Asistenta Tehnica Pentru Elaborarea Proiectelor din Sectorul Deseurilor Vrancea

CAP. 3 Asistenta tehnica pentru elaborarea proiectelor din sectorul deseurilor Vrancea

Asistenta tehnica pentru elaborarea proiectelor din sectorul deseurilor — Romania

Studiu de Fezabilitate, judetul Vrancea

Ministerul Mediului si Padurilor

9R3749.01/R0006/901850/Nijm

LISTA DE ABREVIERI

3.1 DATE GENERALE

Denumirea obiectivului de investitie

Sistem de Management Integrat al Deseurilor Municipale din judetul Vrancea

Amplasamentul:

Proiectul a fost implementat in data de 05 noiembrie 2005 in judetul Vrancea, judet situat in Regiunea istorica Moldova.

Judetul Vrancea are o suprafata totala de 4,857 km2 care reprezinta 2% din suprafata totala a Romaniei. In temneni administrativi, Vrancea cuprinde 2 municipii (Focsani si Adjud), 3 orase mici (Odobesti, Panciu, Marasesti), 68 comune si 331 de sate. Orasul Focsani este resedinta de judet.

Investitiile propuse prin Proiect vor fi localizate pe urmatoarele amplasamente

Comuna Movilita, sat Diocheni- extravilan (sector Haret), tarla 118, parcela 2270

Centru de management<

Depozit ecologic

Beneficiarul investitiei

Beneficiarul investitiei este Consiliul Judetean Vrancea, in calitate de reprezentant al Asociatiei de Dezvoltare Interconnunitara (ADI)"Vrancea curata", infiintata in judetul Vrancea cu scopul de a dezvolta un sistem de management integrat al deseurilor municipale, pe baza unei strategii comune. Toate consiliile locale din judet fac parte din ADI, impreuna cu Consiliul Judetean.

Populatia vizata sa beneficieze de avantajele proiectului, incluzand servicii de salubrizare imbunatatite, recipiente not de colectare a deseurilor menajere, centre de colectare a deseurilor voluminoase, puncte de colectare selectiva a deseurilor reciclabile, transport adecvat, un sistem de salubrizare cost-eficient, un mediu mai curat, este populatia intregului judet. Aceasta a fost estimata la 382.000 locuitori la nivelul anului 2009, din care 145 000 in urban si 237 000 in rural.

3.2 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

Cantitati de deseuri

Conform datelor de la nivelul anului 2015 , cantitatea de deseun municipale generate in anul 2015 a fost 109306 mc, din care de la populatie 105541 mc, volume rezultate din rapoartele operatorilor de salubrizare și estimarile pentru populatia nedeservita de operatori.Restul deseurilor provin din deseuri stradale respectiv 1736 mc si deseuri din spatii verzi si gradini respectiv 2029 mc

Deseuri menajere Colectare. Transport. ransfer

In prezent sistemul de management al deseurilor menajere din judetul Vrancea se desfasoara umnand directiile traditionale, in conditii mult imbunatatite si cu un grad de colectare mult superior datelor de la nivelul anului 2003, cuprinse in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor — Regiunea 2 Sud Est. Asffel, in limp ce in 2003 procentul populatiei deservite de servicii de salubritate era de 24,9%, cel mai scazut nivel de acoperire din Regiunea 2 Sud Est, la nivelul anului 2011 acest procent a ajuns la aproape 100 % conform datelor fumizate de Consiliul Judetean Vrancea. In 2003, in zonele urbane gradul de acoperirire cu servicii de salubritate era de 62,6% iar in rural, de 1,55%, iar la inceputul anului 2011 aceste procente ajungeau la 100% in urban si peste 90% in rural.

Activitatea de colectare a deseurilor se efectueaza de catre companii private, publice sau de catre departamente intlintate de Administratia Locala, dupa cum reiese din tabelul de mai jos. In judet activeaza in total 12 agenti de salubritate iar in 2 orase si 8 comune, Consiliile locale organizeaza aceste servicii prin departamente de servicii publice.

Tabel 1: Agenti de salubritate :

Depozitare

Depozitarea finala a deseurilor menajere se face in cele doua depozite functionale, la Adjud si Haret (zona Marasesti), depozite neconfomie, care isi vor sista activitatea cel tarziu in 2017, (HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor). Desi depozitul de la Panciu ar putea fi utilizat pana in 2017, depozitarea a fost sistata pe acesta locatie datorita amplasarii depozitului in zona inundabila a raului Susita

Astfel depozitele orasenesti de la Golesti, Odobesti si Panciu si-au sistat activitatea, la fel ca si depozitele rurale, acestea fiind deja inchise. Cu toate acestea lipsa fondurilor a facut ca zonele fostelor depozite sa nu fie ecologizate

Tabel 1.1 Populatia si estimarea productiei de deseuri in judetul Vrancea

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Atat Consiliul Judetean(CJ) — prin Legea nr. 78/2000 – cat si Municipalitatiile si Comunitatiile locale (autoritatile locale/Consilile Locale) prin Legea nr. 101/2006 au responsabilitati legale si competente in managementul deseurilor solide

Rolul Consiliului Judetean vizeaza activitatile desfasurate la nivel judetean/regional in timp ce autoritatile locale au responsabilitatea de a se ocupa de problema gestionarii deseurilor la nivel local.

3.3 Descrierea investitiei

Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei. Objective.Tinte. Senariul tehnico-economic selectat

Managementul deseurilor reprezinta una dintre cele mai serioase probleme de protectia mediului din Romania. Depozitele de deseuri municipale inregistreaza un numar total de 252 de amplasamente, din care doar 18 depozite sunt in conformitate cu legislatia UE. Productia de deseuri ramane ridicata, in timp ce colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea se imbunatatesc treptat. Legislatia din Romania privind deseurile, acum in concordanta cu acquis-ul UE, a impus schimbari pozitive in ultimii ani, dar inca sunt necesare multe eforturi pentru a fi in conforrnitate cu standardele europene.

Principalele probleme in sectorul managementului deseurilor sunt urmatoarele :

Depozitarea deseurilor la un numar mare de depozite de deseuri municipale care nu sunt confomne.

Procentaj scazut al separarii si reciclarii deseurilor;

Infrastructura nepotrivita pentru colectarea, transportul si depozitarea deseurilor

Insuficienta informare si educatie civica a locuitorilor privind gestiunea deseurilor.

