu of the Eastern Cape Province of South Africa: a concern of public health importance. Int J Environ Res Public Health, 2010. 7(5): p. 2376-94.

Rinsoz, T., S. Hilfiker, and A. Oppliger, Quantification of thermotolerant Campylobacter in Swiss water treatment plants, by real-time quantitative polymerase chain reaction. Water Environ Res, 2009. 81(9): p. 929-33.

Carratala, J. and C. Garcia-Vidal, An update on Legionella. Curr Opin Infect Dis, 2010. 23(2): p. 152-7.

Whiley, H., et al., Uncertainties associated with assessing the public health risk from Legionella. Front Microbiol, 2014. 5: p. 501.

Nagai, H., [The host-pathogen interaction of Legionella pneumophila]. Nihon Saikingaku Zasshi, 2014. 69(3): p. 503-11.

Phin, N., et al., Epidemiology and clinical management of Legionnaires' disease. Lancet Infect Dis, 2014. 14(10): p. 1011-21.

Garasen, H., et al., [Legionella in Trondheim, Norway–determining sources of contagion and tracing risk environments]. Tidsskr Nor Laegeforen, 2005. 125(13): p. 1791-3.

Fykse, E.M., et al., Legionella and non-Legionella bacteria in a biological treatment plant. Can J Microbiol, 2013. 59(2): p. 102-9.

Olsen, J.S., et al., Alternative routes for dissemination of Legionella pneumophila causing three outbreaks in Norway. Environ Sci Technol, 2010. 44(22): p. 8712-7.

Kusnetsov, J., et al., Two Legionnaires' disease cases associated with industrial waste water treatment plants: a case report. BMC Infect Dis, 2010. 10: p. 343.

Schets, F.M., L. de Heer, and A.M. de Roda Husman, Coxiella burnetii in sewage water at sewage water treatment plants in a Q fever epidemic area. Int J Hyg Environ Health, 2013.

Schoniger-Hekele, M., et al., Tropheryma whipplei in the environment: survey of sewage plant influxes and sewage plant workers. Appl Environ Microbiol, 2007. 73(6): p. 2033-5.

Brugha, R., et al., Risk of hepatitis A infection in sewage workers. Occup Environ Med, 1998. 55(8): p. 567-9.

Venczel, L., et al., Prevalence of hepatitis A virus infection among sewage workers in Georgia. Am J Ind Med, 2003. 43(2): p. 172-8.

Kamel, A.H., et al., Presence of enteric hepatitis viruses in the sewage and population of Greater Cairo. Clin Microbiol Infect, 2011. 17(8): p. 1182-5.

Prado, T., et al., Monitoring the hepatitis A virus in urban wastewater from Rio de Janeiro, Brazil. Trans R Soc Trop Med Hyg, 2012. 106(2): p. 104-9.

Vaidya, S.R., S.D. Chitambar, and V.A. Arankalle, Polymerase chain reaction-based prevalence of hepatitis A, hepatitis E and TT viruses in sewage from an endemic area. J Hepatol, 2002. 37(1): p. 131-6.

Villar, L.M., et al., Molecular detection of hepatitis A virus in urban sewage in Rio de Janeiro, Brazil. Lett Appl Microbiol, 2007. 45(2): p. 168-73.

Montuori, P., et al., Wastewater workers and hepatitis A virus infection. Occup Med (Lond), 2009. 59(7): p. 506-8.

Levin, M., et al., Risk of hepatitis A virus infection among sewage workers in Israel. Arch Environ Health, 2000. 55(1): p. 7-10.

Skinhoj, P., et al., Infectious liver diseases in three groups of Copenhagen workers:

correlation of hepatitis A infection to sewage exposure. Arch Environ Health, 1981. 36(3): p. 139-43.

Glas, C., P. Hotz, and R. Steffen, Hepatitis A in workers exposed to sewage: a systematic review. Occup Environ Med, 2001. 58(12): p. 762-8.

Cadilhac, P. and F. Roudot-Thoraval, Seroprevalence of hepatitis A virus infection among sewage workers in the Parisian area, France. Eur J Epidemiol, 1996. 12(3): p. 237-40.

De Serres, G., et al., Need for vaccination of sewer workers against leptospirosis and hepatitis A. Occup Environ Med, 1995. 52(8): p. 505-7.

Fiore, A.E., A. Wasley, and B.P. Bell, Prevention of hepatitis A through active or passive immunization: recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). MMWR Recomm Rep, 2006. 55(RR-7): p. 1-23.

Update: Prevention of hepatitis A after exposure to hepatitis A virus and in international travelers. Updated recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). MMWR Morb Mortal Wkly Rep, 2007. 56(41): p. 1080-4.

Warlen, A.A. and G.L. Hoff, Hepatitis A in waste water treatment plant workers: is vaccination necessary? J Occup Environ Med, 1998. 40(6): p. 515-7.

National Advisory Committee on Immunization (NACI). Statement on the prevention of hepatitis A infections. Can Commun Dis Rep, 1994. 20(16): p. 133-43.

De Serres, G. and D. Laliberte, Hepatitis A among workers from a waste water treatment plant during a small community outbreak. Occup Environ Med, 1997. 54(1): p. 60-2.

Franco, E., et al., Risk groups for hepatitis A virus infection. Vaccine, 2003. 21(19-20): p. 2224-33.

Arankalle, V.A. and M.S. Chadha, Who should receive hepatitis A vaccine? J Viral Hepat, 2003. 10(3): p. 157-8.

Arvanitidou, M., P. Mamassi, and A. Vayona, Epidemiological evidence for vaccinating wastewater treatment plant workers against hepatitis A and hepatitis B virus. Eur J Epidemiol, 2004. 19(3): p. 259-62.

Saenz-Gonzalez, M.C. and I. Hernandez-Garcia, [Immunization practices for workers. Update recommendations]. Rev Esp Quimioter, 2013. 26(4): p. 287-97.

Rodriguez-Manzano, J., et al., Analysis of the evolution in the circulation of HAV and HEV in eastern Spain by testing urban sewage samples. J Water Health, 2010. 8(2): p. 346-54.

Vaidya, S.R., et al., Increased risk of hepatitis E in sewage workers from India. J Occup Environ Med, 2003. 45(11): p. 1167-70.

Mirazo, S., et al., Transmission, diagnosis, and management of hepatitis E: an update. Hepat Med, 2014. 6: p. 45-59.

Echevarria, J.M., Light and Darkness: Prevalence of Hepatitis E Virus Infection among the General Population. Scientifica (Cairo), 2014. 2014: p. 481016.

Pischke, S., et al., Hepatitis E in Germany-an Under-Reported Infectious Disease. Dtsch Arztebl Int, 2014. 111(35-36): p. 577-83.

Mushahwar, I.K., Hepatitis E virus: molecular virology, clinical features, diagnosis, transmission, epidemiology, and prevention. J Med Virol, 2008. 80(4): p. 646-58.

Riveiro-Barciela, M., F. Rodriguez-Frias, and M. Buti, Hepatitis E virus: new faces of an old infection. Ann Hepatol, 2013. 12(6): p. 861-70.

Fujiwara, S., et al., Chronic hepatitis E: a review of the literature. J Viral Hepat, 2014. 21(2): p. 78-89.

Parvez, M.K., Chronic hepatitis E infection: risks and controls. Intervirology, 2013. 56(4): p. 213-6.

Haffar, S., F. Bazerbachi, and J.R. Lake, Making the case for the development of a vaccination against hepatitis E virus. Liver Int, 2014.

Kumar, S., et al., Hepatitis E virus: the current scenario. Int J Infect Dis, 2013. 17(4): p. e228-33.

El-Esnawy, N.A., Examination for hepatitis E virus in wastewater treatment plants and workers by nested RT-PCR and ELISA. J Egypt Public Health Assoc, 2000. 75(1-2): p. 219-31.

el-Esnawy, N.A. and A.Z. Al-Herrawy, Seroprevalence of certain hepatitis viruses among Egyptian workers infected with schistosomiasis. J Egypt Public Health Assoc, 2000. 75(3-4): p. 357-66.

Brautbar, N. and N. Navizadeh, Sewer workers: occupational risk for hepatitis C–report of two cases and review of literature. Arch Environ Health, 1999. 54(5): p. 328-30.

Niederau, C., Chronic hepatitis B in 2014: Great therapeutic progress, large diagnostic deficit. World J Gastroenterol, 2014. 20(33): p. 11595-11617.

Aspinall, E.J., et al., Hepatitis B prevention, diagnosis, treatment and care: a review. Occup Med (Lond), 2011. 61(8): p. 531-40.

Averhoff, F.M., et al., Occupational exposures and risk of hepatitis B virus infection among public safety workers. J Occup Environ Med, 2002. 44(6): p. 591-6.

Arvanitidou, M., et al., Occupational hepatitis B virus infection in sewage workers. Med Lav, 1998. 89(5): p. 437-44.

Grabow, W.O., et al., Absence of hepatitis B antigens from feces and sewage as a result of enzymatic destruction. J Infect Dis, 1975. 131(6): p. 658-64.

Tooher, R., et al., Vaccinations for waste-handling workers. A review of the literature. Waste Manag Res, 2005. 23(1): p. 79-86.

Prado, T. and M.P. Miagostovich, [Environmental virology and sanitation in Brazil: a narrative review]. Cad Saude Publica, 2014. 30(7): p. 1367-78.

Ottoson, J., et al., Removal of noro- and enteroviruses, Giardia cysts, Cryptosporidium oocysts, and fecal indicators at four secondary wastewater treatment plants in Sweden. Water Environ Res, 2006. 78(8): p. 828-34.

Momou, K.J., et al., [Detection of enteroviruses in urban wastewater in Yopougon, Abidjan]. Pathol Biol (Paris), 2012. 60(3): p. e21-6.

El, E. and A. Nagwa, Infection by certain arboviruses among workers potentially at risk of infection. J Egypt Public Health Assoc, 2001. 76(3-4): p. 169-82.

Ji, Z., et al., Occurrence of hand-foot-and-mouth disease pathogens in domestic sewage and secondary effluent in Xi'an, China. Microbes Environ, 2012. 27(3): p. 28892.

Ortiz, C., M.C. Lopez, and F.A. Rivas, [Helminth prevalence in a waste-water plant at El Rosal, Cundinamarca]. Rev Salud Publica (Bogota), 2012. 14(2): p. 296-304.

Schwartzbrod, J. and S. Banas, Parasite contamination of liquid sludge from urban wastewater treatment plants. Water Sci Technol, 2003. 47(3): p. 163-6.

Ambekar, A.N., et al., Sero surveillance of leptospirosis among sewer workers in Pune. Indian J Public Health, 2004. 48(1): p. 27-9.

Ajonina, C., et al., Occurrence of Cryptosporidium in a wastewater treatment plant in North Germany. J Toxicol Environ Health A, 2012. 75(22-23): p. 1351-8.

Anceno, A.J., et al., Canal networks as extended waste stabilization ponds: fate of pathogens in constructed waterways in Pathumthani Province, Thailand. Water Sci Technol, 2007. 55(11): p. 143-56.

Cheng, H.W., et al., Determining potential indicators of Cryptosporidium oocysts throughout the wastewater treatment process. Water Sci Technol, 2012. 65(5): p. 87582.

Alvarado-Esquivel, C., et al., Seroepidemiology of infection with Toxoplasma gondii in workers occupationally exposed to water, sewage, and soil in Durango, Mexico. J Parasitol, 2010. 96(5): p. 847-50.

Selden, A.I., et al., Chironomid midge sensitization in sewage workers: case study. Med Vet Entomol, 2013.

Cyprowski, M., et al., [Assessment of occupational exposure to fungal aerosols in wastewater treatment plants]. Med Pr, 2008. 59(5): p. 365-71.

Fakhrul-Razi, A., et al., Filamentous fungi in Indah Water Konsortium (IWK) sewage treatment plant for biological treatment of domestic wastewater sludge. J Environ Sci Health A Tox Hazard Subst Environ Eng, 2002. 37(3): p. 309-20.

Alam, M.Z., A. Fakhru'l-Razi, and A.H. Molla, Evaluation of fungal potentiality for bioconversion of domestic wastewater sludge. J Environ Sci (China), 2004. 16(1): p. 132-7.

https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/good_practice/microclimatul-posturilor-de-lucru

Hotărârea de Guvern nr. 493/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot

Hotărâre de Guvern nr. 601/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul securitătii si sănătătii în muncă

SR EN 12464 –1 :2011. Lumină și iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 1: Locuri de muncă interioare.

SR EN 12464 –2 :2007. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 2: Locuri de muncă exterioare.

Standard STAS 8313:1992. Construcții civile, industriale și agrozootehnice. Iluminatul în clădiri și în stațiile exterioare. Metodă de măsurare a iluminării și de determinare a iluminării medii.

http://www.calitateaer.ro

Juhani Ilmarinen, The Work Ability Index (WAI), Occupational Medicine 2007;57:160, http://occmed.oxfordjournals.org/.

K. Tuomi, J. Ilmarinen, A. Jankola, Lea Katajarinne, A. Tulkki, Work Ability Index, Finnish Institute of Occupational Medicine, Helsinki, Finland, 2006.

