Aplicatie Informatică Pentru Evidenta Stocurilor ÎN Cadrul Companiei One It

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

SPECIALIZAREA INFORMATICĂ ECONOMICĂ

L U C R A R E D E LICENȚĂ

APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU EVIDENȚA STOCURILOR ÎN CADRUL COMPANIEI ONE IT

Coordonator științific

Lector Univ. Dr. Vasile LUPȘE

[anonimizat] COVACIU

Baia Mare

2016

APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU EVIDENȚA

STOCURILOR ÎN CADRUL

COMPANIEI ONE IT

Rezumat:

Orice aplicație economică are la bază informația, privită ca o resursă, și modul în care aceasta este vehiculată. Culegerea, stocarea, prelucrarea, analiza și transmiterea informațiilor sunt activități care trebuie să folosească eficient și eficace resursele informaționale și umane cu scopul obținerii succesului economic.

Lucrarea pe care o supun atenției dumneavoastră, cuprinde informații și idei grupate în șapte capitole, cu mai multe subcapitole, urmate de o listă cu referințe bibliografice și anexe.

Astfel, primul capitol „Introducere” reprezintă o scurtă introducere a acestei lucrări. În conținutul capitolului II “Introducere în problematica stocurilor” am surprins câteva noțiuni teoretice despre stocuri. Capitolul II “Tehnologii folosite în realizarea aplicației” cuprinde de asemenea câteva noțiuni teoretice despre limbajele de programare folosite în realizarea aplicației. În capitolul III am evidențiat aspecte privind date generale despre compania One IT, precum un scurt istoric, principiile, misiunea, viziuna și obiectul de activitate, serviciile oferite de One IT, dar și soluții IT B2B. De asemenea am făcut o descriere detaliată a aplicației informatice realizată privind stocurile.

Cuvinte cheie: stocuri, intrări, ieșiri, bază de date, forme Windows.

1. INTRODUCERE

Societatea zilelor noastre se bucură de un timp al informatizării, informatizare ce în unele cazuri este chiar indispensabilă. Astfel, întâlnim la tot pasul așa numitele „mașinării” ce ne ușurează munca prin a lor contribuție și anume calculatoarele. Dar, trebuie subliniat faptul, că un calculator este doar o mașinărie care prelucrează o serie de informații pe care i le dăm. Informația fiind elementul cheie din acest întreg lanț. De fapt, în practică întâlnim, printre altele, două concepte legate de aceasta și anume: sistemul informațional și sistemul informatic. Rolul sistemului informațional fiind acela de a transmite informația între diferite elemente. Așa cum ar fi în cadrul unei companii, rolul sistemului informațional este acela de a asigura persoanele din conducere cu informații necesare pentru luarea diferitelor decizii economice sau de altă natură. Printre posibile activități desfășurate în cadrul acestui sistem, pot fi enumerate: achiziționarea de informații din sistemul de bază, completarea documentelor și transferul acestora între diferite compartimente sau centralizarea acestora. În cadrul sistemului informațional, majoritatea activităților se pot desfășura cu ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare și apoi, rezultatul poate fi transferat mai departe, către alt compartiment spre prelucrare. Transferul se poate face și pe cale electronică, prin intermediul unei rețele de calculatoare sau cu ajutorul modemului. Acest ansamblu de elemente implicate în procesul de prelucrare și transmitere a datelor pe cale electronică alcătuiesc un sistem informatic. Astfel, aceste două sisteme ne arată rolul și frumusețea informaticii în viața noastră.

Voi încerca să scot in evidență frumusețea limbajului informaticii în viața economiei, folosind ca suport anumite aplicații referitoare la anumite activități din sfera comercială a companiei One IT, ce asigură de fapt interfața acesteia cu mediul economic în ceea ce privește produsele, furnizorii, stocul, intrările și ieșirile.

O parte din avantajele conferite de acest tip de aplicații sunt reprezentate de:

se construiesc în perioade extrem de scurte de timp raportate la beneficiile uriașe pe care le aduc ulterior;

unelte rapide și eficiente de optimizare a procesului de muncă din companie;

dezvoltă într-un mod eficient toate resursele afacerii;

conferă acces rapid și sigur la orice informații din companie;

reduc substanțial costurile de întreținere și mentenanță a firmei automatizând majoritatea proceselor existente;

pot fi accesate de oriunde.

Observând toate aceste aspecte, am decis să realizez o mică aplicație informatică care are rolul de a gestiona stocurile de produse din cadrul companiei One IT.

Fiind structurată pe șapte capitole, lucrarea cuprinde atât aspecte teoretice, cât și aspecte practice. După primul capitol ”Introducere, urmează capitolul II care vizează aspecte generale privind definirea și rolul stocurilor, gestionarea stocurilor, indicatorii stocurilor, definirea intrărilor și ieșirilor. Capitolul III cuprinde o abordare asupra tehnologiilor folosite pentru realizarea aplicației. Acesta se împarte în două mari părți. În prima parte sunt prezentate noțiuni generale despre limbajul de programare SQL care surprind aspecte asupra definirii SQL, regulile SQL, tipurile de date SQL și cuvinte cheie în SQL. Cea de-a doua parte a acestui capitol abordează noțiuni generale despre Visual Studio în care sunt prezentate date despre istoricul versiunilor Visual Studio, caracterizarea limbajului C# si noțiuni despre .NET. Cu ajutorul acestor limbaje a fost realizată aplicația propriu-zisă. Capitolul IV numit ”Studiu de caz” cuprinde o prezentare generală a companiei One IT în care sunt incluse date despre un scurt istoric, principiile, misiunea, viziunea și obiectul de activitate, serviciile oferite de One IT, precum și soluții IT B2B. În continuarea acestui capitol, sunt surprinse etapele parcurse în realizarea acestei aplicații. Crearea bazei de date a fost facută în mediul lucru MS SQL Server 2012, iar aplicația propriu zisă a fost realizată în Visual Studio 2015. La lansarea aplicației, utilizatorul este întâmpinat de o fereastră de autentificare care îi cere sa introducă un nume de utilzator și o parolă. În cazul în care acestea au fost introduce greșit este afișat un mesaj de eroare, iar în cazul în care datele au fost introduse corect se deschide aplicația. Prima fereastră care se deschide este fereastra principală care are rolul de meniu cu ajutorul căruia se pot accesa celelate ferestre.

Obiectivele propuse sunt:

Explicarea conceptelor din cadrul stocurilor, SQL și Visual Studio;

Recunoașterea nevoilor legate de gestiunea stocurilor;

Efectuarea unui studiu de caz în cadrul companiei One IT;

Alegerea tehnologiilor care au fost utilizate în realizarea aplicației;

Crearea și testarea aplicației.

2. INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA STOCURILOR

Stocurile sunt bunuri materiale din catergoria activelor ciculante care au diverse destinații în procesul de producție și de distribuție: vânzare, prelucrare în vederea unei vânzări ulterioare, consum pentru realizarea de servicii, lucrări, etc.

În categoria stocurilor sunt cuprinse:

Mărfurile sunt bunuri cumpărate cu scopul expres de a fi revândute, de regulă în starea în care se află. Devin mărfuri alte bunuri cum ar fi materiile prime, materiale, inclusiv cele de natura obiectelor de inventar cărora li se schimbă destinatța fiind vândute ca atare, precum și produsele finite transferate la magazinele proprii ale întreprinderii producătoare.

Materiile prime, respectiv bunuri, de regulă obținute prin cumpărare, destinate consumului productiv, prelucrării în întreprindere și care se regăsesc substanțial în produsele realizate de intreprindere.

Materiale consumabile sunt bunuri cumpărate sau rezultate din prelucrarile din întreprindere care se consumă în procesul de producție sau de distribuție dar nu se regasesc substanțial în produsele realizate.

Materiale de natura obiectelor de inventar sunt bunuri care servesc producția și distribuția, de regulă mai multe cicluri de fabricație, dar care nu sunt mijloace fixe pentru că au o valoare mai mică decât limita legală sau au o durată de utilizare mai mică decât o perioadă contabilă. Din punct de vedere contabil sunt considerate obiecte de inventar echipamentele de lucru si protecție, care nu au o valoare mai mare decât limita prevazută de lege.

Produsele sunt bunuri rezultate dintr-un proces de prelucrare parțial sau integral din întreprindere. La rândul lor produsele pot fi semifabricate, produse finite sau produse reziduale.

