Aspecte Privind Diversitatea Speciilor de Arbori din Padurea Faget

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA: BIODIVERSITATE SI BIOCONSERVARE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Masterand:

Rus Vasile COSMIN

CONDUCATOR STIINȚIFIC:

Șef Lucr.Prof.dr.Radu E. SESTRAȘ

CLUJ-NAPOCA

2016

1

România

ministerul educației, cercetării ȘI TINERETULUI

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINă VETERINARă

CLUJ-NAPOCA

Str. Mănăștur Nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca, România

tel.+ 40-264-596.384; fax + 40-264-593.792

FACULTATEA DE HORTICULTURA

SPECIALIZAREA:BIODIVERSITATE SI BIOCONSERVARE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Aspecte privind diversitatea speciilor

de arbori din padurea Faget

Masterand:

Rus Vasile COSMIN

Conducator stiințific:

Șef Lucr.Prof.dr.Radu E. SESTRAȘ

2

CLUJ-NAPOCA

2016

CUPRINS

INTRODUCERE

COLONIA FAGET – județul CLUJ ––––––––––––––––––––––4

AMPLASAREA ––––––––––––––––––––––––––––––5

ECOSISTEM-PADURE NATURA ––––––––––––––––––––––6

SOLURILE –––––––––––––––––––––––––––––––-12

GEOLOGIA SI GEOMORFOLOGIA IN ZONA FAGET ––––––––––––-12

ALUNECARI DE TEREN –––––––––––––––––––––––––14

ARGILE CONTRACTILE –––––––––––––––––––––––––15

PEDOLOGIA ––––––––––––––––––––––––––––––18

VEGETAȚIA ––––––––––––––––––––––––––––––-19

FAUNA –––––––––––––––––––––––––––––––––25

CONFORTUL TERMIC ––––––––––––––––––––––––––29

POTENȚIALUL TURISTIC ––––––––––––––––––––––––-31

ECOSISTEMUL FORESTIER –––––––––––––––––––––––32

REZERVAȚIE NATURALA ––––––––––––––––––––––––33

SPECII NOI DE INSECTE ȘI PLANTE –––––––––––––––––––35

DIVERSITATEA ȘI IMPORTANȚA FAUNISTICĂ ––––––––––––––-38

ARII DE TEREN MĂSURATE –––––––––––––––––––––––45

ARII PROTEJATE ––––––––––––––––––––––––––––46

TRASEE TURISTICE –––––––––––––––––––––––––––47

DRUMETII SI CONCURSURI SPORTIVE ––––––––––––––––––48

CAZARE ȘI PENSIUNI ––––––––––––––––––––––––––49

BIBLIOGRAFIA –––––––––––––––––––––––––––––52

3

Colonia Faget-judetul Cluj

Diversitatea biologica este definita intr-o oarecare masura abundenta de entitati vii pe pamant reprezentate de milioane de plante , animale si microorganisme , genele pe care acestea le transmit mai departe , crearea de noi specii , complexitatea ecosistemelor de care sunt formate in mediu biologic atat marin cat si pe uscat. Conservarea si biodiversitatea biologica nu studiaza doar specii si habitate de plante care se gasesc in natura ,dar exprima si expun masurile luate de eficacitate activa de protectie ce includ aspecte pe plan politic educational implicand oficialitatiile locale, guvernamentale si comunitatiile in planuri de protectie. Un numar mare de specii si habitate sunt distruse sau sufera un declin mare si rapid de pe urma extintiei si a distrugerii excesive mai ales de catre oameni.

Diversitatea speciilor de pe Terra a crescut incontinuu de la aparitia vietii pe pamant . Aceste dezvoltari nu au fost constante ele avand anumite trepte de dezvoltare si formandu-se treptat anumite specii care au evoluat si sau dezvoltat pe parcursul erelor geologice cu miliarde de anii in urma si anume acum 4,5 miliarde de ani odata cu transformarea si despartirea uscatului de ocean.

In timpul geologic s-au produs mai multe extintii globale in masa , iar cea mai mare extintie a avut loc acum 250 milioane de anii la sfarsitul Permianului cand se pare ca au disparut aproape 96% din totalul speciilor de plante marine. Aceste extintii sunt cele mai probabile cauzate de perturbatii majore eruptii vulcanice , miscarea placilor tectonice , cutremure de pamant, dar si de coleziunea unui asteroid cu suprafata terestra si acestea au determinat aparitia unor schimbari de mediu a caror miile de specii de habitate de plante si vietuitoare nu au reusit sa supravietuiasca. Pana in Permian a trebuit sa treaca mai bine de 50 de milioane de ani , pentru ca un numar mare de familii si specii pierdute sa se refaca.

Ratele de extintie sunt cuprinse intr-o oarecare masura intre 100 si 1000 de ori mai ridicate decat ratele in trecutul geologic si poate fii numita a seasea extintie care este datorata si efectuata de catre omenire.

Principalele resurse naturale cum ar fii oxigenul, apa, solul, speciile rare si peisajele deosebite sunt considerate a fii resurse comune care sunt intregii societatii. Demonstrarea valorilor biologice precum si diversitatea resurselor naturale este o problema foarte complexa, ea fiind totodata determinata de o varietate de factori economici si etici. Obiectul major al economiei ecologice este dezvoltarea metodelor de evaluare a componentelor diversitatii biologice.

Paduriile reprezinta o diversitate de sisteme, fiind cele mai bogate zone ale pamantului . Aceste zone ofera o varietate de habitate pentru plante animale si microorganisme, dar cu toate acestea biodiversitatea forestiera este mult mai amenintata in urma fragmentariilor si defrisarilor dar si a schimbariilor climatice si factoriilor de stres aparute in timp. Cu toate acestea cel mai important factor in declinul diversitatii biologice forestiera sunt de origine umana, dar conversia padurii in terenul agricol , suprapasunatul , introducerea de plante si specii invazive si animale straine zonelor au un impact negativ asupra diversitatii biologice fiind degradate.Aceasta degradare scade rezistenta ecosistemelor forestiere avand o parte extrem de dificila si nu poate sa faca fata schimbariilor si conditiilor de mediu in natura.

4

Colonia Faget in apropiere de Cluj-Napoca la doar 7 kilometri

Rezervația naturală aflată în partea sudică a Clujului are o suprafață de 10 ha, și reprezintă o arie împădurită cu arborete de fag (Fagus sylvatica) și gorun (Quercus petraea), în amestec cu stejar(Quercus robur) și carpen (Carpinus betulus), cu o deosebită importanță floristică, faunistică ș ipeisagistică din județul Cluj.Se poate de asemenea identifica si cateva specii de plante cum ar fii coada soricelului, tamaita ,altele. In aceste zone sunt observate caprioare ,iepuri, vulpi si mistreti. Zona are o deosebita importanta floristica,faunistica,peisajistica pentru oproape intregul judet Cluj.

Poteca misterelor marginea padurii- Faget

Aceasta rezervația naturală înființată în anul 1974 a fost declarată o arie protejată de

5

– Legea Nr.5 din 06.03.2000, publicată si în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (care a fost in aprobarea Planului de amenajari a teritoriului național – Secțiunea a III-a –in cadrul zone protejate) ce se întinde pe o suprafață de 10 hectare si prevede conservarea de specii naturale si habitate importante din punct de vedere floristic,faunistic si forestier. Aceasta poate fi vizitata in scop stiintific , de educatie si de agrement , oferind posibilitati de turism, sport si champing de week-end in imprejurimile Clujului.

Situl situat la sud de orașul Cluj-Napoca a atras atenția cercetătorilor încă de acum câteva decenii. Acest lucru a determinat protejarea Făgetului Clujului și a Văii Morii rezervații naturale . In aceasta zona se regăsesc trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar, dintre care unul este deosebit de important . Tot in aceasta zona se gasesc patru specii de plante ( moșișoară, curechi de munte, pipiriguț și clopoțeii- Adenophora lilifolia ) , de asemenea se mai gaseste și șapte specii de insecte dintre care se poate aminti albilița portocalie , molia catax , albilița mică ,fluturele roșu de mlaștină. Aceasta zona a Fagetului se întâlnește țestoasa de lac, specie care nu este menționată în acest document prevazut in prezentarea a Colonie Faget.

Ecosistem – padure – natura

Padure de gorun,fag,stejar

Quercus petraea – gorunul

Gorunul (denumire științifică Quercus petraea) este o specie de stejar originar din Europa și Anatolia. În comparatie cu stejarul penduculat, este mai puțin pretențios la fertilitatea și umezeala solului și are lemn mai moale; se folosește ca material de construcție, la tăbăcirea pieilor. 6

Are frunze cu pețiolul lung și ghinde sesile. Se întâlnește în Podișul Codrilor, Podisul Nistrului, izolat în nordul țării, la altitudini de peste 250 m

Fagus sylvatica – Fagul

Fagul-acesta este un arbore de mărimea I, capabil de a ajunge la înălțimi de 40 m și 2 m diametrul trunchiului, deși de obicei el are 25–35 m înălțime și diametrul trunchiului până la 1,5 m. Este înalt, impunător, cu scoarța netedă, cenușie-albicioasă. Un puiet de 10 ani va avea circa 4 m înălțime. El are o durată de viață de la 150 la 200 de ani, deși uneori trăiește până la 300 de ani. Are muguri fusiformi, ascuțiți, iar frunzele în general ovale. Florile sunt unisexuate monoice. Fructul, numit jir, este o achena trimucheata, acoperită de o scoarță țepoasă. Înflorirea are loc în luna mai. Crește în special la deal și munte, dar poate fi întâlnit – sporadic – și la câmpie, mai ales în regiunile nordice ale României. În trecut forma o pădure întinsă din Carpați până departe în Rusia de astăzi, legată de ceea ce se numește acum Taigaua siberiană Pădurea a fost înlocuită în zonele din nord de Nistru ,silvostepă, stepe și păduri relicte. În anumite regiuni din Bielorusia, Ucraina și Rusia se păstrează părți din acest codru străvechi. Fagul permite multor specii de plante mărunte să supraviețuiască în zonele în care predomină, formând, în cadrul așa-numitelor făgete, biotopuri bogate și pline de frumusețe.