Duțu Ștefan, Explorarea funcțională pulmonară, Ed. Medicală, 1997

http://www.who.int/healthinfo/survey/ageingdefnolder/en/, Health statistics and information systems

Vlaicu I., Hațegan I., Alimentarea cu apă a Timișoarei, istorie, prezent și perspective /Aquatim. – Timișoara, Ed. Brumar, 2012, http://www.aquatim.ro/istoric-38.html.

Vlaicu I, Săvescu E, Stația de epurare din Timișoara, reabilitată complet după 100 de ani de funcționare, Romaqua, 2012, 1, 6-13.

AQUATIM, Raport anual, 2013, http://www.aquatim.ro/uploads/files/publicatii/ Raport%20anual%202013_RO.pdf.

Raportul pentru sănătate și mediu al INSP București, Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar din 2012, Ed. Univ. Carol Davila Buc. 2013

http://www.calitateaer.ro/

Rosas, I. et al. 2004. Microbiología Ambiental. National Institute Ecology. Mexico. p 20

Ciupa V., Bere-Semeredi A., Calitatea aerului. Agenții patogeni în aerul municipiului Timișoara, Buletinul AGIR nr. 2-3/2009, aprilie-septembrie.

Money, A., et al., Work-related ill-health: Republic of Ireland, Northern Ireland, Great Britain 2005-2012. Occup Med (Lond), 2014.

Hussey, L., et al., Comparison of work-related ill-health data from different GB sources. Occup Med (Lond), 2013. 63(1): p. 30-7.

Leijten, F.R., et al., The influence of chronic health problems on work ability and productivity at work: a longitudinal study among older employees. Scand J Work Environ Health, 2014. 40(5): p. 473-82.

Weevers, H.J., et al., Work-related disease in general practice: a systematic review. Fam Pract, 2005. 22(2): p. 197-204.

Nethercott, J.R., Airborne irritant contact dermatitis due to sewage sludge. J Occup Med, 1981. 23(11): p. 771-4.

Zuskin, E., J. Mustajbegovic, and E.N. Schachter, Respiratory function in sewage workers. Am J Ind Med, 1993. 23(5): p. 751-61.

Zuskin, E., et al., [Respiratory symptoms and ventilatory capacity of sewage canal workers]. Lijec Vjesn, 1990. 112(11-12): p. 353-7.

Bonnefond, A., et al., Interaction of age with shift-related sleep-wakefulness, sleepiness, performance, and social life. Exp Aging Res, 2006. 32(2): p. 185-208.

Mattsby, I. and R. Rylander, Clinical and immunological findings in workers exposed to sewage dust. J Occup Med, 1978. 20(10): p. 690-2.

266 Khuder, S.A., et al., Prevalence of infectious diseases and associated symptoms in wastewater treatment workers. Am J Ind Med, 1998. 33(6): p. 571-7.

267. Mara, D., Water- and wastewater-related disease and infection risks: what is an appropriate value for the maximum tolerable additional burden of disease? J Water Health, 2011. 9(2): p. 217-24.

268 Jokinen, E., Obesity and cardiovascular disease. Minerva Pediatr, 2014.

Yatsuya, H., et al., Global Trend in Overweight and Obesity and Its Association With Cardiovascular Disease Incidence. Circ J, 2014.

Ruston, A., A. Smith, and B. Fernando, Diabetes in the workplace – diabetic's perceptions and experiences of managing their disease at work: a qualitative study. BMC Public Health, 2013. 13: p. 386.

Prasad, D.S., et al., Effect of obesity on cardiometabolic risk factors in Asian Indians. J Cardiovasc Dis Res, 2013. 4(2): p. 116-22.

Strazzullo, P., et al., Excess body weight and incidence of stroke: meta-analysis of prospective studies with 2 million participants. Stroke, 2010. 41(5): p. e418-26.

Lu, Y., et al., Metabolic mediators of the effects of body-mass index, overweight, and obesity on coronary heart disease and stroke: a pooled analysis of 97 prospective cohorts with 1.8 million participants. Lancet, 2014. 383(9921): p. 970-83.

Guh, D.P., et al., The incidence of co-morbidities related to obesity and overweight: a systematic review and meta-analysis. BMC Public Health, 2009. 9: p. 88.

Hjartaker, A., H. Langseth, and E. Weiderpass, Obesity and diabetes epidemics: cancer repercussions. Adv Exp Med Biol, 2008. 630: p. 72-93.

Zhao, C., et al., [Relationship between occupational stress and type 2 diabetes mellitus]. Zhonghua Lao Dong Wei Sheng Zhi Ye Bing Za Zhi, 2013. 31(2): p. 96-9.

Cosgrove, M.P., et al., Work-related stress and Type 2 diabetes: systematic review and meta-analysis. Occup Med (Lond), 2012. 62(3): p. 167-73.

Breton, M.C., et al., Burden of diabetes on the ability to work: a systematic review. Diabetes Care, 2013. 36(3): p. 740-9.

Detaille, S.I., et al., What employees with diabetes mellitus need to cope at work: views of employees and health professionals. Patient Educ Couns, 2006. 64(1-3): p. 183-90.

Lafleur, J. and J.E. Vena, Retrospective cohort mortality study of cancer among sewage plant workers. Am J Ind Med, 1991. 19(1): p. 75-86.

Friis, L., C. Edling, and L. Hagmar, Mortality and incidence of cancer among sewage workers: a retrospective cohort study. Br J Ind Med, 1993. 50(7): p. 653-7.

Friis, L., et al., Cancer incidence in a cohort of Swedish sewage workers: extended follow up. Occup Environ Med, 1999. 56(10): p. 672-3.

Tiwari, R.R., Occupational health hazards in sewage and sanitary workers. Indian J Occup Environ Med, 2008. 12(3): p. 112-5.

Jebereanu L., Riscul biologic în expunerea la ape uzate într-o companie regională, Acta Medica Transilvanica, 2011, Anul XVI, 3, Septembrie 2011, 38-40 și 96-99

Jebereanu L, Adrian SA Jebereanu, Vlaicu B, Pauncu EA, Risk factors and health status of a group of workers exposed at waste water in Timisoara city, Studia Univ. „Vasile Goldis”, 2013, Seria Științele vieții (Life sciences series), 23(2), Apr.-Jun. 2013, 163-168

Lauwerys R.R., Toxicologie industrielle et intoxications professionnelles. 4-e edition, Ed. Masson, Paris, 2003.

Friss L, Dan NORBÄCK, Christer EDLING, Self-Reported Asthma and Respiratory Symptoms in Sewage Workers J Occup Health 1999; 41: 87–90.

Jebereanu L., Chronic diseases at wastewater workers from Timisoara- – Agora Psycho-Pragmatica semestrial journal, 2014, VIII (1), 161-172.

Jebereanu L, Vlaicu B, Păuncu EA, Jebereanu SA, Hărătău Th, Evoluția morbidității pe 10 ani și aprecieri privind activitatea de promovare a sănătății la locul de muncă într-o societate comercială Timișoreană, Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină, 2014, Republica Moldova, 3(54), 139-142.

Jebereanu L, Păuncu EA, Vlaicu B, Sîrb L, – Prevention issues in biological risk at a water-canal operator from Timisoara, Medicine in Evolution, Timișoara, 2014, XX (4), 584-589.

http://www.ms.ro/documente/284_578_StudiuCPSS_07_complet.pdf, Cunoștințele, atitudinile și practicile populației generale referitoare la consumul de tutun și la prevederile legislative din domeniu – studiu cantitativ – proiectul „Combaterea fumatului activ și pasiv prin creșterea gradului de informare al populației cu privire la legislația din domeniu” Centrul pentru politici și servicii de sănătate București, 2007.

Chestionar

Work Ability Index (WAI) – Indexul capacitatii in munca

Completarea acestui chestionar nu este obligatorie. Daca ati acceptat sa completati chestionarul, marcati raspunsul dumneavoastra in cercul corespunzator.

NUME………………………………………………….. PRENUME…………………………………………

Vechime totala in munca……………………..ani Vechime in meseria actuala………………….ani

Vechime in firma actuala……………………..ani

Vechime la actualul loc de munca………….ani

Sex Feminin O1 Masculin O2

Varsta ……….ani

Meseria………………………………………………………………………….

Calificare…………………………………………………………………………

Sarcina de munca……………………………………………………………….

Locul de munca…………………………………………………………………..

2. Capacitatea de munca in relatie cu cerintele de la locul de munca:

– Cum va apreciati capacitatea actuala de munca in relatie cu cerintele fizice (efort fizic) de la locul de munca?

foarte buna O 5

buna O 4

suficienta O 3

slaba O 2

foarte slaba O 1

ANULXVI, Nr. 3,Septembrie2011

EDIȚIE BILINGVĂ ROMÂNĂ – ENGLEZĂ

REVISTĂ ÎNSCRISĂ ÎN NOMENCLATORUL PUBLICAȚIILOR

MEDICALE ACREDITATE DE COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

CLASIFICATĂ CNCSIS ÎN CATEGORIA B+

EDITURA UNIVERSITĂȚII „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

CUPRINS-TABLE OF CONTENTS

THE ROMANIAN NATIONAL CONFERENCE OF OCCUPATIONAL MEDICINE WITH

INTERNATIONAL PARTICIPATION, SIBIU 2011

1. PERSPECTIVES ON IMPROVEMENT OF HUMAN HEALTH BY CONSUMPTION OF FOOD PLANTS RICH IN ANTIOXIDANTS –

ANTHOCYANINS

Simona Oancea, Mihaela Stoia, Letiția Oprean59 2. FRONTIERS IN THE USE OF ANTIBIOTICS: APPLICATIONS FOR BIOMEDICAL

TEXTILES

Diana Coman, Simona Oancea, Narcisa Vrinceanu,

Mihaela Stoia65

COMPLEMENTARY PROTECTION FEEDING

IN INDUSTRY

Elena Resiga, Mihaela Stoia, Rodica Mihăilă 70

SIDEROSIS, A SLOW PROGRESSIVE

DISEASE?

S. Morariu, V. Morariu, Raluca Bandici, Mihaela Vasil,

Adina Morariu73

WORKPLACE HEALTH PROMOTION PROGRAMME FOR ENCOURAGING

QUITTING SMOKING

Mihaela Stoia, Simona Berariu, T. Hărătău 75

CARDIOVASCULAR AND

MEDICAL STAFF’S HEALTH

Doina Ileana Giurgiu, D. Bardac78

FOOD HABITS IN THE HEALTHCARE FIELD

– INFLUENCE FACTOR FOR THE DEVELOPMENT OF CARDIOVASCULAR

DISEASES

Doina Ileana Giurgiu, Doina Albert-Ani, Doina Miere81

THE EVALUATION OF THE PROFESSIONAL EXPOSURE AT ORGANIC SOLVENTS THROUGH THE APPLICATION OF THE

EUROQUEST QUESTIONNAIRE

Simona Berariu, D. Bardac85

LIBERTY AND THE

WORKPLACE

Anișoara Ștefănescu, D. Bardac 88

LONG WORK HOURS, SHIFT WORK AND OCCUPATIONAL STRESS FROM A

MILITARY PERSPECTIVE

Mălina Ciumașu-Rîmbu, Carmen Vulpoi91

THE TASKS AND POSSIBILITIES OF OCCUPATIONAL HEALTH REGARDING

AGEING EMPLOYEES

Sara Felszeghi93

BIOLOGICAL RISK IN EXPOSURE TO WASTE WATERS IN A REGIONAL

OPERATING COMPANY

Laura Jebereanu 96

THE PRECIPITINS LEVEL AS A MARKER OF

EXPOSURE TO MOLDY HAY AMONG

ROMANIAN DAIRY FARMERS

Ag. Râjnoveanu, A. Cocârlă, L. Bene, M. Bârsan 100

RISK MANAGEMENT

SECTOR

Niculina Crăciun, Niculina Schiopu 105

PECEPTIONS OF OCCUPATIONAL MEDICINE PHYSICIANS RELATED TO OBSTACLES IN EMPLOYING ELECTRONIC

HEALTH RECORDS

VISITS TO THE DOCTOR OF SECONDARY PROFESSIONAL SCHOOL STUDENTS FROM

DISINTEGRATED FAMILIES

V. Zepca, I. Bahnarel, V. Manole 111

NATIONAL OCCUPATIONAL HEALTH CONFERENCE WITH INTERNATIONAL PARTICIPATION, SIBIU 2011

BIOLOGICAL RISK IN EXPOSURE TO WASTE WATERS IN A

REGIONAL OPERATING COMPANY

JEBEREANU LAURA1

1University of Medicine and Pharmacy “Victor Babeș” Timișoara

Keywords: waste water, occupational exposure, biological risk

Cuvinte cheie: ape uzate, expunere profesională, risc

biologic

Klebsiella spp and Escherichia coli, Clostridium perfringens,

Wastewater treatment facility and canal operators may

be exposed to physical, chemical, and biological hazards, depending on the design of the facilities and the types of wastewater effluents managed. The potential for trips and falls into tanks, confined space entries for maintenance operations, and inhalation of VOCs, bioaerosols, and methane, contact with pathogens and vectors, and use of potentially hazardous chemicals, including chlorine, sodium and calcium hypochlorite, hydrogen sulfur, and ammonia (1, 2).

Process wastewater may include contaminated

wastewater from utility operations, storm water, and sanitary sewage (1).

