Arhitectura Cladirilor Industriale

Adnotare

Roman Maria, Centrul de cercetare în domeniul farmaceutic, la specialitatea Design Interior, proiect de licență, Chișinău, 2016.

Structura proiectului. Cercetarea este expusă în 63 de pagini text de bază și cuprinde: introducere, 3 capitole, concluzii generale, bibliografie (36 surse), 3 anexe. În textul tezei sunt inserate 19 figuri.

Publicații la tema proiectului. Rezultatele cercetării sunt reflectate în 9 publicații de autor.

Proiectul de licență este un proiect de interior unde lucrările de disertație trebuie să scoată în evidență îmbinarea dinamică dintre gândirea rațională și imaginație, capacitatea de analiză și sinteză a informațiilor din domeniul dat, capacitatea de a realiza conexiuni între domenii înrudite, artă și cercetare, de a găsi noi metode și mijloace de realizare, de la concept stilistic la funcționalitate specifică și amenajare: mobilier, materiale, iluminat și detalii.

Tema pentru lucrarea de licență cu titlul “Centrul de cercetare în domeniul farmaceutic” aduce în discuție problematica arhitecturii interiorului cu destinație industrială, de tip farmacie, în special al designului amenajării în stil industrial.

Scopul lucrării este de a pune accent pe o viziune deosebită legată de aspectele de expresie în asigurarea unei ambianțe specifice cu valoare estetică ridicată a spațiului interior studiat.

Conținutul proiectului de licență a fost structurat pe trei capitole:

În Capitolul I este descrisă evoluția în timp a arhitecturii industriale până la actualitate.

În Capitolul II sunt detaliate criteriile funcționale, principiile ergonomice și cele stilistice ale proiectării interiorului.

În Capitolul III sunt examinate problemele estetice și funcționale ale designului interior tipic.

În finalul lucrării s-au anexat materiale privind soluționarea designului interior cu destinație industrială.

Planșa de concept sau partea grafică a proiectului, conține planuri, secțiuni, desfășurări, parietali detaliați, colaj, cuprinde spațiul interior de circa 200,5 m.p în care proiectul este detaliat și prezentat prin intermediul imaginilor tridimensionale fotorealiste.

Conform sarcinii de proiectare, este prezentată o machetă de studiu, care ilustrează imaginea unei idei actuale.

Аннотация

Роман Мария, Научно-исследовательский центр в области фармацевтики, специальность «Дизайн интерьера», дипломная работа, Кишинев 2016.

Структура дипломной работы. Исследования изложены на 63 страницах основного текста и включает: введение, три главы, выводы, список литературы (36 источника), 3 приложения. В текст вставлены 19 работы оригинальных фигур по теме диссертации.

Публикации по теме диссертации. Результаты исследования отражены в 9 публикацийх авторских.

Дипломная работа является проектом интерьера, диссертацией, которая должна совместить динамику рационального мышления и воображения, способность к анализу и синтезу информации из области «Дизайн интерьера», способность устанавливать связи между смежными областями, искусства и научных исследований, найти новые пути и средства реализации, от концепции до определенной функциональности соответствующего стиля используемой мебели, ткани, освещения и разных декоративных деталей.

Тема дипломной работы под названием «Научно-исследовательский центр в области фармацевтики" ставит в повестку дня вопрос внутренней архитектуры для аптек промышленного типа и особенно отторжения промышленном дизайнерском стиле.

Целью данной работы является концентрация внимания на личном особом видении вопросов экспрессии, связанных с обустройством в целях обеспечения высокой эстетической внутреннего пространства.

Содержание дипломной работы разделено на три главы:

В первой главе описана эволюция во времени промышленной архитектуры по состоянию на сегодняшний день.

Во второй главе подробно описаны функциональные, эргономические принципы и стилистйческие видения проектируешего интериера.

В третьей главе рассматриваются эстетические и функциональные проблемы типичного дизайна интерьера.

В конце работы приложены материалы которые относятся к теме дипломного проекта.

Графическая часть состоит из планы, графики, тематический коллаж и др. которые включают в себя внутреннее пространство в пределах до 200,5 м2 в виде детальных и фотореалистичных трехмерных изображений.

Макет позволяет отобразить образ текущих идей.

Cuprins

Introducere ………………………………………………………………………………………..

Arhitectura clădirilor industriale……………………………………………………………………..

Generalizare………………………………………………………………………………………………

Evoluția programelor arhitecturale cu caracter industrial pe plan mondial………..

Tendințe ecologice în construcții noi industriale……………………………………

.Cercetarea analogică a clădirilor industriale din ultimii 5-ci ani…………………..

Concluzie la capitolul 1 ………………….………………………………………………

Organizarea spațiului în clădiri industriale…………………………………………………

Clădiri industriale speciale de tip centre de cercetare în domeniul farmaceutic……

Generalități constructive a clădirilor industriale speciale……………………………

Schema structurală a centrelor de cercetare de tip farmaceutic…………………

Norme de proiectare și organizarea ergonomică a unităților farmaceutice…………

Cerințe de eficiență energetică în instalațiile de iluminat în laborator……………..

Iluminatul natural și artificial în spațiul unităților de laborator farmaceutic….

Valori estetice în design de interior…………………………………………………

Definiția noțiunii și obiectivele fenomenului design…………………………..

Valoarea estetică a luminii……………………………………………………..

Rolul culorilor în lucrările de design interior……………………………………………..

Concluzie la capitolul 2 …..…………………………………………….………………………

Centrul de cerecetare în domeniul farmaceutic

Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale-situația existentă………………..

Amenajări interioare a Centrului de cercetare în domeniul farmaceutic………………

Stilul în design………………………………………………………………………

3.3.1 Influența stilului industrial în amenajările de interior…………………………………

3.3.2. Amenajarea și decorarea interiorului proiectat……………………………………………

Concluzie la capitolul 3 ………..…………………………………………………………

Concluzii finale………………………………………………………………………………………….

Bibliografie…………………………………………………………………………………………….

Anexe grafice………………………………………………………………………………………………………………

Introducere

Necesitatea de a experimenta noi tehnici industriale i-a determinat pe arhitecți să conceapă noi tipuri de clădiri, folosind materiale noi. Tendința de a folosi materiale noi avea să cunoască o înflorire în perioada victoriană, din secolul XIX.

Stilurile industriale reprezintă centre active în jurul cărora se dezvoltă comunități întregi.

Acestea sunt construite la standarte arhitecturale ridicate, ceea ce dovedește în timp condiția lor foarte bună. Chiar dacă stimulează o asociere mintală cu nuanțe propriu-zise ale prafului de ciment, de cărbune, ale piliturii metalice, chiar a betonului însuși, sau că ne duce cu gândul la o epocă în care mici fotografii alb-negru surprindeau gloria încălțămintei industriale, a tunurilor de răcire aburinde, tonurile de gri sunt ilustrarea atitudinii oamenilor față de industrie, nici albă, nici neagră. Pentru a dilua starea de reacție incertă, s-au studiat exemple pentru înțelegerea acestor ansambluri, a slăbiciunilor și intervențiilor care pot fi făcute, o abordare arhitecturală adapatabilă.

Astfel, lucrarea își propune să releve calitățile cădirilor sau ansamblurilor industriale, convertindu-le sub o nouă imagine.

Pornind de la afirmația prof. dr. arh. Hanna Derer, conform căreia “ceva ce nu este autentic nu poate fi o valoare și, în consecință, nu are cum să prezinte interes”, înțelegem importanța acestui criteriu în procesul de evaluare [3].

Elementul definitoriu al proiectelor de arhitectură industrială îl reprezintă corelarea necesităților funcționale complexe cu fluxurile tehnologice determinate de procesul de producție.

Totodată se propune o integrare armonioasă și sustenabilă în cadrul natural, crearea unui mediu de lucru ergonomic și nu în ultimul rând o prezență arhitecturală plăcută.

În lumea de azi, oamenii și interacțiunile lor sociale cunosc o dinamică specifică, manifestarea și evoluția lor făcând necesară crearea unui cadru urban funcțional, sănătos și expresiv, suport de calitate al emancipării culturale și participării sociale.

De aici dezvoltarea actuală a programelor ample de spații publice, spații destinate atât socializării, unde oamenii se pot întâlni pentru a relaționa și a face schimb de informații și experiențe, cât și învățării.

Se afirmă, astfel, rolul arhitecturii ca mijloc de relaționare între spațiu și trăirea umană, rol definit atât prin atributele ei utilitare și constructive, cât și prin cele informaționale, dar mai ales estetice.

Autenticitatea se referă la tot ceea ce definește obiectul de arhitectură, incluzând concept, design, material și tehnici constructive, amplasament. Ține de capacitatea edificiului de a se prezenta pe sine așa cum este, de a nu disimula. Cum edificiile industriale au fost realizate la momentul edificării utilizând tehnici, materiale și priceperi ale timpului lor, fără intenția de a părea altceva decât ceea ce sunt, putem afirma că această cerință este îndeplinită. Rezumând, se poate afirma că valoarea de utilizare a clădirilor industriale este ridicată, cu anumite amendamente în subiectul sano-genetic și a confortului psihologic.

Cu intenția de a încheia acest argument într-o notă profesionistă, lucrarea prezintă capacitatea actuală a unui sit industrial de a fi readaptată la maniera contemporană viitoare posibilă prin păstrarea intenției [4].

Arhitectura clădirilor industriale

Generalizare

Pe fondul industrializării arhitectura o tipologie aparte, cu trăsături și materiale specifice, înfeudată industriei pe care o promovează, numită arhitectură industrială. Acest gen de arhitectură, mai degrabă inginerească decât arhitecturală, se supune legilor utilității construcției și eficientizării muncii în defavoarea principiilor estetice.

În orașul reconstruit odată cu dezvoltarea industriei, uzina, fabrica sau combinatul, devin spații centrale, sacrale, spre care și dinspre care migrează comunitatea urbană. Cu un rol asemănător bisericii sau catedralei în Evul Mediu, aceste întreprinderi sunt încărcate de toată puterea simbolică pe care o deține orice axis mundi (lat. “axa lumii”): „Fabrica a înglobat contextul vecinătății și a devenit un fel de centru de orientare, un fel de «catedrală» a locului“[2].

În egală măsură, spațiul social, cu valoare ambientală de întâlnire și cooperare, și spațiul tehnologic, unde mașinile și procesele tehnologice își dispută întâietatea, spațiul industrial cunoaște zone riguros determinate, de la prelucrare la distribuire, de la verificare la staționare, și, implicit, transportare de materiale sau oameni. Pentru a putea susține fluxul tehnologic neîntrerupt, aceste construcții își adaptează compartimentările, gradul de lumină și temperatură la nevoile stricte ale industriei. Nu întâmplător majoritatea specialiștilor le consideră clădiri utile, nicidecum plăcute sau frumoase.

Arhitectura industrială în ansamblul ei nu se limitează la spațiul de producție, ci integrează toate acele elemente care contribuie la creșterea eficacității: „Arhitectura industrială poate deveni un element urban care poate lua forma unei străzi, unui pod, unui zid, unui peisaj pietonal, unui acoperiș, unui element care are o funcțiune generală complexă de mediatizare și unificare în țesutul urban“[30].

Cele mai elocvente exemple în acest sens sunt acele orașe care au făcut carieră în istoria modernă și contemporană prin dezvoltarea prioritară a industriei, cum ar fi Pittsburgh – considerat cel mai industrial oraș din Statele Unite până în anii optzeci ai secolului XX și, parțial, New York-ul prin cartierele Soho și Chelsea până la mijlocul aceluiași secol când își pierd funcția industrială.

Dincolo de ocean, marile capitale europene, cum ar fi Londra și Parisul, au cunoscut o atare dezvoltare.

Evoluția programelor arhitecturale cu caracter industrial pe plan mondial

“Arhitectura industrială a formulat, cu claritate, deziterate cheie ale modernismului: volume simple, singulare sau grupate, eliminarea coronamentului, planuri de fațade complet vitrate, sau, dimpotrivă, complet blindate, alterări de mari plinuri cu mari suprafețe vitrate, unitate de detaliu, evitarea ornamentului, flexibilitatea funcțiunilor în plan” [12].