Stocurile ce rezultă in urma unui proces de producție se regăsesc în instituție sub forma producției în curs de execuție (producției neterminate), produselor finite, semifabricatelor sau produselor reziduale.

2.1. Definirea și rolul stocurilor

Stocarea constituie o componentă indispensabilă a circuitului economic. Prin stoc se înțelege o cantitate de materie acumulată, disponibilă pentru utilizări viitoare. Stocarea reprezintă procesul de constituire și menținere a stocurilor, iar prin gestiunea stocurilor se înțelege un ansamblu de politici cu privire la stocuri și procese informațional-decizionale pentru aplicarea acestora.

Conform teoriei generale a sistemelor, stocul reprezintă un „rezervor” de materie necesar pentru a putea combina fluxuri de mărimi (debit, ritm) diferite. Așadar, rezultă că rolul stocului este de a compensa intervalul dintre două variabile: intrările și ieșirile. Stocurile sunt necesare pentru a se putea utiliza în cât mai mare măsură resursele nestocabile de care dispune o întreprindere, cum sunt capacitatea de producție a unui utilaj sau linii de fabricație, puterea Cât despre motivația de a constitui stocuri a decidenților economici, se spune că aceasta are trei surse principale:

1. Tranzacția: realizarea tranzacțiilor în condiții de eficiență economică presupune stocare fie atunci când stocul permite realizarea unor vânzări care altfel ar fi fost pierdute, fie când menținerea de stocuri constituie o cale mai economică de asigurare a continuității activității întreprinderii.

2. Precauția: atunci când cantitățile necesare nu pot fi prevăzute cu suficientă siguranță, constituirea unui stoc constituie o precauție prin care se atenuează riscul asociat lipsei produselor în cauză (un exemplu sugestiv îl reprezintă constituirea de rezerve de alimente si materiale pentru situații de dezastre sau război).

3. Speculația: motivația speculației este proprie situațiilor în care preocupările legate de fluctuația prețurilor sunt dominante; de multe ori speculatorii nu utilizează în nici un alt fel produsul stocat decât ca pretext pentru „pariurile” lor privind prețul.

Într-o întreprindere industrială stocurile îmbracă diferite forme: stocuri de materii prime, materiale și componente, stocuri de semifabricate prezente în diferite puncte ale procesului de fabricație, stocuri de produse finite. În întreprinderile de comerț se au în vedere, în special, stocurile de mărfuri, dar și acestea se pot găsi în anumite faze ale circulației sub formă de stocuri în depozitele cu ridicata, stocuri în depozitele întreprinderilor cu amănuntul sau chiar sub forma mărfurilor expuse în spațiile de vânzare.

De asemenea, în cursul existenței lor stocurile, sau anumite părți din acestea pot cunoaște diferite ipostaze:

Stoc activ, respectiv, stoc pasiv. Stocul activ reprezintă acea parte a stocului care participă efectiv la realizarea circuitului economic, iar stocul pasiv reprezintă partea care, fie deliberat, fie întâmplător, nu se utilizează în cursul perioadei de referință.

Stoc curent, respectiv, stoc cu destinație specială. Stocul curent este stocul care se utilizează la realizarea circuitului economic în condițiile activității curente, obișnuite, a întreprinderii, în timp ce stocurile cu destinație specială se utilizează numai în anumite împrejurări (cum este cazul rezervelor, a stocurilor cu caracter sezonier etc).

Stocuri cu mișcare normală, mișcare lentă și fără mișcare. Stocurile se constituie pe baza unor previziuni cu privire la volumul și structura producției și a vânzărilor. Cum realitatea se abate mai mult sau mai puțin față de plan, ieșirile unora dintre produsele stocate pot înregistra un ritm semnificativ mai scăzut decât cel prevăzut, impunând luarea unor măsuri speciale de accelerare a vânzării produselor în cauză și de lichidare a stocurilor respective. Pentru a reduce imobilizările de fonduri, întreprinderile sunt interesate să țină evidența stocurilor cu mișcare lentă și fără mișcare și să ia din timp măsurile ce se impun în legătură cu acestea.

2.2. Indicatorii stocurilor

Gestiunea stocurilor presupune cunoașterea și urmărirea continuă a situației și evoluției stocurilor prin intermediul indicatorilor specifici. Principalii indicatori ai stocurilor se clasifică în:

A. Indicatori ai mărimii absolute, care măsoară în unități naturale, natural-convenționale sau valoric nivelul stocului

B. Indicatori relativi, prin care nivelul stocului este analizat în raport cu alte variabile ale activității întreprinderii

A. Indicatorii mărimii absolute a stocurilor sunt prezentați pe scurt prin intermediul figurilor de mai jos:

1. Dacă analizăm evoluția stocului în intervalul dintre două aprovizionări, constatăm că stocul maxim se înregistrează odată cu intrarea în stoc a produselor aprovizionate la momentul tk iar stocul minim chiar înainte de reaprovizionarea stocului, la momentul tk+1. În condiții ideale stocul minim este egal cu 0, ultima unitate de resursă stocată ieșind din stoc exact în momentul intrării noului lot (Figura 1). În realitate, epuizarea stocului poate interveni cu un anumit timp înaintea intrării noului lot, adică ruptură de stoc (Figura 2) sau este posibil ca stocul să nu se epuizeze complet (Figura 3).

Figura 1. Stoc minim egal cu 0

Figura 2. Ruptură de stoc

Figura 3. Stoc pasiv

Pentru intervalul de reaprovizionare în cauză, stocul mediu se determină ca medie aritmetică simplă:

– unde S = stocul mediu, Smax = stocul maxim și Smin = stocul minim.

2. Dacă analizăm evoluția stocului un interval de timp oarecare (de exemplu, o lună, un trimestru sau un an), fără legătură cu momentele de reaprovizionare, mai semnificativi sunt indicatorii: stoc inițial și stoc final (Figura 4). Stocul inițial reflectă nivelul stocului în prima zi a perioadei considerate, iar cel final nivelul din ultima zi. Stocul inițial este egal cu stocul final al perioadei precedente iar cel final cu stocul inițial al perioadei următoare.

Figura 4. Stoc inițial și final

În acest context, nivelul mediu al stocului se determină ca medie aritmetică a stocului inițial și final:

-unde Si reprezintă stocul inițial și Sf stocul final.

3. În cazul în care stocul mediu se determină pentru o perioadă care cuprinde mai multe intervale de timp (Figura 5), se poate recurge fie la utilizarea unei medii cronologice simple:

– unde S1, S2, Sn reprezintă nivelul stocurilor înregistrat la intervale de timp egale, iar n numărul de înregistrări, fie la utilizarea mediei ponderate, atunci când înregistrările se fac la intervale inegale de timp:

– relație în care Si,i=(1,n) reprezintă stocurile medii determinate pentru intervalele de timp de la 1 la n, iar zi durata în zile a fiecărui interval.

Figura 5. Stoc mediu pentru mai multe intervale de timp

4. Între indicatorii mărimii absolute a stocurilor se numără și indicatori care exprimă niveluri normate (Figura 4) ale stocurilor, între care se numără:

Stocul de siguranță, al cărui nivel, teoretic, se normează în conformitate cu politica firmei pentru a evita, cu o probabilitate prestabilită, ruptura de stoc, iar practic, în multe situații se stabilește potrivit experienței celor implicați, potrivit principiului „încercare și eroare”;

Stocul de alertă, reprezentând acel nivel al stocului la care se lansează comanda de reaprovizionare, care este, de regulă, mai mare decât stocul de siguranță cu cantitatea necesară acoperirii ieșirilor prevăzute pentru intervalul de timp până la intrarea efectivă în stoc a lotului comandat.

Figura 6. Niveluri normate ale stocurilor

B. Cei mai importanți indicatori relativi ai stocului sunt următorii:

Rata stocului mediu (rS), care se determină ca raport între stocul mediu al unei perioade de referință și volumul activității economice realizate în perioada respectivă:

unde D este desfacerea (sau alt indicator al volumului de activitate) realizată în perioada analizată. Rata stocului se poate exprima ca un coeficient sau în procente.

Viteza de circulație (V) a stocurilor care se determină ca număr de zile cât stocul mediu acoperă ieșirile medii zilnice:

unde d este desfacerea medie zilnică (sau ieșirile medii zilnice). Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât viteza de circulație este mai mare.