Pentru a rezolva aceste probleme, POS Mediu3 a definitivat o strategie avand ca obiectiv specific Dezvoltarea unui sistem durabil de management al deseurilor, prin imbunatatirea

serviciilor de management al deseurilor si reducerea numarului de amplasamente poluate in minim 30 de judete, in conformitate cu practicile si politicile UE, pana in 2015.

Pentru realizarea acestui obiectiv specific a fost definita Axa Prioritara 2 "Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric", cu urmatoarele obiective:

Cresterea populatiei deservite de colectarea deseurilor municipale si servicii de management la o calitate corespunzatoare si tarife moderate;

Reducerea cantitatii de deseuri depozitate la depozitele de deseuri;

Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si refolosite;

Stabilirea unor structuri eficiente de management al deseurilor.

De la aderarea la Uniunea Europeana din 1 ianuarie 2007, Romania trebuie sa adopte noile standarde privind mediul inconjurator. In ceea ce priveste infrastructura managementului deseurilor, sunt prevazute tinte specifice pentru recuperarea si reciclarea deseurilor si nnasuri corespunzatoare de depozitare a acestora. Ca punct de plecare pentru atingerea acestor tinte, s-au aprobat, in anul 2004, Strategia Nationala de Gestiune a Deseurilor (SNGDA) si Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD), iar in anul 2007 a fost aprobat de catre Minister Planul Regional de Gestiune a Deseurilor. In anul 2006, in judetul Vrancea, a fost pregatit un set de actiuni detaliate cu privire la Managementul Deseurilor Municipale, derivate din PRGD.

Proiectul propus isi propune sa stabileasca la nivelul judetului Vrancea un sistem sustenabil, cost-eficient si suportabil de management al deseurilor municipale, corespunzator directivelor europene si legislatiei romanesti.

In final, proiectul propus va integra toate elmentele necesare privind separarea, colectarea, transportul, transferul, tratarea, reciclarea si depozitarea deseurilor. Acesta se va baza pe un nou cadru institutional pentru o gestiune regionala a deseurilor (in opozitie cu sistemul existent caracterizate de o super-fragmentare), pe introducerea unei abordari noi, a unui sistem financiar bazat pe principiul "poluatorul plateste"/principiul suportabilitatii si pe cresterea gradului de informare si de participare publica.

Implementarea proiectului propus in judetul Vrancea este in concordanta cu legislatia UE, Programul Operational Sectorial Mediu, Planul National si Regional de Gestionare a Deseurilor (PRGD) si Master Planul pentru Gestionarea Deseurilor al Judetului Vrancea. Scopul sau este realizarea urmatoarelor obiective :

– Realizarea unui depozit regional de deseuri, conform cerintelor UE si legislatiei nationale;

– Dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor, care include colecatrea, transportul transferul, tratarea si depozitarea deseurilor;

cresterea gradului de acoperire cu servicii de colectare selective

imbunatatirea sistemului de infrastructura a serviciului de colecatera a deseurilor menajere ;

reducerea cantitatii de deseuri depozitate de la 115.000 tone/an la aprox. 70.000 tone /an ;

cresterea cantitatii deseurilor reciclate si refolosite de la 1700 la 20.000 tone/an;

– reducerea numarului de depozite de deseuri neconforme pun inchiderea a 5 depozite

urbane neconfomie si ecologizarea a aproximativ 200 de depozite din zona rurala; – imbunatatirea standardelor tehnologice de depozitare in confomnitate cu cerintele legale.

Colectarea manevrarea deseurilor

Scenarii alternative au fost evaluate pentru colectarea, transportul, tratarea Si reciclarea unor deșeuri variate, pe baza unor criterii tehnice, functionale, de mediu,

Legale și financiare, dupa cum urmeaza. Principalele scenarii considerate includ:

Deșeuri menajere mixte: colectare din poarta in poarta comparativ cu sistemul de colectare la centre de colectare, transportul direct la depozitul ecologic comparativ cu folosirea statiilor/punctelor de transfer;

Deșeuri organice: compostarea la domiciliu, separarea la sursa și Tratarea Mecano-Biologica a deșeurilor menajere (si combinatii ale acestor masuri);

Deșeuri din ambalaje: variate (combinatii de) sisteme de colectare și scenarii alternative in privinta sortarii și a responsabilitatii de producere. Diferite optimizari ale sistemului au fost luate in considerare in privinta:

Tipului și dimensiunii containerelor și a sacilor folositi;

Frecventa colectarii

Tipul camioanelor folosite;

Numarul statiilor/punctelor de transfer.

geografice;

Conditii geologice și geotehnice / apropierea de surse sensibile de apa;

pedologie / tipul de folosire curenta a pamantului;

sensibilitate / importanta culturala și arheologica;

Locatia Depozitului ecologic de deșeuri

In privinta locatiei Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, 2 alternative au fost luate in considerare. Una dintre locatii se afla langa Focsani și are o dimensiune de aproximativ 5 hectare, iar cealalta se afla langa orasul Marasesti, amplasamentul Haret avand aproximativ 15 hectare. Ambele amplasamente prezinta potential de extindere, cu toate acestea in Focsani acest lucru este posibil numai prin achizitionarea de teren privat.

Amplasamentele au fost evaluate in functie de urmatoarele criterii:

Drept de proprietate / disponibilitatea terenului in zona;

Conditii vulnerabilitate / calamitati naturale;

daune / apropierea de asezari rezidentiale (oameni și mediu);

infrastructura Si drumuri de acces disponibile;

atitudinea publica asteptata;

preferintele autoritatilor publice.

Concluzia evaluarii a aratat ca amplasamentul Haret este locatia cea mai potrivita (o descriere detaliata a alternativelor de amplasamente poate fi regasita in Raportul Evaluarii Impactului asupra Mediului, Vrancea: Haskoning 2007).

Scenarii pentru inchidere depozitelor existente in mediul urban

Depozitele ecologice de deșeuri existente care nu sunt in conformitate cu prevederile legale vor fi inchise. Inchiderea depozitelor ecologice de deșeuri existente are urmatoarele obiective: imbunatatirea peisajului, protectia impotriva mirosurilor și raspandirii prafului, infiltrarea apei de ploaie in corpul depozitului ecologic și emisiile de gaze in atmosfera.

Au fost studiate urmatoarele alternative pentru inchiderea depozitelor ecologice de deșeuri urbane existente:

optiunea „zero" — nu se realizeaza inchiderea depozitului ecologic de deșeuri;

inchiderea depozitului ecologic de deșeuri prin acoperirea cu sol vegetal;

inchiderea depozitului ecologic de deșeuri printr-un sistem de acoperire.