Wastewater workers may be exposed by inhalation of

aerosols and gasses, by dermal contact, and by ingestion. The microbial agents include Gram negative bacilli such as faecal streptococci, Leptospira spp, hepatitis virus, enterovirus, and Aspergillus spp.(3,4) In addition, the workers may be exposed to such agents thatmay be produced by or from these organisms, including exotoxins, endotoxins, butyl acetate, and hydrogen sulphide.(4) With regard to industrial wastes found in the Copenhagen sewer system, the list of potentially toxic substances includes heavy metals, chlorinated solvents (chloroform, perchloroethanol, and dichloroethane), other solvents (xylene, toluene, benzene, and alcohols), formaldehyde, antibiotics, pesticides, dyes, detergents, phenols, and polycyclic aromatic hydrocarbons (4, 5).

The European Risk Observatory (6) identifies some of

the emerging biological risks that are most likely to affect EU workers, especially farmers, health personnel or people working in developments sectors such as waste treatment.

“A” is the regional operating company of the public water and wastewater services for Timisoara and more than 40 Timis county localities.

Since 2009, the company has implemented the quality, environment, health and occupational safety management system, certified by the Romanian Society for Quality

Assurance.

OBJECTIVES OF THE STUDY

This papers’ purpose is to recognize the most important professional risks into the wastewater services sector, especially the biological risk and to evaluate its amplitude and the possible prophylactic methods. The data represent some preliminary results, in a larger study that is in work.

The study was performed in the wastewater section of a water-wastewater operator and contains:

the technological process observation by visiting the workplaces

ergonomic check-list

biological noxious measurements and identification (air-microflora, hands’ and surfaces’lavage, throat and nasal swab (28 voluntaries), parasitological stuff examination (102 workers) and spirometric tests (102 workers)

exposed workers’ record analysis in according with biological risk

statistical processing of obtained data

RESULTS AND DISCUSSIONS

Work is developed in external spaces, in tanks and in the canal system. Working outdoors expose to changing climatic conditions (6). Usual, workers’ activity implies eight hours per day, but, if it is necessary, they work longer, in emergency situations, to fix the problem. High effort is demanded for some operations.

Activity is developed in two manners: planned, maintenance works and emergency interventions (preventive and corrective maintenance) (6). In the second situation, worker demands are hay. They work exposed at accidents, on the road or, sometimes, in confident spaces, in the sewerage system. They need attention and have to perform some heavy maneuvers. The activity implies standing the majority of the time, lean position, some difficult and precision movements, handling / carrying 1 – 90 kg. A problem is that the workers do not respect ergonomic rules at the workplace. They carry heavy masses alone, and not using devices or in team, with the colleagues.

Workers recognize that their activity implies awkward positions, lifting or doing other tasks while the body is in a twisted, bent, stooped or other position that puts a strain on muscles and joints. They must apply force, the effort it takes to lift, move, or reposition an object.

In the last decade, authomatisation decreased the acute poisoning and accident risk. Just in rare situations, the workers must enter in the canal system. Before entering, they are obliged to assure proper ventilation, and to check with instant meter the level of gases. Each team has the possibility to measure the level of respiratory noxious.

Last years’ measurements show that chemical noxious and dusts identified were under the threshold value, in ordinary situations, if the safety rules were respected. There were evidenced: dusts, ammonia, and hydrogen sulfur.

The biological risk is represented by germs from

different categories of risk (in general 1 and 2). They were found in the work environment and at workers. Results differ with the characteristics of the workplace. Air microflora measurements results are presented in Table 1. The significance of air microflora in human health relies on the fact that air acts as a medium for the transmission of infectious agents. Staphylococcus aureus is the most commonly found pathogen in air since the carriers are commonly present.

As long as microorganisms remain in the air they are of little importance. When they come to rest they may develop and become beneficial or harmful.

Table no. 1. Air microflora (extreme values)

Legend (common for Table 1 and 2)

TNG/m3 – total number of germs per cubic meter

E = Enterobacteriaceae

EC = Escherichia coli

M = Moulds

SA = White Staphylococcus

SAH = Staphylococcus Aureus Haemolyticus

SCN = Coagulase-negative Staphylococcus

SC = Staphylococcus Citrinum

SE = Staphylococcus Epidermidis

SV = Streptococcus Viridians

S = Saprophytes

BC = Bacillus Cereus

PF = Pseudomonas fluorescens

PP = Pseudomonas Putida

C = Candida

BP = Bacillus Proteus

EC = Escherichia coli

RT = Raoultella terrigena

Air microflora and surfaces’ microbiological analyze put in evidence the presence of coagulase -negative Staphylococci, Streptococcus viridians, Bacillus proteus, Escherichia coli, molds, Bacillus sp., Bacillus cereus, Pseudomonas fluorescens / putida, Raoultella terrigena, hemolytic flora.

The total number of germ was high in some points

(27,560/m3) in the canal system.

Analysis of samples from sewage workers showed a great deal of microbiological load. For this kind of workplaces there are not established limit values for biological risk.

At 20 of the workers were found into the nasal swab SCN, SA and in the pharynx swab the culture was positive in 5 cases for the same group of germs. One person working in the wastewater plant T had SV in the throat swab.

Parasitological stuff examination made for 102 workers evidenced in 24% of cases the presence of Giardia Lamblia cysts, not significant in comparison with the general population.

97

Table no. 2. Hand lavage – microbiological analysis exposed group. Clinical examination put in evidence Pityriasis versicolor in 12% of external workers.

In 2001 one worker was diagnosed with leptospirosis. After few months of treatment, he returned at work, but not exposed at biological risk. His case put in discussion the professional etiology, because he was fish man in week-ends, too.

Factor analysis as part of a study to investigate workrelated symptoms in workers at wastewater treatment plants and canal system yielded three clusters of correlated symptoms: lower respiratory and skin symptoms’; flu-like and systemic symptoms’; upper respiratory symptoms’.

Wastewater treatment workers reported a wide range of symptoms that may be work-related; microbial exposures seem to play a causal role (6, 7).

CONCLUSIONS

In many workplaces, inclusive in wastewater treatment, workers come into contact with a number of microorganisms and organic compounds that are transmitted through the air and water. They can belong in all the four classes of biological risks and represent a real danger for the health of the workers, and, sometimes, for the general population.

In according with the degree of biological risk prophylaxis measures must be applied, inclusive vaccination and antibiotic treatment (in according with the antibiogram).

Is necessary to correct evaluate and estimate the biological risk in different workplaces, to inform and train the workers and to apply all the technical measures to reduce the contamination risk.

ACKNOWLEDGEMENTS

I would like to acknowledge the “A” company management and case employees for their co-operation and for providing consent for publication of this paper. I also wish to thank Professor Dr. Brigitha Vlaicu and Professor Dr. ElenaAna Pauncu for providing expert help with the environmental and occupational study. The skillful laboratory assistance of Public Health Institute of Timisoara personnel is gratefully acknowledged. A part of this study was funded by “Parteneriat

Interuniversitar pentru Creșterea Calității și Interdisciplinarității

Cercetării Doctorale Medicale prin Acordarea de Burse

Doctorale – DOCMEDNET”, Contract Code: POSDRU

88/1.5/S/78702.

1. www.ifc.org/ifcext/enviro.nsf/Content/Environmental/Gui

delines, Wastewater and Ambient Water Quality, Environmental, Health, And Safety (EHS) Guidelines, General EHS Guidelines: Environmental, April 30, 2007.

Păuncu E-A, Medicina muncii, teorie și practică, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2008. p 309-324.

Fakhrul-Razi A, Alam MZ, Idris A et al. Filamentous fungi in Indah Water Konsortium (IWK) sewage treatment

No acute dermatological complains described in the

98

occupational groups, Occup Environ Med 2003;60:595– 598

Milczarek M, Kosk-Bienko J, Muylaert K, Rik Op de Beeck, Royo S, Grusenmeyer C, Owczarek G, Flaspöler E, Kaluza S, Lafrenz B, Hebisch R, Bart De Norre. Maintenance and Occupational Safety and Health – A Statistical Picture. European Agency for Safety and Health at Work, 2010.

Smit L A, Spaan S., Heederick D. Endotoxin exposure and symptoms in wastewater treatment workers. American Journal of Industrial Medicine, 2005; 48(1):30-39.

Păuncu E-A, Jebereanu L, Ardelean L. Dental Health in a Group of Workers from Timișoara. Eur Cell Mater 2008;

16,5:26.

99

Studia Universitatis “Vasile Goldis”

Seria Stiintele Vietii (Life Sciences Series)

Volume 23, issue 2, Apr.-Jun. 2013

CONTENTS

107 Comparative flow cytometric analysis of mesenchymal stem cells isolated by different methods for regenerative medicine

Ciotec A., Tatia R., Dobre A.M., Efimov N., Iordachel C., Bratosin D., Oprita E.I.

117 Adherence to a colorectal cancer screening using the faecal immunochemical test MiuĠescu B., Sporea I., Popescu A., Bota S., Iovănescu D., MiuĠescu E.

121 Removable twin block functional appliance in the treatment of class II division 2 malocclusion Daragiu D.E., Ghergic D.L.

125 Plantar pressures reveal adaptive changes for postural balance in amputees Aiordachioae G.A., Haragus H., Vermesan D., Stoia I., Pop A.

131 Investigations on West Nile Virus (WNV) circulation in the epidemic season 2007 Baltesiu L, Gomoiu M.T., Mudura R., Purcarea-Ciulacu V., Nicolescu G.

139 Aetiological agents identified in Tinea barbae lesions in Arad County Buruiană A., Turcuú V., Ardelean M., Ardelean A.

145 Preliminary study of antibacterial effect of extracts obtained by different extraction methods Butu M., Manole C., Rodino S., Butu A.

151 General regulation concerning the activity organization, administration and development around and in the perimeter of the protected areas Grec M., Ardelean A.

155 Gait analysis in below the knee amputees for distal arterial disease Aiordachioae G.A., Haragus H., Vermesan D., Toth-Tascau M., Pop A.

163 Risk factors and health status of a group of workers exposed at waste water in timisoara city

Jebereanu L., Jebereanu S.A., Vlaicu B., Păuncu E.A.

169 Providing psychological first aid rescuers at disaster Popa (Vancu) G.S., Podea D.M.

173 The influence of modification of photomorphological parameters of Zea mays L. plant Helga type hybrid, of ozone quantity graduation and ultraviolet radiation type UV-B Orodan M., Turcuú V., Osser G., Ardelean A.

177 Plant diversity of Subuleasa canal (Kuncz) Timisoara Turcuú D., Neacúu A.G.

183 The nature of disasters, major incidents and psycho-trauma of firefighters and survivors Popa (Vancu) G.S., Podea D.M.

189 Effects of Hypericum perforatum and Hypericum maculatum extracts on the rats’ brain intoxicated with alcohol Roman I., Puică C., Cristescu M.

195 The anthropogenic impact on the water quality of Tur River (Satu Mare County) Ardelean D.I.

209 Modifications in the quantitative structure of Barcău River’s fish fauna under anthropogenic pressure Ardelean D.I.

223 Comparative study of the antioxidant activity and of the polyphenolic content for Thymus vulgaris leaves and Pinus sylvestris shoots Butu M., Golea D., Rodino S., Butu A.

229 Study concerning the elasticity of the sanguine vessels through the speed of the pulse and the index of augmentation Osser G., Orodan M., Moú L.,Trufunschi S., Movileanu G.M., Popescu I.M.

233 The study of the oxidative stress regarding the decrease of the B1 vitamin concentration in the case of patients diagnosed with diabetes and its treatment by using bio plants Osser G., Orodan M., Movileanu G.M., Milancovici S., Moú L., Popescu M.I.

237 The evaluation of the resistance to antibiotics of the Escherichia coli bacteria from the infections of the urinary tract Marti D.T., Mos L.

243 Evaluation of certain oxidative stress parameters in patients with psoriasis and psoriatic arthritis Boda D., Negrei C., Toderescu C.D., Nicolescu F.

247 Proiectul POSDRU 81/3.2/S/58942 intitulat „Laboratorul de anatomie patologică – formare profesională úi organizaĠională prin implementarea managementului calităĠii – Anatomopat”

al U.M.F. „Victor Babeú” Timiúoara

249 Instructions for authors

COVER IMAGES

Upper-left image: EGFR expression, intense, cytoplasmic and membrane pattern, score 3, squamous cell carcinoma of the larynx, x400 (vol. 22, iss. 3, fig. 3, p. 424)

Bottom-left image: Microscopic appearance of M. canis macroconidia sharp at both ends, echinulate, CD34 immunostaining (vol. 22, iss. 2, fig. 4, p. 176)

Right image: The stages of disintegration of the tablets from the Formulations 3 and 4 (20 sec) (vol. 22, iss. 1, p. 32)

Studia Universitatis “Vasile Goldiú” Seria ùtiinĠele VieĠii

(Life Sciences Series) Vol. 23, issue 2, Apr.-Jun. 2013 http://www.studiauniversitatis.ro

Studia Universitatis “Vasile Goldiú”, Seria ùtiinĠele VieĠii

Vol. 23, issue 2, 2013, pp. 163-168

© 2013 Vasile Goldis University Press (www.studiauniversitatis.ro)

RISK FACTORS AND HEALTH STATUS OF A GROUP OF WORKERS EXPOSED AT WASTE WATER IN TIMISOARA CITY

Laura JEBEREANU*1,2, Sorin Adrian JEBEREANU3, Brigitha VLAICU1, Elena-Ana PĂUNCU1

1“Victor Babeú” University of Medicine and Pharmacy Timiúoara

2Lupeni Municipal Hospital

3Timisoara Clinic Emergency Municipal Hospital

ABSTRACT. Occupational exposure at waste water poses specific problems of pathology of treating plant and canal workers. Climate and professional effort, job demands, chemical, physical and biological risks form a sum of factors that conduct at work related and occupational diseases. Our paper is a part of a larger study, dedicated to evidence the link between work conditions and the health status of waste water workers. Special attention was given at emerging risks in the professional environment, like biological risks associated with irritating substances and other chemicals. There were studied two similar male groups, waste water plant workers and canal workers. No significant differences were found in their pathology, concerning chronic and infectious diseases, dermal or musculoskeletal disorders. Infectious illnesses were rare, in despite of workplace conditions, result that conduct at new fields to be explored.