Acer campestre jugastru

Frunzele sunt glabre, palmat-lobate 5 sau 3 lobi, lungi până la 8 cm.

Florile apar primăvara dispuse în corimbe compuse, sunt poligame și au culoarea verzui.

Fructele sunt disamare cu aripi întinse, orizontale.Jugastrul este un arbore cu lemn alb și tare, cu scoarță roșiatică, care crește frecvent în câmpie și în regiunea de deal.

7

Tilia tomentosa

Tilia tomentosa Moench (tei argintiu, tei alb), este un arbore melifer care poate atinge 20–30 m înălțime. Are tulpină groasă brun-închisă. Acest arbore are frunze pe fața inferioară stelate, argintii, perișorii formând un toment des, vizibil de la distanță. Este răspândit în zonele calde , formând păduri de foioase și mixte. Privită de la distanță, forma coroanei este lat-piramidală. Este rezistent la poluare

Quercus robur- stejar

Stejarul (Quercus robur) este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-faună activă (în special furnici și anumite specii de gândaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Pețiolul este scurt (4–8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este o achenă denumită ghindă. Se întâlnește mai ales la câmpie și în zonele colinare, foarte rar la deal. În afară de pădurile curate de stejar, numite stejărete, stejarul se găsește și în amestec cu alte foioase, în așa-numitele păduri de șleau.

Este răspândit în Europa, Asia Mică și alte câteva zone asiatice, Africa de Nord. În trecut era mult mai răspândit, de multe ori în amestecuri cu fagul și alte foioase.

8

Carpinus betulus – carpen

Carpenul (Carpinus betulus) este o specie de foioase din familia Betulaceae. De asemenea este si o specie invadatore datorita capacitati mari de lastarire si drajonare.

Rădăcinile trăiesc în simbioză cu diferite ciuperci sau bacterii. Frunzele sunt alterne, simple cu stipele caduce. Florile sunt unisexuate. grupate în inflorescențe mixte. Fructul carpenului este de tip achenă.

Creste pana la 20 – 25 metri, este o specie rezistenta la ger si umbra.Pretentioasa la seceta. Poate creste pe terenuri argiloase. Nu depaseste 120 de ani.

Aesculus hippo castanum-castanul salbatic

Castanul sălbatic, sau Aesculus hippocastanum, este un arbore din familia Sapindaceae. Este răspâdit în sud-estul Europei, în special în centrul și sudul peninsulei Balcanice, precum și în regiuni din vestul și nord-vestul Europei. Castanul sălbatic are dimensiuni destul de mari, putând atinge o înălțime de până la 40 m. Tulpina sa are un diametru de 80 cm. Frunzele sale sunt compuse din câte 5 frunze mai mici, de până la 7 cm fiecare. Fructul său este o capsulă acoperită cu o coajă verzuie, de dimensiuni relativ reduse. Preferă o climă temperată, cu ierni blânde și veri răcoroase, fiind prezent în special în zonele montane și cu climat oceanic.

9

Fraxinus- frasinul

Frasinul (Fraxinus) este un gen de plante din familia Oleaceae, originar din regiunile temperate ale emisferei nordice. Cuprinde circa 65-75 specii de arbori și câteva de arbuști. Specia comună în Europa, răspândită și în România, este Fraxinus excelsior. Atinge înălțimea de 40 metri. Tulpina sa prezintă în partea tânără scoarță de culoare cenușie-verzuie, iar în partea bazală de culoare cenușiu-negricioasă. Are frunze imparipenate, compuse din 7-13 foliole sesile. Înflorește în luna aprilie, înainte de apariția frunzelor. Florile nu au nici caliciu, nici corolă, iar androceul este redus la două stamine; pe același individ se găsesc flori mascule, femele și hermafrodite. Fructul este aripat 

Abies- bradul

Bradul (Abies) este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii de conifere din familia Pinaceae, răspândite preponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice. Sunt arbori de talie mare cu înrădăcinare pivotantă. Coroana este piramidală deasă, umbroasă, scoarța mult timp netedă cu pungi de rășină. Lujerii sunt netezi, iar mugurii dispuși terminal întotdeauna câte trei. Prezintă frunze aciculare lățite, pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate, persistente, se schimbă la 6-15 ani. Conurile sunt erecte, cilindrice, cu bractei obișnuit vizibile și răsfrânte; solzul carpelar cade la maturitate odată cu semințele, iar pe lujer rămâne axul erect. Semințe relativ mari, triunghiulare, cu pungi de rășină pe tegument și prinse strâns de aripioară

10

Pinus sylvestris – pinul

Pinus L., ( Pin ), fam. Pinacea este un gen de plante orginar din emisfera nordică și cuprinde peste 80 specii de arbori, (mai rar arbuști), rășinoși, având scoarța roșie.

Ulmus- ulmul

Ulmul (în latină Ulmus) este un gen de arbori sau arbuști din familia Ulmaceae, cu scoarța netedă, cu coroana stufoasă, cu frunze alterne, asimetrice și dințate, albicioase, și cu peri moi pe partea inferioară, cu fructul o monosamară aripată, cu lemnul tare, folosit în rotărie

.

Populus-plop

Plopul, științific Populus , este un gen de arbore din categoria foioaselor (arbori ale caror frunze cad toamna). Plopii pot atinge înălțimea de 35–40 m. Plopul are cca. 50 de varietăți răspândite în emisfera nordică. În Europa centrală și răsăriteană sunt mai răspândiți plopul negru (Populus nigra), plopul argintiu (Populus alba), plopul tremurător (Populus tremula) și plopul cenușiu (Populus canescens), existând și o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciupercă parazită (Marssonina brunnea).

Betula pendula – mesteacanul

Mesteacănul e numele copacilor din genul Betula, în familia Betulacee, înrudit cu familia fagului/stejarui Fagaceae. Aceștia sunt în general copaci sau arbuști de talie mică spre medie, cu o coajă albă caracteristică, care cresc mai ales în clima temperată nordică.

11

Frunzele sunt simple, și pot fi dințate sau lobate. Fructul este o samară, cu toate că aripile acesteia pot lipsi, la anume specii. Diferența între mesteacăn și anin (genul Alnus) este că amenții (mâțișorii) femeli nu sunt lemnoși și la maturitate cad și lasă loc semințelor, spre deosebire de mâțișorii de anin, lemnoși și în formă de con.

Robinia pseudoacacia – salcamul

Salcâmul (cf. turc. sal câm) (Robinia pseudoacacia, familia Leguminosae) este un arbore melifer, cu tulpina înaltă, până la 25-30 de metri și ramuri spinoase rare, fiind aclimatizat în America de Nord, Europa, Africa de Sud și Asia.

Solurile

Principalele categorii majore de soluri care sunt prezente in Judetul Cluj se grupeaza in tipuri de straturi formate in decursul a milioane de ani.

 -argilovisolurile sunt solurile dominante in judetul Cluj ce sunt foarte afectate de procese de degradare.

-molisolurile sunt solurile cu cea mai mare productivitate, desi sunt dispuse pe o mare suprafata .

-cambisolurile grupeaza soluri specifice etajului forestier de tip mijlociu si inferior avand o larga extindere la nivelul treptelor intermediare (dealuri inalte mai mult de 600 metri si munti relativ scunzi).

Geologie – Geomorfologie

Aceasta structură cu formă de relief , face parte dintr-un arc de înălțimi cu două trepte. Acest arc este întrerupt mai la vest de o vale largă și ușor meandrată a râului denumit Someșul Mic.

12

Din punct de vedere geomorfologic partea de nord – est se gaseste Dealul Feleacului caracterizat prin văi adânci, coridoare largi de văi și mărginită de pante înclinate. Geologia este caracterizată prin formatiuni de vârstă Eocen – Oligocen, sarmațiene și depozite cu o pătură si textură nisipoasă in lut argilo- pietroase , nisipuri si pe alocuri calcare. Stratele cu Numumlites perforatus de culoare alba de diferite forme .resturi de vegetatie fosilizata ,depozite in strate de argile.Eocenul este a doua perioadă a Paleogenului care a durat de acum 55,8 ± 0,2 milioane de ani, până acum 33,9 ± 0,1 milioane de ani.

Este caracterizată prin existența numuliților, lameli branhiatelor, gasteropodelor, echinidelor și mamiferelor. Mamiferele incep sa domine uscatul. Apar primii șerpi.

Oligocenul este a treia perioadă a Paleogenului, care a durat de acum 33,9 ± 0,1 milioane de ani, până acum 23,03 milioane de ani.

Epoca este caracterizată prin numuliți, lamelibranhiate, gasteropode, echinide, mamifere.

13

Calcarul de Cluj cunoscut sub denumirea si calcar grosier superior este un calcar format în condiții de platformă carbonatică, cu schelete de organisme marine (bivalve, gastropode, echinide, foraminifere, ostracode și alge coralinacee) granule terigene care sunt dominante la partea superioare.

Formațiunea de Moigrad este formata din argile roșiatice continentale, cu intercalati de nisipuri, gresii și conglomerate, fiind partii inferioare a statelor de Ticu descrise de Koch, (1883). In partea superioară sunt prezente formatiuni de sedimente cu dimensiuni variabile, in funcție de aceasta regiune. Aceste relații de superpoziție rezultă o vârstă Rupeliană. Terenul de fundare prezintă multe riscuri datorită zonei argiloase. În zone cu sursă de apă se poate dezvolta alunecări de teren, dacă și pantele sunt mari. Intercalațiile cu argile verzui șunt in partea superioară, la trecerea in formațiunea următoare, conținutul de minerale din grupa montmorillonitelor, care sunt la variații de umiditate si reacționează prin multe schimbări de importante. Nu pot fii luate în calcul, acele proprietăți ce pot duce la greșeli de fundare care pot compromite clădirile in terenul de fundare.

Aceste caracteristici sunt concrețiuni de forme sferice, diagenetice, cu depunerii de diverse dimensiuni, ce pot depăși uneori un metru. Vârsta este stabilită pe bază de foraminifere.