Alternativa 1) nu este in conformitate cu Directivele Europene (CD 75/442/EEC, CD 96/61/EC, CD 2004/12/EC și CD 1999/31/EC) și cu legislatia romana in vigoare (Normativul Tehnic din 26 Noiembrie 2004 privind depozitarea deșeurilor, HG nr. 349/2005, capitolul V, privind inchiderea depozitului de deșeuri existent).

Alternativa 2) acoperirea cu sol vegetal nu este in conformitate cu Directivele Europene și cu legislatia romana in vigoare. Aceasta alternativa poate duce la modificari ale bilantului apei,

afectarea stratului de vegetatie, acumularea de gaze in corpul depozitului ecologic, aparitia rozatoarelor. Luand in considerare aceste considerente, aceasta alternativa nu este considerata a fi cea mai buna optiune.

Alternativa 3) nu este in conformitate cu legislatia romana in vigoare (Normativul Tehnic din 26 Noiembrie 2004 privind depozitarea deșeurilor, HG nr. 349/2005, capitolul V, privind inchiderea depozitului ecologic de deșeuri existent). Sistemul de acoperire va fi similar cu cel de la noul depozit ecologic de deșeuri, respectand cerintele din legislatia specifica.

Pentru 2 depozite de deșeuri, Panciu și Odobesti, proiectul propune curatarea ambelor amplasamente. Ambele depozite de deșeuri incadreaza un rau. De curand depozitul de deșeuri din Panciu a fost redus in dimensiune din cauza inundatiilor. Inchiderea acestor depozite de deșeuri din locatiile curente necesita costuri ridicate din cauza protectiei suplimentara la stratul superior.Curatarea amplasamentelor duce la o mai buna protectie a mediului.

Scenarii pentru stabilrea necesarului de statii de transfer

Dupa colectare, deseurile trebuie transferate la depozitul ecologic de deseuri.In principiu exista doua moduri in care deseurile pot fi aduse la locul de depozitare, si anume prin:

transport direct: vehiculele de colectare mergand la depozit;

transport indirect: vehiculele de colectare transfera deseurile intr-o statie de transfer incontainere mad care sunt transportate mai departe cu camioane de transport.

O investitie intr-o statie de transfer se poate justifica prin economiile de costuri datorita volumului mare de transport, care conduce la mai putine miscari de transport si datorita reducerii numarului de vehicule de colectare. FIG. 1

Justificarea unei statii de transfer depinde printre altele de cantitatile de deseuri care trebuie transportate dintr-o zona si de distanta de la zona de colectare la locul de depozitare (peste 20 km). Pentru a stabili zonele potrivite pentru o statie de transfer, judetul este impartit in 10 zone cu o raza de aproximativ 20km, asa numitele zone de transfer. Pentru noua din aceste zone se va cerceta daca se justifica construirea unei statii de transfer in zona. Pentru cea de a zecea zona nu este necesara nici o investigare deoarece depozitul ecologic de deseuri se afla in aceasta zona. Alegerea acestor zece zone a fost determinata in principal de marimea populatiei (si implicit a cantitatilor de deseuri), distantei pana la depozitul de deseuri (peste 20km) si granitelor geografice si de infrastructura. Zonele de transfer sunt prezentate in harta urmatoare. Pentru fiecare din cele 9 zone s-a identificat o locatie pentru statia de transfer.

Harta judetului Vrancea cu potentialele zone de transfer

Justificarea unei statii de transfer mai depinde si de capacitatea camioanelor de colectare a deseurilor, costul statiei de transfer si capacitatea camioanelor de transport. Pentru analizareanecesitatii unei statii de transfer, se fac urmatoarele ipoteze:

colectarea se va face cu un camion compactor de 10 m3;

statia de transfer se proiecteaza asa cum se arata in Anexa 6;

remorcarea se face cu un camion cu un container de 32 m3 sau camion plus trailer cu 2containere de 32 m3 in functie de drumuri; statiile de transfer trebuie amplasate de-a lungul drumurilor principale pavate pentru a permite accesul camioanelor mad de transport; perioada maxima de depozitare la statia de transfer sa fie de 1 zi. Centrul de Management Integrat al Deseurilor din Haret (aflat langa orasul Marasesti) va include un depozit ecologic de deseuri, o statie de compostare si o statie de sortare. Dupa implementarea activitatiilor de reciclare, este de asteptat ca aproximativ 70.000 de tone de deseuri sa fie depozitate. Conform PRGD un singur depozit ecologic de deseuri este propus pentru judetul Vrancea cu o suprafata de minim 10 hectare si in plus mai este necesar un spatiu pentru depozitare temporala si servicii. Locatia de la Haret are o suprafata de 15 ha avand posibiltatea de a dezvolta si alte facilitati langa depozitul ecologic de deseuri. Consiliul Local Movilita a fost de acord sa extinda suprafata existenta cu 2.5 ha.Capacitatea totala de stocare a depozitului ecologic de la Haret este de 1,8 milioane metri cubi, iar durata de viata este estimata la 26 de ani. Depozitul va fi construit in 3 etape. Prima celula are aproximativ 5 hectare (suficienta pentru 7 ani de operare) iar costurile pentru realizarea ei fac parte din costurile proiectului. Celelalte doua celule nu sunt trecute in costurile de investitie ale acestui proiect. Ele vor avea o suprafata aproximativa de 5,5 hectare (suficienta pentru 9, respectiv 10 ani) si sunt planificate pentru anul 2019, respectiv 2028. In cadrul proiectului s-a luat in calcul si inchiderea acestor ultime doua celule.Pe langa suprafata de depozitare, depozitul ecologic va cuprinde si un sistem de management al apei de suprafata, de tratare a levigatului si un sistem de colectare si evacuare a gazului de depozit. In plus va mai exista o cladire administrativa, un pod de cantarire cu o cabina aferenta, garaj, depozit, statie de alimentare cu carburanti si o zona de parcare.Este prevazut ca statia de compostare cu o capacitate de 15.000 tone/an sa contina o zona de receptie, o zona de compostare, o zona de maturatie si o zona de depozitare. In total este necesara o suprafata de 1.5-2 hectare. Tehnica de compostare propusa este compostarea in brazda.Cu privire la statia de sortare, masura propusa este de a include in cadrul proiectului o statie de sortare simpla, cu o capacitate de 15000 tone/an. Statia de sortare permite sortarea diferitelor tipuri de deseuri din ambalaje pentru a realiza o mai buna calitate a componentelor separate si prin urmare cresterea potentialului de piata, lucru ce va face mai usoara ajungerea la un acord cu asociatiile de producatori. Mai mult, statia de sortare ca contribui la atingerea obiectivelor privind reciclarea din Romania