Epoca preindustrială

Ramură a producției materiale și a economiei naționale în cadrul căruia au loc, pe scară largă, activitățile de exploatare a bunurilor naturale și de transformare a acestora, precum și a altora.

Manufacturile

Înaintea revoluției industriale, manufacturile erau motorul economiei.

De la ateliere individuale, până la organizații asemănătoare fabricilor din ziua de azi, acestea erau răspândite în lumea întreagă. Din orientul îndepărtat până în Anglia, din nordul Europei până în Africa. Manufacurile apar pentru prima dată în Europa în perioada renașterii. Majoritatea erau ateliere individuale situate la parterul clădirilor de locuit. Materialele utilizate la construirea acestor clădiri erau cele locale. În sudul Europei se practicau în special construcțiile din piatră, cărămidă sau pământ, cu planșee din lemn.

În nordul Europei, Germania și Anglia, se obișnuia să se construiască pe schelet de lemn, cu pereți din pământ bătut și planșee din lemn. Utilizarea lemnului din abundență era foarte periculos, mai ales în caz de incendiu. Acest lucru este clar demonstrat de incendiul din anul 1666, care a mistuit Londra timp de trei zile, distrugând mare parte din orașul medieval. Pentru producerea de bunuri de dimensiuni mari (ex. trăsuri, bărci, vapoare, etc.) existau clădiri speciale (ex. hambare, hale, etc.). Arsenale, din Veneția, poate fi considerată prima fabrică din lume.

Aici se asamblau vapoare din părți prefabricate. În perioada de maximă activitate existau aproximativ 16.000 de angajați care produceau în medie un vapor pe zi.

Morile de vânt

Răspândite în special în țările nordice, Anglia și nordul Franței. Structura acestor clădiri este pe schelet de lemn contravântuit. Unele prinderi pot fi metalice.

Morile de apă

De obicei, la parter, se află moara, bucătăria și depozitul, iar la etaj locuința morarului.

Materialele de construcții erau cele locale: lemn, piatră, cărămidă sau pământ, cu planșee pe grinzi de lemn.

Revoluția industrială

Revoluția industrială s-a declanșat în Anglia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, acest proces se datorează în primul rând următorilor trei factori:

-în perioada 1765-1789 se patentează mașina de tors și războiul de țesut;

-în anul 1775, James Watt patentează motorul cu abur;

-în perioada 1783-1784 se patentează fonta și oțelul laminat.

Necesitatea de a experimenta noi tehnici industriale i-a determinat pe arhitecți să conceapă noi tipuri de clădiri, folosind materiale noi. În 1779 s-a folosit pentru prima dată fierul turnat la construirea unui pod peste râul Severn, la Coalbrookdale, din Anglia. Tendința de a folosi materiale noi avea să cunoască o înflorire în perioada victoriană din secolul XIX. [27]

Noile tehnologii de producție impun realizarea unor spații cu deschideri mai mari,sau chiar apariția unor noi programe de arhitectură care să le găzduiască. Perfecționarea procesului de producție a bunurilor aduce după sine nevoia unor fabrici mai mari, în care să poată lucra cât mai mulți muncitori. Apariția trenului implică nevoia de a realiza poduri, tuneluri și gări.

Acestea au fost construcțiile care au marcat sfârșitul secolului al XIX-lea. Inițial arhitecții nu au știut cum să reacționeze în fața noilor cerințe. De aceea sfârșitul secolului al XIX-lea a fost marcat de numeroase curente istoriciste și eclectice. De la Neoclasic, la Neogotic, până la Arts & Crafts, toate sunt, de fapt, o încercare disperată de ancorare în trecut, de refuz a noilor materiale, tehnologii și posibilități. Nu e de mirare că cele mai importante construcții ale epocii au aparținut inginerilor. [16].

Prima construcție industrială a sec XIX de mare amploare este Crystal Palace (în română: „palatul de cristal”) din Londra ( fig 1.1), a fost un vast palat de expoziții din fontă și sticlă, construit mai întâi în Hyde Park pentru a adăposti Great Exhibition / Prima expoziție universală de la 1851.

A fost apoi demontat și reconstruit mai mare în sudul Londrei, în cartierul care-i poartă și astăzi numele. A ars într-o noapte, în 1936, și nu a mai fost refăcut.

Crystal Palace a fost un important loc turistic, care atrăgea o populație ieșită din toate mediile sociale. Tehnica sa de construcție din elemente standardizate prefigurează tehnica folosirii prefabricatelor în arhitectură.

Numele de « Crystal Palace » i-a fost dat de revista satirică Punch. Crystal Palace Football Club a fost format de muncitori ai palatului [13].

Fig 1.1. Prima construcție industrială a sec XIX , Crystal Palace din Londra

Aceștia, spre deosebire de arhitecți, erau intrigați și totodată entuziasmați de posibilițățile noilor materiale de construcții.

Este trist că arhitecții au avut nevoie de aproape 50 de ani ca să asimileze schimbările petrecute în lumea construcțiilor. Însă, începutul secolului XX aduce cu sine și începuturile modernismului arhitectural. Modernismul și toate curentele care au evoluat din el (avantgardele, futurismul, cubismul, brutalismul, deconstructivismul, etc.) au marcat secolul XX și au fost filtrate până în ziua de azi, sub forma Free FormDesign-ului. Ca exemplu:

– fabrici;

– gări;

– hangare;

-metroul;

– poduri;

-depozite (erau clădiri de dimensiuni mari, localizate în apropierea gărilor sau a docurilor, majoritatea erau construite din cărămidă și aveau mai multe etaje).

Revoluția arhitecturală

Prima jumătate a secolului XX este definită de ruperea de tradiție, de trecut. Curentele moderniste iau naștere în această perioadă și se răspândesc iute în întreaga lume. Industrializarea atinge cote maxime, și, o dată cu aceasta, apar din ce în ce mai evident problemele noii lumi. Condițiile mizere de muncă și de locuit vor fi probleme pe care arhitecții noului secol trebuie să le rezolve. Pe lângă acestea, noile materiale și tehnologii de construții sunt factori importanți de considerat în procesul de proiectare. Nu e de mirare, dat fiind contextul social, că arhitecții preferă să renunțe la ornamentația elaborată a clădirilor în favoarea unor rezolvări mai curate din punct de vedere formal și să accentueze funcționalitatea clădirilor. Epoca artizanatului a murit, astfel se impune deja epoca mașinii!

Fabrica de produse farmaceutice Boots, Beeston, Anglia ( fig 1.2), ing. Sir Owen Williams, 1930-1932. Frumusețea acestei clădiri consstă în felul în care arhitectul reușește să armonizeze o structură de beton armat (o grilă de stâlpi tip ciupercă și planșee tip dală) cu fațada cortină realizată aproape integral din sticlă.

Fig 1.2. Fabrica de produse farmaceutice Boots, Beeston, Anglia

Perioada postbelică – tehnologizarea industriei

Tehnicile de producție pe bandă introduse în industrie pentru prima dată de Henry Ford în 1903 au atras după sine specializarea fabricilor în producerea unui număr limitat de obiecte.

Acest lucru devine din ce în ce mai răspândit în perioada de după al Doilea Război Mondial, când firmele încep să se specializeze pe producerea unui număr din ce în ce mai restrâns de obiecte, crescând astfel eficiența de producție și, totodată, scăzând costurile.

Perioada 1940-1970 este denumită de unii istorici “Epoca Americană”. Europa și Japonia încercau să își revină din punct de vedere economic după al Doilea Război Mondial și nu puteau decât să imite modelele economice americane. Acest lucru se va schimba încetul cu încetul, o dată ce Japonia și Germania se evidențiază în domeniul noilor tehnologii. Influența noilor tehnologii asupra industriei este imensă. Procesele de producție devin din ce în ce mai rapide și mai curate.

Fabrica începe să semene din ce în ce mai mult cu un laborator. Chiar și rolul omului în industrie este pus sub semnul întrebării. În acest context fabricile și centralele încep să iasă din sfera de influeță a arhitecților. Ele intră mai degrabă în domeniul tehnologiilor. Arhitecții și inginerii își vor concentra atenția asupra industriei transporturilor. În special asupra aeroportului, a gării, a docului și a podului.

Cercetarea analogică a clădirilor industriale din ultimii 5-ci ani

Clădirile industriale au ca destinație adăpostirea diverselor procese tehnologice din toate ramurile industriei. Dimensiunile spațiilor și încăperilor sunt determinate de particularitățile proceselor tehnologice și industriale și de modul de organizare a fluxului tehnologic (care reprezintă succesiunea strictă a proceselor tehnologice), având în vedere tipul și mărimea utilajelor, a spațiilor de lucru, instalațiile, circulațiile etc. Din categoria clădirilor industriale fac parte clădirile de producție (uzine, fabrici, hale, ateliere etc.), dar și o serie de clădiri anexe (în special pentru depozitare) [27].

Ca exemple la nivel mondial pot servi următoarele construcții cu destinație de cercetare farmaceutică:

King Faisal Specialist Hospital and Research Center:

-Locație: Riyadh, Kingdom of Saudi Arabia;

-Firma: CannonDesign;

-În construcție: 2013-2016.

Faisal Specialist Hospital ( fig 1.6) prezintă Centrul de Cercetare în tratamentul cancerului, extinderea, strategică a campusului, este una emblematică și are ca reper patru clădiri care integrează cele mai noi echipamente medicale de proiectare, precum și a tehnologiilor sistemului de sănătate. Proiectul include patru clădiri de semnătură, pentru a se potrivi programelor viitoare [29].

fig 1.6 King Faisal Specialist Hospital and Research Center, Saudi Arabia

UBC Facultatea de Științe Farmaceutice:

-Locație: Vancouver, British Columbia;

-Perioada de execuție: septembrie 2012;

-Dimensiune: 275,870 m2;

-Costul total de construcție: 90.500.000 $;

-Arhitect: Proiectat de Saucier + Perrotte Architectes (S + P) de la Montreal cu Hughes Condon Marler Architects (HCMA) din Vancouver.

Colaj cubist de volume de sticlă care abundă fațada de vest. Întreaga structură, destinată să promoveze creativitatea și colaborarea. Arhitectura instituției UBC Facultatea de Științe Farmaceutice (fig 1.7) variază de la Collegiate gotic la un stil internațional de beton, cărămidă și sticlă. Campusul se bucură de un cadru natural de o frumusețe uluitoare pe un promontoriu cu vedere la strâmtoarea împădurită din Georgia – "Imaginea de doi copaci și frunzele lor sunt condensați și interconectați cu condițiile care stau la baza conceptuală a clădirii" [33].

fig 1.7 UBC Facultatea de Științe Farmaceutice, Columbia

Cercetare și Biotehnologie Centrul Ri.MED Biomedicale (BRBC) :

-Centrul de cercetare biomedicală Biotehnologie;

-Locație: Palermo, Sicilia, în sudul Italiei;

-Data de 27 noiembrie 2012, la Palermo- BRBC este de așteptat să se deschidă în 2016;

-Proiectat: echipa HOK;

-Suprafața: 31.000 m2;

-Cost total: 269 milioane $ (210 milioane euro).

Centrul de cercetare biomedicală Biotehnologie ( fig 1.8) va fi un centru global pentru cercetare și dezvoltare biomedicală. Scopul final este de a preveni sau vindeca boli îmbunătățind în același timp calitatea vieții și speranța de viață a pacienților.

Spațiul de laborator flexibil este împărțit în patru aripi pe trei etaje. Design-ul modular HOK permite fiecărui cartier de laborator să fie ușor subdivizate de sticlă din podea până în tavan între zonele de laborator și documentare maximizează vizibilitatea între echipe și oferă lumină naturală.

Un amestec de spații de lucru formale și informale încurajează colaborarea. În centrul spațiului de laborator este un centru de conferințe central cu o sală de spectacole.

"Design-ul tehnologie de ultimă generație, cu un spațiu flexibil, funcțional, este de a crea o facilitate încă iconic extraordinar de funcțională, care va avansa medicina modernă". [30]

Fig 1.8 Centrul de cercetare biomedicală Biotehnologie, Sicilia

Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice (CCAMF) al Universității de Medicină și Farmacie (UMF):

-Locație: Tîrgu-Mureș, România;

-Costul total: în valoare de peste 10 milioane de euro;

-Arhitect: realizat printr-un proiect European.