În est formațiunile Grupului de Câmpie sunt afectate de tectonica diapirelor de sare, care formeaza sinclinale uneori cu sarea ieșită la suprafață și anticlinale. Există câteva falii cu orientare NV-SE care afectează structura intreaga, inclusiv cea a formatiunii de Feleac avand structuri structuri noi Sarmatiene.

Din aceasta cauza faliile ridică unele compartimente estice, dar probabil aceasta mișcarea predominantă se desfasoara pe orizontală. Se poate observa și o falie mai veche, decroșată de precedentele în zona Dealui Hoia, cu varsta inca nedefinita. Faliile sunt greu de urmărit pe terenul cu vegetatie.

Depozitele din apropierea Clujului reprezentate de gresii roșii au fost consacrate intr-o perioada apropiate Eocenului inferior. Excepție sunt resturi de mamifere din perioada Eocene la Rădaia, cu aflorimente localizate în pădurile Mănășturului și din aria orașului Cluj.

Alunecarea de teren

O alunecare de teren este o mișcare relativ rapidă spre exterior de sus în jos a unei mase de rocă sau de sol pe o pantă cu grad mare de inclinatie datorită unei forțe de gravitație. Stabilitatea unei pante poate sa reducă prin eliminarea de pământului de la baza pantei, sau creșterea in conținutului de apă si materiale depuse pe pantă sau prin amplasarea de materiale pe pantă si în special în partea de sus. Pagubele produse prin alunecare de teren pot sa apărea prin eliminarea unui suport din subsol sau prin primirea de material pe proprietate.

14

Alunecarea de teren, ar putea fi inițiată si de un șoc seismic, la îngheț si dezghet sau de schimbarea presiunii atmosferice. Acest pericol este deosebit de important în zonele superficiale, dar se poate extinde la adancimi de 10 metri. Marile pagube comune sunt pentru proprietăți,

inclusiv pentru drumuri publice de transport și servicii subterane. Alunecările de teren pot fi stabilizate prin lucrări de consolidare a terenurilor .

Curgerea lentă a solului reprezintă o deplasare a particulelor de rocă și este rezultatul expansiunii și contracției solului pe parcursul ciclurilor de inghet – dezghet sau umezire și uscare.

Dizolvarea solului unde sunt implicate roci și minerale ele sunt solubile în apă și pot fi eliminate progresiv de fluxul de apă din sol. Acest proces merge să creeze cavități sau goluri care ar putea duce la prăbușirea materialului care este situat deasupra . Unele tipuri de roci și minerale solubile cum sunt calcarul, gipsul și halitul pot deveni instabile în urma inundațiilor, inclusiv a inundațiilor cauzate de spargerea unor conducte.

Argile contractile

Argilele contractile și lutul argilos care prezintă proprietatea de a-și modifica volumul în mod semnificativ în funcție de continutul de apa. În general toate depozitele argiloase își schimbă volumul în funcție de variația conținutului de apă, de obicei se contracta iarnă și scade continutul de apa în timpul verii, dar unele dintre ele fac acest lucru într-o măsură mai mare sau mai mica decât altele. Cele mai multe fundații de argile sunt proiectate și construite pentru a rezista la modificări de temperatura. Cu toate acestea, în anumite conditii, clădirile pot fii construite pe argile deosebit si predispuse la umflare și dezumflare unde pot avea probleme. Consecintele care contribuie la agravarea probelemelor includ

seceta, rădăcini ale arborilor ce se usucă ieșind din sol sau modificări ale drenajului local, cum ar fi crearea canalizărilor.

Micșorarea volumului duce la îndepărta suportul din fundația clădirii, în timp ce expansiunea argilelor poate produce ridicări sau stress lateral în una din părțile sau în totalitatea structurii. Orice astfel de mișcări poate favoriza crăpături și distorsiuni. Existența pericolului depinde de o schimbare în umiditate a solului și a mișcărilor diferențiate apărute. Mișcarea a terenului nu reprezintă în sine un pericol. Acest pericol este, în general, semnificativ doar in primii cinci metri de la suprafață a terenului.

15

16

Formatiunea de Corus este localizata in latura de sud a municipiului Cluj-Napoca , in padurea Faget. Aceasta reprezinta un eveniment transgresiv important alcatuit in 80% din arenite. Varsta aproximativa a stratelor este de 26 Ma, ceea ce le plaseaza in Oligocenul Superior . Aceste stratele de Corus sunt dispuse transgresiv peste stratele de Cetatuia si orizontul Ticu. Inaltimea stratelor in aflorimente este de apriximativ 20 m, iar din punct de vedere litologic sunt putin diferite fata de stratele de la Corus pentru ca prezinta straturi metalurgice ce sunt mai fine de culoarea galben – ruginiu cu pete vargate rosii-violacee iar in partea mediana pete albastrui-verzui.

La marginea zonei de S- E a Fagetului si limita cu Feleacul se formează așa numitele formațiuni sarmațiene cu strate nisipose , gresoase ce poarta numele de concrețiuni de Feleac sau trovanți. Ele apar si cresc direct din centru către

periferie, cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în decursul a 1000 de ani. Compozitia lor este din minerale calcaroase ,cuart agregate sub forma sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice, nodulare sau dendritice in liantul lor se gasesc mai multe tipuri de minerale dar si roci cu dimensiuni diferite avand structură masivă puternica, concentrică sau plană si dimensiunile avand o variatie pornind 4-5 milimetri ajungand la 2-3 metri .

17

Pedologie

Caracterele morfologice la soluri sunt cele de tip luvosol, profunde, mezobazice și echilibrate, cu stagnări de scurta durata a apei deasupra. Mai sunt histosolurile bogate în substanțe organice cu minerale de carbonat de calciu care este marginit in vest de valea Garbaului 570 m La nord paraul Calvaria continuat in vest cu izvorul Elisabeta si este urmata de izvorul Sfantul Ion in partea de sud, un teren cu o groapa numita Gont gropa mosului ce continua pana la Casele Micesti , paraul Valea Morii ajunge in partea de sud-est a Coloniei Faget, limita estica este in aliniament cu Paraul Popii si centura de drum european Calea Turzii ce coboara dealul Feleacului 825 m.

18

Vegetatia

Făgetul Clujului are o vegetatie destul de variata prin prezența pădurilor de gorun, fag și carpen iar pe alocuri sunt portiuni cu frasin si arbori de stejari pedunculat, cireș, tei, jugastru etc. Stratul arbuștilor,poseda muschii,lichenii care sunt dezvoltate in variabil si in funcție de umbrire unde se mai gasesc alunul , sângerul, păducelul, salbă moale, lemn câinesc etc. Stratul ierburilor și subarbuștilor este dominat de rogoz, cu elemente (vinariță, pochivnic, rocoțea).

sangerul

Sângerul (Cornus sanguinea) este un arbust nativ din cea mai mare parte a Europei și Asiei de Vest, acesta apare și în nordul și sudul Angliei, Scandinavia de sud și la est de Marea Caspică. Acesta este larg răspândit ca plantă ornamentală.

Păducelul (Crataegus monogyna) este un arbust (2 – 6 m) din familia Rosaceae are florile albe și fructele roșii ce au un miros caracteristic și un gust amărui. El crește pe solurile calcaroase sub formă de tufișuri la liziera pădurilor.

19

Paducel salba moale lemn cainesc

Salba moale,Voniceriu,-Euonymus Europeaus-arbore indigen raspandit in Europa si Asia vestica, specie ornamentala si forestiera raspandita la campie pana in zonele montane inferioare.

Lemn câinesc (lat Ligustrum vulgare) este un arbust indigen, răspândit în Europa și regiuni din Asia vestică, cultivat îndeosebi în scop ornamental. Înrudit cu frasinul (Fraxinus excelsiorL.) și liliacul (Syringa vulgaris L.), lemnul câinesc este o specie ce dovedește o mare capacitate de adaptare față de condițiile de mediu, fiind întâlnit la noi frecvent în pădurile din zona de câmpie și de deal.

Valea Morii este cunoscută drept o zona de mlaștini la sud-est sunt bumbăcarița și o alta specie de rogoz.

Alun

20

Alunul (Corylus avellana), este un arbust, care face parte din familia Betulaceae. El are o înălțime de 5 m, are frunze care cad toamna. Fructele sale fiind cunoscute de mii de ani ca fructe comestibile. Alunele aflate în comerț provin de la Corylus maxima, un arbust înrudit cu el. Specia Epitheton avellana, este amintit deja în antichtate ca arbust cultivat în regiunea orașului antic Abella, (azi Avella) aflat aproape de Vezuviu, în provincia Avellino din Campania.

În stratul ierbos, înalt de până la 35 cm, sunt bine reprezentate izma calului, rugina și palma pământului. Se remarcă prezența speciilor branca ursului, șopârlița,

paiusul baltii, floarea cucului.

Brânca ursului Heracleum sphondyli mosisoara-lapiris loeserii

Brânca ursului (Heracleum sphondylium) este o specie de plante din familia (Apiaceae), numele plantei provine de la forma asemănătoare a frunzelor cu laba ursului. Planta este perenă fiind răspândită în Europa, unde se poate întâlni în păduri.

Este o plantă care preferă zonele montane și submontane de la noi din țară, unde crește pe malul pâraielor și în locurile umede și nisipoase. Ajunge înaltă de până la 2 metri, are florile albe și frunzele mari, adânc crestate. Are un miros specific, foarte aromat și ușor înțepător, care este inconfundabil. De la brânca-ursului se folosesc, de regulă, florile și semințele, precum și rădăcina.