Viteza de rotație (R) care indică de câte ori se reînnoiește complet stocul într-o perioadă de timp dată și se exprimă în număr de rotații:

unde Z reprezintă durata în zile a perioadei analizate (de regulă perioada este de un an iar Z=360 zile).

2.3. Gestiunea stocurilor

Constituirea și menținerea de stocuri antrenează costuri semnificative pentru întreprinderi. În cazul întreprinderilor de comerț costul asociat stocurilor de mărfuri deține, de regulă, cea mai mare pondere în costurile întreprinderii. Prin urmare, reducerea costurilor de stocare reprezintă una dintre cele mai importante căi de creștere a eficienței și competitivității întreprinderilor. Preocupările în această direcție ale conducerii întreprinderii sunt susținute de un bogat instrumentar matematic reunit sub denumirea de „Teoria stocurilor”.

Costurile stocării sunt grupate în trei categorii:

A. Costuri de aprovizionare a stocului, care cuprind cheltuielile cu lansarea comenzilor, urmărirea executării acestora, recepția și primirea produselor;

B. Costuri de menținere a stocurilor sau de stocare propriu-zisă, care cuprind costul imobilizării resurselor, costurile de depozitare/magazinaj (chiria depozitului, salarii aferente activității depozitului/magaziei, cheltuieli cu energia, apa, de întreținere, etc.), precum și eventuale pierderi sau deprecieri ce intervin în timpul stocării;

C. Costul lipsei de stoc (penuriei), datorat pierderii de resurse nestocabile și nerealizării de beneficii datorită producerii unei rupturi de stoc (epuizarea stocului) și lipsei pe o anumită durată a unei resurse stocabile, al cărei stoc se are în vedere. De exemplu, dacă o întreprindere de comerț cu amănuntul ar avea un beneficiu de 1 milion de lei pe zi din vânzarea pâinii, costul lipsei pâinii de la vânzare pe durata unei zile va fi de: 1 milion de lei + cota din cheltuielile generale ale întreprinderii care în mod normal s-ar fi repartizat vânzărilor de pâine.

În condiții normale de activitate economică, cel mai important dintre costurile stocării este costul lipsei de stoc, urmat de costul imobilizării în stocuri a unei părți adesea importantă a capitalului utilizat de către întreprindere. Din punct de vedere financiar, deși este o componentă a activelor circulante, stocul mediu total al unei întreprinderi se comportă ca un activ fix. Tocmai de aceea o bună gestiune a stocurilor va urmări o reducere (relativă) a stocului mediu atât în ce privește volumul fizic al acestuia cât și, mai ales, în ce privește valoarea. De altfel, în aceasta constă raționalizarea pe care o efectuează aplicarea modelului Wilson de normare a mărimii lotului la nivelul mai multor grupe de produse: produsele mai scumpe vor fi aprovizionate mai frecvent iar cele ieftine mai rar, rezultând o modificare a structurii stocului total în favoarea produselor de mai mică valoare și o reducere pe ansamblu a imobilizărilor de fonduri.

2.3.1. Politici cu privire la stocuri

Pentru o bună gestiune, întreprinderile trebuie să formuleze politici cu privire la stocuri care să reflecte alegerile efectuate de conducerea lor, în special în legătură cu:

1. Nivelul de serviciu, respectiv probabilitatea cu care se dorește să se evite ruptura de stoc. Înlăturarea oricărei posibilități de apariție a unei rupturi de stoc, deci realizarea unui nivel de serviciu de 100%, poate fi foarte costisitoare, obligând întreprinderea la menținerea unor stocuri cu atât mai supradimensionate cu cât mediul întreprinderii este mai impredictibil. De aceea întreprinderile preferă să stabilească nivelul de serviciu în vecinătatea punctului de indiferență între acceptarea rupturii de stoc și asumarea unor noi costuri de stocare.

2. Intervalul de reaprovizionare fix sau variabil. Trebuie remarcat că mărimea stocurilor poate fi controlată de către întreprinderi în special prin controlul fluxului la intrare, fluxul ieșirilor fiind, în principiu, o variabilă exogenă. Tocmai de aceea există o strânsă legătură între politicile cu privire la stocuri și cele cu privire la aprovizionare. Un interval de reaprovizionare fix favorizează instituirea unei ritmicități în relația cu furnizorul, mai ales dacă se combină cu o mărime fixă a lotului. De regulă, însă, alegerea unei interval de reaprovizionare fix presupune ca mărimea lotului să fie variabilă. Un interval de reaprovizionare variabil conferă un plus de suplețe și flexibilitate sistemului de gestiune a stocurilor dar mărește gradul de nedeterminare al întregului system.

3. Mărimea fixă sau variabilă a lotului de reaprovizionat. Opțiunea se efectuează în funcție de natura produselor care fac obiectul stocării și caracterul fix sau variabil al intervalului de reaprovizionare. Trebuie avut în vedere că lotul de aprovizionat este, în principiu, o mărime discretă. Chiar dacă se va opta pentru o mărime variabilă a lotului, determinată în raport cu situația stocului în momentul lansării comenzii de reaprovizionare, aceasta nu va putea fi fracționată potrivit cantităților exacte teoretic necesare.

Toate aceste opțiuni se formulează pentru fiecare resursă sau grupă de resurse care face obiectul stocării, nefiind generalizabile.

În comerț, politica de stocare trebuie formulată pentru fiecare grupă sau sub-grupă de mărfuri comercializate. În condițiile în care controlul îndeaproape al evoluției stocurilor presupune costuri, iar diferitele grupe de resurse/mărfuri au o importanță foarte diferențiată pentru bunul mers al afacerilor întreprinderii, se cuvine să se acorde o mai mare atenție produselor mai importante.

2.3.2. Metoda A.B.C.

Metoda A.B.C. este un procedeu rapid pentru analiza aprovizionării și gestiunii economice a materialelor. Această analiză clasifică mărfurile achiziționate în funcție de valorile de aprovizionare ale acestora și de ponderea achizițiilor. Prin aceasta pot fi văzute punctele de plecare pentru realizarea unei politici raționale a achizițiilor; pe aceasta se pot baza mai multe măsuri, începând cu simplificarea procedeelor de comandă, până la numărul de salariați folosiți în depozite. Factorul esențial în folosirea metodei A.B.C. constă în alegerea unui criteriu corespunzător pe baza căruia se efectuează împărțirea materialelor în cele trei grupe A, B, C. Un asemenea criteriu poate fi valoarea de consum a materialului dat, în timpul stabilit, valoarea specială a materialului cu privire la folosirea lui în producție, proveniența din import etc. O dată criteriul ales și împărțirea în grupe efectuată, metoda A.B.C. poate fi utilizată în diferite domenii ale gestiunii stocurilor. Metoda A.B.C. permite o gestiune selectivă a stocurilor.

Stocurile tampon ale articolelor de valoare mare sunt menținute la un nivel destul de mic. Aceste articole trebuie să fie supuse unui control de gestiune foarte strâns din partea personalului aprovizionării (articolele de mare valoare sunt adesea gospodărite cu ajutorul unui sistem de reaprovizionare periodică și dacă intervalele sunt suficient de frecvente, un stoc tampon este mai puțin necesar).

Această metodă dă o atenție mai mică articolelor de valoare mică, a căror epuizare se evită prin asigurarea unor stocuri tampon. Cu ajutorul metodei A.B.C. se pot reduce investițiile în stocuri, micșorând în același timp riscurile de epuizare.

Potrivit „legii lui Paretto”, resursele/mărfurile se împart în trei grupe în funcție de contribuția acestora la realizarea unor indicatori de performanță a întreprinderii:

Grupa A. – constituită din circa 10% din numărul produselor ce fac obiectul stocării, dar care contribuie în proporție de 70% la realizarea desfacerilor sau a altui indicator de performanță;

Grupa B. – constituită din circa 20% din numărul produselor, a căror contribuție la performanța întreprinderii este tot de 20%;

Grupa C. – cuprinzând un număr foarte mare de produse (circa 70% din numărul total al produselor) dar a căror contribuție cumulată în raport cu criteriul de performanță considerat nu depășește 10%.

