Aspecte Fiscale Si Contabile Privind Domeniul Energiilor Regenerabile In Romaniadoc

=== Aspecte fiscale si contabile privind domeniul energiilor regenerabile in Romania ===

Aspecte fiscale și contabile privind domeniul energiilor regenerabile

în România

Puțan Ana

Abstract:

La momentul actual, societatea se confruntă cu mari probleme legate de protecția mediului conjurător. Aceste probleme se află în strânsă corelație cu nevoile comunității umane, nevoi în continuă creștere comparativ cu resurse tot mai restrânse.

În rândul agenților economici, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, a luat naștere conceptul de responsabilitate socială corporatistă. Marile companii multinaționale se înscriu cu succes în dezvoltarea acestui concept. Domeniul energiilor regenerabile reprezintă doar o parte din întreg. Necesitatea studiului domeniului energiilor regenerabile decurge din actualitatea și importanța acestui domeniu la nivel național și internațional. Ralierea la normele europene reprezintă premisa de la care pornește studiul nostru. Am urmărit tratamentul fiscal și contabil al certificatelor verzi; certificatele verzi constituie unul dintre instrumentele prin care investitorii, agenții economici, corporațiile demonstrează, de ce nu, implicarea lor în protejarea mediului înconjurător. Pornind de la general spre particular, am observat tratamentul contabil și fiscal al certificatelor verzi la una dintre marile corporații de pe piața românească, care produce și vinde certificate verzi.

Cuvinte cheie: energii regenerabile, certificate verzi, responsabilitate socială corporatistă

Cod JEL: M41, O13.

Introducere

Investițiile verzi reprezintă un domeniu ce ia amploare tot mai mult, la nivel național și treptat și la nivel de agent economic. În primul rând, statul este cel care a participat în cadrul reuniunilor la nivel european și a fost de acord cu racordarea cu schemele europene de protecție a mediului înconjurător.

Uniunea Europeană definește CSR-ul ca fiind acele programe în care “Companiile decide în mod voluntar să contribuie la o societate mai bună și la un mediu mai curat”( 2000).

Un reprezentant al mediului academic, Geoffrey Heal, definește CSR-ul în felul următor: “CSR-ul implică a lua măsuri pentru a reduce costurile externalizate și pentru a reduce conflictele distribuționale” (Geoffrey M. Heal, 2004).

Michael Hopkins într-o lucrare a OIM (Organizația Internațională a Muncii) apreciază că “CSR-ul se ocupă cu tratarea stakeholder-ilor unei companii într-o manieră etică și responsabilă” (Michael Hopkins, 2004).

Domeniul energiilor regenerabile este un domeniu vast, care are la bază surse de energie care se refac în scurt timp, fără un efort considerabil din partea oamenilor, dar și acele surse care nu cunosc un punct terminus, sunt inepuizabile. Vorbim de surse de energie precum lumina solară, vântul, apele curgătoare, căldură din apele geotermale și alte procese biologice.

De-a lungul timpului, omul a învățat să exploateze, din plin, aceste surse naturale de energie, prin intermediul anumitor procedee. Uzual, sursele de energie care se pot regenera pot fi împărțite pe mai multe categorii, după cum urmează (Renewable EnergyWorldNetwork, 2013):

energia eoliană (denumită energie de vânt)

energia solară

energia apei: energia hidraulică-ape curgătoare, energia mareelor, energia flux/refluxului mărilor și oceanelor, energie potențială osmotică

energia geotermică

energie de biomasă: biodiesel, bioetanol, biogaz

Exploatarea acestor surse de energie are ca rezultat obținerea de curent electric, de energie termică, etc. La momentul actual, dispersia inegală a acestor surse conduce la o valorificare inegală. Totuși, investițiile verzi cunosc un trend crescător.

Atuul acestora este caracterul nelimitat spre deosebire de sursele clasice de energie : petrol, cărbune, gaze naturale.

În funcție de tipul resurselor dar si de potențialul energetic al surselor regenerabile prezentate mai sus, situația la nivel de țară se prezintă astfel:

Sursa: Planul National de Actiune in domeniul Energiei Din Surse Regenerabile (PNAER); http://www.minind.ro/pnaer/pnaer_29%20iunie_2010_final_alx.pdf

Exploatarea surselor regenerabile cunoaște dificultăți; în rândul acestor dificultăți se numără restricțiile de mediu, limitare tehnologică, eficiența economică încă nu la nivelul așteptărilor.