Keywords: waste water, worker, occupational health

INTRODUCTION

The professional activity of the workers from the canal department of the water-canal operator from Timisoara takes place outdoors in special conditions, leads to specific damage of their health. Our paper presents the first results of a larger study performed in a waste water plant and at canal workers of a Timisoara water-canal operator.

MATERIALS AND METHODS

We performed the observation of the technological process and analysis of noxious’ measurement bulletins.

Workers health was evaluated using medical records analyse and medical examination. Total number of studied population was 179 male workers exposed at waste water. 109 persons work in the canal system maintenance, “C” group, and 70 persons work in the waste water plant “W” group. All selected persons participated voluntary at the study.

There were performed: clinical examination with attentive anamnesis, pulmonary function tests (spirometry), audiometric tests, vision tests, ECG, laboratory (blood glucose, coproparasitologic examinations, throat swab).

Data statistical analyse was performed in EPI Info program.

RESULTS AND DICUSSIONS

Majority of work is performed outdoors, entire shift, for both groups, all the year.

Group “C” have 8 hours daily shifts, and group “W” works 12/24 hours, including night hours. Activity is developed in two manners: planned, maintenance works and emergency interventions (preventive and corrective maintenance).

Professional effort is high, including some physical activities that imply handling heavy materials. Awkward posture is usual adopted by both group workers, especially when they are obliged to enter into the canal. The new technology implemented since 2009 reduced the time spent in canal, by “C” group workers.

Accident risk is high; especially to fall into tanks and canals, in confined space where workers enter for maintenance operations. Acute poisoning can occur in these workplaces, where VOCs, methane, chlorine, sodium and calcium hypochlorite, hydrogen sulphide, and ammonia can be inhaled (Pauncu, 2008, Wastewater and Ambient Water Quality, Environmental, Health, And Safety (EHS) Guidelines, 2007).

Exposure to chemical, biological and physical noxious was evaluated in winter time. The obtained values for chemical noxious (Table 1) at the “surface external workplaces” show low values for ammonia, hydrogen sulphide, carbon oxide.

Wastewater workers may be exposed by inhalation of aerosols and gasses, by dermal contact, and by ingestion. The microbial agents include Gram negative bacilli such as Klebsiella spp and Escherichia coli, Clostridium perfringens, fecal streptococci, Leptospira spp, hepatitis virus, enterovirus, and Aspergillus spp. (Fakhrul-Razi et al., 2002, Malmros et al., 1988) In addition, the workers may be exposed to such agents thatmay be produced by or from these organisms, including exotoxins, endotoxins, butyl acetate, and hydrogen sulphide (Malmros et all, 1988).

Microbiological analysis in the waste water treatment plant shows the presence of a total number of germs (TNG) that vary between 315-787/m3and 1575 – 11,023/m3 at various stages of waste water treatment. There were evidenced in airmicroflora: Staphylococcus aureus, White Staphylococcus ne-haemolytic, Citrine

Staphylococcus, Streptococcus viridans, Bacillus cereus, molds, Bacillus Proteus, Escherichia coli, saprophytic bacteria. Haemolytic flora was present both in laboratories and in different parts of the treatment plant, the maximum being found at vents. The canal section microbiological analysis in the air highlights the presence of a 27,560/m3 total number of

germs of in a channel, during the activity. There were found Staphylococcus aureus, White ne-haemolytic Staphylococcus, citrine Staphylococcus, Streptococcus viridans, Bacillus cereus, molds, Bacillus Proteus, Escherichia coli, saprophytic bacteria. Haemolytic Flora was present values of 15.748 NTG/m3.

Germs such as: Staphylococcus aureus, nehaemolytic white Staphylococcus, citrine Staphylococcus, Streptococcus viridans, Bacillus cereus, molds, Escherichia coli, haemolytic saprophytic bacteria and flora has been found in various areas on the surfaces in significant numbers.

Air microflora and surfaces’ microbiological repeated analyse put in evidence the presence of coagulase-negative Staphylococci, Streptococcus viridians, Bacillus proteus, Escherichia coli, molds, Bacillus sp., Bacillus cereus, Pseudomonas fluorescens / putida, Raoultella terrigena, hemolytic flora.

The total number of germ was high in some points, especially in the canal system.

The presence in the waste water plant workers hands lavage of a variable number of bacteria and flora, including some haemolytic germs, pathogens or conditioned pathogens, found in aeromicroflora too, like E. coli, Staphylococcus aureus shows an increased infectious risk. TNG on hand ranged from freshly washed hands 160-300/cm2 increases at 6,00014,000/cm2 during the activity. Similar situation for the hands lavage was revealed for canal workers. Total number of haemolytic germs was between 60-860/cm2 and 660-2,500/cm2 during the activity.

Contact with wastewater in the treatment plant and in the canal system, possibly contaminated with

164

pathogens and / or potential pathogens (specific wastewater, faecal waste: E. coli, Klebsiella, etc.) can cause: hepatitis A, acute diarrheal disease (bacillary dysentery, cholera, typhoid, diarrhoea syndrome), tetanus, leptospirosis, brucellosis, diverse dermal sufferings, frequent skin infections, etc (Al-Batanony et al., 2011, Divizia et al., 2008, Jebereanu, 2011).

Occupational risk factors may cause staff illness and accidents: unfavourable microclimate

(temperature, relative humidity, air flow rate, radiant heat), summer / winter activity outdoors, exercise (lift – carrying weights, different movements: bending, twisting, stretching, etc.), work at height (according to Romanian law,> 2 meters), alternating shift work, including night, 7 days / week, chemical pollutants: H2S, NH3, CO2, CH4, chemical reagents used in the laboratory, acids and alkalis, noise, vibration, infrared radiation, ultraviolet light (sunlight), risk of injury from slipping, falling, electrocution, indiscipline.

Studied groups general characteristics can be found in table 2 and 3.

The two groups are similar like age, education, life style, professional qualification and seniority at work, including the length in service at the actual workplace.

The workplace is stable and salaries are satisfying.

Risk factors and health status of a group of workers exposed at waste water in Timisoara city

Table 2. Age and length in service

All the workers have similar nutritional habits: salt in excess, meet and fats, unbalanced diet, low amount of fruit and vegetables, concentrated sugar.

Fig. 1 Nutrition status and obesity

© 2013 Vasile Goldis University Press (www.studiauniversitatis.ro)

Fig. 2 Smoking habits

High blood pressure is the most frequent chronic health problem (Fig.3). It can be correlated with sex, age, genetic factors, lifestyle and professional demands, especially night shift (p<0.005). In group C 26% of workers have hypertension and in group W 41% are affected.

Fig.3 Hypertension situation

Possible work related diseases are presented in Fig. 4.

All diabetes mellitus (9) cases are type two, but four cases were found with high values of basic glycaemia, secondary at indiscipline in treatment and improper regime. Psoriasis cases cannot be linked at working conditions.

Chronic recurrent dermatitis with Staphylococcus is an infection due by possible hygiene deficiencies, which occur in waste water exposure. Vaccination and antibiotics can solve the acute problem, but individual predisposition and lack in basic hygiene are two possible explanations for new cases and recurrence.

Chronic hepatitis cases were with B and C virus, associated with alcohol excess and nutrition problems.

Giardiasis is the most common parasitosis in waste water workers, but in general population, too. We did

166

not find evidence based data on this topic, in our region, so we cannot appreciate correct the gravity of cases. Proper treatment was recommended, but the workers refuse it, or they do not the correct scheme of therapy.

Wastewater treatment workers reported a wide range of symptoms that may be work-related; microbial exposures seem to play a causal role (Milczarek et al, 2010, Smit et al, 2005, Korzeniewska, 2011)

Hydrostatic varicose is common problem linked at orthostatic position, effort, and genetic predisposition. Usual workers refuse correct prophylaxis, and treatment. Complications occur at young ages. In general this is the moment when workers start to be receptive and accept to follow the medical advice.

Risk factors and health status of a group of workers exposed at waste water in Timisoara city

Fig. 4 Chronic illnesses and possible work related diseases (no.)

Fig. 5 Musculoskeletal disorders (%)

Studia Universitatis “Vasile Goldiú”, Seria ùtiinĠele VieĠii

Vol. 23, issue 2, 2013, pp. 163-168 167

© 2013 Vasile Goldis University Press (www.studiauniversitatis.ro)

Microbiological analysis of samples from sewage workers showed a great deal of microbiological load. For this kind of workplaces there are not established limit values for biological risk.

Top health problems in C and W group are various degrees of hypertension, obesity, raised levels of blood glucose/diabetes mellitus, musculoskeletal disorders (low back pain), hydrostatic varicose, dermatitis, bowel giardiasis.

To maintain health and wellbeing of the workers are necessary correct prophylaxis (engineering control and medical surveillance) (Harwood, 2005), respect of hygiene and occupational safety norms with adequate protection, implementation of specific programs for workplace health promotion. Very important is the aspect of health education, awareness of the workers.

ACKNOWLEDGEMENTS

I would like to acknowledge the company management and case employees for their co-operation and for providing consent for publication of this paper. I also wish to thank Professor Dr. Brigitha Vlaicu and Professor Dr. Elena-Ana Pauncu for providing expert help with the environmental and occupational study. The skillful laboratory assistance of Public Health Institute of Timisoara personnel is gratefully acknowledged. This study was funded by “Parteneriat Interuniversitar pentru Creúterea CalităĠii úi InterdisciplinarităĠii Cercetării Doctorale Medicale prin Acordarea de Burse Doctorale – DOCMEDNET”, Contract Code: POSDRU 88/1.5/S/78702.

REFERENCES

Al-Batanony MA, El-Shafie MK, Work-Related Health Effects among Wastewater Treatment Plants Workers, www.theijoem.com, Vol 2 Number 4; October, 2011:237-244

Divizia M., Cencioni Barbara, Palombi L., Panà A., Sewage workers: risk of acquiring enteric virus infections including Hepatitis A, NEW MICROBIOLOGICA, 2008, 31:337-341

Fakhrul-Razi A, Alam MZ, Idris A et al. Filamentous fungi in Indah Water Konsortium (IWK) sewage treatment plant for biological treatment of domestic wastewater sludge. J Environ Sci Health Part A Tox Hazard Subst Environ Eng 2002;37:309–20.

Hansen E.S, Hilden J, Klausen H, Rosdahl N, Wastewater exposure and health—a comparative study of two occupational groups, Occup Environ Med 2003;60:595–598

Harwood J Valerie, Levine D.Audrey, Scott T., Chivukula V., Lukasik J., Farrah S., Rose J.B., Validity of the Indicator Organism Paradigm for Pathogen Reduction in Reclaimed Water and Public Health Protection, Applied and Environmental Microbiology, 2005 June, 71,

6:3163-3170

Jebereanu L., Biological Risk in exposure to Waste

Waters in a Regional Operating Company, Acta Medica Transilvanica, Supl, II, 2011, 3:96-99

Korzeniewska Ewa, Emission of bacteria and fungi in the air from wastewater treatment plants – a review, Front Biosci (Schol Ed). 2011 Jan, 1; 3:393-407

Malmros P., Harmful agents in the sewer systems. Copenhagen: Arbejdsmiljøfondet, 1988:1–75.

Milczarek M, Kosk-Bienko J, Muylaert K, et all., Maintenance and Occupational Safety and Health – A Statistical Picture, European Agency for Safety and Health at Work, 2010

Păuncu E-A, Medicina muncii, teorie úi practică, Editura Orizonturi Universitare, Timiúoara, 2008: 309-324

Smit L A, Spaan S., Heederick D., Endotoxin exposure and symptoms in wastewater treatment workers, American Journal of Industrial Medicine, 2005,

48.1:30-39 www.ifc.org/ifcext/enviro.nsf/Content/Environmental/

Guidelines, Wastewater and Ambient Water Quality, Environmental, Health, And Safety (EHS) Guidelines, General EHS Guidelines:

Environmental, April 30, 2007.