Utilitatea legii ABC pentru dozarea eforturilor de supraveghere a stocurilor în raport cu interesul pentru diferitele resurse/mărfuri stocate scade astăzi, datorită implementării noilor tehnologii informatice ce fac posibilă evidența în timp real a stocurilor și aprovizionărilor pentru un număr oricât de mare de repere, cu costuri aproape neglijabile. Noile tehnologii permit culegerea automată a datelor despre produsele care intră și ies din stoc (prin utilizarea etichetelor cu cod cu bare și a lectorilor optici și, mai nou, a etichetelor în radiofrecvență), prelucrarea centralizată a acestora potrivit politicilor stabilite, interconectarea furnizorilor cu beneficiarii și automatizarea lansării comenzilor de reaprovizionare etc. S-au răspândit astfel, beneficiind de reducerea costurilor de tranzacționare și de modificarea în favoarea cumpărătorilor a raportului de forțe de pe piețe, sistemele de aprovizionare cunoscute sub denumirea „just-in-time”care reduc stocarea într-o măsură semnificativă. Noile tehnologii au determinat accelerarea în tot mai mare măsură a circuitelor economice, ceea ce pune în fața întreprinderilor noi exigențe cu privire la competitivitate.

Performanța în gestionarea stocurilor și aprovizionării se apreciază în prezent nu atât prin prisma reducerii costurilor cât prin creșterea promptitudinii cu care întreprinderea răspunde la solicitările clienților ei. În acest context, conducerea proceselor logistice se desprinde tot mai mult într-o activitate economică de sine stătătoare, fiind tot mai mult încredințată unor firme specializate.

2.4. Definirea ieșirilor și intrărilor

Realizarea oricărui sistem informational are loc practic prin satisfacerea cerințelor informaționale ale conducerii, ceea ce înseamnă furnizarea la cerere sau periodic a situațiilor, rapoartelor de ieșire ce grupează informații, date necesare cunoașterii realității curente, necesare fundamentarii deciziilor pentru dirijarea activității pe termen scurt, mediu sau lung.

Utilitatea și viabilitatea sistemului informațional sunt determinate de tipul, conținutul și operativitatea cu care se transmit aceste situații, factorilor de decizie pe diferite nivele.

2.4.1 Definirea ieșirilor

La nivelul subsistemului de gestiune a stocurilor de materii prime si materiale, ieșirile pot fi împărțite în două categorii: acte și rapoarte, situații și rapoarte centralizate.

Situațiile și rapoartele centralizate sunt multiple, cu grade diferite de complexitate și pot fi la rândul lor împărțite în două categorii, în funcție de momentul întocmirii : periodice și la cerere. Situațiile periodice se pot referi la:

situația stocurilor existente la un anumit moment in depozit;

situația stocurilor supranormative;

situația stocurilor fară mișcare;

viteza de rotație a stocurilor.

De regulă aceste situații se întocmesc la sfârșitul lunii. Tot situații periodice sunt și cele referitoare la dimensionarea stocurilor, ce se obțin pe baza normelor de consum și a necesarului de materiale pentru anul de plan. Situațiile la cerere sunt cele mai des întâlnite. Astfel se poate determina:

stocul pe un produs;

stocul pe o categorie de produse;

dinamica unui material aflat in depozit;

Aceste situații se întocmesc într-un singur exemplar și nu se memorează decât în baze de date temporare.

2.4.2. Definirea intrărilor

La fel ca și ieșirile, intrările pot fi împărțite în două categorii ce servesc la obținerea unor acte și rapoarte, și care servesc la obținerea situațiilor centralizatoare. Pentru prima categorie, cel mai important act de intrare în subsistem îl reprezintă factura de intrare de la furnizor. Operatorul de la depozit, preia anumite date în baza cărora se intocmeste N.I.R.-ul si procedează la actualizarea bazelor de date. Aceste date sunt : data și numărul facturii, numele furnizorului, adresa și codul fiscal, banca și contul bancar al furnizorului. În continuare se preiau datele referitoare la caracteristicile materialelor (cantitate, preț, unitate de masură) și se compară totalurile calculate cu cele de pe factură. Dacă totalul este în regula, se trece la tipărirea N.I.R.-ului, care se întocmește la fiecare livrare de materiale de la furnizor.

În ceea ce privește situațiile centralizatoare, intrările se referă în special la informții stabilite de compartimentul plan, cum ar fi:

stocurile normate pentru diferitele materiale:

necesarul de aprovizionat pe trimestru;

costuri de lansare a comenzilor de aprovizionare;

costul unitar de stocare;

costul de penalizare pentru materiale ce nu se găsesc în stoc.

3. TEHNOLOGII FOLOSITE ÎN REALIZAREA APLICAȚIEI

3.1. Introducere în SQL

3.1.1. Ce este SQL?

SQL este un limbaj standard pentru crearea, actualizarea și regăsirea informațiilor sistemelor de gestionare a bazelor de date (SGBD-uri). Puteți utiliza limbajul SQL și pentru a adăuga, modifica și șterge date și obiecte din baza de date.

SQL este:

Un limbaj de programare;

Ușor de învățat;

Neprocedural;

Înglobat sau interactiv;

Standardizat;

Utilizat pentru a manipula datele și obiectele din baza de date;

Diferit de un acronim.

SQL (Structured Query Language) este în prezent, unul din cele mai puternice limbaje

structurate pentru interogarea bazelor de date relaționale. Este un limbaj neprocedural și declarativ, deoarece utilizatorul descrie ce date vrea să obțină, fără a fi nevoie să stabilească modalitățile de a ajunge la datele respective. Acesta face parte din categoria limbajelor de aplicații, fiind orientat pe mulțimi. Foarte frecvent, este utilizat în administrarea bazelor de date client/server, aplicația client fiind cea care generează instrucțiunile SQL. Numele limbajului poate fii pronunțat pe litere (es-q-el) sau la fel ca și cuvântul englezesc (sequel).

Limbajul SQL este divizat în următoarele elemente:

Clauze, care sunt componente ale instrucțiunilor și interogărilor.

Expresii, al căror efect este producerea de valori scalare sau tabele.

Predicates, pot specifica condiții care sunt evaluate de SQL conform logicii ternare sau logicii booleene, în scopul limitării efectelor instrucțiunilor, sau pentru a influența cursul programului.

Interogările, au ca scop regăsirea datelor după criterii specifice.

Instrucțiunile, pot avea un efect persistent asupra datelor sau structurii datelor, sau pot controla tranzacțiile, conexiunile sau cursul programului. În general, instrucțiunile SQL se termină cu caracterul punct-virgulă (";"), deși acest lucru nu este obligatoriu în toate platformele SQL. Spațiile albe suplimentare sunt ignorate, dar ele pot fi folosite pentru lizibilitatea codului SQL.

Există 3 metode de bază privind implementarea limbajului SQL:

1. Apelare directă (Direct Invocation): constă în introducerea instrucțiunilor direct de la

Prompter.

2. Modulară (Modul Language): folosește proceduri apelate de programele aplicației.

3. Încapsulată (Embedded SQL): conține instrucțiuni încapsulate în codul de program.

Instrucțiunile SQL pot fi grupate în:

instrucțiuni de definire a datelor, care permit descrierea structurii BD

instrucțiuni de manipulate a datelor: adaugă, șterge, modifică înregistrări

instrucțiuni de selecție a datelor, care permit consultarea BD

instrucțiuni de procesare a tranzacțiilor

instrucțiuni de control al cursorului

instrucțiuni pivind controlul accesului la date

În limbajul SQL standardizat de ISO nu se folosesc termenii formali de relație, atribut,

tuplu, ci tabel, coloană, rând.

3.1.2. Reguli SQL

Limbajul SQL folosește termenii de tabele, coloane și rânduri în locul celor de relații, atribute și înregistrări. O instrucțiune SQL include cuvinte rezervate și cuvinte definite de utilizator pentru a denumi tabelele, atributele și indexurile, nefiind sensibila la formatul literei (majusculă sau literă mică). Totuși SQL devine sensibil la formatul literelor (case senstivie) în cazul inregistrărilor din BD, adică doua înregistrări ”CLIENT” și ”Client” sunt tratate distinct.