21

Moșișoara (Liparis loeselii), o specie relictă deosebită din era glaciară, mai poate fi întâlnită în aria protejată Făgetul Clujului – Valea Morii de lângă Cluj-Napoca, cu toate că în Europa Centrală și de Vest sau chiar în Ungaria vecină este în pericol de extincție. În cercetarea realizată anul trecut, biologii au identificat nu mai puțin de 200 de exemplare ale speciei, dar prezența sa a fost semnalată și în afara limitelor ariei protejate, în special în zone umede sau pe malurile pâraielor aflate în mlaștini calcaroase

Stânjenel (Șopârliță, Oglinda pisicii, Speedweel

Stânjenel (Iris) este denumirea comună a unor plante monocotilidonate din familia Iridaceae. Plante ierbacee cu ribozomii orizontali, adesea ramificați, mai rar cu bulboteri și cu frunze. Tulpină frunzoasă, cu inflorescență terminală paucifloră, monocazială. Flori mari, viu colorate, cu hipsofile membranoase. Perigon actinomorf, gamotepal spre bază, cu lacinii late, dintre cele 3 externe arcuit reflecte, cele 3 interne erect conivente, mai scurte. Stamine – 3, cu antere lungi, alipite de lobii petaloizi bilobați ai stigmatului. Fruct – capsulă ovată, 3-valvată, 2-loculară, multipsermă. Genul cuprinde apriximativ 260-300 de specii, în România – cca 42 de specii.

Paiusul baltii Ciuboțica-cucului (Primula officinalis)

Ciuboțica cucului de munte (Primula elatior) este o plantă din familia Primula. Tulpina este păroasă și fără frunze. Tulpina are 100–200 mm. Frunzele sunt la baza tulpinei. Florile de culoare galben-deschis sunt așezate în mănunchi la vârful tulpinei. Ciuboțica cucului înflorește în luna aprilie-iunie. În România se găsește în munții Carpați, la margini de păduri.

22

În acest habitat se poate remarca un număr semnificativ de specii rare cum ar fii dumbrăvița de baltă, palma pământului, moșișoara, roua cerului, curechii de munte, ochii broaștei, volovaticul, odoleanul. Stratul mușchilor este bine reprezentat, uneori cu acoperire foarte mare. În cadrul zone se găsesc patru specii de plante rare protejate la nivel european și anume moșișoara, curechii de munte, pipiriguțul și clopoțeii Adenophora lilifolia.

Roua cerului Prunella vulgaris-busuioc de camp

Roua cerului (Drosera rotundifolia) este o plantă erbacee mică, insectivoră, perenă, hidrofită din familia droseracee (Droseraceae) răspândită în Europa, Asia, America de Nord. Trăiește în regiunea de dealuri și montană, în turbării, unde vegetează în pernele de sfagnum (Sphagnum).

Denumire științifică: Prunella vulgaris, fam. Labiatae

Răspândire: Busuiocul sălbatic este o plantă comună prin păduri la margini de cărări, poieni, pe malul apelor, de la câmpie până în regiunea subalpină.

valeriana

Valeriana (Valeriana officinalis) este o specie de plante erbacee perene din familia Valerianaceae. Mai este denumită șiodolean, năvalnic, gușa-porumbelului sau iarba-pisicii.

Tulpina crește până la o înălțime de 70–170 cm. Florile sunt roșii-liliachii până la albe, grupate într-o inflorescență umbeliformă. Înflorește în perioada iunie-august.

23

Piprigutul

Pipirigul se aseamana cu planta medicinala coada-calului insa nu trebuie confundata cu aceasta pentru ca are un continut de substante toxice, ceea ce face sa fie folosita mai mult in homeopatie. Aceasta planta este cunoscuta si cu numele de pipirigul de munte, cu denumirea stiintifica de Equisetum hyemale si apartine de familia Equisetceae.

Pipirigul este o planta perena care creste in Asia, America de Nord si Europa. Genul Equisetum cuprinde in jur de 20-30 de specii de plante din care unele (inclusiv pipirigul)

Coada soricelui- Achillea millefolium.

Coada șoricelului (Achillea millefolium) este o plantă erbacee, perenă, din familia Asteraceae, cu frunze penate, păroase și flori albe sau trandafirii, originară din Europa și din vestul Asiei. Este întâlnită din câmpie până în regiunile subalpine.

Numele generic de Achillea provine de la Ahile, eroul legendar al războiului troian, care a descoperit planta și a folosit-o pentru tratarea rănilor soldaților săi. Numele speciei, millefolium, descrie frunzele penate, păroase.

24

Pajisti inflorite in Faget

Fauna

Fauna este caracterizata prin prezenta insectelor in special fluturii. În Valea Morii a fost identificat o specie de fluturi denumita Leucodonta bicoloria , speciedestul de rară în țara noastra.

Leucodonta bicoloria Fluturele rosu de mlastina

Mai sunt prezente specii de fluturi si anume albilița portocalie, molia catax, albilița mică, fluturele roșu de mlaștină. Mamiferele sunt și ele bine reprezentate prin specii precum hârciogul, viezurele, jderul, veverița, iepurele, pisica sălbatică, vulpea, căprioara, mistrețul. În zonele mlăștinoase dar intr-un numar restrans este țestoasa de lac. Clasa aves – pasari este mare, fiind prezente în special păsări caracteristice pădurii ca privighetoarea, cinteza, diverse specii de pițigoi, botgrosul, țicleanul, mierla, bufnita,

25

Primavara dupa ce anumite insecte au eclozat si toate larvele si adultii au iesit din hibernare padurea este animata de insecte. De la stratul superior al crengilor fasonate de soare, pana la intunericul stratului de sol, insectele sunt ocupate sa recolteze nectar si polenul florilor iar altrele sa consume frunze si lemnul pentru supravietuire .

Albilita

In partea de sud a municipiului Cluj-Napoca se intalneste zona Faget , care cuprinde atat padurea Faget, cat si Colonia Faget (grupare de case si gospodarii de tip semirural).

Harciog viezure

Veverita pisica salbatica

26

Mamiferele sălbatice întâlnite în acest etaj sunt: căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), jderul de copac (Mustela martes), lupul (Canis lupus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), viezurele (Moles taxus), iepurele (Lepus europaeus), șoarecele scurmător (Clethrionomys glareolus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis). Dintre păsări se remarcă: ierunca (Tetrastes bonasia), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), șorecarul comun (Buteo buteo), uliul găinilor (Accipiter gentilis), cucul (Cuculus canorus), huhurezul mic (Strix aluco), ciocănitoarea mare (Dendrocops major), pitulicea mică (Phylloscopus collybita), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), codroșul de grădină (Phoenicurus phoenicurus), fâsa de pădure (Anthus trivialis), cinteza (Fringilla coelebs). Fauna făgetelor mai cuprinde un număr mare de insecte care trăiesc în frunzar și sunt reprezentate prin numeroase specii de coleoptere, proture, colembole, himenoptere, diptere. Insectele sunt prezente fie în stadiul de larvă, fie în cel de adult. Unele consumă frunze ca omizile defoliatoare ale coleopterelor și afidelor, altele distrug lemnul. Fauna gorunetelor este alcătuită din mamifere, păsări, reptile, batracieni. Mamiferele care trăiesc în aceste păduri nu sunt locuitori tipici ai acestora: pârșul de stejar, iepurele (Lepus europaeus), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căpriorul (frecvent), veverița (rar). Ornitofauna gorunetelor este foarte bogată fiind alcătuită din: porumbei sălbatici (Columbia oenas), turtureaua (Streptopelia turtur), gaia roșie (Milvus milvus), uliul porumbar (Accipiter gentilis), potârnichea (Perdix perdix), fazanul (Phasianus colchicus), cucul (Cuculus canorus), privighetoare (Luscinia megarhynchos), pițigoi (Parus), mierla (Turdus merula), grangurele (Oriolus oriolus), sticletele (Carduelis carduelis), sitarul (Sopolax rusticola), florinte (Carduelis chloris). Dintre reptile amintim: șarpele orb (Anguis fragilis), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla cenușie (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis). Amfibienii sunt prezenți în gorunete pe sol prin: broasca roșie de pădure (Rana dalmatiana), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis). Dintre nevertebrate se întâlnesc în frunzarul pădurii: melci, păianjeni, insecte, râme, miriapode.

Mamiferele sunt foarte greu de observat atat ziua cat si noaptea dar ele sunt prezente discret si uneori isi tradeaza prezenta in diferite moduri prin fosnetul frunzelor deranjate de un soarece sau pamantul afanat de la intrarea in vizuina vulpii sau urme lasate de copita caprioarlor in zapada proaspata. Multe mamifere vaneaza sau exploreaza solul padurilor iar altele se urca in copacii in cautare de hrana sau adapost.

   Pasarelele din paduri sunt prezinte intr-un numar impresionant datorita biodiversitati ariilor protejate ,dar si migratiei tot mai accentuata datorita climei in schimbare

.Sunt specii si famili de pasari care scormonesc pamantul,precum fazanii,potarnici pasari care consuma boabele arbustilor,precum mierla,pasari cantatoare din copaci dar si pasari de prada ului porumbar, soimi,care zboara deasupra coronamentului al arborilor asteptand sa plonjeze asupra prazii.

Privighetoarea cinteza

27

Botgrosu ticleanu

Pitigoi pitigoi motat pitigoi codat

Limitele naturale : paraul Miresului, pe o lungime considerabila, de traseul DJ 107 R, la sud si sud-vest, cartierul Manastur la nord, drumul Salicii ce traverseaza Colonia Hajongard, Cartier Observatorului-Sud la est, pana la intersecia DN1 cu DC 93, limita continuand cu traseul DN 1 pana la limita administrativ teritoriala a municipiului cu comuna Feleacu. In partea de sud-est este un mic tronson cu limita teritorial administrativa, iar la sud este marcata de liziera padurii.

Introducerea intravilanului a Fagetului s-a facut, intr-o prima etapa, prin Hotararea nr. 81/ 1996 (de insusire a intravilanului), iar apoi, a fost confirmata prin Hotararea nr. 792/1999 care aproba PUG.

Pe teritoriul Fagetului, folosina terenurilor este diversa: padure, fanate, pasune, teren liber de constructii.

Zona a fost studiata si pusa in practica, prin PUZ Faget, aprobat cu HCL nr. 226/1999, in special partea de est-sud-est, in lungul drumului DC 93, de la intersecia cu Calea Turzii.