Clădirea centrului de cercetare va fi o construcție dezvoltată pe demisol, parter și 3 niveluri ce vor încorpora, structurat pe etaje, spațiile tehnice și auxiliare, spațiile pentru investigarea pacienților și recoltarea de probe, spațiile pentru cercetare, spațiile pentru analiza și elaborarea materialelor științifice, spații pentru asigurarea circulațiilor orizontale și verticale precum și spațiile pentru stocarea informațiilor.

Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice ( fig 1.9) va fi dotat cu 412 echipamente de cercetare/dezvoltare în 10 laboratoare de imunologie, cromatografie și spectrofotometrie de masă, analize citologice, de biologie moleculară, genetică/genomică și de explorări funcționale avansate, bancă de ADN și plasme. Termenul de finalizare a proiectului este sfârșitul anului 2015 [20].

Fig 1.9 Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice, România

Concluzie la capitolul 1

Domeniul construcțiior industriale, în aparență mai puțin spectaculos pentru creația de arhitectură în general, beneficiază de un impuls creator important. Uriașa transformare a tehnologiilor industriale devine o necesitate obiectivă în modul de conformare a acestui tip de clădiri. Marii industriași, dornici de a beneficia de spații moderne, cerute de noile procese tehnologice, de progresul și evoluția științei, acceptă propunerile a căror concepție sunt reformulate, noile cerințe legate de utilizarea eficientă a spațiului de producție, de posibilitățile oferite de structura de beton armat și nu în ultimul rând de un nou sistem de selectare a reperelor estetice.

Această arhitectură, impusă la cote superioare de valoare de către promotorii Mișcării Moderne în arhitectura mondială, cunoaște o reevaluare și o înscriere în rândul adevăratelor opere de arhitectură. Efortul și aportul arhitecților la soluționarea acestor cerințe se vor îndrepta și spre proiectele dedicate designului industrial, ce se va dezvolta ca ramură importantă în preocupările legate de industrie pe parcursul urmatoarelor decenii.

Întotdeauna competiția prin care s-au departajat performanțele într-un domeniu sau altul, mai ales în construcții, unde totul este concret, lucrurile par simple, privind o construcție, criteriile selecției sunt de o rigoare aparte pentru că ele trebuie să răspundă unor exigențe clare și indubitabile (sin. “certe”,) fiabilitate (dex: capacitate de a funcționa un timp determinat), estetică, funcționalitate și, nu în ultimul rând, eficiență. Eficiența este privită astăzi ca un criteriu care nu mai permite risipă de mijloace materiale și financiare.

Organizarea spațiului în clădiri industriale

2.1. Clădiri industriale speciale tip cercetare în domeniul farmaceutic

Pe parcursul secolului precedent tema industrializării medicinii și farmaciei era foarte actuală, deoarece, spre deosebire de alte domenii ale activității omenirii, pentru care revoluția industrială a avut loc în secolele XVI-XIX, sfera medicinii și farmaciei și-a găsit resursele în dezvoltarea industriei abia cu începutul anilor 20-30 ai secolului XX. Dezvoltarea acestei sfere în ultimii ani decurge furtunos datorită investițiilor masive în cercetările științifice. Industria farmaceutică este prima în topul industriilor, care investesc în cercetare și dezvoltare. Astfel, numai în ultimii ani investițiile în cercetarea și dezvoltarea ramurii farmaceutice au alcătuit cca. 16% din volumul circuitului și s-au plasat pe locul întâi, întrecând chiar și domeniul tehnologiilor informaționale [12].

Industria farmaceutică este puternic globalizată cu model de business particular. Cercetarea, Dezvoltarea, Inovarea (CDI) sunt vitale, fiind sectorul mondial care concentrează cele mai mari valori ale investițiilor în cercetare. Evoluția acestei industrii este rezultatul acțiunii unor forțe contrare. Creșterea pieței globale este determinată, în principal, de evoluția piețelor emergente, «pharmerging markets». Creșterile anuale de doi digiți ale unor piețe precum China, Brazilia, India sau Rusia trezesc interesul marilor jucători pentru a-și orienta politica de fuziuni și achiziții.

Industria farmaceutică contemporană, bazându-se pe un volum imens de cercetări fundamentale, utilizând în arsenalul său sinteza chimică fină, metode biotehnologice, ingineria genetică, dispunând de centre și laboratoare analitice performante, folosește toate realizările noi în aceste domenii, începând de la modelarea computerizată a medicamentelor și culminând cu exploatarea sistemelor mondiale de telecomunicații pentru reclama produselor sale. Una dintre particularitățile producerii industriale a medicamentelor este profilizarea ei în cadrul ramurii, adică crearea întreprinderilor specializate pentru producerea unei nomenclaturi limitate de produse.

O astfel de specializare permite orientarea spre elaborarea și implementarea tehnologiilor avansate pentru producerea unui anumit tip de produse. Industria farmaceutică a Republicii Moldova, începând cu a. 2006 a pornit să se dezvolte ascendent, numărul întreprinderilor de fabricație a medicamentelor majorându-se de la 1(a. 2005) la 25 (a. 2010).

Se atestă și creșterea volumului producției medicamentelor autohtone, a vânzărilor pe piața internă și a exportului (fig. 2.1.) [8].

Fig. 2.1. Dinamica pieții medicamentelor autohtone ( mln. USD)

2.1.1. Generalități constructive a clădirilor industriale speciale

Clădiri industrial, conform definiției, se consideră cele care adăpostesc o activitate omenească de producere sau depozitare a unor bunuri materiale, cum ar fi: hale industriale, ateliere, centrale energetice, depozite etc.

Construcțiile industriale reprezintă o componentă importantă a spațiului în care trăim. Fiecare construcție sau element de construcție trebuie să satisfacă un ansamblu de condiții tehnice sau cerințe tehnico-economice principale, în ceea ce privește durabilitatea în timp, robustețea structurală, rezistența la foc, rezistența și stabilitatea construcției, construcții fizice și igenice, arhitectonice, economico-organizatorice, și așa mai departe.

La rândul ei industria este formată din patru sectoare:

-sectorul primar;

-agricultură, minerit și extragerea materialelor;

-sectorul secundar-rafinare, procesare, construire-sectorul terțiar-servicii și transport;

-sectorul cuaternar- tehnologie și cercetare.

La fel ca și în cazul tuturor construcțiilor, cele industriale trebuie să răspundă cu succes și cerințelor în materie de confort (umiditate, lumină, temperatură, etc.), rezistență (la factorii de coroziune și de mediu, incendii) și nu în ultimul rând, funcționalitate (cea mai importantă caracteristică a construcțiilor de acest tip).

FARMACIA

Farmacia a apărut în secolele VI- IX în Orientul apropiat și în secolele XI-XII în Europa. Poate fi considerată o artă și o profesie deosebită, având în același timp o importanță majoră în menținerea stării de sănătate a populației.

LABORATORUL

Introdus de holul truselor medicale, laboratorul reprezintă sectorul principal al activității farmaceutice, ilustrând prin bogăția și diversitatea obiectelor, complexitatea și evoluția proceselor de elaborare a medicamentelor, în strânsă concordanță cu evoluția științei farmaceutice.

Balanța farmaceutică din secolul XVII, cu greutăți din fier și piatră ornată, ca fiind dintre cele mai vechi.

Dintre obiectele expuse pe masa de receptură (dex: preparare a unui medicament după o rețetă) menționăm pilularul din secolul XVIII – dispozitiv utilizat la prepararea pilulelor, ce sunt considerate primele forme farmaceutice utilizate în diferite afecțiuni de-a lungul timpului.

Între exponatele laboratorului se află balanțele de diferite tipuri, mojare din bronz, fontă și marmură, mașini de zdrobit și pulverizat, piese pentru tablete și supozitoare, percolatoare pentru obținerea tincturilor din plante medicinale, recipiente ceramice și metalice, creuzete, mensuri din cositor, site, filtre și sticlărie de laborator [21].

2.1.2. Schema structurală a centrelor de cercetare de tip farmaceutic

Toate construcțiile (civile sau industriale) sunt realizate din trei categorii de elemente:

a) elemente structurale, portante și de rezistență;

b) elemente nestructurale, neportante (care participă la alcătuirea funcțională și de protecție);

c) elemente de echipare tehnică (componente care asigură confortul în activitatea omului, fiind practic o serie de instalații, numărul și complexitatea lor depinzând de tipul clădirii, confortul impus și posibilitățile financiare).

O construcție industrială este alcătuită din: fundații, structuri verticale de rezistență, structura orizontală de rezistență, acoperiș, pereți despărțitori, invelitoare, izolații, tâmplărie la uși și ferestre, finisajele la elementele de construcție, scări, instalații de alimentare cu apă și evacuare a apelor uzate, instalații de încălzire, climatizare și ventilație, echipamente de transport pe verticală (lifturi, ascensoare), instalații de curenți și curenți slabi, instalații de evacuare a deșeurilor, etc.

Clădirile industriale conform Neufert “Manualul arhitectului", implică unele etape de parcurs:

situare, factori determinanți pentru locație: materii prime, piață, forță de muncă;

teren, alegerea terenului se face în funcție de spațiul necesar pentru circulație;

program, date despre tipul de exploatare, dimensiunea spațiilor în metri patrați sau dimensiuni liniare, dimensiunile libere ale spațiilor numărului de angajați, departajat pe sexe, planul de dispunere a mașinilor de încărcări din circulație, încărcări individuale.

În unele cazuri, cerințe speciale pentru protecție fonică și contra vibrațiilor, contra incendiilor, substanțe toxice și explozibile, racord la rețeua electrică, climatizare, căi de evacuare către exterior ș.a.m.d.

Planificarea operațională, diagrama operațională, planul fluxului de materiale, planul de dispunere a mașinilor, planul forțelor de muncă, programul spațiilor, lista clădirilor ( fig 2.3).

Producția, sistemul cu locuri de muncă, sistemul laborator/atelier, sistemul în linie, în șiruri, fluent ( fig 2.2).

Fig 2.2 Sistemul cu locuri de muncă, sistemul laborator/atelier, sistemul în linie, în șiruri, fluent

Fig 2.3 Planificarea constructivă, funcțională și în rețea

Drumuri, determinarea numărului de persoane care se deplasează către o anumită zonă, ore de flux înalt, lățimea traseelor de legătură ( fig 2.4) [23].

Fig 2.4 Exemplu de valori-etalon pentru necesarul de suprafață

Norme de proiectare și organizarea ergonomică a unităților farmaceutice

Structura organizatorică a unităților farmaceutice și laborator impune interdependent norme de proiectare specifice. Acestea pot fi prevăzute în urma studierii schemei organizatorice pe care o putem vedea în schema ”Structura organizatorică a întreprinderilor farmaceutice industriale” (fig 2.5) [8].

Schema funcțională privind compartimente și sectoare ale unei unități farmaceutice și de laborator o putem analiza în anexa 1 (fig. 1) [19].

Fig 2.5 Structura organizatorică a întreprinderilor farmaceutice industriale

Conform Ordinului nr. 962 din 29 iulie 2009 pentru aprobarea Normelor privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor farmaceutice:

ART. 18

Organizarea și funcționarea unităților farmaceutice:

Centrul trebuie să fie amplasat potrivit astfel încât să faciliteze accesul persoanelor, inclusiv a celor cu dizabilități locomotorii, pentru care trebuie să fie amplasate rampe de acces.

Este interzisă amplasarea în incinta spitalelor și în spații inadecvate desfășurării activității – cum ar fi barăci de lemn, metalice, garaje, în apartamente cu destinație de locuință etc.

Localul trebuie să dispună de facilitățile necesare desfășurării activității (apă curentă, canalizare, electricitate și încălzire) și de un sistem de securitate pentru protecția personalului, mai ales în timpul gărzilor de noapte, dacă este cazul, precum și pentru paza bunurilor existente în unitate.

ART. 19

(1) Localul trebuie compartimentat, dotat și organizat corespunzător tipurilor de activități care se desfășoară în centru cu respectarea regulilor de bună practică farmaceutică.

(2) Pentru farmacii trebuie să existe spații distincte care să dispună de dotările și amenajările conforme cu legislația specifică acestor activități, precum și personal prevăzut de legislația specifică, care își desfășoară activitatea sub coordonarea directorului-șef.