Regulile sau convențiile adoptate în mod universal pentru scrierea instrucțiunilor SQL pot fi sintetizate astfel:

a. Fiecare clauză a unei instrucțiuni trebuie scrisă pe o linie nouă, cu separare prin virgulă.

b. Dacă o clauză are mai multe parți, fiecare dintre acestea este scrisă pe o linie nouă și indentată pentru a indica relația cu linia superioară.

c. Majusculele sunt utilizate pentru cuvintele rezervate (SELECT, INSERT, DETELE, GRANT, etc).

d. Literele mici sunt folosite pentru termenii proprii utilizatorului (denumiri de tabele, coloane, câmpuri, etc.).

e. Bara verticală semnifică operația logică ”SAU”, adică alegerea dintre două sau mai multe opțiuni.

f. Acoladele indica un element necesar.

g. Parantezele pătrate indică un element opțional.

h. Punctele de suspensie (…) specifică o repetare opțională a unui articol din BD, se zero sau de mai multe ori.

i. În practică, se creeaza mai întâi structura BD prin definirea tabelelor și stabilirea formatului datelor, precum și definirea drepturilor de acces ale utilizatorilor, după care se trece la popularea BD.

j. Fiecare instrucțiune se încheie prin caracterul ”;”.

k. Valorile, în general, sunt scrise între paranteze rotunde, separate prin virgulă.

l. Valorile literale sunt încadrate de apostroafe.

3.1.3. Tipuri de date SQL

Oricărei coloane (sau câmp) dintr-un tabel SQL îi este asignat un tip de dată, la fel ca în toate celelalte limbaje de programare. Tipurile de date sunt următoarele:

CHARACTER (sau CHAR) – șir de caractere

INTEGER (sau SMALLINT) – număr întreg

FLOAT, REAL sau DOUBLE PRECISION – număr real

NUMERIC(precision, scale) sau DECIMAL(precision, scale) – număr zecimal , unde “precision” înseamnă numărul de cifre din partea întreagă, “scale” înseamnă numărul de zecimale.

DATE – data zilei.

TIME – ora

Funcția sistem NOW întoarce data și ora curentă.

3.1.4. Instrucțiuni SQL de definire a bazei de date

Instrucțiunile de creeare, modificare și distrugere a structurilor din BD sunt următoarele:

CREATE DATABASE DROP DATABASE

CREATE TABLE ALTER TABLE DROP TABLE

CREATE DOMAIN ALTER DOMAIN DROP DOMAIN

CREATE SCHEMA DROP SCHEMA

CREATE VIEW DROP VIEW

CREATE INDEX DROP INDEX

3.1.5. Cuvinte cheie ale limbajului SQL

Tabelul 1. Cuvinte cheie ale limbajului SQL

(sursa: Chris, F.- Visual Quickstart Guide, Editura ALL, București, 2004, p. 43-44 )

3.2. Introducere in Visual Studio

Visual Studio include un set complet de instrumente de dezvoltare pentru generarea de aplicații ASP.NET, Servicii Web XML, aplicații desktop și aplicații mobile. Visual Basic, Visual C++, Visual C# și Visual J# toate folosesc același mediu de dezvoltare integrat (IDE) care le permite partajarea instrumentelor și facilitează crearea de soluții folosind mai multe limbaje de programare. Aceste limbaje permit să beneficieze de caracteristicile .NET Framework care oferă acces la tehnologii cheie care simplifica dezvoltarea de aplicații web ASP și XML Web Services cu Visual Web Developer.

Microsoft Visual Studio oferă editor, compilator/debugger și mediu de proiectare

(designer) pentru mai multe limbaje de programare. Limbaje de programare incluse: Microsoft

Visual C++, Microsoft Visual C#, Microsoft Visual Basic, Microsoft Visual Web Developer, Team Foundation Server.

Visual studio este oferit în mai multe variante: Express, Professional, Premium, Ultimate, Test Professional.

3.2.1. Istoricul versiunilor Visual Studio

Tabelul 2. Istoricul versiunilor Visual Studio

(sursa: http://www.math.uaic.ro/~mapetrii/POO/depozit/Curs7.pdf)

Anterior versiunii Visual Studio 4.0 a existat Visual Basic 3, Visual C++, Visual FoxPro și Source Safe ca și produse independente.

Limbaje anterioare: Visual FoxPro (eliminat în 2007), Visual SourceSafe (întrerupt

începând cu Visual Studio 2008), Microsoft Visual J++/ Microsoft Visual J # (întrerupt începând cu Visual Studio 2008), Visual InterDev (înlocuit cu Microsoft Visual Web Developer). Pe lângă limbajele amintite anterior, Microsoft Visual Studio oferă suport și pentru alte limbaje, cum ar fi M, Python, Ruby. De asemenea, sprijină XML/XSLT, HTML/XHTML, JavaScript și CSS.

3.2.2. Caracterizarea limbajului C#

Numele limbajului C# a fost inspirat din notația ♯ (diez) din muzică, care indică faptul că nota muzicală urmată de ♯ este mai înaltă cu un semiton. Este o similitudine cu numele limbajului C++, unde ++ reprezintă atât incrementarea unei variabile cu valoarea 1, dar și faptul că C++ este mai mult decât limbajul C. Limbajul C# a fost dezvoltat în cadrul Microsoft. Principalii creatori ai limbajului sunt Anders Hejlsberg, Scott Wiltamuth și Peter Golde. Prima implementare C# larg distribuită a fost lansată de către Microsoft ca parte a inițiativei .NET în iulie 2000. Din acel moment, se poate vorbi despre o evoluție spectaculoasă. Mii de programatori de C, C++ și Java, au migrat cu ușurință spre C#, grație asemănării acestor limbaje, dar mai ales calităților noului limbaj. La acest moment, C# și-a câștigat și atrage în continuare numeroși adepți, devenind unul dintre cele mai utilizate limbaje din lume. Creatorii C# au intenționat să înzestreze limbajul cu mai multe facilități. Succesul de care se bucură în prezent, confirmă calitățile sale:

Este un limbaj de programare simplu, modern, de utilitate generală, cu productivitate mare în programare.

Este un limbaj orientat pe obiecte.

Permite dezvoltarea de aplicații industriale robuste, durabile.

Oferă suport complet pentru dezvoltarea de componente software, foarte necesare de pildă în medii distribuite. De altfel, se poate caracteriza C# ca fiind nu numai orientat obiect, ci și orientat spre componente.

La aceste caracteristici generale se adaugă și alte trăsături, cum este de pildă suportul pentru

internaționalizare, adică posibilitatea de a scrie aplicații care pot fi adaptate cu ușurință pentru a fi utilizate în diferite regiuni ale lumii unde se vorbesc limbi diferite, fără să fie necesare pentru aceasta schimbări în arhitectura software.

C# este un limbaj simplu, cu circa 80 de cuvinte cheie și 12 tipuri de date predefinite. El permite programarea structurată, modulară și orientată obiectual, conform perceptelor moderne ale programării profesioniste. Principiile de bază ale programării orientate pe obiecte (încapsulare, moștenire, polimorfism) sunt elemente fundamentale ale programării C#.

În strânsă legatură cu Arhitectura .NET (.NET Framework) pe care funcționează, C# gestionează în mod automat memoria utilizată. Eliberarea memoriei ocupate (garbage collection) de către obiectele care nu mai sunt necesare aplicației, este o facilitate importantă a limbajului. Programatorii nu mai trebuie să decidă singuri, așa cum o fac de pildă în C++, care este locul și momentul în care obiectele trebuie distruse.

Sintaxa limbajului C# este prezentată in felul umător: Ca și limbajul C++ cu care se înrudește, limbajul C# are un alfabet format din litere mari și mici ale alfabetului englez, cifre și alte semne. Vocabularul limbajului este format din acele ”simboluri”27 cu semnificații lexicale în scrierea programelor: cuvinte (nume), expresii, separatori, delimitatori și comentarii.

Comentarii:

comentariu pe un rând prin folosirea // Tot ce urmeazã dupã caracterele // sunt considerate, din acel loc, pânã la sfârșitul rândului drept comentariu.

comentariu pe mai multe rânduri prin folosirea /* ºi */ Orice text cuprins între

simbolurile menționate mai sus se considerã a fi comentariu. Simbolurile /* reprezintã

începutul comentariului, iar */ sfârșitul respectivului comentariu.

Numele dat unei variabile, clase, metode reprezintă o succesiune de caractere care îndeplinește următoarele reguli:

numele trebuie sã înceapã cu o literã sau cu unul dintre caracterele ”_” ºi ”@”;

primul caracter poate fi urmat numai de litere, cifre sau un caracter de subliniere;

numele care reprezintã cuvinte cheie nu pot fi folosite în alt scop decât acela pentru care au fost definite;

cuvintele cheie pot fi folosite în alt scop numai dacã sunt precedate de @;

douã nume sunt distincte dacã diferã prin cel puþin un caracter (fie el ºi literã micã ce diferã de aceeaºi literã majusculã).