Presiunea pentru colonia Faget este foarte mare, existand numeroase solicitari de cabane de locuinte, case de vacanta, mici vile turistice, hoteluri, unitati de alimentare, dotari pentru agrement in special de-a lungul drumului Sf. Ion. Pe de alta parte, exista o alta presiune exercitata de organizatii, cetateni, instituii pentru a se opri taierile din padure care au fost facute de-a lungul aniilor.

Din punct de vedere al echiparii edilitare, de-a lungul arterei principale – drumul Fagetului, exista retele de curent electric si partial gaz, iar alimentarea cu apa si canalizarea se rezolva in sistem local, prin puturi si fose. In rest, adica in marea majoritate a perimetrului delimlitat mai sus, nu exista echipamente edilitare ori infrastructura rutiera.

Clima are o temperatură anuală medie de 11 °C. Precipitațiile ating o medie anuală de 750 mm/mp

Mici aspecte de vegetatie din sezonul rece

28

29

Regimul precipitațiilor pentru zona de deal oscilează între 600-700 mm/an în podișul Someșan, la 550-650 mm/an în Câmpia Transilvaniei și de la 800- 1.200/1.400 mm/an în zona înaltă. Cantitatea cea mai mică de precipitații se înregistrează în Depresiunea Turda – Câmpia Turzii, situată în umbra precipitațiilor ce vin dinspre vest, consecință a circulației foehnale din această regiune.

Cantitatea medie cea mai redusă de precipitații este februarie (18-35mm respectiv 19,8 mm la Câmpia-Turzii, 32,8 mm ). Precipitațiile sub forma de zăpadă cad începând cu luna octombrie în zona montană, în a doua decadă a lunii noiembrie în zona deluroasă și în prima decadă a lunii decembrie în zona de câmpie. Medie a căderii ultimei zăpezi este în jur de 20 martie în zona de câmpie, 30 martie în zona de podiș și 20 aprilie în cea înaltă a munților. Rezultă astfel un sezon rece, cu strat de zăpadă de cca 5 luni în zona montană, aspect extrem de important în practicare turismului .

30

Configurația majoră a reliefului, urmată de cea de detaliu și învelișul vegetal sunt elemente care influențează și detaliază clima, având repercusiuni asupra organismului uman. Factorii climatici cu impact bioclimatic (temperatura, precipitații, umiditate, vânturi, durata de strălucire a soarelui, compoziția aerului, radiații solare etc.) sunt elemente care influențează activitățile de recreere, practicarea unor sporturi de sezon, tratarea diferitelor afecțiuni depinzând în mare măsura de impactul organism-bioclimă, iar pentru desfășurarea terapiei climatice se ține seama de factorii termici . În desfășurarea aeroterapiei ca formă de cură prin contact direct al organismului cu atmosfera se ține cont si de factorul termic și aeronizare.

Confortul termic -se explică prin proprietatea organismului de a-și menține temperatura constantă în limitele largi de temperatura mediului sau, altfel spus homeotermia se face prin cedare, respectiv acumulare de căldura în funcție de temperatura mediului respectiv.

În regiunile de dealuri, dar si in Podișul Someșan sau Câmpia Transilvaniei, care se gaseste in județului Cluj, până la altitudinea de 700 m se înregistrează un număr de zile de confort termic mai mult de 10 zile, iar la altitudini de peste 1500 m o persoană aflată în repaus nu resimte senzația de confort termic. Disconfortul termic prin încălzire la altitudini cuprinse între 500-900 m, ajunge la 5 zile, iar la peste 900 m, nu se înregistrează acest tip de disconfort. Disconfortul termic prin răcire ajunge la 5 zile la 500 m altitudine, 10 zile între 500-1.000 m și 15 zile între 1.000-1.500 m.

Potențialul turistic biogeografic a pădurilor reprezentat de formele de relief variate cu învelișul vegetal propriu a județului Cluj este foarte divers sub aspectul asocierii componentelor și conduce la o diversitate peisagistică deosebită: de la pajiști subalpine, brădete, făgete, până la intinse arii de silvostepă , la care se adaugă vegetația de luncă și cea hidrofilă.

31

Pădurea este considerată cel mai complex ecosistem natural, atat pe verticală cat si pe orizontal, având o extensiune maximă în zona montană, cu dezvoltare diferită, în funcție de vârstă, având un caracter peren și o fizionomie bine dezvoltata ce determina componența multor specii diverse acelei regiunii.

Ecosistemul forestier este bine determinat prin diversitatea de specii vegetale in cadrului natural lățimi variabile (300-500 m), alcătuind etaje și subetaje care au un conțin cu asociații caracteristice fiecărei trepte de relief:

– pădurile de gorun , cărpinete și făgeto-cărpinete (dispuse pe formele de relief slab fragmentate, la altitudini cuprinse între 350-600 m);

– păduri de fag predomina la altitudini între 600-1.000 m

La altitudini de peste 300 de metri se gaseste gorunul , frasinul, fagul fiecare dintre aceste etaje este format dintr-o diversitate de specii, care le nuanțează înfățișarea în fiecare anotimp, contactul dintre etajele forestiere, se dezvolta la specii aparținând ambelor etaje vecine, aceasta conducând la o diversificare fizionomică și mai mare, impunând suprafețele forestiere îndeosebi peisagistic.

Funcția turistică devenind un factor de atractivitate, de recreere și destindere prin diverse activități in mod special observarea naturii, fotografiere, contemplarea peisajelor, plimbări, vânătoare, pescuit, fitoterapie, sport de performanta, concursuri cu activitati de donare bine reglementate ,activități cu specific gastronomic, activități tradiționale locului .

Pădurea îmbină caracteristicile turismului de agrement cu cele ale turismului curativ și a celui sportiv.

Componenta faunistică constituie elementul cu rol în diversificarea și creșterea sportiva si turistica fauna valorificabilă cinegetic precum și echilibrul acestora care se poate realiza printr-un controlmult mai riguros din partea organelor silvice și celor implicate în protecția mediului in natura.

Frumusetea vegetației și faunei se structurează contribuind la individualizarea unor biocenoze cu rol bine determinant în menținerea echilibrului ecologic și trofic, oferind totodată, și practicarea unei forme mai exclusiviste de turism cum ar fii cel cinegetic (vânătoarea), practicat de un număr redus de cursanti excentrici, dar cu posibilități materiale superioare. Ca urmare a condițiilor propice întrunite în acest sens, practicarea vânătorii în pădurile din județ este posibilă, existând nevoia obținerii unor trofee importante, căutate în special de turiștii străini.

Protecției mediului natural a componentelor și ansamblurilor acestuia are și un impact turistic major conducând la individualizarea unor areale protejate. Organizarea și funcționarea este concepută de o manieră care să permită asigurarea măsurilor speciale de ocrotire și conservare a bunurilor patrimoniului natural prin instituirea unui regim diferențiat de ocrotire, si anume conservare și utilizare.

În acest document se arata, categoriile instituite la nivel național prin – ordonanța de urgență 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate publicată în Monitorul Oficial nr. 625 din 4 decembrie 2000, adnotată prin Legea nr.462/iulie 2001 publicată în Monitorul Oficial nr. 433 din 2 august 2001 și stabilite în funcție de scopul și regimul de management sunt

Rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naturale, rezervații ale biosferei, zone umede de importanță internațională, situri naturale ale patrimoniului natural universal, arii speciale de conservare, arii de protecție specială avifaunistică.

Anumite specii de copaci in special coniferele care au contribuit in ultimele secole la incalzirea globala, a facut ca cercetatorii sa analizeze evolutiile fondului forestier din ultima perioada in Europa .

32

Acum 260 de ani s-a descoperit ca, desi suprafata impadurita a crescut cu 10%, efectele asupra temperaturii globale au fost negative. Potrivit studiului, problema o reprezinta schimbarea speciilor de copaci, mai precis cultivarea in principal a coniferelor, in detrimentul arborilor cu frunze mari. Potrivit acelei studii facute de catre specialisti cauza cultivarii in principal a speciilor de conifere unde temperatura globala poate sa creasca cu cel putin 0,12 grade Celsius incepand din anul 1750 dupa relatarile facute.Temperatura a crescut pentru ca arborii coniferi absorb foarte mult datorita frunzerol in forma de ace radiatii solare. Prin schimbarea speciilor de arbori s-au schimbat o mare parte de surse de radiatii, apa si energie in zonele impadurite . Coniferele deci au in cea mai mare parte un impact negativ pentru clima, pentru ca absorb mai multa lumina din cauza culorilor inchise unde depozita caldura care altfel ar fi reflectata in spatiu..

Făgetul Clujului ,10 ha, (loc. Cluj-Napoca), monument al naturii

Fânațele Clujului – La Copârșaie, cu o suprafata de 97 hectare (loc. Cluj-Napoca), rezervație naturală (botanică). Datorită acestui aspect al microreliefului și topoclimatului aici se întâlnește asociația de specii de plante specifice a stepelor pontice și stepelor pontico-mediteraneene, alături de alte elemente mezofile. Rezervația cuprinde două zone: La Copârșaie și Rezervația de fluturi (Maculinea nausithous).

Copacii inalti predomina vegetatia in care arbusti ,plantele agatatoare,muschi si ferigile ocupa un loc aparte .Cel mai adesea florile salbatice infloresc chiar de la inceputul primaverii, profitand de lumina disponibila inainte ca frunzele noi sa apara pe crengi .Majoritatea acestor plante sunt adaptate sa traiasca la umbra si isi pot lua energia si seva de care are nevoie din putina lumina a razelor solare care mai ajung la ele. Ciupercile nu au nevoie de lumina solara si isi obtin energia direct de la alte plante.

Specii de ciuperci gasite in zona Faget

Galerina Marginata

Hribul sau manatarca Boletus Edulis

33

Entoloma Sinuatum

Bureti de roua –Marasmius Oreades

Scoica fagului Hypsizygus Tessellatus

Cele mai multe paduri sunt populate de soparle si serpi construind adaposturi pe pamant, in stratul de frunze, sub busteni si pietre sau in trunchiuri de copac parasite , majoritatea hiberneaza in timpul iernii.