3.4 Date tehnice ale investitiei Zona si amplasamentul a) Amplasamentul Centrului de Management Integrat al Deseurilor Alegerea amplasamentului In sistemul de management integrat al deșeurilor pentru Romania, depozitul ecologic pentru deșeuri este privit ca solutia preferata pentru depozitarea finala a deșeurilor. In Planul National de Management al Deșeurilor se indica faptul ca la sfarșitul acestui deceniu Romania va trebuie sa construiasca aproape 50 de depozite ecologice pentru deșeuri in conformitate cu standardele UE. In prezent exista 14.Prin urmare, vor exista in total 64 depozite ecologice pentru deșeuri in Romania, care vor fi in conformitate cu reglementarile UE. Deoarece exista 42 judete, numarul planificat de depozite ecologice pentru deșeuri implica o medie de 1,5 depozite ecologice pentru deșeuri pe judet. Planul regional de management al deșeurilor (Monitorul Oficial nr. 232 bis / 04.04.2007) stipuleaza in "Capitolul 7 Depozitare" faptul ca in Vrancea este prevazut un nou depozit ecologic pentru deșeuri. In acest plan este mentionat ca amplasament preferat, amplasamentul Haret. Pentru a identifica amplasamente potrivite pentru depozite ecologice pentru deșeuri, REPA a furnizat o lista cu 5 amplasamente posibile. Deoarece disponibilitatea terenului este o cerinta a proiectului, majoritatea sunt pe teren municipal. Amplasamentul statie de compostare Statia de compostare a deseurilor biodegradabile va fi inclusa in CMID din comuna Movilita. In afara de locatia de langa noul depozit ecologic de deșeuri, o noua locatie alternativa ar putea fi luata in considerare pentru a realiza statia de compostare. Amplasamentul statiei de sortare

Statia de sortare a deseurilor de amabalaje colectate selectiv va fi inclusa in CMID din comuna Movilita.

b) Amplasamentul statiilor de transfer

Statia de transfer Focsani va fi amplasata la aprox. 1,5 km de drumul DN 2 Bucuresti- Focsani, in imediata vecinatate a depozitului existent de deseuri, in apropierea raului Milcov. Amplasamentul se afla pe teritoriul administrativ al comunei Campineanca, tarla 51.parcela 1067. Distanta pana la depozitul de la Movilita este de 28 km.

Caracteristicile constructive ale depozitului ecologic

Caracteristicile constructive descrise mai jos se refera la:

captuseala de impermeabilzare, ale carei elemente sunt:

bariera hidrogeologica

captuseala artificiala

sistemul de captusire a fundului

sistemul de drenaj al levigatuluial gazului de depozit

Caracteristicile functionale ale depozitului de refera la:

sistemul de management al apei

sistem de inchidere

sistemul de monitorizare si control

CAPTUSEALA DE IMPERMEABILIZARE

BARIERA HIDROGEOLOGICA

Conform normelor tehnice aplicabile pentru proiectarea depozitelor ecologice de deșeuri, bariera naturals geologica pentru baza și versanti trebuie sa constea dintr-un strat mineral conform urmatoarelor

deșeuri periculoase: grosime 5m, 1×10-9 m/s;

deșeuri ne-periculoase: grosime 1m, 1×10-9 m/s;

deșeuri inerte : grosime 1m, 1×10-7 m/s.

CAPTUSEALA ARTIFICIALA

Pe langa bariera hidrogeologica, depozitele pentru deșeuri periculoase și pentru deșeuri nepericuloase trebuie prevazute cu o captușeala artificiala. Aceasta trebuie sa constea dintr-un geomembrana de 2 mm grosime din PEID. Geomembrana trebuie așezata peste bariera hidrogeologica. Peste captușeala de PEID se va instala un strat de protectie din geotextil de minimum 1200 gr/m2

SISTEMUL DE CAPTUSIRE A FUNDULUI

Mai jos este prezentata o descriere sumara a ipotezelor de baza pentru elementele de construire a sistemului de captușire a fundului depozitului (pe baza Normelor Tehnice din 26 noiembrie 2004 privind depozitele ecologice de deșeuri, art. 3.1.6.2):

sol natural compus din pietris sau loess. In cazul loess-ului sunt necesare investigatii geotehnice suplimentare pentru a determina daca materialul din șantier are calitatea necesara din punct de vedere geotehnic de a permite construirea și compactarea stratului de argila;

strat de argila compactata de 1 m grosime, k<10-9 m/s, compus din 4 straturi fiecare cu 0,25m grosime;

geomembrana neteda din PEID de 2 mm grosime;

geotextil pentru prevenirea deteriorarii sau perforarii stratului din PEID din cauza particulelor ascutite din stratul de drenaj. Masa aproximativa a stratului protector geotextil este de 2.000 g/m2;

sistemul de drenaj din pietriș (pentru levigat) de 0,50 m grosime compus din strat de pietriș de 16/32 mm și tevi perforate de PEID

Figura 2

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL GAZULUI DE DEPOZIT

Degradarea materialelor organice duce la formarea gazului de depozit (LFG) in depozitele ecologice de deșeuri. Acest proces are loc in mai multe etape, cu tranzitie fluenta de la o etapa la alta. In functie de vechimea deșeurilor și conditiile de mediu in depozitul ecologic de deșeuri, aceste etape apar in momente diferite in fiecare depozit.Principalele componente ale LFG sunt metanul (circa 60%) și dioxidul de carbon (circa 40%).

Analiza cantitatilor de LFG așteptate sa se produca in noul depozit ecologic regional de deșeuri de la Haret, atat in perioada de exploatare, cat și in perioada de dupa inchidere și acoperire a depozitului este prezentata in Anexa 13. Pe baza acestei analize se definesc solutii preliminare de proiectare pentru colectarea, transportul și tratarea LFG.