(3) Localul trebuie să permită îndeplinirea tuturor sarcinilor profesionale și administrative și respectarea drepturilor cetățenilor, inclusiv cel privind confidențialitatea.

(4) Toate încăperile trebuie să fie suficient iluminate și cu temperatură și umiditate adecvate păstrării medicamentelor în condițiile specificate de producător.

(5) Încăperile destinate preparării și depozitării medicamentelor nu trebuie să fie spații de trecere.

ART. 20

(1) Localul trebuie să aibă următoarele încăperi:

a) oficina – încăperea în care are acces publicul și care trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

– să aibă o suprafață de minimum 16 mp;

– să fie prevăzută cu un sistem propriu de asigurare a temperaturii necesare păstrării medicamentelor în condiții corespunzătoare și cu dispozitive de monitorizare a condițiilor de temperatură create;

– să aibă un spațiu destinat discuției confidențiale cu pacientul; acest spațiu poate fi amenajat ca încăpere distinctă, separat de oficină, sau poate fi biroul farmacistului-șef;

b) receptura – încăperea amenajată, dotată și destinată preparării formulelor magistrale și oficinale; în receptură este interzis accesul altor persoane decât al celor care lucrează în farmacie; receptura trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

– să fie organizată într-un spațiu destinat numai personalului de specialitate al farmaciei și care să permită o activitate corectă de executare a formulelor magistrale și oficinale, după caz;

– să fie prevăzută cu sistem propriu de asigurare a temperaturii și dispozitive de monitorizare a condițiilor de temperatură create;

– să fie amenajată astfel încât să se evite riscul de confuzie și de contaminare în timpul diferitelor operații de preparare efectuate;

c) laboratorul – încăperea dotată cu sursă de apă, gaz, electricitate și în care se instalează distilatorul.

-receptura și laboratorul pot fi organizate și în aceeași încăpere, dacă spațiul are o suprafață de minimum 10 mp și dacă volumul de activitate permite acest lucru;

d) depozitul – încăperea sau încăperile în care se păstrează medicamentele și alte produse permise a se elibera; depozitul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

– să aibă o suprafață de minimum 10 mp;

– să fie realizat astfel încât să permită asigurarea condițiilor normale de umiditate;

– să fie prevăzut cu un sistem propriu de asigurare a temperaturii necesare conservării medicamentelor în condițiile normale de depozitare prevăzute de către producător;

– să fie dotat cu dispozitiv de monitorizare a condițiilor de temperatură și umiditate existente;

– să asigure condiții specifice pentru depozitarea medicamentelor cu regim special;

– să dispună de o zonă special dedicată păstrării medicamentelor expirate sau a celor colectate în vederea distrugerii;

– să dispună de zone distincte și inscripționate pentru depozitarea celorlalte categorii de produse, altele decât medicamentele, aflate în obiectul de activitate al farmaciei, în cazul în care le dețin;

– să dețină frigider pentru depozitarea medicamentelor și a altor produse care impun condiții speciale de conservare;

e) biroul șef – încăperea care trebuie să fie astfel amplasată încât să permită acestuia sau înlocuitorului exercitarea atribuțiilor sale;

f) grup sanitar;

g) vestiar.

ART. 21

Centrul trebuie să fie dotat, în fiecare încăpere, cu mobilier ușor de întreținut, adecvat activității, după cum urmează:

a) mese de oficiu a căror dimensiune și mod de realizare să permită atât îndeplinirea activității de instalare a computerelor;

b) dulapuri și, după caz, dulapuri cu cheie, destinate păstrării medicamentelor și a celorlalte produse;

c) masă de receptură a cărei dimensiune și concepție să asigure funcționalitatea acesteia;

d) dulapuri, dulapuri cu cheie pentru păstrarea materiilor prime, ambalajelor și etichetelor;

e) rafturi metalice cu blaturi din materiale ușor de curățat, paleți, dacă este cazul;

f) mese pentru recepția medicamentelor;

g) dulapuri închise pentru păstrarea ținutei de stradă și a echipamentului de protecție;

h) mobilier specific păstrării documentelor.

ART. 22

Dotarea cu echipamente, aparatură și veselă trebuie să includă:

a) aparatură pentru conservarea medicamentelor preparate, a materiilor prime și a altor produse ce necesită temperatură controlată (frigider sau vitrină frigorifică);

b) aparat pentru prepararea apei distilate, atunci când este cazul;

c) aparatură pentru efectuarea operațiunilor la cald;

d) aparatură pentru cântărit, verificată metrologic și cu certificat de conformitate, incluzând o balanță cu sensibilitate la a doua zecimală;

e) sistem pentru asigurarea temperaturii și umidității necesare conservării corecte a medicamentelor, conform specificației producătorului;

f) dispozitive sau aparatură de monitorizare a condițiilor de temperatură și umiditate relativă;

g) recipiente din sticlă sau porțelan necesare stocării materiilor prime; veselă, ustensile și materiale necesare preparării formulelor magistrale și oficinale;

h) telefon, fax, computer;

i) echipamente pentru prevenirea pătrunderii insectelor și rozătoarelor [7].

Mobilier proiectat în funcție de spațiul de laborator, incluzând mese de laborator, dulapuri tip depozitare, dulapuri pentru reactivi, corpuri depozitare, accesorii (chiuvete, robineți, scaune), dușuri de urgență.

Produsele au următoarele caracteristici generale:

rezistență chimică;

rezistență la efort mecanic;

rezistență la apă;

rezistență la temperaturi cuprinse între -30 °C si +150 °C (material ignifug și conductiv pentru laboratoare chimice și microbiologice).

-Blat rezistent chimic HPL

Blat melaminat de grosime 16 mm , cu rezistență chimică bună, ignifug, nu absoarbe apa, nu se încarcă electrostatic. Recomandat pentru laboratoare chimice sau microbiologie, sănătate publică, laboratoare școlare, mese uzuale în laboratoare chimice.

Caracteristici tehnice:

greutate specifică: ± 1.400 kg/m3, conform ASTM D 792-91;

modulul de elasticitate: >8000 N/mm2, conform ISO 178;

forță de întindere: >90 N/mm2, conform ISO 527-3;

rezistență la impact, la zgârieturi, conform EN 438;

rezistență chimică la substanțe chimice (teste efectuate pe o perioadă de 24 ore).

-Caracteristici tehnice pentru robineți:

racorduri din cupru;

fețe din cupru vopsite electrostatic;

marcate pe culoare ( verde cu roșu/albastru- apă calda/rece, galben pentru gaze);

închidere pe cap ceramic.

-Blat HPL microplus-pentru laboratoare microbiologice:

blatul rezistă la majoritatea agenților de curățare folosite în laboratoare cu diferite valori de PH;

radiațiile UV și temperaturile de până la 1800 nu reduc proprietățile antibacteriene;

rezistență la spălări frecvente și curățări;

proprietăți antibacteriene.

proprietăți antibacteriene.

Blatul DISTRUGE în 24 ore în proporție de 99% din bacterii [14].

Cerințe de eficiență energetică în instalațiile de iluminat din laborator

Un loc de muncă atât de special, cum sunt laboratorul și cabinetul de medicină în general, unde se desfășoară o activitate extrem de diversificată, există în permanență loc pentru îmbunătățiri. Crearea unei instalații de iluminat artificial de excepție în această zonă este necesară, iar soluțiile noi, de eficiență energetică activă, sunt binevenite, atât prin controlul instalației, cât și prin utilizarea noilor materiale destinate acestui tip de locație.

Iluminarea corectă a locului de muncă constituie o componentă importantă a confortului, ea întârziind apariția oboselii vizuale și contribuind la realizarea unei productivități mărite. Iluminatul condiționează în mare măsură, precum și realizarea sarcinii de muncă în special.

Aproximativ 90 % din informații provin prin intermediul organului vizual, ceea ce conduce la solicitarea importantă a acestuia și care trebuie protejat, iar un sistem de iluminat bine conceput, proiectat, executat și întreținut este important pentru productivitatea și calitatea muncii, cât și pentru performanța, confortul și comoditatea personalului.

Îmbunătățirea unui sistem de iluminat nu constă doar în a instala cât mai multe surse de lumină, ci și cum trebuie făcut acest lucru. În aceste spații, valorile iluminării preferate — constatate în experiența practică — arată că nivelurile de iluminare fie mai joase, fie peste 2000 lucși, sunt optime. Datorită considerațiilor impuse de cost și de consumul de energie, o iluminare în domeniul a 1000 lucși pare să ofere o soluție rezonabilă, iar din rezultate apare ca factorul principal, ce afectează aprecierea operatorului asupra iluminatului, a fost nivelul de iluminare pe suprafața de lucru (sau, altfel spus, luminanța ariei sarcinii).

În funcție de modul de transmitere a fluxului luminos, aparatele de iluminat pot fi împărțite în următoarele categorii:

– cu repartiție indirectă, cu peste 90 % din fluxul luminos emis în semisfera superioară;

– cu repartiție mixtă, cu 40···60% din fluxul luminos în emisfera inferioară;

– cu repartiție directă, cu peste 90% din fluxul luminos emis în semisfera inferioară.

Aparatele de iluminat au rolul de a asigura condițiile de funcționare adecvată a surselor de lumină artificială, având un sistem mecanic de susținere a surselor de iluminat, un sistem electric de alimentare a surselor de iluminat, un sistem optic de redistribuție a spectrului emis de sursa de lumină și un sistem protecție mecanică și electrică contra condițiilor atmosferice. Evaluarea caracteristicilor energetice ale aparatelor de iluminat se face pe baza randamentului ηA, definit ca raportul dintre fluxul luminos ΦA emis de aparatul de iluminat și fluxul luminos ΦL emis de lampă sau lămpi: L A .

Funcțiile aparatelor de iluminat sunt :

1) posibilitatea conectării elementelor auxiliare necesare funcționării lămpii;

2) asigurarea condițiilor de protecție și securitate a muncii, atât în funcționare normal, cât și în cazul intervențiilor;

3) încadrarea din punct de vedere estetic;

4) asigurarea protecției contra orbirii;

5) modificarea luminanței și a curbei fotometrice a unei lămpi pentru a obține caracteristici fotometrice optimale în funcție de scopul propus. [34]

În procesul de proiectare a sistemelor de iluminat, pentru a putea selecta în mod rațional tipul corpurilor de iluminat, se vor avea în vedere următoarele aspecte:

destinația iluminatului (general, local, exterior, estetic, arhitectural etc.);

condițiile privind mediul (normal, umiditate, praf etc.);

condițiile de montare;

măsurile de protecție împotriva electrocutării;

condițiile speciale de exploatare (șocuri mecanice, vibrații, prezența unor medii agresive);

randamentul corpului de iluminat; tipul corpului de iluminat folosit și caracteristicile luminotehnice ale acestuia;

cerințele arhitecturale și estetice;

posibilitățile de exploatare și întreținere [25].

2.3.1. Iluminatul natural și artificial în spațiul unităților de laborator farmaceutic

Pentru o organizare optimă a instituției, trebuie respectate unele condiții tehnice, de exemplu aparate adecvate, sigure, un sistem de igienă perfect și mai ales un sistem de iluminat artificial conform normei DIN 67505:

– E1, iluminarea generală a încăperii de la 500 lucși până la 1000 lucși [24].

Când se fac măsurători ale capacității instalației de iluminat, trebuie avută în vedere scăderea randamentului acesteia, iar când se face dotarea să se aleagă corpuri de iluminat care se prăfuiesc mai greu și care se pot curăța mai ușor cu soluții sau substanțe care au proprietăți antistatice. În toate zonele, culoarea sursei de lumină este necesar să aibă calitatea cea mai înaltă, indicele de redare a culorii (Ra) să fie mai mare sau egal cu 90 (92 – 97) și temperatura de culoare să fie cuprinsă între 4000 și 7400 grade K, fapt ce conduce la un grad sporit de confort vizual pentru personalul medical sau tehnico-medical în momentul în care se face trecerea dintr-un spațiu în altul.

Este necesar să menționăm că lumina naturală a zilei, mărimea spațiilor vitrate, orientarea față de punctele cardinale, anotimp, starea vremii (cer cu nori sau senin), au o importanță deosebită în crearea iluminatului natural și a atmosferei de lucru [15].