168

AGORA PSYCHO-PRAGMATICA

SEMESTRIAL JOURNAL



PSYCHOLOGY SOCIAL WORK

EDITORIAL BOARD

Editor-in-Chief

Olga Domnica Moldovan

“Aurel Vlaicu” University of Arad, Romania [anonimizat]

Associate Editor-in-Chief, Psychology Section

Sonia Ignat

“Aurel Vlaicu” University of Arad, Romania

[anonimizat]

Associate Editor-in-Chief, Social Work Section

Alina Costin

“Aurel Vlaicu” University of Arad, Romania [anonimizat]

Public relation manager

Mihaela Gavrilă-Ardelean

“Aurel Vlaicu” University of Arad, Romania [anonimizat]

Managing Editor

Mirela Ciolac

“Aurel Vlaicu” University of Arad, Romania [anonimizat]

Scientific director

Anca Egerău

“Aurel Vlaicu” University of Arad, Romania [anonimizat]

Executive Editor

Tiberiu Dughi

“Aurel Vlaicu” University of Arad, Romania [anonimizat]

Associate executive Editor Alina Felicia Roman

[anonimizat]

ASSOCIATE EDITORS

Grozdanka Gojkov

University of Belgrad, Serbia

The High School of Varset

Member of Serbian Academy of Education Sciences

Lizica Mihuț

“Aurel Vlaicu” University of Arad, Romania

Member of Serbian Academy of Education Sciences

Zoltan Bogathy

Prof.univ. dr. emerit

West University of Timișoara, Romania

Catherine Sellenet

University of Nantes, France

Sabine Parmentier

DESS in clinical psychology of the University Paris III

Secretary of the Association of Psycho-analytic Formation and Freudian

Researches, Paris France

Anton Ilica

“Aurel Vlaicu” University of Arad, Romania

Olivier Douville

University Paris X of Nanterre

Clinical Psychology Department

2

Viorel Ungureanu

West University of Timișoara, Romania

Graphic design

Tudor Moldovan, Teodora Moldovan (Nebula FX – Image Agency)

Redaction Adress:

Str. Elena Drăgoi, nr.2, Arad, Romania

Tel: +40 (0257) 219 555

e-mail: [anonimizat]

Fax: +40 (0257) 219 555

ISSN 1842-6840

Agora (online) ISSN2247/2401

ISSN-L- 1842-6840

Index Coverage: Ulrich’s,

EBSCO, DOAJ,

Directory Research Journals Indexing

The full text is available for view/download in PDF format free of charge

3

CONTENTS

Psychologic characteristic of women alcoholism ……..…… 7

Olga Domnica Moldovan

School climate and intercultural education …………….… 21

Alina Felicia Roman

Consumer perception of Arad from products that promote sustainable development ……………………. 29

Mihaela Gavrilă-Ardelean, Eugenia Țigan

Locus of control at rugby athletes …………………………. 37

Tiberiu Dughi, Dorin Constantin

The integration of the children with hearing

deficiency in the mass education ……………………………………. 49

Mirela Ciolac

The effects of abuse upon the child’s behavior …………… 69

Sonia Ignat

Organizational development and the process of management efficiency evaluation ……………………… 81 Anca Egerău

Regular control of visual capacity in clerks …………………….. 95

Emil Vancu, Elena Ana Pauncu, Laura Jebenaru

Methods of psychological resilience development în the military student environment ………………………. 103

Crenguța Mihaela Macovei

Local survey regarding drug usage among adolescents

from Arad county …………………………………………………………. 117

Florin Dacian Bîșcă

The future of the psychologist profession – a students

Perspective ……………………………………………………………………. 131

4

Mirela Ciolac, Daniela Ioana Bozgan,

Ancuța Dudaș, Valentin Dan Ardelean

The services provided by the national agency for

employment to job seekers …………………………………… 143

Lavinia Onica-Cipea, Cristiana Marc, Claudia Oșvat

Chronic diseases at wastewater workers from Timișoara …. 161

Laura Jebereanu

Standardized professional counseling techniques using interpolative fuzzy expert system in romanian

profesional vocational counselling services funded

by European Union …………………………………………… 173

Dana Bălaș Timar

Valentina E. Bălaș

Personality dimensions at the interrelation of

game players from virtual space level ………………………………… 185

Ionuț Mladin

Genetics of human behavior ………………………………….. 199

Renate Liliana Bran

Child counseling in problems associated

with parents´ divorce ………………………………………… 207

Camelia Angela Jurcuț

The elder as a social problem ………………………………… 225

Maria Alina Breaz.

5

CHRONIC DISEASES AT WASTEWATER WORKERS

FROM TIMISOARA

L. Jebereanu

Laura JEBEREANU,

PhD student University of Medicine and

Pharmacy “Victor Babes” Timisoara

Abstract: Timisoara 179 wastewater male workers activity and health were evaluated in this study. A part of results was presented and analyzed. Canal and treatment plant workers have a specific exposure, in general in external ambient and implies accident risks, shift activity, physical effort and postural demands, chemical, biological factors, noise, vibration other risks. The studied workers have similar life styles. Their medium age is 45. Chronic diseases represent the main pathology: cardiovascular problems, especially arterial hypertension, spine pathology and obesity are the first causes of health impairment and absenteeism. Respiratory and digestive symptoms occur as chronic pathology and acute episodes. The number of diabetes mellitus cases increased in the last years. Dermatitis and cancers evolution can be caused by workplace conditions. Considering that ageing brings chronic illnesses and this pathology influence and is influenced by professional activity, it is necessary to implement workplace health promotion programs for this category of workers and to maintain a good cooperation between occupational health service and family physician.

Key words: wastewater workers, chronic pathology

Introduction

Wastewater workers are key persons in maintaining proper cities.

157

Civilization brings an increase of quantity of wastewater, and its pollution.

Several studies analyse the quality of sewage water and the health status of maintenance workers.

This study is a part of a complex investigation of work conditions and health status of professional involved people in canal and wastewater plant activities.

The aim of this work is to put in evidence the importance of early detection of chronic diseases and the necessity of correct treatment for maintaining workers fitness for work.

Material and method

We studied working conditions and health status of canal and wastewater plant workers in Timisoara city.

Working conditions were evaluated: ergonomic study of work, microclimate, noise, chemical substances measurements, and biological risk evaluation.

On the basis of medical records analyse, clinical examination, blood pressure measuring, haematological and biochemical analysis of blood, spirometric tests and standard electrocardiographic records, the impact on health was investigated. Data were processed by means of the EPI 6 Info Program using: the Relative Risk, the Odds Ratio and the Chi Square tests (uncorrected and corrected by Mantel-Haentzel and Yates).

The study involved 179 workers (males): 109 canal workers in the exposed group C (mean age: 44.25  8.51 years, length of exposure to sewage water was 11.71 ± 12.32 years) and 70 workers from wastewater plant in the group P (mean age: 47.22  8.85 years). Total group had 45.41 ± 8.74 years mean age and seniority at work with exposure at wastewater was 12.81 ± 8.65 years.

158

Results and discussions

Workplace evaluation

Majority of work is performed outdoor, 8 hours per day for group C, respectively 12 hours per day for group P, the entire shift duration, and all the year.

Canal activity is organized in two manners: planned, maintenance works and emergency interventions (preventive and corrective maintenance). The last category implies stress, rapid reactions, distributive and attentive concentration, higher risk of accidents. Some works oblige the workers to enter in the canal. They need to have good physical condition; the musculoskeletal effort can be high, and sustained. Awkward positions are usual adopted and heavy materials must be handled, starting with manhole cover. The new technology implemented since 2009 reduced the time spent in canal, by “C” preventive maintenance group workers.

Wastewater plant workers have 12 hours shift activity, including night shift. Real problems occur in rainy days and in winter time. Professional effort is medium, including handling heavy materials and adopting awkward.

For both groups, fall into tanks and work in confined space where workers enter for maintenance operations represents high risk of accidents; acute poisoning can occur in these workplaces, where VOCs, hydrogen sulphide, ammonia methane, chlorine, sodium and calcium hypochlorite, can be inhaled [1,2,3,4].

In both workplaces chemical, biological and physical noxious were evaluated. The obtained values for chemical noxious show low values for ammonia, hydrogen sulphide, carbon oxide. Wastewater

159

workers are exposed by inhalation, by dermal contact or by ingestion at chemical and biological noxious [3,4,6,8].

Contact with wastewater in the treatment plant and in the canal system, possibly contaminated with pathogens and/or potential pathogens can cause: hepatitis A, acute diarrheal disease (bacillary dysentery, cholera, typhoid, and diarrhea syndrome), tetanus, leptospirosis, brucellosis, and diverse dermal sufferings, frequent skin infections, etc.

[2,5,7,11].

Health status aspects

The mean age of the workers of both groups is more than 45 years, age when chronic diseases occur.

Chronic diseases are not affecting only the life of the individual but they also affect their social environment (family, social and working life).

The study of medical records and a questionnaire shows that the two groups have similar education level, life style, eating habits, professional qualification and seniority at work, including the length in service at the actual workplace. The organization is in developing, so workplace is stable.

There is a significant difference between the two groups in smoking habit (p<0.0003) that is most common in the group C (more than 57%), compared with group P (37%).

Alcohol consumers are more than 65% in both groups, but 8 (11.42) persons in the group C can be included in the alcoholic category.

Arterial hypertension was found in 32.40 % of the studied population, and in 12.84% of those with weight excess. In the group C, there were 29 (41.42%) hypertensive, 16 of them with weight excess

160

(55.17%). In group P, there were 29 (26.60%) hypertensive, 7 of them with weight excess (6.42%).

The prevalence of hypertension according to the grade of severity is presented in Table 1:

Table 1.

The prevalence of various types of hypertension

Chronic pathology represents real problem in establishing the fitness for work of the studied persons (Figure 1)) [5,6,10,12].

Cardiovascular problems, other than hypertension (61 cases – 34.07%) are the most frequent chronic health problem. On the second place, stays arterial hypertension (58 cases, 32.40%). They can be correlated with age, genetic factors, lifestyle and professional demands, especially occupational effort and stress (p<0.005).

Hydrostatic varicose is a chronic disease possible “work related disease”, secondary to activity position and professional effort.

Spine sufferings were found at 57 (53.27%) workers, 35 canal workers (32.71%), respectively 22 wastewater plant workers (31.42%). There were 6 cases with herniated disc (3+3 cases). In the C group one was solved by surgery and for one it was necessary to change the workplace after operation.

161

Fig.1. Chronic diseases

Obesity was the third founded health problem. Nutrition status and obesity were presented in Fig.2.

Body mass index (BMI = weight [kg]/height2 [m2]) was determined and a weight group classification based on WHO standards was used. Overweight as an important risk factor had a high prevalence in both groups (total, 35.19%): 40% in the P group and 32.11% in C group. In both groups, the distribution of subjects with weight excess showed a maximum in the 45-50 age group (43.18%), but including older subjects (up to 55 years) their proportion amounted to 57.40%. Obesity

162

represents more than 30% in both groups, in non-significant report. More than 20% of workers are affected by first degree obesity.

Nutrition is specific for western part of Romania, bread, fats, salt in excess, low amount of fruit and vegetables, use of concentrated sugar. In general, the workers have an unbalanced diet. Work schedule conduct at irregular meals and high consumption of food late in the night. That aspect influences the nutritional status.

There were find 9 diabetes mellitus cases, all type two; four cases were found with high values of basic glycaemia, as recent diagnosed cases.

Fig.2. Nutrition status and obesity

Helicobacter Pylori was found at 84.61% of canal workers, similar values with other countries [9,12] and at one half of wastewater plant workers (50%), no statistical signification. Comparing with Romanian asymptomatic population data, which the infection prevalence is 74.3 our study values are similar. It must be mentioned that 11 persons (8 in C group and 3 in P group) were symptomatic for stomach suffering.

163

Giardiasis [12]. is the most common parasitosis in general population of Romania; we put it in evidence at wastewater workers, too. We did not find evidence based data on the prevalence of it, in our region. No statistical significant values found.

Fig.3. Common infection

Eight workers of the C group and three from P group accuse digestive symptoms and were diagnosed with gastric/duodenal ulcer, gastritis.

There were find four cases with chronic hepatitis B (2 cases) and C (2 cases) without symptoms.

Respiratory pathology consists in 13 COPD cases. Spirometry tests show alterations in 42 of the workers in both groups, as minor abnormalities. Mild restriction (24 cases, 13.4%) and obstruction of small airways (18 cases, 10.05%) were present in non-significant proportion. Obesity can be an important favorable factor. Most frequent acute pathology consists in cold and low back pain, in both groups.

Smoking was a common habit in the studied community with a prevalence of 32.4 %, with a number of 22.3 cigarettes per day. The canal

164

group workers, 42 persons (38.53), smoked 2 – 50 cigarettes daily

(medium consume 21.82) and the plant workers, 13 (18.57%) smoked 23.8 cigarettes daily (8 – 30 pieces).

No significant differences between the two groups were found in the levels of blood tests, the results were similar with general population values.

Chronic dermatological pathology consists in five cases of psoriasis (four at canal workers) and four cases of staphylococcal dermatitis, all at canal workers. Terrain improper hygiene conditions can be considered like a favorable factor) [12].

In the last three years four cases of cancer were diagnosed: in the C group one colon and a pancreatic cancer were found and in the group P a lung and a larynx cancer were diagnosed. Both respiratory cancers occurred at hard smoker persons, at 49 and 52 years old. Three persons retired for health reasons. The lung cancer was treated after surgery and restarted the professional activity like electrician in the wastewater plant. He stopped smoking. It is difficult to prove the link of cancers with the workplace, but a possible association must be considered, too.

Conclusions

Timisoara wastewater workers activity and health were evaluated in this study. A part of results was presented and analyzed. Canal and treatment plant workers have a specific exposure, at a sum of occupational risks. Protective measures are limited, especially at canal activities.