Convențiile de care trebuie sa să țină cont în definirea numelor sunt:

în cazul numelor claselor, metodelor, a proprietãþilor, enumerãrilor, interfeþelor,

spaþiilor de nume, fiecare cuvânt care compune numele începe cu majusculă;

în cazul numelor variabilelor dacã numele este compus din mai multe cuvinte,

primul începe cu minusculã, celelalte cu majusculã.

Cuvinte cheie ale limbajului C# sunt identificatori predefiniți cu semnificație specială pentru compilator. Simbolurile lexicale reprezentând constante, regulile de formare a expresiilor, separatorii de liste, delimitatorii de instrucþiuni, de blocuri de instrucþiuni, de ºiruri de caractere etc. sunt în mare aceiaºi ca ºi în cazul limbajului C++.

Tabelul 3. Cuvinte cheie ale limbajului C#

(sursa: http://www.nmg.ro/web/pdf/oopvp.pdf)

3.2.3. Introducere în .NET

Termenul .NET Framework este un cadru care permite dezvoltarea și rularea aplicațiilor și a serviciilor Web, independente de platformă.

Arhitectura .NET este o componentă software care oferă un mediu de programare și de execuție a aplicațiilor pentru sistemele de operare Microsoft. Este inclusă în sistemele de operare Windows Server 2008 și Windows Vista și poate fi instalată pe Windows XP și Windows Server 2003. A fost realizată de Microsoft pentru S.O. Windows.

Tehnologia .NET pune laolaltă mai multe tehnologii (ASP, XML, OOP, SOAP, WDSL, UDDI) și limbaje de programare (VB, C++, C#, J#) asigurând, totodată, atât portabilitatea codului copilat între diferite calculatoare cu sistem Windows, cât și reutilizarea codului în programe, indiferent de limbajul de programare utilizat.

Figura 7. Arhitectura .NET Framework

.NET este constituit din două entități importante:

1. Common Language Runtime (CLR)

Acesta este mediul de execuție al programelor. Este modulul care se ocupă cu managementul și execuția codului scris în limbaje specifice .NET. CLR furnizează de asemenea servicii importante, cum sunt securitatea aplicațiilor, portabilitatea acestora, managementul memoriei și tratarea excepțiilor.

2. Base Class Library

Este vorba despre Biblioteca de Clase .NET. Această bibliotecă acoperă o arie largă a necesităților de programare, incluzând interfața cu utilizatorul, conectarea cu bazele de date și accesarea datelor, dezvoltarea aplicațiilor web, comunicarea în rețele și altele. Codul bibliotecii este precompilat, fiind încapsulat de regulă în funcții, numite metode, pe care programatorul le poate apela din propriul program. La rândul lor, metodele aparțin claselor, iar clasele sunt organizate și separate între ele cu ajutorul spațiilor de nume (namespaces). Despre toate aceste noțiuni vom vorbi pe larg în capitolele următoare. Ceea ce trebuie reținut pentru moment, este că programatorii combină propriul cod cu codul Bibliotecii de Clase .NET pentru producerea de aplicații.

Obiectivele .NET Framework sunt următorele:

1. Să ofere un mediu consistent de programare orientată pe obiecte atât pentru cod stocat și executat local, cât și pentru cod executat local și distribui în Internet, dar și pentru cod executat la distanță.

2. Să ofere un mediu de rulare a codului executabil care să minimizeze conflictele generate de diferitele versiuni existente, dar să simplifice și procesul de deployment.

3. Să ofere un mediu de rulare a codului exectabil care să asigure execuția sigură a codului, inclusiv a celui creat de un autor necunoscut, sau de un autor despre care nu se poate spune că prezintă încredere 100%.

4. Să ofere un mediu de rulare care să elimine problemele de performanță ale mediilor de excuție bazate pe script-uri și interpretarea codului (engl. interpreted environments).

5. Să ofere dezvoltatorului de soft o experință consistentă în realizarea diferitelor aplicații Windows/aplicații Web.

6. Să realizeze toate comunicațiile de date între aplicații pe baza standardelor industriale pentru a asigura integrarea ușoară a codului realizat cu .NET Framework cu orice alt cod realizat pe alte platforme, care respectă aceleași standarde ale industriei de software.

4. STUDIU DE CAZ

4.1. Prezentarea generală a companiei OneIT

4.1.1. Scurt istoric

Compania One IT a fost fondată în 2003, având sediul central în Baia Mare, cu scopul de a dezvolta piața IT și a aduce cele mai noi technologii la nivel local. Ulterior aria de acoperire One IT a fost extinsă, activând prin două magazine de retail, unul în Baia Mare pe Bd. București nr. 21, și altul în Cluj Napoca, Str. C.Brancuși, Nr 51. În aceste locații One-IT are două departamente tehnice specializate ce asigură intervenții rapide și eficiente pentru eventualele probleme apărute la echipamente IT ale clienților.

Analiza cifrelor din primul semestru al anului 2015 arată că societatea a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 43%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate că Eurostat (agenția europeană de statistică) a raportat, recent, cifre îngrijorătoare pentru România, a cărei economie a scăzut cu 0,2% în primele șase luni din acest an, analiștii economici avertizând, la rândul lor, asupra unei recesiuni, ONE-IT a reușit, prin intermediul produselor și serviciilor de calitate pe care le oferă clienților săi, o îmbunătățire semnificativă a cifrei de afaceri.

Aproximativ 60% din venituri au provenit din vânzarea de echipamente IT: laptop-uri, servere, PC-uri, tablete, printing și componente, în timp ce restul de 40% din cifra de afaceri este generată de serviciile și soluțiile IT furnizate de companie în segmentele small business, corporate și enterprise. O creștere semnificativă a vânzărilor în această perioadă a fost înregistrată în segmentul echipamentelor IT servere și a soluțiilor IT personalizate.

Printre proiectele și soluțiile implementate clienților se enumeră: servere cu virtualizare Windows Data Center, back-up centralizat din infrastructura existentă, Cluster servere și storage cu virtualizare VMware, infrastructură de rețea de cablare structurată și Thin Clients pentru fiecare utilizator, sisteme de videoconferință, soluții Disaster Recovery, sisteme de criptare și securizare a informațiilor, soluții HotSpot Wifi și multe altele. Conform managerului companiei One-IT SRL, Nicolae Onțiu, performanța afacerii pe care o conduce se datorează, în primul rând, serviciilor și produselor de foarte bună calitate oferite clienților, dar și proiectelor dezvoltate în beneficiul clienților One-IT.

„Indiferent de situația economică a unei țări, calitatea serviciilor și a produselor oferite pe piața de desfacere va fi mereu pusă în balanță. Raportul cost-beneficiu este cu atât mai important în perioade de criză economică când resursele financiare sunt foarte limitate. Tehnologiile noi și soluțiile IT bine implementate aduc un spor de productivitate pentru beneficiar, ceea ce implicit însemnă pe perioadă medie-lungă economie și câștig în plus. Înțelegând acest principiu, ne-am asigurat dintotdeauna să oferim clienților noștri servicii și produse de înaltă calitate, dar la costuri rezonabile. În plus, am încercat mereu să ne pliem pe necesitățile clienților noștri și să adaptăm soluția tehnică oferită în funcție de tipul de activitate și pentru obținerea unui spor de performanță și productivitate pentru client. Așadar, și consilierea, și comunicarea cu clienții au făcut mereu parte din portofoliul nostru profesional. Cred că toate acestea la un loc au condus la rezultatele bune obținute recent la noi în companie”, a declarat Nicolae Onțiu, managerul companiei One-IT.

Compania One-IT a demonstrat, din nou, că poate performa, și pentru al doilea an consecutiv One-IT SRL a fost premiată cu Locul I în cadrul evenimentului Topul Firmelor Maramureșene 2014 (ediția XXI). Clasamentul a fost realizat ținând cont de următoarele criterii: cifra netă de afaceri a companiei, profitul realizat, eficiența utilizării resurselor umane și a capitalului. Echipa One-IT a reușit să bifeze cu plus la toate aceste capitole, astfel că a fost premiată cu Locul I la categoria „Comerț cu calculatoare și echipamente IT”.