Iluminatul artificial dedicat unităților precizate, o latură mai puțin luată în seamă sau deloc, trebuie să constituie o preocupare a inginerului de instalații în construcții și executantului. Acest domeniu în care asistăm la permanentă schimbare și dezvoltare de noi tehnologii și apariției de noi metode și materiale de iluminat este necesar a fi concepută, proiectată, executată și întreținută într-un mod impecabil. Un iluminat artificial are un efect psihologic important, oamenii au o eficicență în muncă mai ridicată, un grad de oboseală mai coborât, cu efecte benefice asupra nivelului de sănătate, iar realizarea unui mediu luminos, confortabil, eficient și cu o investiție minima reprezintă criteriul de evaluare a unui sistem de iluminat modern [35].

2.4. Valori estetice în design

2.4.1. Definiția noțiunii și obiectivele fenomenului design

În secolul XIX în cadrul civilizației industriale apare evident preocuparea ca obiectul cu destinație practică să fie și frumos.

Noul fenomen de civilizație ce aduce în discuție obiectele funcționale capabile să încânte privirea fară a recurge la efectele ornamentului și decorațiunii inutile a fost denumit prin cuvântul englezesc design.

Rădăcinile cuvantului design se găsesc în verbul latin designare (a trasa, a ordona, a indica), ce rămâne moștenire limbilor romanice și generează alte noțiuni, astfel, în limba italiană găsim cuvântul disegno ( desen, idee creatoare, proiect), iar în franceză dessin (desen) și dessein (plan, scop).

Din franceza veche, descendenții lui designare pătrund în limba engleză, de unde apare cuvântul design, care are așa semnificații ca: plan mental, schemă de abordare a unui lucru, crochiu, intenție, scop final avut în vedere atunci când se începe o acțiune; idee generală, construcție, compoziție, proiectare etc.

Design se numește metoda de creație, procesul și rezultatul proiectării tehnico-artistice orientate spre armonizarea înaltelor calități funcționale și înaltei valori estetice ale produselor uzuale, proceselor de activitate umană, spațiului ambiental și mediului informațional [16].

În toate manifestările sale designul urmărește scopul de a îmbina funcționalul cu esteticul (prin culoare, formă, prin cuvinte, manifestări, prin simbolică informațională etc.), a îmbunătăți atât performanțele, cât și aspectul produselor, a ridica nivelul calității vieții și comunicării interumane.

2.4.2. Valoarea estetică a luminii

Designerii consideră că lumina scoate din anonimat orice spațiu, poate contribui în mod semnificativ la succesul oricărui proiect de amenajare. Și nu se refer doar la funcționalitatea corpurilor de iluminat, ci mai ales la valoarea estetică pe care liniile pure și esențializate ale acestora le creează în subtilul dialog ce aduce în prim-plan lumina ambientală, pe cea de accent sau pe cea decorativă.

Un rol esențial îl are, desigur, lumina naturală. Iar succesul unui proiect de amenajare se datorează în mare parte valorificării accentelor de lumină naturală într-o asemenea manieră, încât elementele de design să capteze și să reflecte din toate unghiurile posibile razele de lumină. Există multe secrete pe care designerii le cunosc pentru a spori efectul luminii naturale într-un concept de design unic.

Iluminatul artificial completează și desăvârșește valoarea estetică a luminii naturale prin tușele arhitecturale pe care corpurile de iluminat, inteligent amplasate și alese, le pot conferi spațiului. Spre exemplu, la acele corpuri de iluminat care nu numai că ne impresionează prin designul lor deosebit și prin funcționalitate, dar mai ales prin jocurile de lumină, ce au menirea de a sculpta arhitectural și de a individualiza artistic orice spațiu.

Uneori chiar și un spot bine amplasat scoate în relief un amănunt ce altfel ar fi trecut neobservat, dar care merită toată atenția. O compoziție formată din corpuri de iluminat cu grijă alese, amplasate în mod artistic au menirea să creeze o atmosferă cu totul aparte.

Pentru că aceasta înseamnă în esență lumina într-un concept de design “Artă și funcționalitate”[17].

2.4.3. Rolul culorilor în lucrările de design interior

"Culoarea, în cele mai multe cazuri, face mai mult decât să schimbe aparența unei camere, ea poate influența umorul. Este un finisaj care ne permite să fim creativi, chiar temerari…"

Când oamenii se gândesc la decorarea unei construcții, ceea ce ei vizualizează este culoarea.

Folosim culorile nu pentru a decora într-un anumit stil, ci în primul rând pentru că ele ne influențează dispoziția, au efect dovedit asupra stării noastre psihice. În termeni simpli, albul calmează, roșul energizează, albastrul este rece iar galbenul stimulează activitatea cerebrală, dar aceasta nu e totul. Inspirația pentru culorile pe care le folosim în amenajarea casei poate veni de oriunde: pădurea, plaja, o grădină, o fotografie, toate sunt surse de inspirație pe care trebuie să le studiem cu atenție. Cu ajutorul culorilor se poate marca un centru de interes, se poate exprima masivitatea sau ușurința unor elemente, intimitatea.

Pentru a folosi cât mai bine culorile, e necesar să înțelegem cum sunt ele influențate de lumina naturală și de cea artificială. De exemplu, într-o încăpere luminată de o plafonieră, culorile devin șterse, dar pot fi puse în valoare cu ajutorul unor spoturi direcționate spre punctele de interes.

Este important să alegem nuanța potrivită pentru a obține efectul dorit, nu orice nuanță de albastru este rece, iar nuanțe de portocaliu pot fi stridente, obositoare [31].

O cameră poate fi descrisă în funcție de culoarea dominantă, de obicei, culoarea de bază este aplicată pe suprafețele mari: pereți, pardoseală sau mobilă, iar nuanțele corespunzătoare sunt regăsite în tapițeria canapelelor, perdele, obiecte decorative, covoare. Tonurile se referă la nuanțele mai luminoase sau mai întunecate ale aceleiași culori (fig. 2.7).

Fig.2.7 Gama coloristică în amenajările de interior

Dacă se folosesc două culori diferite, e indicat ca nuanțele lor să aibă aceeași valoare, același ton, pentru obținerea echilibrului cromatic. Nuanțele contrastante, puternice, sunt folosite pe suprafețe mai mici.

Culoarea poate avea un efect vizual neașteptat asupra dimensiunilor unei încăperi: o culoare închisă și rece poate da senzația de micșorare a spațiului, în timp ce o culoare deschisă și caldă mărește spațiul. Tavanul colorat într-o nuanță mai deschisă decât cea a pereților pare mai înalt, dar poate avea chiar nuanța pereților, caz în care pare mai întunecat. O suprafață mai mică, un perete, de exemplu, poate fi colorat folosind o nuanță mai puternică pentru a atrage privirea și a pune în evidență diferite obiecte.

Culoarea este folosită și pentru a obține legătura între diverse încăperi, pentru că atunci când le parcurgem să avem senzația unității și continuității spațiale.

Concluzie la capitolul 2

Acest capitol dedicat comportării în sit a construcțiilor și aptitudinii lor pentru exploatare este conceput ca o revedere a cunoștințelor generale referitoare la materialele de construcție, formele constructive realizate cu acestea și modalitatea organizatorică- funcțională. Al doilea capitol urmărește să creeze o imagine de ansamblu asupra multitudinii materialelor folosite în construcții și mai ales a formelor structurale, a organizării structurale, ergonomice și organizatorice create de constructori cu scopul satisfacerii cerințelor de siguranță, confort și economie ale beneficiarilor acestora în concordanță cu specificul destinației fiecărei construcții în parte.

În special figurile sunt preluate, fie ca atare din sursele cercetate, fie modificate și grupate conform necesităților de explicitare a celor afirmate în text “Comportarea în sit a construcțiilor și aptitudinea lor pentru exploatare”.

Designul interior reprezintă manifestarea creativității umane în raport cu spațiul său existențial în care-și petrece cea mai mare parte a timpului. Modificarea artistică a acestui spațiu este o condiție principală de desăvârșire a omului ca ființă cultural-spirituală. Designul interior este concomitent proces/activitate de proiectare și creație a spațiilor interioare și produs al acestei activități, care conferă spațiului interior un înalt randament funcțional și estetic.

Un proiect de design interior începe, de obicei, cu realizarea unui proiect electric. Designul include o vedere de ansamblu asupra întregului obiectiv și poate observa și corecta unele detalii pentru a obține diverse efecte. Iluminarea se alege în funcție de destinația și funcția fiecărui spațiu. Pentru a putea stăpâni efectul luminii ambientale, e nevoie de multe cunoștințe de fizică optică și de multă imaginație. Împreună cu cromatica și restul elementelor unui ambient, iluminarea are un rol covârșitor în obținerea atmosferei optime pentru fiecare spațiu în parte.

Caracteristicile, aplicațiile și semnificațiile culorilor în designul interior sunt determinate psihofiziologic, cea mai mare prioritate având-o factorul subiectiv: deși se impun ca proprietăți fizice ale luminii, studiul caracteristicilor culorilor în proiectarea artistică a spațiului interior este importantă nu atât ca factor obiectiv al designului interior, ci ca mijloc de obținere în spațiul interior a unui confort, a unor semnificații dorite de locuitorul acestuia. Importanța selectării/combinării culorilor este cu atât mai mare, cu cât practic nelimitat este numărul combinațiilor acestora, fapt care subliniază odată-n plus caracterul subiectiv al semnificațiilor culorilor.

Noua tendință în ultimii ani a amenajărilor în stil industrial pot lua mai multe forme, industrialul putând defini pe deplin interiorul, sau fiind utilizat ca un accent în cadrul unei amenajări clasice. În acest tip de amenajări vedem asocieri de obiecte inedite alături de materiale inovatoare sau tradiționale. În concluzie: stilul Loft poate fi definit ca “democrație în toate formele sale! “

Centrul de cercetare în domeniul farmaceutic

Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale- situația existentă

-Locație: str. V.Korolenco 2/1, Chișinău, RM;

-Dimensiune: 589,9 m2 ( 0,5162 ha);

-Perioada de execuție: 24.09.2004- 10.09.2012;

-Costul total: 40.561.076 MDL;

-Arhitect: Carpov I., INSTITUTUL DE PROIECTĂRI DE STAT.“IPROCOM”.

Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (fig.3.1) se subordonează Ministerului Sănătății și are ca scop de bază realizarea politicii statului în domeniul medicamentului și activității farmaceutice.

Fig.3.1 Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, str. V.Korolenco 2/1, Chișinău, RM

Este o construcție cu 7 etaje, acoperită cu țiglă metalică, fațada la rândul ei în partea parterului este finisată cu plăci de marmură neagră, cu rosturi orizontale. Pereții portanți sunt executați din blocuri de calcar lacustru mărunte, iar cei despărțitori din căramidă. Proiectul este elaborat conform normelor și regulilor în vigoare și asigură criteriile de bază ale calității construcțiilor, reglementate prin "Legea cu privire la calitatea construcțiilor": rezistență și stabilitate, siguranța în exploatare, siguranța la foc și securitate explozivă, igienă, sănătatea oamenilor și protecția mediului înconjurător, izolare termică, hidrofugă și economie de energie.

Planul releveu mobilat propus de către arhitect (Anexa 3, fig.3.2) implică o organizare simplă dar în limita normelor impuse de stat [9].

Amenajări interioare a Centrului de cercetare în domeniul farmaceutic

Proiectul ales și descris mai sus permite posibilitatea de a fi redenumit și readaptat la o altă misiune, cea care va purta denumirea de Centru de cercetare în domeniul farmaceutic. Zona pe care se axează modificarea este cea a planului parter care include 200,5 mp: recepția, holul, sala de ședințe, biblioteca, administrația, blocul sanitar. Intervențiile sunt la nivel de design interior fără a perturba limitele arhitecturale și vine o dată cu dorința de a păstra sau de a readuce la inițial scopul acestei construcții industriale, adică de a da un nou suflu pur industrial interiorului deja existent fără a-i masca destinația. Amenajarea spațiului propusă de către architect o putem studia în Planul releveu parter mobilier anexa 3 (fig. 5).