În ceea ce privește prognoza referitoare la producția de energie electrică din surse regenerabile, specialiștii consideră următoarele date:

Sursa: Planul National de Actiune in domeniul Energiei Din Surse Regenerabile (PNAER); http://www.minind.ro/pnaer/pnaer_29%20iunie_2010_final_alx.pdf

Energia regenerabila-domeniu exploatabil

Investițiile în obținerea de energie din surse regenerabilă au crescut considerabil. Prognozele arată însă că aceste investiții se vor ameliora. Specialiștii recomandă implicarea statului prin acordarea de subvenții și imbunătățirea infrastructurii.

Uniunea Europeană promovează domeniul energiilor regenerabile și-l susține totodată prin: adoptarea unor politici fiscale referitoare la rambursarea unor taxe și la alocarea unor stimulente economice, compensarea costurilor de de productie pentru energia din surse regenerabile si o crestere a profiturilor prin instituirea unor obligatii ce incumba furnizorilor, de achizitie de energie regenerabila si certificate verzi (Covaci, 2011).

Legislația care reglementează toate aspectele referitoare la exploatarea surselor regenerabile de energie, cât și la realizarea de investiții pentru acest domeniu este cuprinsă în Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile, aceasta stabilind “că procedurile de autorizare, avizare, certificare si acordare de licente pentru proiectele de energie regenerabila trebuie sa fie proportionale si necesare”.

La nivel național, legislația aflată în vigoare este Legea nr. 220/2008 privind promovarea surselor regenerabile de energie, care reglementează schema de sprijinire referitoare la acest domeniu, schemă care se racordează cu cele ale altor țări învecinate dar și cu cele de la nivel european. Întreaga activitate s-a axat pe implementarea acestei scheme de sprijin. Datorită anumitor aspecte incerte, investițiile verzi și-au diminuat volumul.

În 2011, statul român adopta Ordonanță de Urgență nr.88/2011 prin care se aduc noi completări la Legea 220/2008 prin care se urmărește creșterea nivelului investițional în domeniul producerii de energie electrică din surse regenerabile (OUG nr. 88/2011).

Schema de ajutor de stat în domeniul energiilor regenerabile se realizează prin sistemul de certificate verzi. Toți producătorii de energie verde vor primi gratuit certificate verzi proporțional cu energia pe care o produce, certificate ce sunt gratuite. Furnizorii de energie trebuie sa achiziționeze, conform legii, de la producătorii de energie verde și certificatele verzi. Scopul achiziției este obținerea unei cote anuale de energie provenită din surse alternative ce urmează a fii vândută clienților. Furnizorii, la rândul lor își vor recupera costurile ocazionate de achiziția certificatelor verzi, prin intermediul facturilor emise către consumatori. Ca atare, consumatorii sunt cei care suportă costul certificatelor verzi.

Din punct de vedere al evoluției în Uniunea Europeană, acest domeniu a crescut semnificativ. Astfel, s-a ajuns la o cifră semnificativă de 257 miliarde dolari, în 2011. Capacitatea surselor de energie regenerabilă a ajuns în același an să depășească capacitatea de energie nucleară de la nivelul întregii lumi (The Green Investment Report, 2013).

Sursa: Bloomberg New Energy Finance

În viitorul apropiat, se prognozează o stagnare a activității sectoarelor de energie solară și eoliană, datorită lipsei cererii în opoziție cu creșterea mult prea accelerată a ofertei. Pe termen lung, gazele de șist amenință combustibilii fosili; producătorii de energie care folosesc combustibili fosili vor fi nevoiți să scadă prețul.

O posibilă direcție în domeniul producerii de energie din surse regenerabile o constituie investițiile private. Un rol important în realizarea acestui lucru o constituie statul, care trebuie să încurajeze aceste investiții prin intermediul unor instrumente ca oferirea de asigurari pentru minimizarea riscului, oferirea de imprumuturi cu dobanzi mici si in moneda locala, mecanisme de finantare precum granturi sau subventii, stimularea pietei de certificate verzi si altele (The Green Investment Report, 2013).

Din punct de vedere al evoluției în România, anul 2012 a însemnat un an în care au fost atrase sume semnificative în sectorul eolian cu precădere; totodată, România a fost cea mai activă țară din Europa de Est dacă ne raportăm la capacitățile nou instalate (Crăciun, 2013).