34

In locuri unde se gasesc copacii putreziti sau cazuti la pamant au un rol major in ecosistemul forestier deoarece acestia ofera o sursa de hrana extrem de importanta dar si adapost numeroaselor specii de insecte si altor vietuitoare ce apartin unui important lant trofic. De asemenea lemnul mort din padurii este esential si vital a numeroaselor tipuri de ciuperci care il descompun. Speciile rare de orhidee care se mai gasesc in zona Faget depind in mare masura de materia organica si vegetala in decompunere care au creat un parteneriat cu ciupercile numita simbioza unde aportul alimentar fiind sustinut de speciile de fungi aflate la radacina lor. In acesta aria protejata au fost gasite si totodata descoperita capsunita sau Cephalantera Damasonium , buruiana de junghiuri denumita si Cephalantera Longifolia , mlastinita sau Epipactis Purpurata , stupinita cu miros de vanilie denumita si Plathantera Bifolia , aceste specii sunt native acestor locuri din zona Faget. Constructia drumurilor , urbanizarea si turismul intensiv duce la determinarea si distrugerea , degradarea habitatelor forestiere care pericliteaza multe specii populate in aceste tinuturi pe termen lung ce pot duce intr-un final la disparitia lor . Protejarea acestor arii de suprafata de catre specialisti impreuna cu colaborari stranse de la directia silvica pot asigura si regenera padurea naturala dar si importanta speciilor invazive cum ar fii salcamul Robinia Pseudocacia si a coniferelor ce nu apartin speciei locale care au dat nastere acestor habitate in paduri.

Specii rare de fluturi in padurea Faget , descoperite de cercetatori

Specie rara de fluture

flluture Izvorasul cu burta galbena

35

Desi in mod normal amfibienele traiesc in preajma unei surse de apa,multe specii gasesc conditiile umede si propice de care au nevoie in paduri umede ,atat langa cursuri de apa, cat si la umbra racoroasa a unui coronament matur de arbore. Broastele si salamandrele isi petrec o buna parte din viata margand prin asternutul de frunze umed sau uscat si prin lastaris, prinzand nevertebrate cu care sa se hranesc. Marea majoritatii de specii de broaste sunt adaptate si la conditii de viata arboricula.

Bombina variegata, specie de amfibian de mici dimensiuni descoperita si cercetata, care trăieste în mod natural în apropierea pâraielor și râurilor, utilizând în special micile ochiuri de apă temporare ce se formează datorita ploilor abundenta si de lunga durata în zona inundabilă a acestora. In prezent numeroaselor indiguiri și a altor modificari ale cursurilor de apă, specia s-a reorientat spre paraurile si baltile mici de ape formate de-a lungul drumurilor de pamant sau la marginea acestora, în cariere, balastiere sau alte diverse excavații. Fiind din acest punct de vedere o specie importanta care a stiut sa se adapteze si sa evolueze in diferite medii atat terestrecat si salmastre.

Gusterul Lucerta Viridis este cea mai mare soparla din tara noastra, care poate ajunge cu usurinta pana la 40 cm lungime, din care insa, mai bine de jumatate il reprezinta coada. Iubitoare de soare ca sa-si reglaze temperatura corpului Ii place sa stea toata ziua la soare pe trunchiuri de copaci sau pe pietre, dar la adapostul vegetatiei. La cel mai mic semn de primejdie fuge adapostindu-se in tufisuri, galerii sau fisuri. Daca este atacat si mai ales devine in pericol isi lasa cu usurinta coada care se regeneriaza dupa ceva timp pentru a scapa . Se hraneste cu insecte, viermi si cu mici soparle .  Gusterul se simte cel mai bine in zonele cu pietris ,nisip bolovanis sau sedimente calcaroase unde sta ascunsa in caz de pericol , stancarii ,dar si cu vegetatie unde se ascunde cu usurinta de potentiali dusmani. La noi in judet se gaseste prin paduri dar si in zone uscate unde se pot vedea cu usurinta exemplarele.

Gusterul – lucerta viridis

36

Laleaua pestrita

Laleaua pestriță denumita si Fritillaria meleagris specie declarată si ocrotita a naturii, din familia crinilor, creste prin pajisti, pe soluri umede, aluvionare iar in aceste zone au fost în mare măsura redate agriculturii si turismului . Laleaua pestriță a devenit foarte rară în natură, iar declinul continuă mai ales datorita pasunatului excesiv al oilor,parcelarea excesiva a terenurilor,distrugerea habitatelor naturale si inlocuirea cu un asazis agroturism defrisat si degradat de constructii excesive care a aparut in ultimii ani . Cu toate acestea se mai găseste pe unele portiuni pajisti a padurii Faget ce are o populație importantă de exemplare.

Aria naturala protejata din sit natura 2000 ROSCI0074 este mentionata de urmatorul fapt, Făgetul Clujului – Valea Morii, cu o suprafață de 1.667 ha, este o arie protejată de mărime medie la nivelul țării noastre. Se afla situată în zona sub-montană în cuprinsul unității de relief Dealul Feleacului la altitudini cuprinse între 383 m îi 832 m cu o medie de 625 m. Biogeografic se află situată în regiunea continentală având coordonatele geografice: lat. N 46º 42' 53'' și long. E 23º 34' 18'' , aria naturala protejata si administrata se afla în totalitate pe teritoriul Județului Cluj.

Cea mai mare parte a suprafeței sitului (79%) se afla în regim de folosință silvic, 14% reprzintă păsuni ameliorate iar 7% este ocupat de drumuri și zone construite. A mai ramas aproximativ jumătate (47%) din suprafață ce constituie proprietate de stat, restul împarțindu-se în părți relativ egale între proprietate comunală (15%), comunitate religioasă (21%) și privată (17%).

In acest context in zona au fost identificate urmatoarele clase de habitate: păduri de foioase, mlaștini și pășuni.

In cadrul zonal sunt protejate urmatoarele tipuri de habitate:

Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, mlaștini alcaline,

Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus (habitat prioritar).

37

In cadrul sitului sunt protejate urmatoarele specii de animale și plante cuprinse in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

 Emys orbicularis (broasca țestoasă de apă europeană) ,

 Isophya stysi(cosașul),

 Maculinea teleius (fluture), 

  Colias myrmidone (albilița portocalie – fluture),

 Lycaena dispar (fluturele de zi),

 Euphydryas maturna (fluture),

Eriogaster catax (future de noapte),

Leptidea morsei (fluture),

Eleocharis carniolica (pipiriguț – plantă),

Liparis loeselii (moșișoare – plantă, orhidee),

  Ligularia sibirica (curechiu de munte – plantă),

Adenophora lilifolia (clopoțel).

Diversitatea speciilor importante de floră și faună identificate și protejate în cuprinsul sitului:

Plante: Achilleaimpatiens (coada șoricelului), 

Arnicamontana (arnica),

  Cladiummariscus, Daphnecneorum(tămâiță), 

Galanthus nivalis (ghiocel), 

Galium pumilum, Menyanthestrifoliate (trifoiște de baltă), 

Phyteuma tetramerum (pușca dracului),

  Swertia perennis (volovatic), 

Tofieldia calyculata,

  Trollius europaeus (bulbucul de munte)

Nevertebrate: Helix pomatia (melcul de livadă), 

Elasmucha grisea

Amfibieni:  Rana ridibunda (broasca mare de lac)

Mamifere:  Capreoluscapreolus (căprioara),

  Cricetus cricetus (hârciogul european), 

Felis silvestris (pisica sălbatică)

 Lepus europaeus (iepurele), 

Martes martes (jderul de copac), 

Meles meles (bursucul,

viezurele),Myoxus glis (pârșul mare), 

Sciurus vulgaris (veverița), 

Sus scrofa (porcul mistreț),

  Vulpes vulpes (vulpea)

38

In perimetrul Sitului Natura 2000 Făgetul Clujului Valea Morii se află rezervația naturală categoria IV IUCN, “Făgetul Clujului”, de tip mixt cu o suprafață de aprox. 270 ha. Protejeaza o arie împădurită cu arboreta de

Fagus sylvatica (fag),

 Quercus petraea (gorun), Quercus robur (stejar)

 Carpinus betulus (carpen).

Arealul are o deosebită importanță floristică, faunistică și peisagistică pentru județul Cluj.

Drumetii si intreceri sportive

Durata aproximativa de parcurge re dus intors: 3 ore

Marcaj distinctiv: broscuță de culoare albă,lungimnea traseului 2,7 km.

Traseul se suprapune pe o portiune peste traseul de bandă albastra.

   Activități disponibile:

• Drumeție

• Observarea faunei

• Observarea florei

• Observarea păsărilor

Proiectul de mediu, “Omul, Prieten al naturii” s-a incheiat la Cluj Napoca

39

Asociația Natura Transilvaniei – Custodele Siturilor Natura 2000, ROSCI233 Someșul Rece și ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii, în parteneriat cu Asociația Ecouri Verzi, a finalizat  proiectul “Omul, Prieten al naturii”.

Proiectul a avut o durată de 5 luni și a fost finanțat de Fundația pentru Parteneriat  și MOL România  prin  programul ”S pații Verzi” – componenta de finanțare „Arii Naturale Protejate”, program ce urmărește promovarea și popularizarea ariilor protejate din România cu scopul de a ridica nivelul de acceptare a acestora în rândul comunităților locale.

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Inovație în administrație

Fondul Social European Ministerul Administrației și Internelor Programul Operațional

"Dezvoltarea Capacității

Administrative"

CONSILIUL JUDEȚEAN CLUJ

De asemenea, Decizia nr. 147/1994, Delegația Permanentă a Consiliului Județean Cluj statuează

ariile protejate de interes național și județean de pe teritoriul județului Cluj (tabelul de mai jos)

Tabel 4.1.9. Județul Cluj – arii protejate

Nr.

crt.