Sistem de extragere a gazului de la depozitul ecologic de deseuri

Coloanele de extragere a LFG vor fi verticale, cu diametru de 60-80cm, in care sunt instalate conducte perforate de PEID. Se propune ca aceste coloane sa fie de tipul construit, și vor fi amplasate direct pe stratul de drenaj al levigatului, inainte de perioada de exploatare a depozitului. Sistemul de coloane va fi conectat la o statie de suflante. Coloanele sunt grupate și conectate la sub-statii (bazine de colectare) care sunt legate de suflanta printr-o conducts de

colectare inelara In jurul celulelor depozitului. Sistemul de extragere a gazului din depozitul ecologic consta din:

Coloane de extragere a gazului (coloane construite extensibile);

Bazine de colectare a gazului;

Sistem de conducte pentru colectarea și transportul gazului;

Sifoane pentru apa de condensare

SISTEM DE INCHIDERE

Depozitul ecologic de deșeuri este prevazut a fi folosit pentru o perioada de 20 ani. Dupa ce a fost umpluta fiecare celula a depozitului, deseul va fi nivelat și compactat. Cand a fost atins nivelul final al corpului de deșeuri, stratului final se va acoperi cu un strat temporar din material granular (de ex. deșeuri de constructii /demolari sau pamant (poluat)). Dupa ce a avut loc tasarea deșeurilor, poate fi instalata constructia de acoperire finals.

Dupa umplerea unei celule cu deșeuri, se va incepe inchiderea sa odata cu deschiderea urmatoarei celule pentru operare.

Conform Hotararii de Guvern 349/2005 privind depozitarea deșeurilor și legislatiei europene, pentru inchiderea depozitelor ecologice de deșeuri ne-periculoase sunt necesare urmatoarele conditii și elemente de constructie pentru acoperirea deșeurilor:

strat suport de minimum 0,50 m grosime cu k >1×10-4 m/s;

strat de drenaj pentru gaz facut din materiale granulare sau artificiale avand minimum 0,30 m grosime;

strat de impermeabilizare din argils compactata de minimum 0,50 m grosime, cu k<5×10-9 m/s sau alts impermeabilizare echivalenta;

strat de drenaj pentru apa de ploaie facut din materiale granulare de minimum 0,30 m grosime și k > 1×10-3 m/s sau din materiale artificiale;

strat separator din geotextil;

strat de acoperire din pamant de minimum 1 m grosime, din care partea superioara de 0,15 m trebuie sa fie din pamant imbunatatit.

Tinand cont de aceste cerinte a fost adoptata urmatoarea solutie de acoperire (de la baza spre \tarp

strat suport de 0,50 m grosime, facut din nisip, moloz, deseuri din constructii, sau alte materiale granulare cu marimea particulelor de maximum 10 cm, cu un coeficient de permeabilitate de cel putin 1×10-4 m/s. Acest strat se va constitui direct peste corpul nivelat al deseurilor;

strat de drenaj pentru gaz din pietris de 8/32 mm cu grosimea de 0,30 m;

impermeabilizare din PEID (2 mm)

membrana de protectie geotextila, rugoasa pe ambele fete, de preferat din polietilena de densitate mica (PEMD sau PEFMD);

strat de drenaj;

strat de pamant din sol local de 0,85 m si 0.15 m stratul vegetal de deasupra.

Concluziile evaluarii impactului asupra mediului;

In vederea obtinerii acordului de mediu pentru sistemul propus pentru judetul Vrancea, in decembrie 2006 a fost demarata procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului ce vizeaza CMID si depozitul de la Haret. Urmand etapele procedurale stabilita prin lege, publicul interesat a avut posibilitatea sa isi exprime opiniile/ observatiile privind deciziile etapelor procedurale in urma anunturilor publice, dar si in cadrul dezbaterii publice organizate in 7.11. 2007 la sediul Primariei comunei Movilita.

Avizul de gospodarire a apelor s-a emis in lunie 2008 de catre Administratia Nationala „Apele Romane".

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru acest Project s-a finalizat cu emiterea Acordului de mediu cu nr. 10/ 23.09.2008 de catrea Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati.

De asemenea au fost initiate proceduri simplificate la APM Vrancea pentru statile de transfer din Adjud, Vidra si Focsani.

Concluzia evaluarii impactului asupra mediului a fost ca, datorita impactului general pozitiv asupra tuturor factorilor de mediu si asupra populatiei, proiectul poate fi demarat astfel incat in judetul Vrancea sa fie puse bazele unui sistem de gestiune a deseurilor conform cu cerintele si standardele nationale si europene

Graficul de timp al investitiei

Programarea preliminara a fazelor si lucrarilor de realizare a depozitului ecologic

Construirea pe faze a celulelor din depozitul ecologic de deșeuri da posibilitatea obtinerii de venituri din exploatarea unei celule inainte de a incepe finantarea pentru constructia urmatoarei celule. Constructia pe faze permite de asemenea conformarea directs la anumite eventuale schimbari in criteriile de reglementare.

Faza I (2011 – 2019):

constructia CMID (constructii și instalatii);

constructia drumului de acces spre CMID și spre depozitul ecologic de deseuri;

constructia celulei 1 a depozitului ecologic de deșeuri, planificata preliminar in coltul sudic. Aceasta faza de constructie va include instalarea infrastructurii principale pentru viitoarele celule 2 și 3.

punerea in functiune a celulei 1. Faza II (aprox. 2019):

constructia celulei 2 a depozitului ecologic de deșeuri, planificata preliminar la nord de celula 1; Faza III (aprox. 2020— 2028) :

inchiderea și acoperirea celulei 1;

constructia celulei 3 a depozitului ecologic de deșeuri, prevazuta in faza de SF in coltul sud-vestic al terenului disponibil;

punerea in functiune a celulei 2. Faza IV (aprox. 2028 — 2038):

inchiderea și acoperirea celulei 2;

punerea in functiune a celulei 3. Faza V (aprox. 2038):

inchidereași acoperirea celulei 3.

Studiu de Fezabilitate revizuit- aprilie 2011

Faza VI (dupa 2038):

urmarireași activitati de ingrijire ulterioara pentru inchiderea și acoperirea depozitului ecologic de deșeuri.

Lucrarile de constructie pentru o noun celula sunt planificate de fapt s6 inceapa cand celula in exploatare este umpluta la aproximativ 80%. In general se presupune c6 lucrarile de constructie pentru o noun celula s6 inceapa cu doi ani inainte de deschiderea ei.

Durata de realizare a proiectului de investitie este de un an, principalele etape ale investitiei sunt prezentate in Tabelul 2. Acesta contine si perioada de dupa 2009, cand aplicatia a fost aprobata.