Pentru obținerea unei amenajări interioare de calitate este esențială realizarea unui punct principal de interes. Toate compozițiile au nevoie de un centru de interes, pentru ca acestea să capete un sens vizual, ordine și echilibru. Centrul de interes îl dau deseori șemineul, biblioteca, locul de conversație și relaxare, sau, ferestrele largi. Stabilirea din start a acestuia va face ca amenajarea în sine să devină mult mai ușoară – poziționarea mobilierului, alegerea finisajelor, a accesoriilor, etc.

Când există mai multe centre de interes, acestea se vor subordona celui mai important; rămâne să stabilim ierarhia fără a crea confuzii. Materialele de finisare sunt simple, ieftine dar care fac parte din linia stilului industrial.

Ambianța coloristică poate marca zonele funcționale sau estetice, are rolul de a pune în valoare calitățile spațiului interior sau poate atenua unele defecte. E bine să nu abuzăm de culori; alegem o culoare dominantă, care apare pe o suprafață mai mare și una sau două culori care îmbracă suprafețele mai mici sau le accentuează. Dacă folosim culorile contrastante (portocaliu–albastru ), e bine ca ele să nu fie folosite în proporții egale, pentru că efectul obținut va da o stare de disconfort psihic pe termen lung; folosim o singură culoare, dar cu nuanțe diferite (ton pe ton), trebuie să fim atenți să nu atragem monotonia; folosim obiecte decorative cu design atrăgător, plante, acvarii.

Atenția potrivită la culorile alese, vor crea o strânsă legatură între culoare și psihic! [17].

3.3. Stilul în design

Stilul în design, ca și stilul arhitectural, este un concept vast, destul de dificil de definit. Există mai multe tipuri de "stiluri", iar ele au fost definite uneori ca tendință de largă răspândire, cum au fost umanismul, neoclasicismul, curent definit de architect ca purismul, structuralismul, "eticheta" aplicată retrospectiv ca protoclasicism, manierism, reprezentarea unei ideologii, de exemplu pietism, totalitarism, tendința regională, de exemplu shintoism, usonianism (cf. Jeremy Melvin, .isme, să întelegem stilurile arhitecturale, Editura Rao, 2007).

Alteori, stilurile din designul interior sunt propuse de istorie (retro, country, clasic, modern, contemporan etc.), de regiune (unele particularități pentru anumite țări, conform cărora putem vorbi de un stil oriental, spaniol sau italian, de exemplu) sau de tehnologie, cum este cazul eco-designului astăzi (cf. Francisco Asensio Cerver, Interior Design Atlas).

Stilurile pot coexista, iar preocuparea instituționalizată pentru un stil anume în arhitectură și design interior nu a apărut decât începând cu 1830, când arhitectura a intrat sub sfera politicului, iar alegerea stilului a devenit o opțiune ideologică. În secolul XXI designul încearcă să se elibereze de sub încorsetarea (sin. încătușa) unui stil și a unei categorizări exacte, acum se poate vorbi mai mult despre tendințe în design, ce pot coexista în ciuda faptului că la prima vedere pot părea contradictorii, ca, de exemplu, neobarocul și minimalismul.

Această distincție dintre stiluri fiind făcută, vom întelege mai ușor faptul că un interior nu reprezintă exponentul unui singur stil sau a unei tendințe, ci un mix armonios de tendințe și stiluri pornind de la arhitectură și ajungând pînă la designul de interior, ce trebuie să fie cât mai profesionist realizat pentru ca rezultatul să fie impresionant, dar și unitar.

Pentru a iniția un proiect de design interior trebuie să începem prin a face un mic studiu asupra lucrurilor care ne plac și pe care le dorim în viața noastră și asupra mesajului pe care vrem să îl transmitem printr-o anumită amenajare despre noi, despre stilul nostru de viață, gusturile și așteptările noastre, cerințe generale și destinație. Interiorul unui spațiu depinde de oamenii care locuiesc în acest spațiu, de personalitatea lor și îi influențează, într-o anumită măsură, pe toți cei care vor intra în acest spațiu. Așadar, definirea stilului sau a amprentei personale presupune o cunoaștere de sine, a persoanelor care locuiesc în spațiul respectiv, dar și a dorinței de influențare a celor care vizitează spațiul destinat amenajării [12].

Influența Stilului Industrial în Amenajările de Interior

Stilul „Industrial”, ce este o nouă tendință în ultimii ani, a venit la noi din America anilor ’90 ai secolului XX, iar de atunci popularitatea sa a crescut. Își are originile în cel de-al patrulea deceniu al secolului trecut în Satele Unite, mai exact în Manhattan, New York, cartier care în acea perioadă era doar o zonă industrială a orașului. Datorită situației economice instabile din anii '40, prețurile terenurilor și chiriile au înregistrat o creștere considerabilă, fabricile și uzinele fiind nevoite să-și mute sediile către periferie, lăsând în urmă clădiri întregi, așa apărând un nou tip de locuință care astăzi poartă denumirea cochetă de loft. Între timp Manhattan-ul a devenit unul dintre cele mai cosmopolite cartiere nu numai din New-York, ci și din lume, iar acele modeste locuințe din clădirile abandonate s-au transformat în apartamente și penthouse-uri de milioane de dolari, sedii de firme prospere și restaurante de lux [28].

S-a dezvoltat ca o nevoie naturală de a decora nou apărutele spații de loft (și totuși atât de vechi), inedita variantă de locuire urbană.

Inițial referindu-se la mansarde și poduri largi, necompartimentate, aflate imediat sub acoperiș, noțiunea de loft s-a extins în momentul în care dezvoltarea zonei urbane a generat reconvertirea de spații industriale nefolosite – hale, ateliere și depozite – în spații de locuit. Aceste spații sunt destul de ample, unele nepermițând compartimentare cu pereți, înălțimi generoase și ferestre foarte largi.

Deși în momentul apariției acestui trend spațiile respective se adresau persoanelor cu venituri modeste, ulterior conceptul de loft a câștigat popularitate atrăgând prin senzația de confort. Loftul a devenit un spațiu chic, preferat în special de artiști, arhitecți și designeri, tocmai pentru că opțiunile de amenajare interioară sunt nenumărate și lasă loc pentru desfășurări de creativitate. Locuințele de acest tip sunt alese de persoane mai puțin convenționale, cu un stil de viață liber și nonconformist, iubitoare ale spațiilor ample, aerisite. Întroducerea pereților într-o amenajare interioară de tip loft este posibilă. Însă, în majoritatea cazurilor, din dorința de a menține senzația de spațialitate, compartimentările se fac doar acolo unde este necesar și într-o măsură foarte mică (pentru toalete și săli de baie, de exemplu).

În rest, divizarea spațiului de locuit pe zone se face prin folosirea corpurilor de mobilă vintage, a paravanelor decorative sau prin delimitare la nivel de pardoseală.

Amenajarea interioarelor de tip loft a dus la apariția stilului dedicat de design contemporan. Cele mai des întâlnite sunt compozițiile de design vintage industrial, însă de multe ori avem de-a face cu un eclectism interesant, cu elemente decorative vechi și noi.

Popularitatea stilului industrial a crescut, iar influența lui tot mai mare se poate observa cu ușurință în designul de interior. Cine s-ar fi gîndit că o “grămadă” de piese vechi mecanice, mașini de cusut, scaune industriale și lista poate continua, ar putea fi considerate obiecte de decor și folosite la crearea unui interior chic.

Oricât de neobișnuit va părea să folosim aceste obiecte în amenajările de interior, atunci cînd ele sunt combinate cu un mobilier potrivit iar cromatica le susține, adevărata lor frumusețe iese la iveală, adăugând “sarea și piperul” spațiului în care sunt introduse.

Mai mult sau mai puțin, fiecare obiect făcut de om, utilizat de fiecare dintre noi, este rezultat în urma unui concept de design industrial, fie că este o masă, sau un gadget precum mixerul [32].

Acest stil de design este caracterizat prin simplitate. Un stil masculin, legat de tot ceea ce înseamnă industrie și fabricare, aparent destul de rece. Este adesea combinat cu stilul minimalist, de aceea, în amenajările de acest gen se observă folosirea unui număr redus de piese de mobilier și obiecte de decor.

Fiecare aspect contează în realizarea unui design de interior cu aer industrial. Conceptul unei astfel de amenajări se bazează în mare parte pe onestitatea spațiului, ale cărui elemente componente – începând cu construcția și continuând cu finisajele pereților și pardoselilor, piesele de mobilier și cele de decor, etc. alcătuiesc scenografii îndrăznețe, menite să susțină acest lucru.

Ca decorații, folosim: cărămidă decorativă, lemn în vârstă, metal cu aluzie de rugină, imagini de fundal sau alte acoperiri care imită betonul. Cablurile comunicaționale și alte utilaje casnice interne, nu trebuie ascunse. Decorul nu trebuie să fie prea mult, pentru că stilul industrial este în mare parte asociat cu minimalismul. Mai multe fotografii monocrome, semne vechi publicitare, graffiti pe un perete, o pereche de piese de fier – într-o cameră mică, vor fi de ajuns. Și cel mai important – este stilul liber, nu necesită investiții financiare mari.

Câteva elemente cheie ale stilului industrial sunt: zidăria din cărămidă aparentă, structura metalică aparentă (grinzi, stîlpi, etc), beton aparent, spații de depozitare originale, corpuri de iluminat fabuloase, obiecte reciclate cu aceleași funcții sau cărora li se acordă altele noi, lemnul brut, mobilierul interesant.

În paleta de culori folosită nu vor exista culori luminoase și îndrăznețe, ar trebui să ne orientăm clar spre tonuri neutre, griuri colorate combinate cu alb, auriu/bronz pentru a conferi un aspect clar și curat. Cromatica este una bazată pe culorile pământului. Predomină maroul, roșcatul și cărămiziul, punctate de pete de culoare primară.

Aspectul brut, nefinisat, de la pereții erodați care lasă cărămida să se vadă și până la podele din beton, grinzi și expunerea elementelor pe care oamenii de obicei încearcă să le ascundă, cum ar fi țevile și conductele. Acestea se potrivesc foarte bine cu simplitatea unor pereți de culoare albă, sau cu aspectul dur al finisajelor cu căramidă sau piatră.

Pardoselile din lemn, beton sau piatră arsă rămân neacoperite, nelăcuită, nefinisată, cu excepția unor elemente de accent, precum covoarele țesute manual, în culori vii și cu modele tradiționale. Pardoseala ar putea fi din beton polisat sau îl putem lăsa dur și neuniform, lemnul masiv sau piatră sunt alte două tipuri de finisaje de pardoseală, care vă vor ajuta să atingă aspectul industrial.

Pereții au de obicei aspect de neterminat sau vechi, putem să le conferim acestuia imagine de uzat pentru a aduce un bonus look-ului industrial pe care îl căutăm. Pereții văruiți vor arăta cel mai bine în acest context cu un mix de piese de artă agățate, cum ar fi picturile pe pânze de mari dimensiuni, dar și cei din cărămidă cu aspect vechi, structură metalică aparentă (grinzi, stâlpi, etc), beton expus.

Perdelele sau draperiile nu prea își găsesc locul în amenajarea unor astfel de interioare – ferestrele rămân goale. Se potrivește o variantă de mijloc prin folosirea storurilor de toate felurile, cu imprimeuri cât mai simple.

Mobilă și decorațiuni folosite

Spațiul generos permite desfășurarea de canapele largi, capitonate cu piele neagră sau maro, confortabile, pernele mari împrăștiate prin diferite zone, sunt singurele elemente care aduc o “moliciune” necesară unor astfel de interioare.

Corpurile de iluminat din materiale ca oțelul, cu design simplu, imitând lămpile ce vegheau munca lucrătorilor industriali de început de secol XX, sau lustre de tavan și lampadare din fier forjat cu arcuiri senzuale și abajururi din textile nepretențioase. Sistemul de iluminat cu un aer utilitarian sau improvizat din diverse alte lucruri – sticle, pălării, borcane, etc. Lămpile așezate pe podea sunt o sursă minunată de iluminat pentru acest look.