Denumirea ariei

Categoria

IUCN

Localizare

Suprafața

(ha)

Județul Cluj= 24 30184,11

1 PARCUL NATURAL APUSENI V 28858

2 CARIERA CORABIA III Comuna Gilău, sat Someșul Rece 2

3 PEȘTERA VARFURAȘU III Comuna Mărgău, sat Răchițele 1

4 FÂNAȚELE SUATU I ȘI II IV Comuna Suatu 11,3

5 FÂNAȚELE CLUJULUI – COPÂRȘAIE IV Municipiul Cluj – Napoca 97

6 FÂNAȚELE CLUJULUI – VALEA LUI CRAIU IV Municipiul Cluj – Napoca 2,2

7 VALEA MORILOR IV Comuna Feleac 1

8 PÂRÂUL DUMBRAVA IV Comuna Ciurila 0,5

9 CHEILE TURZII IV Comuna Mihai Viteazu 324

10 LACUL ȘTIUCILOR IV Comuna Fizeșu Gherlii 140

11 VALEA LEGIILOR IV Comuna Geaca 125

12 FĂGETUL CLUJULUI V Municipiul Cluj – Napoca 10

13 PEȘTERA MARE (DE PE VALEA FIREI) III Comuna Mărgău 2

14 PEȘTERA DIN PIATRA PONORULUI III Comuna Mărgău, sat Răchitele 2

15 GIPSURILE DE LA LEGHIA III Comuna Aghireșu, sat Leghia 1

16 LOCUL FOSILIFER CORUȘ III Comuna Baciu, sat Coruș 2

17 MOLHAȘUL MARE DE LA IZBUC IV Comuna Beliș 8

18 CHEILE BACIULUI IV Comuna Baciu 3

19 CHEILE TURENILOR IV Comuna Tureni 25

20 SĂRĂTURILE ȘI OCNA VECHE IV Municipiul Turda 10

21 STUFĂRIȘURILE DE LA SIC IV Comuna Sic 505

22 DEALUL CU FLUTURI IV Comuna Viișoara 2

23 PĂDUREA CIUAȘULUI IV Comuna Țaga 3

24 REZEVATIA DE ORBETI DE LA APAHIDA IV Comuna Apahida 31,11

30184,11

Categorii IUCN I – Rezervație științifică; II – Parc național; III – Monument natural; IV –

40

Rezervație

naturală; V – Parc natural

Cum putem salva speciile de flutur ipe cale de disparitie din Fgetul Clujului

Exemplar de mascul al speciei Lycaena dispar.

Pentru pasionatii amatorii interesați de fluturi si de alte insecte in mod speciali marea provocare reprezintă capturarea unui exemplar deosebit de frumos colorat in care rezolutia si captarea fotografieide o buna rezolutie se poate observa doar unui profesionist. Chiar dacă sunt sinonime în limbajul cotidian, e bine de știut că există o diferență între lepidoptere și fluturii adevărați existenti. Sunt semnalate in total peste 790 de specii de fluturii. Desi numarul de specii este impresionant pe o suprafata de 20 hectare ecosistemele stepice nu se numara printre cele cu o foarte mare biodiversitate floristica si faunistica. Fauna de lipidoptere intalnita aici in zona Fagetului se caracterizeaza prin bogatia de specii si subspecii deosebite de frumoase ce sunt caracteristice acestui mediu frumos . Rezultatele stiintifice obtinute in zonele din apropierea Fagetului au o raspandire la limita vestica sub forma unor populatii izolate relictare Muscampia Cribelium, Pseudopilotes Bavius , Oncocnemis Confusa, prezinta asemanari de populatie si in campia Panonica de exemplu Cucullia Mixta. Elemente de fluturi submediteraneene sunt intalnite Exaceretie Preissekeri , Catocada Hymenaena, ele pot fii interpretate ca indicatori a vegetatiei forestiere termofile ca si intr-o epoca glaciara tarzie , cu un climat deosebit de cald dar si umed ca patrunde masiv si repede de pe culmile dealurilor delimitand in mod considerabil suprafetele ocupate de pajisti .

În acest articol, ne ocupăm de două specii de fluturi periclitate – nu sunt fluturi adevărați, ci aparțin familiei Lycaenidae – care pot fi întâlnite și în situl Natura 2000 Făgetul Clujului – Valea Morii.

În prezent, sunt cunoscute peste 180.000 de specii de fluturi, din care 90% sunt specii nocturne. În România, au fost descrise si aratate peste 4.000 de specii, din care 203 sunt specii diurne (în cartea sa „Fluturii diurni din România”, Rákosy László oferă descrieri ale fiecărei specii întâlnite, hărți de răspândire și fotografii pentru determinarea speciilor). Între acestea se regăsesc și fluturele de foc al măcrișului

(Lycaena dispar) și albăstrelul argintiu al furnicilor (Maculinea teleius), ale căror efective restrânse mai pot fi întâlnite și în situl Făgetul Clujului – Valea Morii, pe o suprafață de 1.667 hectare, având codul ROSCI0074.

41

In sezonul rece se gasesc pe alocuri seminte de macies salbatic , porumbele, conuri de brazi a caror reinoire se face destul de anevoios .

Fluturele de foc-lycaena dispar

Fluturele de foc al măcrișului este răspândit pe scară largă în Europa Centrală aceste specii de populatii pot fi întâlnite din sudul Finlandei până în nord-vestul Asiei. În România, atât specia cât și habitatele sale sunt strict protejate. Deși poate fi întâlnit în multe locuri în țară cum ar fii Delta Dunării, dar si in zona Podisului Transilvan sau Banat, unde aceste populațiile de mari dimensiuni sunt rare. Este o specie vulnerabilă din cauza asanării zonelor umede pe care le preferă, iar în anumite zone chiar a dispărut din habitatele sale tradiționale. Cum ar fii de mentinut Lycaena dispar ,care a dispărut încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Preferă și zonele împădurite, acolo unde găsește toate speciile de plantele gazdă , măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), măcrișul de baltă (R. aquaticus), măcrișul calului (R. crispus). În cazul fiecărei specii de fluture, planta gazdă are o importanță deosebită, dat fiind că femela își depune pe aceasta ouăle, iar omida se hrănește efectiv cu aceasta.

Macrisul de apa macrisul calului

42

Aripile masculului sunt de culoare portocalie – roșiatică, având o bandă sub-marginală de culoare neagră. Masculul are un punct negru pe mijlocul aripii din față. Culoarea aripilor femelei e mai ștearsă, acestea au mai multe puncte negre, iar banda submarginală e mai lată. In cadrul acestei specii atat masculului, cât și femela unde partea ventrală a aripii este de culoare gri albăstrui si cu pete negre iar banda sub-marginală de culoare portocalie. Diametrul aripilor este de 3-4 cm. Aceasta omida este de culoare verde deschis destul de aprins, cu pete mici, albe.

 Fluturele de foc al măcrișului este o specie-umbrelă pentru multe alte insecte care trăiesc în aceste zone umede. Aceasta înseamnă că prin protecția habitatelor care oferă adăpost pentru o diversitate mare de specii, poate fi realizată și protecția multor specii care pot fi întâlnite aici.

Pe parcursul inventarierii speciilor și habitatelor, cercetătorii au identificat în total 30 de exemplare. Așadar, în situl Făgetul Clujului – Valea Morii specia este rară, iar acest lucru se explică prin intervenția antropica și apropierea de orașul Cluj-Napoca iar aceasta este de așteptat ca specia să dispară din această regiune din cauza restrângerii continue a habitatelor sale.

În zona Colonie Făget, construcțiile si parcelarea terenurilor impreuna cu defrisarea zonelor, periclitează această specie de fluture, în special pe lângă drumuri; populațiile acestor specii vor disparea din zonele umede, în special din cauza rețelelor utilitare de tip hidrotehnic. Cercetătorii au găsit exemplare ale speciei și în afara limitelor ariei protejate, ceea ce reprezintă un semn pozitiv în sensul creșterii șanselor de supraviețuire ale acesteia, dar pentru aceasta e nevoie de extinderea ariei protejate și de interzicerea activităților care modifică aprovizionarea cu apă a teritoriului. Este recomandată păstrarea stării naturale a zonelor situate în jurul apelor, limitarea proiectelor de construcție, dar și încurajarea cositului și pășunatului periodic, pentru a asigura habitatele necesare speciei.

Albăstrelul argintiu al furnicilor este o specie protejată la nivel european, cu efective în scădere, iar în România este considerată o specie periclitată. Populațiile sale izolate trăiesc în Ardeal, Maramureș, zonele nordice din Moldova.

Masculul și femela sunt diferiți ca înfățișare: în cazul primului, partea posterioară a aripii este de culoare gri albăstrui, cu pete maronii, în vreme ce aripile femelei sunt mai mici și cu pete albastre. Amândoi au partea ventrală de culoare gri fumuriu și maroniu. Anvergura aripilor este de 27-36 mm.

Exemplar de mascul al speciei Maculinea teleius. 

Preferă suprafețele cu expunere nordică, ferite de vânt, cu soluri puțin mineralizate, pe care se formează pajiști calcaroase. Locurile sale preferate sunt pajiștile, pădurile mlăștinoase și zonele umede, acolo unde se găsește și planta care îi asigură hrana, sorbestreaua (Sanguisorba officinalis).

43

După un timp, larvele pică de pe planta gazdă, iar de aici înainte supraviețuirea lor depinde de furnici. Furnicile sunt înșelate de mirosul larvei fluturelui, care este identic cu mirosul larvei de furnică, astfel că transportă larvele fluturelui în mușuroi. Acestea sunt hrănite de furnici timp de 11-23 de luni. În acesta perioada, larvele se alimentează cuhrana din belsug chiar din surorile lor vitrege, larvele furnicilor. Larvele de fluture se transformă în pupă încă în timpul existenței acestora în colonia de furnici, iar exemplarele adulte își iau zborul primăvara.

Exemplar de femelă al speciei Maculinea teleius. 

Albastrelul argintiu al furnicilor este foarte sensibil la schimbarea factorilor de mediu este asemanator asa numitului fluture de foc al măcrișului, iar acest factorii sunt reprezentați de dispariția multor zone umede inclusiv parcelarea acelor suprafețe pentru construcții, drumuri, turism. În timpul cercetării, au fost identificate chiar mai puține exemplare ale speciei decât în cazul fluturelui de foc al măcrișului, cauza fiind și derularea unor construcții în aceste zone. Pentru a preveni dispariția acestui vecin protejat de lângă orașul Cluj-Napoca, e nevoie de extinderea limitelor ariei protejate, dar și de conservarea habitatelor prin activități tradiționale de cosit și pășunat.