All the studied workers have similar life styles. Their medium age is 45. Chronic diseases represent the main pathology: cardiovascular problems, especially arterial hypertension, spine pathology and obesity

165

are the first causes of health impairment and absenteeism. Respiratory and digestive symptoms occur as chronic pathology and acute episodes. The number of diabetes mellitus cases increased in the last years. Dermatitis and cancers evolution can be influenced by the workplace, too.

Considering that ageing brings chronic illnesses and this pathology influence and is influenced by professional activity, it is necessary to implement workplace health promotion programs for this category of workers and to maintain a good cooperation between occupational health service and family physician.

Acknowledgements

I would like to acknowledge the company management and case employees for their co-operation and for providing consent for publication of this paper. I also wish to thank Professor Dr. Brigitha Vlaicu and Professor Dr. Elena-Ana Pauncu for providing expert help with the environmental and occupational study. The skillful laboratory assistance of Biodim Laboratory Timisoara personnel is gratefully acknowledged.

This study was funded by “Parteneriat Interuniversitar pentru Creșterea Calității și Interdisciplinarității Cercetării Doctorale Medicale prin Acordarea de Burse Doctorale – DOCMEDNET”, Contract Code:

POSDRU 88/1.5/S/78702.

Bibliography:

Al-Batanony MA, El-Shafie MK, (2011), Work-Related Health Effects among Wastewater Treatment Plants Workers, www.theijoem.com, Vol

2 Number 4; October, 237-244;

166

Divizia M., Cencioni B., Palombi L., Panà A., (2008), Sewage workers: risk of acquiring enteric virus infections including Hepatitis A, New Microbiologica, 31:337-341;

Fakhrul-Razi A, Alam MZ, Idris A et all, (2002), Filamentous fungi in Indah Water Konsortium (IWK) sewage treatment plant for biological treatment of domestic wastewater sludge. J Environ Sci Health Part A Tox Hazard Subst Environ Eng; 37:309–20;

Hansen E.S, Hilden J, Klausen H, Rosdahl N, (2003), Wastewater exposure and health—a comparative study of two occupational groups, Occup. Environ Med; 60:595–598;

Jebereanu, L., (2011), Biological Risk in exposure to Waste Waters in a

Regional Operating Company, Acta Medica Transilvanica, Supl, II, 3:96-

99;

Jebereanu, L., Jebereanu S.A, Vlaicu B., Păuncu E-A, (2013), Risk Factors and Health Status of a Group of Workers Exposed at Waste Water in Timisoara City, Studia Universitatis “Vasile Goldis” Seria

Stiintele Vietii (Life Sciences Series) , Volume 23, issue 2, Apr.-Jun.; 165-170;

Korzeniewska, E., (2011), Emission of bacteria and fungi in the air from wastewater treatment plants – a review, Front Biosci (Schol Ed). Jan, 1; 3:393-407;

Milczarek, M., Kosk-Bienko, J., Muylaert, K., et all., (2010),

Maintenance and Occupational Safety and Health – A Statistical Picture, European Agency for Safety and Health at Work;

Nilufer, O., Turkyilmaz S.A., and Cali, S., (2013), Prevalence and risk factors of helicobacter pylori in Turkey: a nationally-representative, cross-sectional, screening with the 13C-Urea breath test, BMC Public Health, 13: 1215;

167

Păuncu, E.-A., (2008), Medicina muncii, teorie și practică, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 309-324;

Smit L A, Spaan S., Heederick D., (2005), Endotoxin exposure and symptoms in wastewater treatment workers, American Journal of Industrial Medicine, 48.1:30-39;

Rajnarayan, T.R., (2008), Occupational health hazards in sewage and sanitary workers, Indian J Occup Environ Med. December; 12(3): 112– 115.

168

Volume XX, Nr. 4, 2014, Timișoara, Romania ISSN 2065-376X

MEDICINE IN EVOLUTION

CENTER OF PROMOTING HEALTH EDUCATION AND

MOTIVATION FOR PREVENTION IN DENTISTRY

CENTER FOR CONTINUOUS MEDICAL EDUCATION

medicineinevolution.umft.ro

LAURA JEBEREANU, ELENA-ANA PĂUNCU, BRIGITHA VLAICU, LILIANA SÎRB

PREVENTION ISSUES IN BIOLOGICAL RISK AT A WATER-CANAL OPERATOR FROM TIMISOARA

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..584

MIRCEA TAMPA, MARIA ISABELA SARBU, CLARA MATEI, ALEXANDRA MARIA

LIMBAU, ALEXANDRA SARBU, ADRIAN DUMITRU, LUMINITA ELENA MITRACHE,

TONY HANGAN, SIMONA ROXANA GEORGESCU

LYELL'S SYNDROME: A CHALLENGE IN ESTABLISHING THE ETIOLOGIC DIAGNOSIS

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..590

ALEXANDRA MARIA LIMBAU, MIRCEA TAMPA, CLARA MATEI, MARIA ISABELA

SARBU, ADRIAN DUMITRU, LUMINITA ELENA MITRACHE, VASILE BENEA, SIMONA

ROXANA GEORGESCU

EXCIMER LASER FOR THE TREATMENT OF NAIL PSORIASIS

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..600

NICOLAE POPESCU, GRIGORE ALEXANDRU POPESCU

CONSONANTIST PSYCHOLOGY – A PSYCHO-SOMATO-PSYCHOLOGICAL APPROACH

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..604

ȘELARU MIRCEA, RUSU MUGUREL CONSTANTIN, JIANU ADELINA MARIA, MOTOC

ANDREI GHEORGHE MARIUS

NEUROENDOCRINE CELLS OF THE HUMAN EPIGLOTTIC VALECULLA

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..610

VÂLCEANU ANDREI-PAUL, ȘELARU MIRCEA, PÎRVU CĂTĂLIN

THE VALUE OF CLASSICAL SURGICAL TECHNIQUES IN THE MANAGEMENT OF THE

COMPLICATIONS OF CHRONIC PANCREATITIS. THE EXPERIENCE OF IIIRD SURGERY

CLINIC OF THE COUNTY HOSPITAL OF TIMISOARA

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..614

CRISTIAN TURLEA, ILEANA ZOLOG, CODRUTA BLAJAN, C. ROSCA, R. BODNARIUC, MADALINA BACILA, MAGDALENA TURLEA

DIFFERENT THERAPY OPTIONS IN TREATING PERSISTENT DIABETIC MACULAR EDEMA. A SINGLE CASE REPORT.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..620

CRISTINA CAPATINA, MARA CARSOTE, CATALINA POIANA

VITAMIN D DEFICIENCY AND ORAL HEALTH

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..626

CRISTINA DUMITROIU , ILINCA POPOACĂ , ANCA TEMELCEA , RADU STANCIU,

DRAGOȘ STANCIU

CONTRIBUTION OF LATERAL CEPHALOMETRIC RADIOGRAPH TO ORTHODONTIC

TREATMENT PLANNING DECISIONS

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..631

Medicine in Evolution Volume XX, No. 4, 2014

PREVENTION ISSUES IN

BIOLOGICAL RISK AT A WATERCANAL OPERATOR FROM TIMISOARA

LAURA JEBEREANU1,2, ELENA-ANA PĂUNCU2, BRIGITHA

VLAICU1, LILIANA SÎRB3

Hygiene Department, University of Medicine and Pharmacy “Victor Babes” Timisoara, Romania

Occupational Medicine Department, University of Medicine and Pharmacy “Victor

Babes” Timisoara, Romania

Department of Environmental and Occupational Health, Regional Centre for Public Health, Timisoara, Romania

ABSTRACT

Objective. Our study aims to demonstrate the need to implement preventive measures, including legislating mandatory vaccinations for certain categories of occupational exposedpersonnel.

Material and methods.We conducted an analysis of working conditions; job study for several categories of workers exposed and analyzed the results of microbiological assays performed in Timisoara Canal-Water Company.

Results. Staff worker of the analyzed company is exposed to multiple risk factors, such as activity in the external environment, so season’s weather; exercise medium-high effort, postural demands, risk of accidents, chemicals such as hydrogen sulfide and ammonia, noise and mechanical vibration, but also the biological risk.

Microbiological measurements revealed a great number of total germs in airmicroflora, on surfaces and workers’ hands. Detected germs are classified as pathogens and conditioning pathogens, and belong most frequently in group 2.

Observing the technological process at different work stations has allowed the identification of activities, technological moments and working methods with high potential for contamination / infection of workers. They are entering in canals and cleaning them, reaching hoses with unprotected hands, failure to use protective equipment, accident (cut, pierced, and scratching) at all workplaces both, in the channel and in the wastewater production department.

Conclusions. Given that the activity involves a high risk of contamination and infection of workers with pathogen germs, it is necessary health education of staff, initiation of workplace health promotion activities, the control of correct use of protective equipment and permanent adequate occupational medicine check-in. Prophylactic vaccinations are recommended by the Code of vaccination (Government Decision no. 1092 of 16/08/2006 on the protection of workers from risks related to exposure to biological agents at work), without target indications. There is necessary to initiate a common legislation by occupational health and vaccination commissions of the Ministry of Health.

Key words: biohazard, water utility workers, prevention

Correspondence to:

Dr. Laura Jebereanu

Address: University of Medicine and Pharmacy “Victor Babes”, Hygiene Department, Timisoara, Romania

Phone: +4 0734586300

E-mail address: [anonimizat]

584

INTRODUCTION

Ramazzini is considered the founder of modern occupational medicine; he wrote the first treatise on this branch of medicine and medical practice introducing the key question, “liceatquoqueinterrogationemhancadii cere, & quam artemexerceat” (I may venture to add one more question:

what occupation does he follow?)"[7].

In light of the above, the Romanian legislation, namely the HG 1169/2011 which amends HG 355/2007 regarding workers' health surveillance is accurate that "preventive health services that provide health surveillance of workers are hiring medical exam work, periodically check-ins, special surveillance and workplace health promotion" [9].

According to the literature, the staff in contact with wastewater

MATERIAL AND METHODS

We examined working conditions;job study regarding occupational exposure for some categories of workers exposed to specific risks in a society of communal administration (Section canal and wastewater treatment) and analyzed the results of the chemical and microbiological pollutants carried in dynamics between 2004 and 2013.

RESULTS

The working environment bulletinsanalysis made in dynamic and complemented by visits to workplaces presents occupational exposure to a sum of risk factors with significant impact on health[1,2,3,4,8,9,10,12]. This obliges the identification and monitoring of risks,by dynamic measures, to improve working conditions and apply technical, organizational and medical preventive measures.

PURPOSE

This paper contains an analysis of occupational risks of workers from a water-canal company in Timisoara and aims to identify appropriate ways of prevention.

Our study aims to demonstrate the need to implement preventive measures, including legislating mandatory vaccinations for certain categories of occupational exposed personnel.

From which, based on Romanian legislation and the requirements of current European demands, were made proposals to improve working conditions and an effective prophylaxis for that jobs which accumulate a large number of risk factors.

For staff worker insisted on aspects of health education at all medical checks, both individually and in groups of workers.

and observation method were found following occupational hazards:

Note that working personnel operates outdoors in percentage of over 80% of working time. Risks above are common and vary with the workplace: cleaning station, channel, on surface and inside the channel.

Chemical risks identified and measured in the atmosphere of workplaces, all were under permissible values in normal working conditions. Occupational accidents risk remains – much reduced in recent years by revamping –as occupational acute poisoning by failure of the methodology and work security rules. In 1996 the company held a fatal work accident caused by acute professional intoxication with toxic fumes in a sewer in Timisoara, and in 2001 an event occurred that resulted in temporary disability of one day, for a worker after the unauthorized intrusion within a cesspool cleanermachine for cleaning it.

Another current problem on chemical hazards to company personnel is given by breach of the law on waste neutralization and discharges to sewer are monitored 36 companies in Timisoara and 16 in Timiș County. Following inspections in 2013, for example, found that 26 companies have exceeded of the maximum allowed by law (NTPA 002/2005) for substances discharged into the sewer and

586

considered dangerous [11]. Laboratory analysis of wastewater discharged into the sewer by the companies indicated most frequently monitored exceeded for phosphorus, organic and ammonia loading. In addition to potential knownpolluters, illicit discharges and drains can occur in canal system. The staff can be exposed and affected by these substances.

Biological risk is a permanent threat to workers.Rats and mice urine protein,when driedconverts into aerosol allergen. Biological contaminants are often invisible and can move through the air as bio aerosols. Microbiological contaminants are represented by viruses, bacteria, fungi (yeasts and molds), some of them potentially infectious agents, allergic or irritant. To grow bacteria and fungi need nutrients, moisture and heat. Viruses require a host organism.

Airmicrofloraconsists in microorganisms in suspension that can be find at a point, in the air of a room.

Biological risk assessment is performed by determinations of airmicroflora (open plate method, determination of TNG = total number of viable mesophilic bacteria, expressed as CFU = colony forming units per cubic meter of air),surfaces wash, staff hands, and throat and nasalswabs.

Measurements made in dynamics, in spring time, showed significant variations of all track parameters.