Tabelul 2 : Anexa 1 Graficul de realizare a investitiei.

3.5.COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

Valoarea totala a investitiei

Costul estimativ al investitiei s-a calculat pe baza solutiilor tehnice ale proiectului urmarind fiecare categorie de lucrari care participa la realizarea obiectivului final.

Costul investitional al proiectului este de 140.259,96 mii lei fara tva, respectiv 173.922,35 mii lei inclusiv TVA.

Valoarea in euro corespunzatoare este de 34.135,64 mii euro fara TVA și respectiv 42.328,20 mii euro inclusiv TVA.

ANALIZA COST- BENEFICIU

Analiza Cost-Beneficiu este un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor si costurilor) impactul socio-economic datorat implementarii proiectului. Obiectivul Analizei Cost-Beneficiu este acela de a identifica si cuantifica toate impacturile posibile ale proiectului luat in discutie, in vederea determinarii costurilor si beneficiilor corespunzatoare. Analiza Cost-Beneficiu este necesara pentru a justifica faptul ca proiectul propus, care se integreaza in contextul obiectivelor politicii regionale a UE, este oportun din punct de vedere economic si necesita contributia Fondurilor pentru a deveni fezabil din punct de vedere financiar. In mod traditional, costurile si beneficiile sunt evaluate prin analizarea diferentei dintre scenariul „cu project" si alternativa acestui scenariu, scenariul „fara project" (asa numita „abordare incrementala").

Analiza Cost — Beneficiu a fost elaborata avand la baza indicatiile prezentate in:

Cerintele prevazute in Termenii de Referinta pentru prezentul project (elaborarea de aplicatii in cadrul fondurilor de coeziune);

"Ghidul pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investitii (2002)";

"Noua perioada de programare 2007-2013: Orientare privind Metodologia de realizare a analizei costuri-beneficii (Document de lucru nr. 4) (august 2006)";

Ghidul pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de gestionare a deseurilor (JASPERS, mai 2007); si

Sablon pentru Rezumatul ACB Raport de gestionare a deseurilor, proiecte inaintate in conformitate cu FC si FEDR (AT-MMDD).

ldentificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta

Proiectul privind Sistemul de Management Integrat al Deseurilor este destinat judetului Vrancea, Romania.

Activitatea de colectare a deseurilor menajere se efectueaza de catre companii private, publice sau de catre departamente infiintate de Administratia Locala, acoperind cu servicii de colecatare intreaga populatie din urban si peste 90% in rural.

Depozitarea finala a deseurilor menajere se face in cele doua depozite functionale, la Adjud si Haret (zona Marasesti), depozite neconforme, care isi vor sista activitatea cel tarziu in 2017, (HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor).

In zonele urbane a fost implementata colectarea selectiva pentru plastic/ PET, hartie/carton, sticla, in timp ce in majoritatea zonele rurale exista doar un sistem incipient de colectarea a PETurilor, folosind tarcuri de sarma amplasate in mai multe puncte ale comunelor.

Proiectul propus are ca scop sa stabileasca un sistem de management al deseurilor pentru tot judetul Vrancea care sa fie in concordanta cu Directivele UE si legislatia Romaniei. Acest project va contribui semnificativ la atingerea obiectivelor Programului Operational Sectorial (POS) de Mediu (aprobat in iulie 2007) si la angajamentele privind gestionarea deseurilor, descrise in Tratatul de Aderare. Acest project este un project prioritar in cadrul POS Mediu, un document strategic elaborat de Autoritatile Romane ca baza pentru selectia proiectelor care urmeaza a fi co-finantate din fondurile structurale ale UE in perioada 2007 – 2013. In plus, acest project este o prioritate in PRGD si va avea un impact pozitiv asupra mediului si a sanatatii oamenilor.

Cererea de finantare si documentele aferente au fost aprobate de minister in 2009, dupa care SF-ul a fost revizuit, conform prezentului document

Obiectivul principal al proiectului este implementarea sistemului de mangement integrat al deseurilor in Judetul Vrancea, care este in concordanta cu obiectivele POS Mediu, si anume:

– Realizarea unui depozit regional de deseuri, conform cerintelor UE si legislatiei nationale;

– Dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor, care include colecatrea,

transportul transferul, tratarea si depozitarea deseurilor;

– cresterea gradului de acoperire cu servicii de colectare selective

– imbunatatirea sistemului de infrastructure a serviciului de colecatera a deseurilor menajere ; – reducerea cantitatii de deseuri depozitate de la 115.000 tone/an la aprox. 70.000 tone /an ; – cresterea cantitatii deseurilor reciclate si refolosite de la 1700 la 20.000 tone/an;

– reducerea numarului de depozite de deseuri neconforme prin inchiderea a 5 depozite urbane neconforme si a aproximativ 200 de depozite din zona rurala;

– imbunatatirea standardelor tehnologice de depozitare in conformitate cu cerintele legale

Perioada de referinta

Perioada de referinta recomandata in cadrul Ghidului pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de gestionare a deseurilor (JASPERS, mai 2007) este de 30 ani pentru analiza obiectivelor de investitii si a fost impartita in doua etape:

etapa de implementare (anul 2011— anul 2012)

etapa de operare (anul 2013 — anul 2038)

Toate previziunile sunt realizate pe o perioada de 28 de ani, inclusiv perioada de implementare

Analiza optiunilor

Conform HG 28/2008, in cadrul acestui subcapitol se va realize o analiza a optiunilor posibile pentru prezentul object de investitii si se va concluziona prin identificarea alternativei care asigura atingerea obiectivelor stabilite la un cost total minim pentru societate. Aceasta este alternative care va fi evaluate in cadrul ACB.

Analiza optiunilor a fost prezentata in Studiul de Fezabilitate depus in anul 2009 si aprobat ulterior.

Analiza financiara

A fost realizata o analiza cost-beneficiu in cadrul careia au fost calculate ratele de rentabilitate ale investitiei si ale capitalului. Rata financiara a rentabilitatii cu si fara asistenta comunitara sunt prezentate in Tabelul 3

Tabelul 3. Rate financiare ale rentabilitatii

Tarife si Suportabilitate

Scopul pe termen lung este alocarea unui procent de 1% din veniturile medii pe gospodarii la nivel rural si urban catre serviciile municipale de management al deseurilor (recomadare a legislatiei romanesti). In plus, nivelul de suportabilitate este limitat la un plafon superior de 1.8% pentru cele mai scazute decile ale venitului pe gospodarii. In plus, tinta maxima ar trebui sa fie fie minimul dintre rata cea mai scazuta si tarif.