Pereții înalți permit expunerea de tablouri de dimensiuni mari care domină și impresionează vizitatorul;spațiul vast invită la expunerea de sculpturi în piatră sau fier. Materialele nefinisate – o masă din lemn neșlefuit, putem continua într-un mod îndrăzneț , adăugând în “context” schițe vechi înrămate, un capitel în loc de măsuța de cafea, o valiză în loc de taburet, candelabre elegante și contrastante în același timp. Contrastul dinte căldura sugerată prin lemn și răceala impusă de utilizarea metalului nu reprezintă o noutate pentru amenajările în stil industrial.

Plantele vor injecta viață și culoare spațiului, așa că alegem plante frumoase, cu frunze mari, așezate în vase originale ce pot contribui la farmecul amenajării.

Inspirația mobilierului și decorațiunilor potrivite pentru stilul industrial se regăsește în interioarele fabricilor sau laboratoarelor vechi. De asemenea, putem înțelege look-ul ușor învechit, chiar vintage, al amenajărilor industriale. în acest caz vintage nu înseamna doar uzat sau ruginit, decorațiunile și piesele de mobilier pot avea un aspect îngrijit în ciuda faptului că amintesc de o epocă trecută. De asemenea, stilul steampunk se potriveste foarte bine cu cel industrial, iar decorațiunile pot fi o completare reușită. Pentru a obține aspectul industrial, mesei din lemn adăugăm niște scaune din metal pe post de masă de cafea – cufere îmbrăcate în piele sau materiale textile rugoase, cu încuietori metalice [6].

Stilul industrial poate fi folosit cu succes în amenajarea locuinței, biroului, restaurantului, cafenelei, magazinului, brutăriei, barului, clubului etc., deoarece are puterea de a transforma orice spațiu în ceva unic și original.

De-a lungul timpului, această mișcare a reprezentat o adevarată revoluție a stilurilor de amenajare, mai ales în cazul reconversiilor unor clădiri precum hambarele sau fabricile în spații rezidențiale. Ceea ce la început a fost o strictă necesitate a devenit un stil căutat dinadins.

Amenajarea și decorarea interiorului proiectat

Amenajarea pereților: cu aspect de tencuieli uzate în timp, să imite anii industriali – tencuieli care să arate rudimentar și zidărie aparentă.

Vopsea pentru beton este o vopsea acrilică special proiectată pentru tratamentul suporturilor din ciment expuse intemperiilor și variațiilor de temperatură într-un timp scurt (poduri, suprafețe-hale industriale, exterioare de cisterne, suprafețe prefabricate din ciment). Produsul se remarcă și prin elasticitatea filmului aplicat care se adaptează la dilatările suprafeței și nu se crapă; aderența optimă pe suport și rezistență mecanică foarte bună.

www.Baumit.com- oferă sisteme complete de materiale pentru construcții. Aceasta poate fi găsită și în R.M. Tel: +37322333975.

Baumit KlimaFarbe-Vopsea pentru interior Klima

Vopsea minerală pe bază de silicat de potasiu, de culoare albă, cu aplicare manuală și mecanizată pentru interior. Permeabilitate ridicată la vapori, ceea ce permite reglarea umidității interioare prin asigurarea schimbului de umiditate între perete și mediul interior. Este un produs ecologic, fără miros cu putere ridicată de acoperire, aplicare manuală sau mecanizată. Se colorează din gama paletarului Baumit Life (în codurile de culoare cu nr. 0895).

Vopseaua va fi folosită în sala de ședințe, administrație, bibliotecă.

Baumit StructoJoy Tencuială decorativă pentru interior

Tencuială în strat subțire, gata preparată, pe bază de rășini sintetice, în structură striată (R) sau periată (K), colorată în masă, pentru interior. Se colorează conform paletarului Baumit Life (în codul de culoare nr. 0907).

Tencuiala va fi folosită în sala de recepție, hol, bloc sanitar.

Tavanul și alegerea corpurilor de iluminat

Nu va suporta mari schimbări, vor fi lăsate țevile de ventilare la vedere ca acccente plus iluminarea specifică. Aceleași vopsele sau tencuieli care au fost menționate mai sus, vor continua la rândul lor și pe aria tavanului.

O amenajare se poate transforma permanent datorită luminii, așadar avem grijă cum și unde poziționăm corpurile de iluminat, deoarece e bine să evităm suprailuminarea, dar și un nivel scăzut al vizibilității. Alegerea sistemului de iluminat se face în funcție de destinația spațiului respectiv.

Foarte important este iluminatul general, realizat prin intermediul corpurilor de iluminat amplasate într-un aranjament regulat, pe pereți sau plafon, respectând zonele funcționale. Iluminatul local se obține cu ajutorul spoturilor aparente sau încastrate, în zonele principale de interes, iar iluminatul ambiental se realizează prin accente diverse ca design, pentru evidențierea unui element decorativ.

Într-o încăpere, e bine să folosim corpuri de iluminat (aplice, plafoniere) cu același design, punctând, dacă e cazul, cu un corp de iluminat care are un design diferit, special și ușor de evidențiat (ex: lampadar).

Interiorul nostru dispune de corpuri de iluminat în aceiași manieră cu tot spațiul, o tentă industrială dar foarte bine definită: proiectoare modulare NINETI TRAK, difuzoare Design Loft Art/ Amsterdam/ metal/ LA-9113, lampă Loft /metal/sticlă/CORONA, lampă pentru perete țeavă/ metal, lustra loft Cone Pendant SOLD Line 3/ metal/ art. 40 224, pendantiv NEMO/projecteur nr. 165, lampă de perete Retro/ Industrial Sconce/ metal.

Alegerea materialului pentru pardoseli

Finisarea nu pleacă departe de nota propusă și va fi reprezentată de plăci ceramice cu aspect rece, dar specific interiorului.

-Pentru sala de ședințe:

Plăci ceramice NAPOL NAIA/ 600×600/ Gri închis.

-Pentru celelalte încăperi: Plăci ceramice de ardezie, KERRANOVA, SLATE, ușor de curățat, întreținut, rezistență la uzură.

Ardezie / Beige / 600×600 –Bej ( recepție, hol, bibliotecă);

Ardezie / GreySery 600×600- Gri ( boc sanitar);

Ardezie / Dark Grey 600×600 -Gri închis ( administrația).

Selectarea mobilierului

Nu e deloc simplu să alegem din multitudinea de posibilități. Ne gîndim la piesele de mobilier ca la diverse volume. Fiecare volum trebuie privit în raport cu celelalte, astfel încât să ajungem să le echilibrăm pe toate într-o compoziție originală. Se stabilește dominanta care apare în compoziție.

Mobilierul unicat, se realizează la comandă. Alegem mobila care să țină seama de nevoi, de dimensiunile spațiului, de orientarea ferestrelor.

Interiorul Centrului de cercetare în domeniul farmaceutic este adaptat la cerințele stilului dar pentru a-i da un aer mai cald, introducem mobilier din lemn, mobilier moale cu textură naturală, plante. Desigur nu dispare existența metalului ruginit, inoxului și sticlei. Acesta este ales cu grijă pentru a nu perturba scopul inițial al interiorului și se manifestă prin:

-Sala de ședințe: posedă o varietate de piese de mobilier, care începe cu masa pentru ședințe (Nodesign/Elos Tables/Metal), readaptabilă pentru un număr anume de personae prin schimbare de formă, scaunele metalice la rândul lor îmbină atmosfera dar care pentru mai multă suplețe pierd din încărcătură ( Vitra Wire/model DKW). Mobilierul adițional cum ar fi dulapuri cu deschideri mari, etajere funcționale bine conturate (Ulivi Harmony/Italia), console ( PB WOOD/ ELM Vener/metal Frame), bibliotecă ( Virels/ Michail Yeung/ețel inoxidabil), masă de servit ( loft table), module pentru spațiu ( Pianca).

Ceea ce se pune în evidență este un geam masiv sub formă de ceas (Dreamer) conceput la comandă. Ușile și geamurile de tip loft metalice, cu deschideri e sticlă vor închide interiorul care la rândul lor sunt acoperite de jaluzele simple, ceia ce impune un interior în stil industrial.

-Recepția se evidențiază prin masa de recepție masivă (proiectată de Rami Abo Saleek- Interior architect/ Syria –Damascus), scaune de design cu 2 spate în stil high-tech structura simetrică/ dimensiune 67 cm / 105 cm /Design Base/ Arborele ( Alterego).

-Holul decorat cu o bancă (Polys: 185 596/Verts: 216 195), bancă Porada- este o companie de origine italiană fondată în anul 1968 de Luigi Allievi ( Porada/ Dimensiunea 136h- 66h- 38h), raft de perete, rafturi modulare transformabile realizate manual de Andy Murray, Marea Britanie.

-Administrația la fel dispune de mobilier deosebit, începând cu zona de lucru care dispune de o masă minimalist (Producător : Lexia Desk, S H 132.08 G 60.96 x V 76.2), o lampă de masă (Arterteriors SABINE, Lampadare Antic alamă / Nichel lustruit / Clear Sticla H : 155 cm) și o lampă de podea( Etnic/ oțel) care susține interiorul.

Se alătură un scaun din metal (O & D Furniture Wire/ Overgaard și Dyrman) care este un material versatil, inspiră forma de modele de biciclete, modelate în modele de vehicule. O & D au utilizat metal și sârmă în mobila lor, înființată în anul 2013, O & D, în timp ce îmbrățișează tehnologia modernă s-au axat în a combina designul contemporan cu măiestrie tradițională,. Inspirați de șelărie tradiționale și metal, au construit colecția de sârmă cu mâna de oțel profilat, care vine într-o haină neagră cu reglaj electric, sau cu oțel satinat acoperit, pe partea de sus unde stă mâna sunt cusute Sorensen din piele. Situați în Copenhaga, Danemarca, nu avem nicio îndoială că au reușit să atingă viziunea lor, și-au dat un nou sens " a făcut și proiectat în Danemarca etichetă.

Măsuța de cafea din metal/ sârmă (design De Ronda , nr. 24298) în zona de odihnă se asociază cu o canapea confortabilă (WILKRAFT/ tapiserie /textile/ h 650-L 2600-l" 900mm).

Când vine vorba de dulapuri ne permitem să combinăm cu un raft universal util din lemn natural executată la comandă, o lampă raft din țeavă pentru cărți sub formă de conductele de apă (designer Stella Bleu ). Toate vin în ansamblul închis cu un umeraș de celebrul designer de Ulrik Nordentoft (Ulrik Nordentoft a fondat ONU design ApS- studio de design de la Copenhaga pe bază de lucru în domeniul de interior, mobilier și soluții de design de produs) [26].

-Biblioteca ce permite un spațiu de studiere în domeniul chimic va fi decorată cu etajeră din stejar masiv și furnir de lemn pe stinghii, 6 rafturi reglabile din lemn masiv de fag în vârstă, șurub fluture din metal (Roche bobois/ Paris, correspondances/ L. 180 x H. 225 x D. 44 cm). Masa de studiu (Horizon – Desk/ Vetrov Pavel/ Kiev) însoțită de un scaun modelul RH anii 1940 de colectare Banker antichizat negre ( Restoration Hardware/ 20½ W x 18 D x 1¾ H).

-Blocul sanitar presupune același țel, lavuarele ( JCD Delepine – PARIS/ 1 Colecția Astoria art deco 110928 Rev C / OD/ 2, Robinet Aero art. M14 – 151/ 3. Sifon Aero art.G00 – 308 / M14-311),

WC ( Colecția Laufen LivingLaufen/ a fost pronunțată în Corona/ L 560mm x 360mm x H 400mm).

Piesele de mobilier sunt alese prin unicitatea lor, dorința de a le uniformiza, în conformitate cu stilul și rolul acestora în proiectul existent.

Concluzie la capitolul 3

Proiectul "Centru de cercetare în domeniul farmaceutic" este unul inovativ, care vine cu o nouă viziune pentru clădirile indistriale, fără a-i schimba caracterul, ci din contra, punerea în evidență a atuurilor ce definesc industrialul, care va purta un specific aparent industrial și care va influiența viitorul acestei destinații.

Elementele principale care dezvoltă acest interior și care ajută designul să inoveze sunt desigur materialele de finisaj folosite, pardoselile alese, mobilierul și piesele cheie de decor ce susțin tenta spațiului. Sunt alese piese de mobilier de designeri celebri, astfel marcând nota maximă în desingnul însăși. Îmbinarea lor admit un eventual stil, manifestând prin alegeri viziunea nouă și caracterul fluid.