The channel TNG (total number of germs) was 73.6 / cm2highlighted the hose or handle sewage truck. Isolated: coagulase-negative

Staphylococci, Escherichia coli, Bacillus cereus, Bacillus sp. Hemolytic flora were present at levels of 10.2 / cm2. On hand staff: Staphylococcus aureus, SCN, OchrobactrumAnthropi, Bacillus sp. TNG on hand ranged between 137161 / cm2 and hemolytic flora was 6080 / cm2 during the activity.

Citrobacter sp. and normal flora were found in pharyngeal exudate and Staphylococcus aureus and Enterobacter cloacae in nasal exudate of the workers.

At wastewater treatment plantairmicroflorameasurements showed 45-

DISCUSSIONS

The water utility sector workers are exposed to germs that may belong to all biological risk groups, but the presence of certain pathogens and pathogenic condition is difficult to prove.

Staff working in wastewater treatment and serving sewer system come in direct contact with wastewater. These are waste, storm water, and can be discharged by hospitals, care facilities, population, industrial and agricultural companies. The risk of disease is increased in these staff. Hence the need for assure accurate and as targeted prophylaxis for these category of workers.

Recognition of risk, technical measures and use appropriate protective equipment are common and generally enacted.

The problem is that the field worker's clothes are soaked with sewage and time they are changed is variable. For these workers there is an increased risk of contamination by skin contact and by accident (cutting,

587

430 TNG / mc air, in 2013, compared with 2004-2009 when the values were between 1,575 and 11,023. Isolated: coagulase-negative staphylococci (CNS), Streptococcus viridans, molds, Bacillus sp., Pseudomonas fluorescens/ putida, Raoutellaterrigena. Hemolytic flora was 0-50 TNG / m³ air. Bacteriological examinations of the surfaces showed 4.8 to 130.4 NTG / cm2 and hemolytic flora between 1 to 4.4 NTG / m³ air. Identifiedentities: SCN, Bacillus sp., Pseudomonas fluorescens / putida,

Raoutellaterrigena, Bacillus cereus, molds. On staff hands TNG was 20021504 / cm2 and hemolytic flora between 24-14,204 / cm2: E. coli, SCN, Bacillus sp, Pseudomonas aeruginosa, Pantoea spp. Nasopharyngeal swab (6 workers), all exhibited SCN, Staphylococcus aureus (2) and beta haemolytic streptococci group C.

puncture, etc.) with chemical and microbiological contaminated water. Increased risk of contamination is represented by bio aerosols present in these jobs.

Most pathogens that contaminate the water come from human or animal feces, rarely from urine. Although the main route of transmission is through ingestion of water, it is possible to infection by washing, bathing and inhalation. Laboratoriesstaffthat analyze these waters is exposed in turn the risk of disease. Assessment of water quality is done indirectly by determining the degree of contamination with representatives of normal microflora, which removes the external environment with human or animal excreta. Two microbiological parameters for which testing drinking and bathing water are the Escherichia coli (E.coli) and intestinal enterococci. For natural bathing waters quality is defined by Decision no. 546/2008 concerning the management of bathing water. Thus, excellent quality

corresponding values: Intestinal enterococci in 200/100 ml 500/100 ml Escherichia coli under. Drinking water standards are more stringent permissible value for the above mentioned parameters are zero.

Personnel exposed to waste water is at risk of developing infectious diseases such as severe evolution leptospirosis, typhoid, other diarrheal diseases, and tetanus, rabies, caused by the presence of tetanuswound, risk of rodent bite, contact with their feces.

There are no standards and exposure limits for these jobs. Risk

CONCLUSIONS

Biological risk, classified as emerging risk, is the main factor, difficult to identify and quantify that can affect canal and wastewater treatment plant workers' health.

The study highlights the need to develop standardized methods for investigating microbiological contaminants from the air, to produce comparing results on which to be developed microbiologicalrules for workplace air quality.

It is necessary to bring together, in a joint effort, the committee of Occupational Medicine, Vaccinology and Infectious diseases and Epidemiology of the Romanian Ministry of Health to develop a vaccination guide for occupationally exposed workers at biological risk, as public health measure.

ACKNOWLEDGEMENTS

REFERENCES

Jebereanu L. Biological Risk in Exposure to Wastewaters in a Regional

Operating Company, ActaMedicaTransilvanica, supl,

AN.XVI, Nr. 3, Sept. 2011, 96-99.

Jebereanu L., Jebereanu S.A., Vlaicu B., Păuncu E.A., Risk factors and health status of a group of workers exposed at waste water in Timisoara city,

StudiaUniversitatis“VasileGoldiș”Seria

ȘtiințeleVieții (Life Sciences Series),

588

assessment of exposure to biological agents shall be in accordance with the GD1092 / 2008, by identifying the types of biological agents present in the workplace and their classification in the four groups of biological risk.

In Romania there is enacted mandatory vaccinations and / or recommended for personnel exposed to biological hazards, which lead to various interpretations and ways to implement the recommendations of existing rules.

I would like to acknowledge the company management for the cooperation and for providing consent for publication of this paper. I also wish to thank Professor Dr.

BrigithaVlaicu and Professor Dr. ElenaAna Pauncu for providing expert help with the environmental and occupational study. The skillful laboratory assistance of Regional Center for Public Health and

Department of Public Health Timisoara, Timispersonnel is gratefully acknowledged.

This study was funded by

“Parteneriat Interuniversitar pentru

Creșterea Calității și

Interdisciplinarității Cercetării Doctorale Medicale prin Acordarea de

Burse Doctorale – DOCMEDNET”, Contract Code: POSDRU

88/1.5/S/78702.

Apr.-Jun. 2013, Volume 23, issue 2, 163168.

Jebereanu L., Chronic Diseases at Wastewater Workers from Timișoara,

AGORA, Psycho-Pragmatica, semestrial journal, Psychology Social Work, 2014, Volume VIII, No.1, 161-

172.

MA Al-Batanony, MK El-Shafie, WorkRelated Health Effects among Wastewater Treatment Plants Workers,

The International Journal of Occupational and Environmental

Medicine, 2011, Vol 2 Number 4; 237-

244

Nisipeanu S, Ștepa R, Haiducu M, Chiurtu R, ARCON 92-083/2008 O șansăpentruviitorularhivelor. Dezinfestareprintratamentcuradiațiiion izante,

http://www.irasm.ro/arcon/pub/sa1

_incdpm.pdf

Păuncu E-A, Medicinamuncii, teorieșipractică, EdituraOrizonturiUniversitare, Timișoara, 2008, 309-324.

Ramazzini B. Diseases of workers: Latin text of 1713 revised with translation and notes by Wilmer Cave Wright. New York: The Classics of Medicine Library, Division of Gryphon Editions, 1983.

Sulojeva J, Percovs A, Maļukova J, Urbane V, Occupational Safety Management Aspects on Municipal Waste Water Treatment Plant,

Scientific Journal of Riga Technical University Safety of Technogenic Environment, Vol 1, 2011, 62-68

Hotărârea de Guvern 1169/2011 care modificășicompleteazăHotărârea de

Guvern 355/2007

privindsupraveghereasănătățiilucrători

lor, MonitorulOficial al României

Hotărârea de Guvern 1092/2006, privindprotecțialucrătorilorîmpotrivari scurilor legate de expunerea la agențibiologiciînmuncă; MonitorulOficial al României

http://www.aquatim.ro/aquastiri/201 3/08/23/pericolul-nevazut-din-apa/

http://www.ilo.org/wcmsp5/groups /public/–ed_protect/–protrav/–safework/documents/publication/wc ms_192394.pdf

589

Bibliography:

Al-Batanony MA, El-Shafie MK, (2011), Work-Related Health Effects among Wastewater Treatment Plants Workers, www.theijoem.com, Vol

2 Number 4; October, 237-244;

166

Divizia M., Cencioni B., Palombi L., Panà A., (2008), Sewage workers: risk of acquiring enteric virus infections including Hepatitis A, New Microbiologica, 31:337-341;

Fakhrul-Razi A, Alam MZ, Idris A et all, (2002), Filamentous fungi in Indah Water Konsortium (IWK) sewage treatment plant for biological treatment of domestic wastewater sludge. J Environ Sci Health Part A Tox Hazard Subst Environ Eng; 37:309–20;

Hansen E.S, Hilden J, Klausen H, Rosdahl N, (2003), Wastewater exposure and health—a comparative study of two occupational groups, Occup. Environ Med; 60:595–598;

Jebereanu, L., (2011), Biological Risk in exposure to Waste Waters in a

Regional Operating Company, Acta Medica Transilvanica, Supl, II, 3:96-

99;

Jebereanu, L., Jebereanu S.A, Vlaicu B., Păuncu E-A, (2013), Risk Factors and Health Status of a Group of Workers Exposed at Waste Water in Timisoara City, Studia Universitatis “Vasile Goldis” Seria

Stiintele Vietii (Life Sciences Series) , Volume 23, issue 2, Apr.-Jun.; 165-170;

Korzeniewska, E., (2011), Emission of bacteria and fungi in the air from wastewater treatment plants – a review, Front Biosci (Schol Ed). Jan, 1; 3:393-407;

Milczarek, M., Kosk-Bienko, J., Muylaert, K., et all., (2010),

Maintenance and Occupational Safety and Health – A Statistical Picture, European Agency for Safety and Health at Work;

Nilufer, O., Turkyilmaz S.A., and Cali, S., (2013), Prevalence and risk factors of helicobacter pylori in Turkey: a nationally-representative, cross-sectional, screening with the 13C-Urea breath test, BMC Public Health, 13: 1215;

167

Păuncu, E.-A., (2008), Medicina muncii, teorie și practică, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 309-324;

Smit L A, Spaan S., Heederick D., (2005), Endotoxin exposure and symptoms in wastewater treatment workers, American Journal of Industrial Medicine, 48.1:30-39;

Rajnarayan, T.R., (2008), Occupational health hazards in sewage and sanitary workers, Indian J Occup Environ Med. December; 12(3): 112– 115.

168

Volume XX, Nr. 4, 2014, Timișoara, Romania ISSN 2065-376X

MEDICINE IN EVOLUTION

CENTER OF PROMOTING HEALTH EDUCATION AND

MOTIVATION FOR PREVENTION IN DENTISTRY

CENTER FOR CONTINUOUS MEDICAL EDUCATION

medicineinevolution.umft.ro

LAURA JEBEREANU, ELENA-ANA PĂUNCU, BRIGITHA VLAICU, LILIANA SÎRB

PREVENTION ISSUES IN BIOLOGICAL RISK AT A WATER-CANAL OPERATOR FROM TIMISOARA

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..584

MIRCEA TAMPA, MARIA ISABELA SARBU, CLARA MATEI, ALEXANDRA MARIA

LIMBAU, ALEXANDRA SARBU, ADRIAN DUMITRU, LUMINITA ELENA MITRACHE,

TONY HANGAN, SIMONA ROXANA GEORGESCU

LYELL'S SYNDROME: A CHALLENGE IN ESTABLISHING THE ETIOLOGIC DIAGNOSIS

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..590

ALEXANDRA MARIA LIMBAU, MIRCEA TAMPA, CLARA MATEI, MARIA ISABELA

SARBU, ADRIAN DUMITRU, LUMINITA ELENA MITRACHE, VASILE BENEA, SIMONA

ROXANA GEORGESCU

EXCIMER LASER FOR THE TREATMENT OF NAIL PSORIASIS

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..600

NICOLAE POPESCU, GRIGORE ALEXANDRU POPESCU

CONSONANTIST PSYCHOLOGY – A PSYCHO-SOMATO-PSYCHOLOGICAL APPROACH

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..604

ȘELARU MIRCEA, RUSU MUGUREL CONSTANTIN, JIANU ADELINA MARIA, MOTOC

ANDREI GHEORGHE MARIUS

NEUROENDOCRINE CELLS OF THE HUMAN EPIGLOTTIC VALECULLA

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..610

VÂLCEANU ANDREI-PAUL, ȘELARU MIRCEA, PÎRVU CĂTĂLIN

THE VALUE OF CLASSICAL SURGICAL TECHNIQUES IN THE MANAGEMENT OF THE

COMPLICATIONS OF CHRONIC PANCREATITIS. THE EXPERIENCE OF IIIRD SURGERY

CLINIC OF THE COUNTY HOSPITAL OF TIMISOARA

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..614

CRISTIAN TURLEA, ILEANA ZOLOG, CODRUTA BLAJAN, C. ROSCA, R. BODNARIUC, MADALINA BACILA, MAGDALENA TURLEA

DIFFERENT THERAPY OPTIONS IN TREATING PERSISTENT DIABETIC MACULAR EDEMA. A SINGLE CASE REPORT.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..620

CRISTINA CAPATINA, MARA CARSOTE, CATALINA POIANA

VITAMIN D DEFICIENCY AND ORAL HEALTH

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..626

CRISTINA DUMITROIU , ILINCA POPOACĂ , ANCA TEMELCEA , RADU STANCIU,

DRAGOȘ STANCIU

CONTRIBUTION OF LATERAL CEPHALOMETRIC RADIOGRAPH TO ORTHODONTIC

TREATMENT PLANNING DECISIONS

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..631

Medicine in Evolution Volume XX, No. 4, 2014

PREVENTION ISSUES IN

BIOLOGICAL RISK AT A WATERCANAL OPERATOR FROM TIMISOARA

LAURA JEBEREANU1,2, ELENA-ANA PĂUNCU2, BRIGITHA

VLAICU1, LILIANA SÎRB3

Hygiene Department, University of Medicine and Pharmacy “Victor Babes” Timisoara, Romania

Occupational Medicine Department, University of Medicine and Pharmacy “Victor

Babes” Timisoara, Romania

Department of Environmental and Occupational Health, Regional Centre for Public Health, Timisoara, Romania

ABSTRACT

Objective. Our study aims to demonstrate the need to implement preventive measures, including legislating mandatory vaccinations for certain categories of occupational exposedpersonnel.