In Figura 3 sunt prezentate evolutia tarifelor maxime suportabile si evolutia propusa a tarifelor si a sumelor anuale facturate pentru serviciile de management al deseurilor.

Figura 3 Tarife suportabile maxime si evolutia propusa a tarifului (2009-2038)

Suportabilitate in conditiile standardelor internationale;

Sustenabilitate pentru organizarea proiectului;

0 rata a deficitului de co-finantare acceptabila.

0 optiune a politicii tarifare a fost elaborata in continuare, politica tarifara existenta, plus inca doua alternative ale politicii tarifare ce sunt mai probabile. Optiunile alternative sunt prezentate dupa otiunea propusa.

Politica tarifara propusa

Pentru tarifele deseurilor menajere, s-a propus o cota unica pe tona de deseuri pentru gospodariile rurale si urbane. In cadrul politicii propuse, accesibilitatea tarifara maxima pe tona este stabilita la un nivel care rezulta din cheltuielile gospodariilor pentru deseuri la 1,8% din cea mai mica prima decila a veniturilor de uz casnic pentru gospodariile din mediul urban si 0,84% din cea mai mica prima decila a veniturilor gospodariilor pentru mediul rural. Ca o consecinta, gospodariile rurale au o suma mai mica de plata anual decat gospodariile urbane care produc mai putine deseuri pe gospodarie (0.96 tone / gospodarie/ an medie de deseuri pentru gospodariile din mediul urban fata de 0.27 tone / gospodarie / an pentru gospodariile din mediul rural). Sub aceasta restrictie, accesibilitatea pentru veniturile medii ale unei gospodarii este de 0,87% pentru gospodariile din mediul urban si 0,58% pentru toate gospodariile.

Tariful propus pe tona este acelasi, atat pentru populatie,

cat si pentru agentii economici. Producatorii comerciali si industriali de deseuri municipale vor plati o taxa, care este cu 101% din tariful deseurilor menajere (aproximativ 1% mai mult ca o medie pentru intreaga perioada de prognoza, diferenta fiind mare in primii 4 ani, atunci cand este similar cu tariful intern). De-a lungul intregii perioade, agentii economici vor plati mai mult decat clientii de pe piata interna din cauza platii immediate si integrale de recuperare a costurilor, respectand principiul "poluatorul plateste. Tarifele si sumele medii facturate, pe gospodarie, pentru utilizatorii menajeri si nemenajeri, sunt prezentate mai jos in Tabelul 4.

Tabelul 4: Tarifele propuse si sumele facturate (2010-2020)

Media ponderara a sumelor facturate pe gospodarie (urban si rural) se asteapta sa aiba valoarea de 128 RON pe an in 2010 (preturi curente). Suportabilitatea sub o astfel de politica de facturare este calculata la 0.58%, care este conform sub limitele propuse de legea romana.

Evolutia istorica si evolutia tarifara sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tabel 5: Evolutia tarifara

Analiza economică

Fluxurile financiare ale investitiei au fost transformate in fluxuri economice sau sociale, prin modificarile prezentate. Pe baza acestor fluxuri, au fost calculate valoarea neta actualizata a investitiei (ENPV/C) si rata economica de rentabilitate (ERR/C) pentru o perioada de previzionare de 30 ani, in conformitate cu Ghidul de Analiza CostBeneficiu. Rata actualizarii, factorul de discount social, a fost fixat la o valoare de 5.5% conform Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Incluzand, in particular, valoarea externalitatilor (economii de energie, emisii de gaze cu efect de sera la depozitul de deseuri, deseuri necolectate si levigat), valoarea ENPV/C se ridica la 266 milioane RON, in comparatie cu 90 milioane RON pentru FNPV/C. Rata rentabilitatii economice a investitiei (ERR/C) este calculata ca fiind 22.1% din fluxul economic de numerar. Aceasta face ca proiectul sa fie fezabil din punct de vedere economic.

Atunci cand este calculat fara externalitati, ERR/C devine neutru.

Analiza de senzitivitate

Variatiile rezultatelor datorita modificarilor in investitii au o importanta relativ scazuta in comparatie cu criteriile stabilite.

Valorea de schimb pentru categoria de investitii este atinsa, si anume NPV/C devine pozitiv, atunci cand investitiile ajung la 39% din nivelul actual (calculul NPV/K se coreleaza cu calculul R).

Variatiile rezultatelor datorita modificarilor costurilor de operare si intretinere (O&I) au o importanta relativ scazuta in comparatie cu criteriile stabilite, dar sunt mai relevante decat variatiile care au intervenit in investitiile proiectului.

Valoarea de schimb pentru categoria de costuri O&I este atinsa, si anume NPV/C devine pozitiv, atunci cand costurile O&M ajung la 49% din valoarea actuala (calculul NPV/K se coreleaza cu calculul R).

Variatiile rezultatelor datorita modificarilor veniturilor au o importanta relativ scazuta in comparatie cu criteriile stabilite.

Valoarea de schimb pentru categoria venituri este atinsa, si anume NPV/C devine pozitiv, atunci cand veniturile ating 140% din valoarea actuala (calculul NPV/K se coreleaza cu calculul R).

Distributia probabilitatii indicatorilor de profitabilitate este estimata luand in considerare faptul ca definirea distributiei probabilitatii pentru variabilele cheie este prea limitata. Prin urmare, au fost elaborate doua scenarii — optimist si pesimist pentru estimarea impactului.

Analiza de risc

In ceea ce priveste analiza de risc din cadrul analizei financiare au fost selectate urmatoarele variabile sensibile :

– Costuri de investitii;

Studiu de Fezabilitate revizuit- aprilie 2011

– Costuri de operare si intretinere;

– Venituri.

Au fost studiate cinci scenarii – scenariul de baza, doua scenarii pesimiste si doua optimiste pentru fiecare variabila cheie.

Scenariul de baza arata o probabilitate foarte ridicata in comparative cu celelalte secnearii de 45%

Cele opt scenarii prezentate in tabel genereaza o probabilitate totala de aproximativ 80%. Toate scenariile din proiect au FRR/K si ERR/C mai marl decat rata actualizarii.

Tabel 6: Analize de risc, cele mai probabile rezultate

– Costuri de operare si intretinere;

– Venituri.