4.1.2. Principiile, misiunea și viziunea companiei

Echipa One-IT este o echipă puternică și dinamică care alături de principii și valori solide a facut posibilă dezvoltarea continuă a companiei in cei peste 13 ani de existență pe piața locală, dezvoltare atât pe sectorul business la clienți corporate și instituții publice cât și la persoane fizice, ajungând astfel în topul companiilor de IT regionale. Este o echipă bine pregatita de specialisti autorizati direct de producatorii: Dell, IBM, Cisco, HP, Toshiba, Acer, Fujitsu, Polycom, Microsoft care stau oricand la dispoziția clienților pentru consultanta specializata, proiectare si implementare de solutii IT. Adaugă valoare produselor si serviciilor, pentru a oferi siguranta, calitate si beneficiile cele mai inalte. Cu un portofoliu de mii de clienti care au incredere in produsele si serviciile noastre, echipa noastra pune accent tot timpul pe calitate, dorind un parteneriat pe termen lung cu clientul.

Principiile companiei sunt:

Pornind de la concepția potrivit căreia un brand solid se construiește în timp, în jurul unui produs/serviciu de calitate constantă, One IT a așezat la baza activității sale principii solide și indispensabile construirii unei afaceri de succes:

”Ne orientăm dupa NEVOILE CLIENȚILOR și personalizăm serviciile oferite”

”Lucrăm în SINERGIE cu valorile clienților noștri”

”Credem în INOVAȚIE, promtitudine și eficiență”

”Asigurăm un RAPORT OPTIM între costuri și performanță”

”Aducem un PLUS DE VALOARE prin produsele și serviciile noastre”.

Misiunea One IT este aceea de a oferi clienților servicii, produse și soluții IT avansate si de înaltă calitate precum și personalizarea produselor și serviciilor în funcție de nevoile fiecărei companii sau instituții beneficiare. One IT își propune să înțeleagă perfect nevoile reale ale fiecărui clilent și să dezvolte parteneriate durabila bazate pe incredere si profesionalism, care sa aiba ca rezultat cresterea eficientei si productivitatii ca urmare a folosirii tehnologiei IT la cel mai inalt standard de calitate.

Valorile pe care le promovează One IT sunt: încrederea, profesionalismul, integritatea și calitatea.

Viziunea urmărește dezvoltarea domeniului IT&C în cadrul comunităților unde One IT va fi prezent, atât în ce privește noua tehnologie cât și personalizarea tehnologiei la nivel de individ sau companie. Compania One IT dorește să dezvolte și să implementeze soluții IT care să ajute la dezvoltarea și succesul clienților săi, pentru că succesul companiei se clădește pe succesul clienților săi.

Obiectul de activitate este distribuția de echipamente electronice și de telecomunicații, societatea distribuind o paletalargă de branduri.

4.1.3. Servicii One IT

Compania One IT oferă următoarele servicii:

Consultanță IT hardware, software identificarea soluției potrivite afacerii dumneavoastre.

Contract de Service IT – venind in întampinarea dorinței dvs de a avea un service de calitate și avantajos pentru echipamentele dvs IT vă propunem un contract de service lunar* care asigură intervenția noastră promptă la solicitări precum și revizii lunare.

Configurări și instalări : Rețele simple , cablare structurată, Rețele wireless , Rețele Virtuale Private, configurare și administrare servere windows sau linux, instalări periferice: imprimante, copiatoare, fax; Prin realizarea acestor lucrări de catre inginerii noștrii tehnici se dorește realizarea unui sistem informatic securizat și stabil și costuri reduse pentru mentenanța și intervenție.

Protecție date – soluții backup, recuperări date, soluții de securitate.

Service laptop – One IT este centru autorizat service in Baia Mare și Cluj-Napoca pentru reparații Laptop-uri: Acer, HP, Toshiba și Dell; de asemenea specialiștii noștrii tehnici au multa experiență și cu: Sony-Vaio, Asus, Lenovo, Msi, Fujitsu. Oferim intervenții rapide, decodare, deparolare, rescriere orice tip de BIOS, service LCD/TFT, inlocuit ecran, chipset video dezlipit, audio și video, deparolări hard-disk-uri, recuperări date, service placi de baza, placi video, hard-disk-uri defecte, cd/dvd/cd-rw/dvd-rw, plăci de captura, tunere tv, service pentru orice problema de electronica, indiferent de model sau defect se oferă garanție la lucrările efectuate. La noi puteți găsi componente noi pentru laptopuri: HDD, memorii, alimentatoare, acumulatori, display, unitati DVD-RW, invertor, placi de baza, diverse adaptoare.

One IT oferă cel mai bun serviciu in externalizarea serviciilor IT:

Beneficiile directe sunt:

Obținerea unui cost previzibil și predictibil asupra tuturor cheltuielilor legate de IT;

Alinierea sistemelor IT la procesele de business ale companiei;

Acces la expertiza tehnică specializată;

Garantarea timpului de răspuns și remediere;

Procedurizarea activității și respectarea standardelor tehnologice.

Avantajele Externalizării și a Contractului de Service și Mentenanță Lunar:

Un principal avantaj este prioritate maximă in rezolvarea problemelor;

Menținerea echipamentelor in permanentă stare de bună funcționare;

Service pentru orice tip de echipament de calcul, periferic sau echipament electronic;

Inlocuirea echipamentelor defecte pe parcursul intervenției;

Consultanta software și hardware gratuită;

Furnizarea de consumabile, piese de schimb, computere, imprimante etc. la prețuri promoționale;

Multiple variante de contracte de service, adaptate cerințelor și importanței activităților dumneavoastră;

Reducerea costurilor de operare.

Operații de Service Curente:

Optimizarea sistemelor de operare, mail-ului, navigarii pe Internet;

Instalarea de antivirus pe stații, servere, în rețele si update la programele antivirus, cu licența clientului;

Instalare sisteme de operare Microsoft, Linux, cu licența clientului;

Verificarea și întreținerea serverelor de comunicație, de aplicație, de fișiere;

Instalarea de aplicații comune în medii Microsoft Windows (ex. Corel Draw, produse Macromedia, Adobe, etc.);

Intreținere acces Internet, instalare și gestionare servere de e-mail;

Instalarea și întreținerea unor soluții de securitatea datelor.

Asistența Tehnica Hardware:

Se asigura asisțenta și service pentru orice produse IT;

Service autorizat on-site pentru orice tip de calculatoare, laptopuri, desktopuri , palmtopuri, stații grafice, servere;

Intreținere echipamente și rețele voce/date de comunicatii;

Verificarea și întreținerea hardware a serverelor de comunicație, de aplicații, de fișiere.

Beneficii pentru clienții One-IT:

Suport Tehnic Specializat;

Garanție direct în magazin;

Centru Autorizat Service: Laptop, PC și Server;

Posibilitate upgrade performanțe la orice Laptop/ PC;

Disponibilitate stoc la preț competitiv.

4.1.4. Soluții IT B2B

Compania One IT este într-o continuă dezvoltare a sferei de activitate, iar momentan putem să oferim soluții conexe cu următoarele categorii:

Dezvoltare infrastructură completă IT

Într-o companie care vrea să fie în permanență dezvoltare aveți nevoie de o infrastructură IT care să vă contribuie în optimizarea și eficientizarea activității; tocmai de aceea soluțiile pe care noi le propunem sunt analizate în detalii și se prezintă clientului care sunt avantajele reale care acestea le aduc. Indiferent că este vorba de Laptop-uri, PC-uri, Servere sau de Storage, Back-up, Printing, Securitate IT (VPN, network security audit, firewall, security policy development, network and server security, intrusion detection systems, penetration testing) fiecare componentă este tratată cu maxima importanță astfel încât să producă maxim de eficiență în cadrul companiei dumneavoastra.

Externalizarea serviciilor IT

Cu peste 31 ani experiență în domeniu și mii de echipamente reparate, echipa noastră pune accent tot timpul pe calitate, dorind un parteneriat pe termen lung cu clientul. Principalul SCOP al Externalizarii serviciilor IT este să vă eliberați resursele pentru a vă concentra asupra funcțiilor de bază ale afacerii și să canalizați eforturile către ceea ce sunteți buni să faceți în domeniul dumneavoastră. Rolul nostru este ăa ne asigurăm că afacerea dumneavostră își desfășoară activitatea și se dezvoltă fără probleme legate de echipamentele și infrastructura și echipamentele IT. Activitatea noastra ste una proactivă, noi realizăm operațiile de mentenanță astfel încât să minimizăm apariția întreruperilor în funcționarea echipamentelor IT din compania dumneavostră.