Material and methods.We conducted an analysis of working conditions; job study for several categories of workers exposed and analyzed the results of microbiological assays performed in Timisoara Canal-Water Company.

Results. Staff worker of the analyzed company is exposed to multiple risk factors, such as activity in the external environment, so season’s weather; exercise medium-high effort, postural demands, risk of accidents, chemicals such as hydrogen sulfide and ammonia, noise and mechanical vibration, but also the biological risk.

Microbiological measurements revealed a great number of total germs in airmicroflora, on surfaces and workers’ hands. Detected germs are classified as pathogens and conditioning pathogens, and belong most frequently in group 2.

Observing the technological process at different work stations has allowed the identification of activities, technological moments and working methods with high potential for contamination / infection of workers. They are entering in canals and cleaning them, reaching hoses with unprotected hands, failure to use protective equipment, accident (cut, pierced, and scratching) at all workplaces both, in the channel and in the wastewater production department.

Conclusions. Given that the activity involves a high risk of contamination and infection of workers with pathogen germs, it is necessary health education of staff, initiation of workplace health promotion activities, the control of correct use of protective equipment and permanent adequate occupational medicine check-in. Prophylactic vaccinations are recommended by the Code of vaccination (Government Decision no. 1092 of 16/08/2006 on the protection of workers from risks related to exposure to biological agents at work), without target indications. There is necessary to initiate a common legislation by occupational health and vaccination commissions of the Ministry of Health.

Key words: biohazard, water utility workers, prevention

Correspondence to:

Dr. Laura Jebereanu

Address: University of Medicine and Pharmacy “Victor Babes”, Hygiene Department, Timisoara, Romania

Phone: +4 0734586300

E-mail address: [anonimizat]

584

INTRODUCTION

Ramazzini is considered the founder of modern occupational medicine; he wrote the first treatise on this branch of medicine and medical practice introducing the key question, “liceatquoqueinterrogationemhancadii cere, & quam artemexerceat” (I may venture to add one more question:

what occupation does he follow?)"[7].

In light of the above, the Romanian legislation, namely the HG 1169/2011 which amends HG 355/2007 regarding workers' health surveillance is accurate that "preventive health services that provide health surveillance of workers are hiring medical exam work, periodically check-ins, special surveillance and workplace health promotion" [9].

According to the literature, the staff in contact with wastewater

MATERIAL AND METHODS

We examined working conditions;job study regarding occupational exposure for some categories of workers exposed to specific risks in a society of communal administration (Section canal and wastewater treatment) and analyzed the results of the chemical and microbiological pollutants carried in dynamics between 2004 and 2013.

RESULTS

The working environment bulletinsanalysis made in dynamic and complemented by visits to workplaces presents occupational exposure to a sum of risk factors with significant impact on health[1,2,3,4,8,9,10,12]. This obliges the identification and monitoring of risks,by dynamic measures, to improve working conditions and apply technical, organizational and medical preventive measures.

PURPOSE

This paper contains an analysis of occupational risks of workers from a water-canal company in Timisoara and aims to identify appropriate ways of prevention.

Our study aims to demonstrate the need to implement preventive measures, including legislating mandatory vaccinations for certain categories of occupational exposed personnel.

From which, based on Romanian legislation and the requirements of current European demands, were made proposals to improve working conditions and an effective prophylaxis for that jobs which accumulate a large number of risk factors.

For staff worker insisted on aspects of health education at all medical checks, both individually and in groups of workers.

and observation method were found following occupational hazards:

Note that working personnel operates outdoors in percentage of over 80% of working time. Risks above are common and vary with the workplace: cleaning station, channel, on surface and inside the channel.

Chemical risks identified and measured in the atmosphere of workplaces, all were under permissible values in normal working conditions. Occupational accidents risk remains – much reduced in recent years by revamping –as occupational acute poisoning by failure of the methodology and work security rules. In 1996 the company held a fatal work accident caused by acute professional intoxication with toxic fumes in a sewer in Timisoara, and in 2001 an event occurred that resulted in temporary disability of one day, for a worker after the unauthorized intrusion within a cesspool cleanermachine for cleaning it.

Another current problem on chemical hazards to company personnel is given by breach of the law on waste neutralization and discharges to sewer are monitored 36 companies in Timisoara and 16 in Timiș County. Following inspections in 2013, for example, found that 26 companies have exceeded of the maximum allowed by law (NTPA 002/2005) for substances discharged into the sewer and

586

considered dangerous [11]. Laboratory analysis of wastewater discharged into the sewer by the companies indicated most frequently monitored exceeded for phosphorus, organic and ammonia loading. In addition to potential knownpolluters, illicit discharges and drains can occur in canal system. The staff can be exposed and affected by these substances.

Biological risk is a permanent threat to workers.Rats and mice urine protein,when driedconverts into aerosol allergen. Biological contaminants are often invisible and can move through the air as bio aerosols. Microbiological contaminants are represented by viruses, bacteria, fungi (yeasts and molds), some of them potentially infectious agents, allergic or irritant. To grow bacteria and fungi need nutrients, moisture and heat. Viruses require a host organism.

Airmicrofloraconsists in microorganisms in suspension that can be find at a point, in the air of a room.

Biological risk assessment is performed by determinations of airmicroflora (open plate method, determination of TNG = total number of viable mesophilic bacteria, expressed as CFU = colony forming units per cubic meter of air),surfaces wash, staff hands, and throat and nasalswabs.

Measurements made in dynamics, in spring time, showed significant variations of all track parameters.

The channel TNG (total number of germs) was 73.6 / cm2highlighted the hose or handle sewage truck. Isolated: coagulase-negative

Staphylococci, Escherichia coli, Bacillus cereus, Bacillus sp. Hemolytic flora were present at levels of 10.2 / cm2. On hand staff: Staphylococcus aureus, SCN, OchrobactrumAnthropi, Bacillus sp. TNG on hand ranged between 137161 / cm2 and hemolytic flora was 6080 / cm2 during the activity.

Citrobacter sp. and normal flora were found in pharyngeal exudate and Staphylococcus aureus and Enterobacter cloacae in nasal exudate of the workers.

At wastewater treatment plantairmicroflorameasurements showed 45-

DISCUSSIONS

The water utility sector workers are exposed to germs that may belong to all biological risk groups, but the presence of certain pathogens and pathogenic condition is difficult to prove.

Staff working in wastewater treatment and serving sewer system come in direct contact with wastewater. These are waste, storm water, and can be discharged by hospitals, care facilities, population, industrial and agricultural companies. The risk of disease is increased in these staff. Hence the need for assure accurate and as targeted prophylaxis for these category of workers.

Recognition of risk, technical measures and use appropriate protective equipment are common and generally enacted.

The problem is that the field worker's clothes are soaked with sewage and time they are changed is variable. For these workers there is an increased risk of contamination by skin contact and by accident (cutting,

587

430 TNG / mc air, in 2013, compared with 2004-2009 when the values were between 1,575 and 11,023. Isolated: coagulase-negative staphylococci (CNS), Streptococcus viridans, molds, Bacillus sp., Pseudomonas fluorescens/ putida, Raoutellaterrigena. Hemolytic flora was 0-50 TNG / m³ air. Bacteriological examinations of the surfaces showed 4.8 to 130.4 NTG / cm2 and hemolytic flora between 1 to 4.4 NTG / m³ air. Identifiedentities: SCN, Bacillus sp., Pseudomonas fluorescens / putida,

Raoutellaterrigena, Bacillus cereus, molds. On staff hands TNG was 20021504 / cm2 and hemolytic flora between 24-14,204 / cm2: E. coli, SCN, Bacillus sp, Pseudomonas aeruginosa, Pantoea spp. Nasopharyngeal swab (6 workers), all exhibited SCN, Staphylococcus aureus (2) and beta haemolytic streptococci group C.

puncture, etc.) with chemical and microbiological contaminated water. Increased risk of contamination is represented by bio aerosols present in these jobs.

Most pathogens that contaminate the water come from human or animal feces, rarely from urine. Although the main route of transmission is through ingestion of water, it is possible to infection by washing, bathing and inhalation. Laboratoriesstaffthat analyze these waters is exposed in turn the risk of disease. Assessment of water quality is done indirectly by determining the degree of contamination with representatives of normal microflora, which removes the external environment with human or animal excreta. Two microbiological parameters for which testing drinking and bathing water are the Escherichia coli (E.coli) and intestinal enterococci. For natural bathing waters quality is defined by Decision no. 546/2008 concerning the management of bathing water. Thus, excellent quality

corresponding values: Intestinal enterococci in 200/100 ml 500/100 ml Escherichia coli under. Drinking water standards are more stringent permissible value for the above mentioned parameters are zero.

Personnel exposed to waste water is at risk of developing infectious diseases such as severe evolution leptospirosis, typhoid, other diarrheal diseases, and tetanus, rabies, caused by the presence of tetanuswound, risk of rodent bite, contact with their feces.

There are no standards and exposure limits for these jobs. Risk

CONCLUSIONS

Biological risk, classified as emerging risk, is the main factor, difficult to identify and quantify that can affect canal and wastewater treatment plant workers' health.

The study highlights the need to develop standardized methods for investigating microbiological contaminants from the air, to produce comparing results on which to be developed microbiologicalrules for workplace air quality.

It is necessary to bring together, in a joint effort, the committee of Occupational Medicine, Vaccinology and Infectious diseases and Epidemiology of the Romanian Ministry of Health to develop a vaccination guide for occupationally exposed workers at biological risk, as public health measure.

ACKNOWLEDGEMENTS

REFERENCES

Jebereanu L. Biological Risk in Exposure to Wastewaters in a Regional

Operating Company, ActaMedicaTransilvanica, supl,

AN.XVI, Nr. 3, Sept. 2011, 96-99.

Jebereanu L., Jebereanu S.A., Vlaicu B., Păuncu E.A., Risk factors and health status of a group of workers exposed at waste water in Timisoara city,

StudiaUniversitatis“VasileGoldiș”Seria

ȘtiințeleVieții (Life Sciences Series),

588

assessment of exposure to biological agents shall be in accordance with the GD1092 / 2008, by identifying the types of biological agents present in the workplace and their classification in the four groups of biological risk.

In Romania there is enacted mandatory vaccinations and / or recommended for personnel exposed to biological hazards, which lead to various interpretations and ways to implement the recommendations of existing rules.

I would like to acknowledge the company management for the cooperation and for providing consent for publication of this paper. I also wish to thank Professor Dr.

BrigithaVlaicu and Professor Dr. ElenaAna Pauncu for providing expert help with the environmental and occupational study. The skillful laboratory assistance of Regional Center for Public Health and

Department of Public Health Timisoara, Timispersonnel is gratefully acknowledged.

This study was funded by

“Parteneriat Interuniversitar pentru

Creșterea Calității și

Interdisciplinarității Cercetării Doctorale Medicale prin Acordarea de

Burse Doctorale – DOCMEDNET”, Contract Code: POSDRU

88/1.5/S/78702.

Apr.-Jun. 2013, Volume 23, issue 2, 163168.

Jebereanu L., Chronic Diseases at Wastewater Workers from Timișoara,

AGORA, Psycho-Pragmatica, semestrial journal, Psychology Social Work, 2014, Volume VIII, No.1, 161-

172.

MA Al-Batanony, MK El-Shafie, WorkRelated Health Effects among Wastewater Treatment Plants Workers,

The International Journal of Occupational and Environmental

Medicine, 2011, Vol 2 Number 4; 237-

244

Nisipeanu S, Ștepa R, Haiducu M, Chiurtu R, ARCON 92-083/2008 O șansăpentruviitorularhivelor. Dezinfestareprintratamentcuradiațiiion izante,

http://www.irasm.ro/arcon/pub/sa1

_incdpm.pdf

Păuncu E-A, Medicinamuncii, teorieșipractică, EdituraOrizonturiUniversitare, Timișoara, 2008, 309-324.

Ramazzini B. Diseases of workers: Latin text of 1713 revised with translation and notes by Wilmer Cave Wright. New York: The Classics of Medicine Library, Division of Gryphon Editions, 1983.

Sulojeva J, Percovs A, Maļukova J, Urbane V, Occupational Safety Management Aspects on Municipal Waste Water Treatment Plant,

Scientific Journal of Riga Technical University Safety of Technogenic Environment, Vol 1, 2011, 62-68

Hotărârea de Guvern 1169/2011 care modificășicompleteazăHotărârea de

Guvern 355/2007

privindsupraveghereasănătățiilucrători

lor, MonitorulOficial al României

Hotărârea de Guvern 1092/2006, privindprotecțialucrătorilorîmpotrivari scurilor legate de expunerea la agențibiologiciînmuncă; MonitorulOficial al României

http://www.aquatim.ro/aquastiri/201 3/08/23/pericolul-nevazut-din-apa/

http://www.ilo.org/wcmsp5/groups /public/–ed_protect/–protrav/–safework/documents/publication/wc ms_192394.pdf

589