Au fost studiate cinci scenarii – scenariul de baza, doua scenarii pesimiste si doua optimiste pentru fiecare variabila cheie.

Scenariul de baza arata o probabilitate foarte ridicata in comparative cu celelalte secnearii de 45%

Cele opt scenarii prezentate in tabel genereaza o probabilitate totala de aproximativ 80%. Toate scenariile din proiect au FRR/K si ERR/C mai marl decat rata actualizarii.

SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Sursele de finantare a investitiilor se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile 5i alte surse legal constituite.

3.7.ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA

Unitatea de Implementare a Proiectului

In numele autoritatilor locale se va alcatui o unitate de implementare a proiectului care sa planifice activitatile de management ale deșeurilor solide, contractarea, monitorizarea și raportarea. Unitatea de implementare a proiectului va fi alcatuita dintr-un Sef de echipa, o secretara, administratori, supraveghetori și inspectori. Se estimeaza ca echipa va fi formata din 9 persoane

Numar de locuri de munca create in faza de operare

Centrul de management integrat al deșeurilor

Pentru managementul centrului de management integrat al deșeurilor este prevazuta urrnatoarea organizare: Asa cum se poate observe, urmatoarele pozitii vor deveni disponibile in cadrul centrului de management integrat al deșeurilor

Secretara 1

Administrator 2,5

Servicii 1

Statie de compostare 5

Tratare mecanica-biologica 0 (numai din 2013)

Statie de sortare 23

Depozit ecologic de deseuri 11

Ingineri 1,5

Total 46

Aceste cantitati sunt prevazute pentru functionarea intr-un singur schimb, exceptand linia de sortare.

Infrastructura de colectare

Infrastructura de colectare se compune din o statie de transfer, 3 puncte de transfer, 6 statii de colectare și vehicule de colectare.Statia de transfer din Focsani are 2 pozitii in amplasamnet datorita cererii marl de logisitca din Focsani, 1 maistru și 1 asistent. Punctele de transfer au cate o singura pozitie. Pentru centrele de colectare este necesar un personal limitat, acestea fiind foarte mici. Pentru fiecare centru de colectare sunt prevazute 2 pozitii: 1 maistru și 1 asistent.

In concordanta cu aceste calcule sunt prevazute 46 de vehicule de colectare, din care 36 camioane de compactare, 6 sunt camioane plane, iar 7 sunt camioane de colectare sticla sau de remorcare. Camioanele de colectare pot avea pana la 3 pozitii (2.5 in medie), camioanele plane 2 pozitii, iar celelalte camioane cate o pozitie.

Pentru a rezuma, urmatoarele pozitii sunt previzionate:

Statii de transfer: 2

Puncte de transfer (2) 2

Centre de colectare (6) 12

Colectare 109

Total 125

3.7 INDICATORII TEHNICO- ECONOMICI Al INVESTITIEI

Valoarea totala (INV)

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI Al INVESTITIEI

1. VALOAREA TOTALA (inclusiv WA) 173.922,357 42.328,204

din care:

– C+ M 107.477,001 26.157,123

2. Esalonarea investitiei

ANUL I (exclusiv TVA) 7.334.272 30.135.790

ANUL II (exclusiv TVA) 23.551.508 96.770.791

Durata de realizare (luni);20 luni

Durata activitatilor majore ale proiectului este:

Activitatea de selectare executant se va derula pe parcursul a

Activitatea de executie a lucrarilor de constructii se va efectua pe parcursul a 12 luni Receptia lucrarilor — 1 luna

Durata de executie a lucrarilor este de 12 luni. Durata de realizare a proiectului este de 16 de luni

Capacitati

Tabel 7 : Capacitatile investiilor proiectului

Alti indicatori specifici

Tabel 7.1.Indicatori de performanta ai proiectului

* La nivelul anului 2011

** La nivelul anului 2013 (primul an de operare)

*** Estimare consultant

AVIZE SI ACORDURI BENEFICIARULUI

Consiliul judetean Vrancea a emis in 2008 Declaratia de angajament cu nr. 10352/ 21.10.2008., Declaratia de eligibilitate cu nr. 10351/ 21.10..2008. (Anexa XIII la Cererea de finantare)

CJ a emis in 16 iunie 2009 Hotararea nr. 45 privind cofinantarea proiectului "Sistem de management integrat al deseurilor solide in judetul Vrancea" cu 10.156.168, 42 euro care reprezinta totalul costurilor eligibile si ne-eligibile (Anexa XI la Cererea de finantare)

Certificatul de urbanism

Pentru amplasamentele implicate in realizarea Proiectului au fost emise certificate de urbanism, dupa cum urmeaza:

urbanism, dupa cum urmeaza:

Tabel 7.2 Certificate de urbanism

N r. Investitie Localitate Nr. certificate de

Actele de proprietate si certificatele de urbanism pentru fiecare locatie sunt prezentate in Anexa 21. Aceeasi anexa contine adeverintele privind proprietatea publica a amplasamnetelor sau hotararile de trecere acestora din domeniul privat al CL in cel public.

Avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrică gaz metan, apa-canal, telecomunicatii etc.);

Nu au fost solicitate si emise avize de principiu privind asigurarea utilitatilor.

Acordul de mediu

Acordul de mediu a fost emis la 23.09.2008 cu nr. 10. de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati si se refera la Centrul de management integrat a deseurilor (CMID). Acest acord de mediu stabileste conditii legate de respectarea cerintelor legale si a actelor de reglementarea emise de alte autoritati, ca si necessitate de obtinere a autorizatiei integrate de mediu pentru operarea si monitorizarea depozitului.

Transferul si transportul deseurilor catre CMID se va face pentru zone specifice prin statii de transfer, 3 dintre ele fiind incluse in prezentul proiect. Realizarea acestor statii de transfer a fost reglementate din punct de vedere al protectiei mediului prin notificarile cu nr. 23 — 25/ 2008, emise de APM Vrancea.

Alte avize si acorduri de principiu specifice.

Asociatia de dezvoltare intercomunitara "Vrancea curata" a aprobat in sedinta din 16.04.2009 Planul anual de evolutie a tarifelor privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor in judetul Vrancea. (Anexa XVI la Cererea de finantare).

Prin aceeasi hotarare, ADI a aprobat Acordul de principiu prin care se angajeaza sa nu prelungeasca contractele cu operatorii de salubritate existenti si se angajeaza sa identifice oportunitatile de utilizare si desfacere pe piata a compostului produs la statia de compostare ce va fi realizata prima.