Ca și direcții de viitor, statul român are în vedere obținerea unui procent de 38%, în anul 2020, din totalul energiei produse. În acest sens, s-a adoptat schema de sprijin dar și anumite prevederi cu referire la obligativitatea atingerii anumitor cote anuale de achiziție de certificate verzi.

Această cotă este stabilită de ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei). Producătorii de energie verde primesc în fiecare lună certificate gratuite pentru producția obținută. Numărul acestora diferă în funcție de o serie de factori: tipul sursei regenerabile, centrala folosită pentru producerea energiei.

Certificatul verde este un document care atestă o cantitate de 1MWh de energie electrică produsă din surse regenerabile, adică nefosile, respectiv: eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală și energia oceanelor, energie hidraulică, biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, denumit și gaz de depozit, și gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogas (Crăciun M., 2013).

În practica actuală, pentru 1 MWh obținut într-o centrală eolină se primește un certificat, pe când pentru 1 MWh obținut într-o centrală solară se primes 6 certificate verzi.

Aceste certificate verzi pot fi tranzacționate pe piața contractelor bilaterale și pe piața centralizată organizată de organismul specializat.

Certificatele verzi-tratament contabil și fiscal

În ceea ce privește tratamentul contabil și fiscal aplicat certificatelor verzi acesta cunoaște anumite particularități în funcție de participanții la producerea sau distribuirea acestora.

Producătorii de certifícate verzi reprezintă veriga de bază. Din punct de vedere contabil, producătorii de energie electrică operează cu o serie de conturi, după cum urmează:

În momentul primirii certificatelor verzi, acestea sunt evidențiate în contabilitate în contul 508 „Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate” analitic distinct, pe baza veniturilor înregistrate în avans (contul 472 ”Venituri înregistrate în avans” analitic distinct), la prețul de tranzacționare stabilit de operatorul pieței de energie electrică.

Doar în momentul vînzării, veniturile înregistrate în avans se vor regăsi în contul de profit și pierdere.

La sfârșitul exercițiului financiar, valoarea certificatelor verzi este ultima valoare publicată de operator pentru ultima tranzacție. Asemeni titlurilor de valoare, daca este cazul se vor înregistra în contabilitate diferențe favorabile – un venit în contul 768”Alte venituri financiare” sau o cheltuială 668 ”Alte cheltuieli financiare”.

Din punct de vedere fiscal, conform părerii specialiștilor KPMG, veniturile rezultate vor fi impozabile, iar cheltuielile vor fi deductibile la calculul impozitului pe profit. Când facem referiré la veniturile rezultate, includem un numai veniturile rezultate în urma tranzacționării certificatelor verzi ci și cele rezultate la sfârșitul exercițiului financiar din diferențe. Același tratament și pentru cheltuielile rezultate din diferențe, respectiv vor fi deductibile la calculul profitului impozabil.

Menționăm că ne raliem la părerea expusă mai sus.

Furnizorii de energie electrică înregistrează în contabilitate achiziția de certificate verzi prin intermediul contului 652 ”Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător”. În situațoa în care aceste certificate sunt achiziționate în avans vor fi evidențiate în contul 471 ”Cheltuieli în avans”.

Dacă certificatele sunt achizionate în scopul tranzacționării, atunci se utilizează pentru evidențierea în contabilitate, contul 508 „Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate” analitic distinct.

Există și situația în care furnizorii nu achiziționează aceste certificate verzi. Consecința constă în obligativitatea plății contavalorii certificatelor neachiziționate în valoare de 110 euro la Administrația Fondului de Mediu.

Certificatele verzi sunt valabile 16 luni de la data emiterii. La data scadenței, în cazul neutilizării acestea sunt anulate și evidențiate în contul 668 ”Alte cheltuieli financiare”.

Tratamentul fiscal aplicat certificatelor verzi achizionate de furnizorii de energie electrică este același ca cel aplicat producătorilor de energie electrică verde.

Cercetarea noastră are în vedere, printre altele, și un studiu de caz care are ca scop prezentarea a principalelor formule contabile prin care sunt evidentiate certificatele verzi, in contabilitatea unuia dintre liderii de pe piata românească, care produce și vinde certificate verzi. Ca și perioada analizată s-a avut în vedere luna noiembrie a anului 2012.