Toate își respectă rolul lor funcțional, ergonomic, estetic și variația în compoziția propriu-zisă.

Concluzii finale

Cercetarea descrisă în teza de licență a identificat și a soluționat o viziune nouă de actualitate în educarea și formarea oamenilor asupra construcțiilor industriale, efortul încheindu-se cu anumite valori teoretice și practice, sintetizate de următoarele concluzii.

1. În plan istoric arhitectura industrială în ansamblul ei nu se limitează doar la spațiul de producție, ci integrează toate acele elemente care contribuie la creșterea eficacității. Evoluția și industrializarea au conceput noi necesități astfel contribuind la noi modalități și materiale de construire: etapa preindustrială, revoluția industrială, revoluția arhitecturală, perioada postbelică – tehnologizarea industriei, secolul XXI – ecologia. Noile tendințe sunt construcția clădirilor cu utilizarea tehnologiei ecologice, care este un pas înainte în construcții industriale internaționale.

Clădirile și structurile montate cu ajutorul tehnologiei ecologice, vor reduce semnificativ poluarea mediului înconjurător.

Procesul industrial, indiferent de natura lui este factorul determinant când vine vorba de o entitate economică. Modul în care arhitectura, ingineria, răspund acestor cerințe este extrem de important, întrucât se modelează atât comportamente, cât și atitudini.

2. Pe parcursul secolelor tema industrializării medicinii și farmaciei era foarte actuală, deoarece sfera medicinii și farmaciei și-a găsit resursele în dezvoltarea industriei abia cu începutul anilor 20- 30 ai secolului XX. Dezvoltarea acestei sfere decurge furtunos datorită investițiilor masive în cercetările științifice. Industria farmaceutică este prima în topul industriilor, care investesc în cercetare și dezvoltare.

Aceste construcții necesită condiții de existență: situare, teren, program. Norme de proiectare și organizare a unităților conform ORDINului Nr. 962 din 29 iulie 2009 pentru aprobarea Normelor privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor farmaceutice. Eficiența energetică în instalația de iluminat, cel artificial și natural în spatial unităților de laborator farmaceutic.

În toate manifestările sale designul urmărește scopul de a îmbina funcționalul cu esteticul prin culoare, formă, prin cuvinte, manifestări, prin simbolică informațională etc. Valori estetice ca stilul definit, rămâne a fi baza corectitudinii în alegeri.

3."Centru de cercetare în domeniul farmaceutic" ca caracter complex și interdisciplinar al designului interior (știință-artă-tehnologie) este probat de percepția proprie prin manifestări stilistice caracteristice, viziune nouă și actualitate la nivel mondial evolutiv.

Experimentul a demonstrat, că în urma aplicării cunoștințelor, mi-am format cunoștințele, capacitățile și atitudinile definitorii competenței artistice, a gândirii divergente și creatoare, a percepției și a imaginației artistice, a capacităților generale și speciale de creare a spațiilor interioare, iar în procesul elaborării propriilor idei de design interior, am manifestat atitudini, trăsături caracteristice și comportamente aferente.

Bibliografie

1. Adler L., Solomon, Z., Enache C. Proiectarea clădirilor și ansamblurilor industriale. București: Ed. Tehnică, 1955. 556 p.

2. Adler, L., Solomon, Z., Popovici M. Arhitectura industrială în R.P.R. 20 de ani de realizări în domeniul construcțiilor industriale 1944-1964. București: Ed. Tehnică, 1964. 300 p.

3. Bălana L. Situri industriale în tonuri de gri. îndrumător: Dr. Arh. PAMFIL Francoise București: Ed. Tehnică, 2014. 59 p.

4. Botez Crainic A. Istoria artelor plastice vol.I. București:Ed. Didactică și Pedagogică. 2004. 288 p.

5. Biblioteca Științifică Medicală a USMF ”Nicolae Testemițanu”. Partea II, Managementul producerii industriale a medicamentelor. p. 299.

6. Bluna Design. All Rights Reserved. Powered by Protoss Solutions. Blog: Copyright 2014. http://www.blunadesign.ro/influenta-stilului-industrial-in-amenajarile-de-interior-4/(vizitat 27.03.2016).

7. COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMȚ, ORDIN Nr. 962 din 29 iulie 2009, pentru aprobarea Normelor privind înființarea, organizarea și funcționarea farmaciilor și drogheriilor, 22 aprilie 2010.

8. Consultările, 10 aprilie, sediul Ministerului Economiei, Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, 2013

http://www.minind.ro/presa_2013/septembrie/Sinteza_consultari_Industria_produselor_farmaceutice_de_baza_25092013.pdf (vizitat 25.04.2016).

9. Cotruța V. manager-șef. Institutul de proiectări de stat "IPROCOM". Licența: seria A MMII, NR. 04,02,2002. OBIECTUL NR. 7320 "Bloc de laboratoare al Institului Național de Farmacie". str. V.Korolenco 2/1. M. Chișinău. R.M.

10. Derer Hanna, prof, dr. habil. arh., In: Specialist atestat în prezervarea patrimoniului cultural. 17.02.2014, nr. 15-16/ 2013-2014. http://www.observatorulurban.ro/hanna-derer-ceva-ce-nu-este-autentic-nu-poate-fi-o-valoare.html (vizitat 27.04.2016).

11. Dihel Diana, Istoria și evoluția clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent, 04.02.2011

http://documents.tips/documents/istoria-si-evolutia-cladirilor-industriale.html. (vizitat 15.04.2016).

12. Decor interior, Primul Portal de Design Interior, Ce stil? Copyright Decor Interior 2008

http://www.decorinterior.ro/index.php?info=6 (vizitat 03.04.2016).

13. Ecologymd, resurs informațional. Articol. Clădiri verzi – o tendință promițătoare în industria construcțiilor (Partea I), 24 august 2010. http://ecology.md/md/page/cladiri-verzi-o-tendinta-promitatoare-in-industria-constructiilor-partea-i(vizitat 16.05.2016).

14. Echipamente pentru monitorizarea calității mediului, Envirotronic 2010, home » produse » mobilier de laborator, http://www.envirotronic.ro/produse/mobilier-de-laborator-7/mobilier-laborator-45.html (vizitat 23.04.2016).

15. Georgescu Gh., Neagu B., Proiectarea și exploatarea asistată de calculator a sistemelor publice de repartiție și distribuție a energiei electrice, vol. 1, partea I-a. Editura Fundației Academice AXIS, Iași, 2010. 468 p.

16. Lăpușneanu L., Fotograf, Desiger interior, Arhitect, Teoria și metodologia designului. p.57.

https://www.scribd.com/doc/55256636/Teoria-%C5%9Fi-metodologia-designului(vizitat 11.04.2016).

17. Luchița V. Lumina, spatiul si culoarea in proiect de design interior. Articol: Aug 20, 2011. designdeinterior.ro.

18. Mircea I. ENESCU. Civili și industriali după al doilea război mondial în Revista Arhitectura, Arhitectură/Industrie, nr. 1/2000. 15 p.

19. Mănoiu O. ing., Cochec D. arh. Ministerul lucrărilor publice și amenajării teritoriului direcția coordonare cercetare științifică și reglementări tehnice pentru construcții normativ privind proiectarea și verificarea construcțiilor spitalicești și a instalațiilor aferente acestora. IPCT S.A.BUCUREȘTI, ORDIN Nr. 4/N, 22.01.1997. 122 p.

20. Marinescu Gheorghe 38, Tirgu Mures, Mures, 540139, Romania, Copyright 2016 © UMF, Tîrgu-Mureș Design și implementare.

https://www.umftgm.ro/universitate/media/stiri/stiri-detalii/articol/436.html(vizitat 10.04.2016).

21. MUZEUL NATIONAL BRUKENTHAL, ROMANIA, 2009-2015, Muzeul de istorie și farmacie, laboratorul. http://www.brukenthalmuseum.ro/farmacie/02.htm(vizitat 05.04.2016).

22. Nash R. ș.a. Dickinson's Comprehensive Pictures of the Great Exhibition of 1851. London: Dickinson Brothers, 1854. 230 p.

23. Neufert. E. “Manualul arhitectului" Elemente de proiectare și de construcție, Ediția a 37-a, adăugită și prelucrată, Editura Alutus, 2004. 402-403, 666 p.

24. Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri. Indicativ: NP 061 – 02. 56 p. http://www.misiuneacasa.ro/uploads/files/normative4.pdf. (vizitat 16.04.2016).

25. Neagu B. 1 Aspecte privind iluminatul public al căilor de circulație din mediul urban și rural, Laborator Transportul și distribuția energiei electrice.

http://iota.ee.tuiasi.ro/~bogdan.neagu/laborator/L24%20iluminat%20cai%20rutiere.pdf

26. Normann Copenhagen ApS. Sterbrogade 70. 2100 Copenhaga. Danemarca. 2016. http://www.normann-copenhagen.com/designers/holmbacknordentoft(vizitat 20.02.2016).

27. Popa D. Alcătuirea generală și clasificarea construcțiilor. Condiții tehnice Capitolul1. București: MATRIX ROM. 2000. 89 p.

28. Policiuc O. Stil, Sfaturi utile, Tendințe, Design Interior, Mobilier în stil industrial, decorațiuni, design interior. Blog 14 Februarie. 2016. http://www.global-design.ro/. (vizitat 07.03.2016).

29. Robin V. Cibrano , AIA, Director Executiv , Lider de dezvoltare firmă CannonDesign.

http://www.cannondesign.com/our-work/work/king-faisal-specialist-hospital-and-research-center/#sthash.WQ84zIyc.dpuf(vizitat 15.02.2016).

30. Riccardo Mascia. Design global http://www.hok.com/about/news/2012/11/27/hok-team-selected-to-design-new-global-hub-for-biomedical-research-in-italy/(vizitat 25.04.2016).

31. SELISCHI (Andrei) Elvira, arh., Referat, Probleme ale dinamizarii spatiului bi si tridimensional prin culoare, cadru didactic Facultatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Buc.

32. S.C. RETRO BOUTIQUE S.R.L. nr. 21536/2011. Articole: Amenajarea interioară a lofurilor. Magazin online de mobilă, decorațiuni și cadouri.. Str. Constantin G. nr. 5, sector 2, București. http://www.retroboutique.ro/articole/amenajarea-interioara-a-lofturilor-stilul-vintage-industrial-22. (vizitat 27.04.2016).

33. Site-ul Saucier + Perrotte architectes Manufacturers & Product Spec Sheet.

http://www.archello.com/en/project/ubc-faculty-pharmaceutical-sciencescdrd(vizitat 15.02.2016).

34. Ștefan P, Drd. ing. Universitatea de Medicină și Farmacie „ Babeș V.”, Timișoara, Universitatea „Politehnica“, Timișoara, Buletinul AGIR nr. 3/2012, iulie-septembrie 76-80 p.

http://www.agir.ro/buletine/1568.pdf. (vizitat 13.04.2016).

35. Șerban L. LYS INEDIT DESIGN SRL. Gazeta Dîmboviței.ro. Ediția de joi, nr. 1614, 9 iulie 2012. http://www.gazetadambovitei.ro/lifestyle/timp-liber/arhitectura-luminii-intr-un-concept-de-design-interior/(vizitat 13.04.2016).

36. Wikipedia, enciclopedia liberă. Articol: Istoria arhitecturii.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_arhitecturii (vizitat 16.02.2016).

Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM)

Facultatea Informatică și Inginerie

CATEDRA «DESIGN»

A N E X A

P R O I E C T D E L I C E N Ț Ă

CENTRUL DE CERCETARE ÎN DOMENIUL FARMACEUTIC

Executant:

ROMAN Maria,

studenta grupei DI-44 _________

Conducător:

TABURȚA Rodica Ion, conf., arh.

___________

Chișinău, 2016

Anexa 1

Fig 1 Schema funcțional zonală a unei unități farmaceutice și de laborator

Anexa 2

Fig. 2 Turnul Pearl River, Guangzhou, China

Fig 3 Centrul pentru Tehnologii Energetice Durabile, China

Fig 4 The Gherkin, clădire modernă, Londra

Anexa 3

Fig.5 Planul releveu parter mobilat