Cercetarea a avut ca scop estimarea efectivelor speciilor și cartarea potențialelor habitate ale acestora, fiind necesară pentru pregătirea planului de management al ariilor protejate.

În cadrul unui proiect european cu titlul „Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanță comunitară ROSCI0074 – Făgetul Clujului – Valea Morii, ROSCI0356 – Poienile de la Șard și ROSCI0394 – Someșul Mic”, Asociația „Apáthy István Egyesület”, o instituție conexă Institutului Maghiar de Biologie și Ecologie a Universității Babeș-Bolyai, pregătește planul de management pentru cele trei situri Natura 2000 din județul Cluj.

44

Arii de teren masurate

De pe o suprafata de 50 metri patrati in apropierea cabanei Faget in zona impadurita s-au intalnit 21 de tipuri de arborete si arbusti cu o patura vegetala si floristica. Terenul avand o inclinatie de 2-3 grade s-au intalnit specii de fag, carpen si gorun iar la marginea suprafetei arbusti de stejar si salcam . Arboretele este cuprins cu inaltimi de aproximativ  10- 15 metri pana la varful coroanei si un diametru de 12 pana la 45 de centimetri baza  trunchiului. Patura vegetala este cuprinsa de ierburi si flori specifice zonei branduse , toporasi ,ciubotica cucului dar si pe alocuri tipuri de ciuperci Galerina Marginata , hribul Boletus,scoica fagului, bureti de roua si altele.Vegetatia mai cuprinde palcuri de ferigi precum si muschi de pamant mai ales la baza trunchiului. Speciile de stejar cu carpen de tipul galio-carpinetum cuprinde mai bine de 50 % din padurea Faget. S-au intalnit diferite specii de insecte la care se poate mentiona specia de fluture Leucodonta Bicoloria , fluturele rosu de mlastina precum si diferite alte specii de libelule in acest sezon de vara . De mentionat faptul ca pasariile cuprind etajele superioare cu trilul lor specific si aici se poate spune de mierla , pitigoiul,cinteza si ticleanul. Dezvoltarea solului unde sunt antrenate sub patura vegetala diferite tipuri de roci sedimentare care au in compozitie argile ,nisip, cuart cu felspati,lut argilos ,depozite de calcar cu varsta Eocen-Oligocen aproximativ 55 milioane de ani in urma, perioada Paleogena.

Aceasta biodiversitate biologica cuprinde intregul areal specific zonei in care sunt incluse toate speciile de plante, animale si microorganismne precum si procesele ecologice din care fac parte.Conservarea lor este o conditie fundamentala si fireasca pe care trebuie sa o respecte omul.

In zona de nord – est a coloniei Faget, aproape de Camping Faget terenul studiat pe o suprafata de 250 mp are aceeasi caracteristica din punct de vedere morfologic si structural doar ca terenul este instabil si prezinta alunecari avand panza freatica aproape de suprafata unde pe alocuri suprafata de pietris,argila si nisip impreuna cu drumul de asfalt isi schimba cursul la un unghi de 90 grade.

45

În pădurea Faget se dezvoltă un număr mare de dăunători, care prin acțiunea lor pot produce vătămări importante arborilor si arboretelor. În urma atacurilor de insecte,precum si a defolierilor, sau a unor dezechilibre climatice, arborii își încetinesc creșterea, iar revigorarea lor ca urmare a perturbărilor proceselor fiziologice scade treptat, favorizându-se în acest mod dezvoltarea unor agenți fitopatogeni, care acționează ca agenți secundari. Pentru protejarea pădurilor împotriva dăunătorilor și bolilor se aplică un pachet de măsuri speciale silvice,biologice si chimice care includ crearea de culturi forestiere mai rezistente la soluții silvotehnice diferențiate și aplicarea de pesticide și produse biologice în scopul prevenirii vătămărilor și diminuării pagubelor.

Arii protejate

Biodiversitatea biologica include toate speciile de plante, animale si microorganisme,ca si ecosistemele si procesele ecologice din care ele fac parte. Importanta biodiveristatii este esentiala atat pentru stabilitatea (homeostaza) mediului natural, cat si pentru stabilitatea sistemelor antropice, de unde rezulta necesitatea de conservare a acestora.Conservarea biodiversitatii este o conditie fundamentala a dezvoltarii durabile pe termen foarte lung.

46

Valorificarea tuturor resurselor naturale (biotice si minerale) si intensificarea exploatarilor materiilor prime,au determinat anumite dezechilibre in cadrul mediului natural (geografic).Pe teritoriul judetului Cluj, procesul de despadurire (cea mai profunda interventie asupra mediului natural) a determinat restrangerea arealului forestier cu efecte in lant asupra tuturor componentelor mediului: modificarea conditiilor microclimatice si topoclimatice,modificarea regimului de scurgere a apelor, rarirea (disparitia) unor specii de plante si animale.

Dezechilibrele in cadrul mediului natural au repercusiuni asupra calitatii acestuia,crescand riscul disparitiei unor specii de plante si animale devenite rare. Aceste efecte ce au determinat adoptarea unor masuri cuprinse intr-un corp legislativ a carui aplicare sa conduca la o cat mai buna diminuarea presiunii antropice asupra mediilor afectate, ocrotirea speciilor de plante si animale, realizarea unor zone areale de protectie complexa (asupra unor ecosisteme vegetale, animale, componente morfo-peisagistice) de interes stiintific sau de interes general.

Valorificarea habitatelor si a speciilor identificate in urma unor cercetari stiintifice sistematice, a fost certificata la nivelul judetului Cluj si prin infiintarea unui numar importantde rezervatii naturale, insa suprafata ariilor protejate ocupa doar 1% din totalul suprafetei judetului Cluj. Aceasta proportie situeaza judetul Cluj mult sub media pe tara (4.8 %).

Arii protejate din judetul Cluj

Traseu turistic- Faget Tour-padurea Faget

Zonă naturală protejată și monument al naturii de interes național, Făgetul Clujului oferă posibilități de turism și agrement de week-end. Traseul marcat cu cruce albastra incepe de la capatul Cartierului Manastur. Acelasi traseu poate fi facut pe jos sau cu bicicleta., din 2012 pana in prezent se organizeaza maratonuri ci concursuri pentru sustinarea si desfasurarea sportului in aer liber si protejarea mediului inconjurator

47

Faget Winter Race 2015

48

Maros bike XCO Cup

Maratonul Fagetului la Cluj-Aprilie 2013

Cazare –pensiuni –cabane

 In zona Faget se gasesc mai multe posibilitati de cazare, ideale pentru un sejur de relaxare si nu numai. Daca va doriti o cazare inconjurata cu multa verdeata si liniste din plin, zona Faget este alegerea ideala. Zona Faget este situata la doar 9 minute cu masina fata de centru orasului Cluj-Napoca.

HOTEL STIL 

Hotel Stil   Situat la doar 4 km de centrul orasului Cluj-Napoca, Hotel Stil reprezinta o oaza de relaxare si de desfatare a simturilor, oferind un sejur placut si confortabil, intru-un spatiu intim si retras. Hotelul ofera servicii 

49

PENSIUNEA ROATA FAGET 

Pensiunea Roata Faget, situata la liziera padurii Faget va asteapta intr-o oaza de liniste si aer curat, departe de zgomotul orasului. Pensiunea se afla la doar 5 minute de mers cu masina fata de centrul comercial

Pensiunea Serena
Regiunea Turistica: Transilvania
Descrierea adresei: Pensiunea Serena este amplasata vis-a-vis de Campingul Faget.

Unitatea de cazare Pensiunea Serena face parte din categoria 5 stele

Campingul Faget este situat in partea vestică a orașului, la intrarea în padurea Faget, la cca. 1,6 km de depoul tramvaielor.
Turistii au la dispozitie căsuțe modernizate cu două locuri, spații amenajate pentru rulote dotate cu racord electric și racord apă.

Spectacular prin design, modern prin dotari, cu mobila in stil minimalist, Hotel Sunny Hill este impunator prin standarde 4 stele.
50

Departe de forfota si aglomeratia orasului Cluj-Napoca, amplasat intr-o zona verde, Padurea Faget, (2 km de soseaua europeana E60 Cluj-Turda) Hotel Sunny Hill va asteapta cu portile deschise. Camerele sunt prevazute cu sistem de climatizare, incalzire centrala, minibar, seif, tv cablu, telefon, acces internet, paturi suplimentare disponibile la cerere.

Faget Izvor

Situat la marginea orasului Cluj Napoca spre Faget, într-o zona linistita si usor accesibila, Pensiunea Faget Izvor este o locatie deosebita, relaxanta de care te indragostesti de la prima vizita. 

51

Bibliografie

– Strategia judetului Cluj 2014-2020

tolb.ro/com-putem –salva-speciile-de-fluturi-pe-cale-de-disparitie-din-fag

info natura 2000

www.pangeoproiect.eu/…cluj…/geohazard-desenptium-cluj_napoca.pdf

https://ro.scribd.com/doc/192077430/Coasta-Mare

Wikipedia

www.fagetulclujului.ro

www.naturatransilvaniei.ro

www..citynews.ro

Situl Natura 2000 Fagetul Clujului – Valea Morii

https://www.facebook.com/media/set/…

www.opengreenmap.org/ro/…cluj…/traseu-turistic-padurea-faget-10194

https://ro-ro.facebook.com/pages/Făget-Winter…/370448976434405

https://ro.scribd.com/doc/125864977/Judetul-Cluj

www.usamvcluj.ro/cercetare/…/activitatea%203%20Potential.pdf

www.tourismguide.ro

www.informatii-cazare.ro

www.cazareclujnapoca.ro

ro.wikipedia.org

www.ziardecluj.ro/oamenii-padurii-se-intorc-faget-autoritatile-sunt-incap…

hotnews

52