I. Identificarea componentei soldului lui 418 in relatie cu certificatele verzi de primit de la Transelectrica

418001 = 708002 843,660.33 luna iulie 2012

418001 = 708002 848,997.04 luna august 2012

II. Stornare inregistrari pt certificatele verzi aflate in sold (30 sept 2012)

418001 = 708002 1,692,657.37

III. Inregistrare certificate verzi conform Ord. 1118/2012 de modificare a OUG 3055/2009 la momentul primirii lor de la Tranelectrica

508 = 472 1,000.00 ron

Alte investitii pe TS Venituri inregis avans Nr. Bucati x Pret

si creante asimilate tranzactionare la data primirii, pret publicat de OPCOM

IV. Vanzare certificate verzi (oct 2012)

4111 = % 1,128.40

508002 900.00

442701 218.40

708002 * 10.00

In functie de pretul de vanzare > sau < decat pretul de tranzactionare valoarea lui 708002 poate fi pozitiva sau negative

V. Trecere pe venituri a certificatelor vandute

472 = 708002 900.00

VI. Evaluarea stocului de certificate verzi (a contului 508) la sfârșitul exercițiului financiar:

508 = 768 100

sau

668 = 508 100

Concluzii

Energia din surse regenerabile deține un teritoriu tot mai extins, în special, energia obținută din forța apei. Totodată, în ultimii 20 de ani, s-a dezvoltat rapid energia eoliană. Pe termen lung, aceste arii de activitate vor intra în regres. Perspectivele de viitor gravitează în sfera reducerii costurilor de obținere a energiei electrice din surse regenerabile, în special prin intermediul îmbunătățirii tehnicii din centralele de producere a energiei.

Statul continuă să dețină un rol important în propulsarea acestui tip de energie prin politicile fiscale adoptate și subvențiile acordate în acest domeniu.

Certificatele verzi s-au dovedit a fi un instrument eficace de colectare de fonduri pentru protecția mediului înconjurător.

Bibliografie

Crăciun M., 2013, Analiză: 2013, un an bun pentru investiții în energia verde, Forbes Romania, accesat online la data de 29 aprilie 2013 la adresa http://www.forbes.ro/Analiza-2013-un-an-bun-pentru-investitii-in-energia-verde_0_6209.html

Covaci A., 2011, Energie regenerabila: Evolutie si perspective de dezvoltare, Wall Street pentru economie, accesat online la data de 12.03.2013 pe site-ul http://www.wall-street.ro/actual/index.html

Heal G.M., 2004, Corporate Social Responsibility – An Economic and Financial Framework, Social Science Research Network, accesat online la data de 19 martie 2013 la adresa http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=642762

Hopkins M., 2004, Corporate social responsibility: an issues paper, Working Paper No. 81 – Globalization, Industrial Revolutions in India and China and Labour Markets in Advanced Countries: Implications for National and International Economic Policy, Geneva.

*** Bloomberg New Energy Finance, accesat online la data de 17 martie 2013 pe site-ul http://about.bnef.com/markets/renewable-energy/

*** KPMG, Advisory Newflash, nr.141, august 2012, accesat online la data de 3 mai 2013 la adresa http://www.kpmg.com/ro/en/Pages/default.aspx

*** Planul National de Actiune in domeniul Energiei Din Surse Regenerabile (PNAER); accesat online la data de 14 aprilie 2013 la adresa http://www.minind.ro/pnaer/pnaer_29%20iunie_2010_final_alx.pdf

*** 2001, Promoting a European framework for corporate social responsibility. Green Paper, Comission from Brussels, 17-19 May 2001.

*** 2011, Renewable Energy World Network Magazines, accesat online la data de 12.03.2013 pe site-ul http://www.renewableenergyworld.com/rea/magazine

*** 2013, The Green Investment Report – The ways and means to unlock private finance for green growth, accesat online pe site-ul http://www.weforum.org/reports/green-investment-report-ways-and-means-unlock-private-finance-green-growth la data de 24 aprilie 2013

*** Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicata 2010, Monitorul Oficial nr.577 din 13 august 2010, Partea I.

*** Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile, din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L140/16, 23 aprilie 2009.

*** OUG 88 2011  privind modificarea și completarea Legii 220 2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial nr. 736 din 19.10.2011.