Instalare Echipamente IT

Instalarea de echipamente IT poate la prima vedere pare destul de simplă, dar intr-o infrastructuă IT bine optimizată este nevoie ca fiecare echipament sa fie folosit la capacitațile lui maxime, iar noi asigurăm acest lucru precum și integrarea completă a noilor echipamente în infrastructura IT existentă. Asigurăm și eliminarea perioadelor excesive de nefuncționare – Chiar și o perioadă mică de nefuncționare internă poate sfârși prin a costa o avere; orice afacere nu își mai poate permite să aibă probleme cu conexiunea la internet, cu datele afectate și comunicațiile electronice, One-IT oferă instalarea noilor echipamente pe cât posibil fără down-time în sistemul activ al firmei. Putem să instalăm și să configurăm: servere, firewall, routere, rețele de comunicații voce si date, swich-uri și altele.

Soluții de Datacenter

Oferim soluții complexe pentru companiile care vor să își dezvolte propriul "cloud". Datacenterul este o soluție completă alcatuită din: servere, rack-uri, UPS, firewall, podea tehnica, aer condiționat, acces control, detecție incendiu, supraveghere video.

Pe lângă Datacenterul clasic putem oferi și Virtual Data Center care este un serviciu de tip IaaS (Infrastructure as a Service) ce vă oferă o suită de resurse de calcul (procesor virtual, Memorie RAM și spațiu de stocare pe disc) pe care le administrați prin interfața Virtual Cloud, pentru a crea instantaneu unul sau mai multe servere virtuale; Aceste Virtual Data Center sunt locate în centrele de date din București ale furnizorilor naționali de internet.

Videoconferința

Oferim soluții complete de înalt nivel calitativ de videoconferință și audioconferință. Printre topul soluțiilor video conferință sunt:

Cisco TelePresence – Abordarea unică a Cisco, bazata pe rețea, foloseste din plin avantajele retelei IP si a comunicatiilor unificate Cisco de înaltă calitate. Rețeaua facilitează o experiență TelePresence puternică, flexibilă și ușor de folosit. Este o abordare care face ca TelePresence să devină o unealtă de business de zi cu zi.

Polycom – este liderul mondial în soluții de comunicare și de colaborare unificate. Prin integrarea celei mai largi game de soluții de comunicare video de înaltă definitie, de sisteme de voce prin cablu sau wireless și de soluții de continut. Polycom este alegerea optima a organizațiilor care se află în căutarea unui avantaj competitiv demonstrat în vederea atingerii experienței colaborative totale.

Soluții de Licențiere

Serviciile noastre vă ajută în zona de:

Achiziția Software-ului licențiat : negociem cea mai bună ofertă pentru dumneavoastră, bazată pe nevoile afacerii dumneavoastre;

Managementul Licențelor: Se pot organiza și administra licențele dumneavoastră și să vă asigurăm că ele sunt up-to-date cu cele mai noi versiuni;

Software de licenață și de Audit: Ne uităm la licențele dvs. de utilizare și la upgrade-uri viitoare pentru licențele curente.

4.2. Realizarea bazei de date „ITdatabase” cu ajutorul MS SQL Server 2012

Primul pas în crearea unei baze de date în acest mediu este deschiderea aplicației MS SQL Server 2012. Pentru a deschide aplicația este nevoie de o conexiune la un server local , conform figurii 8, conexiune care în figura de mai jos este de tip Windows Authentication, deoarece este mereu disponibilă și nu poate fi dezactivată.

Figura 8. Fereastra de conectare la MS SQL Server 2012

După efectuarea conexiunii respective, se va deschide efectiv aplicația în care se va crea baza de date dorită. Din fereastra ”Object Explorer”, aflată de obicei în partea stânga, se apasă click dreapta pe folderul ”Databases” care deschide o altă fereastră din care se alege opțiunea ”New Database…” (Figura 9).

Figura 9. Crearea bazei de date

În umătoarea fereastră care apare, se introduce numele bazei de date dorit și la apăsarea butonului ”Ok” este creată o nouă bază de date, în cazul de față cu numele ”Itdatabase”.

Figura 10. Salvarea bazei de date cu numele dorit

Pasul următor constă în crearea tabelelor în această bază de date. Pentru crearea unui tabel este necesară deschiderea bazei de date create anterior, după care la apăsarea unui click drepta pe folderul ”Tables” se selectează opțiunea ” New Table…” care duce la dechiderea unei ferestre de creare a unui tabel în care vor fi stabilite numele coloanelor, tipul de date, dacă acceptă câmpuri goale si cheia primară, asemeni figurii 11, unde pentru câmpurile ”CodProdus”, ”DenumireProdus”, ”Descriere”, ”Categorie”, ”UnitateDeMasura” și ”Imagine” au fost alese ca timp de date ”int”, respectiv ”nvarchar(25)”, ”ntext”, ”nvarchar(25)”, ”nvarchar(25)” și ”image”, iar cheia primară se creaza prin alegerea opțiunii ”Set Primary Key” la apăseara unui click dreapta pe câmpul ”CodProdus”.

Atunci când selectăm cheia primară trebuie sa avem în vedere următoarele condiții:

Două linii nu pot avea aceiași cheie primară;

Fiecare linie trebuie să aibă o valoare a cheii primare;

Coloana cae conține valorile cheilor primare nu pot fi modificate sau actualizate;

Valoriile cheilor primare nu pot fi refolosite.

Figura 11. Alegerea tipului de date și a cheii primare

Urmează salvarea tabelui care se realizează prin efectuarea de click dreapta pe numele acestuia și alegerea opțiunea ”Save Table”, după care se introduce și numele dorit pentru tabel. Din acest moment, tabelul este creat și așteaptă sa fie populat.

Figura 12. Crearea tabelelor

În continuare se vor adauga înregistrări în tabelul creat. Pentru acest lucru se efecutează click drepta pe tabelul care se dorește a fi populat și se alege opțiunea ”Edit Top 200 Rows” (Figura 13). Înregistrările se adaugă completând fiecare câmp în parte conform tipului de date selectat în momentul creării tabelului, altfel acestea nu se salvează în tabel.

Figura 13. Introducerea datelor în tabel

Urmând aceeași pași se procedează și în crearea și popularea celorlalte tabele care trebuiesc în realizarea aplicației. Tabelele necesare aplicației ”IT Stoc” sunt ”Autentificare”, ”Furnizori”, ”Iesiri”, ”Intrari”, ”Produse” și ”Stoc” (Figura 14).

Figura 14. Tabele create în baza de date

În momentul în care au fost create toate tabele, se continuă cu crearea diagramei. Acest lucru se poate realiza prin efectuarea de click dreapta pe ”Database Diagrams” și alegerea opțiunii ” New Database Diagram”. Se va deschise o fereastră de unde se pot adăuga tabelele necesare la crearea diagramei prin apăsarea butonul ”Add” între care trebuie să existe legaturi. După toate acestea, se salvează diagrama dându-i un nume sugestiv, în cazul de față ”DiagramaIT” (Figura 15).

Figura 15. DiagramaIT

4.3. Realizarea aplicației ”IT Stoc” cu ajutorul Visual Studio 2015

Pentru continuarea aplicației pe care dorim să o contruim avem nevoie de mediul de dezvoltare Microsoft Visual Studio 2015 pentru că ne permite crearea acesteia în mod interactiv, rapid și ușor. La deschiderea aplicației există o pagină de întâmpinare de unde se alege opțiunea dorită. (Figura 16)

În această pagină există posibilitatea nu numai de a crea un proiect nou prin efecutarea unui click pe ”New Project” în urma căruia se deschide o fereastră putem vedea cateva dintre tipurile de proiect pe care le putem crea ci și de a deschide un proiect deja existent prin apăsarea pe ”Open Project”.

Figura 16. Prima pagină Visual Studio

După ce se selectează ca template Windows Forms Application”, aplicației i se va da un nume sugestiv, lucru urmat de apăsarea butonului ”OK” pentru a da start aplicației. (Figura 17)

Figura 17. Alegerea templateului

Următoarea pagină care apare va conține fereastra ”Form1” unde se adaugă toate componentele necesare aplicației (Figura 18). Numele acestei forme poate fii schimbat cu un nume mai sugestiv pentru a gestiona mai bine toate formele și pentru a ușura munca.

Figura 18. Prima formă

În fereastra ”Form” a aplicației de tipul ”Windows Forms Application” se crează interfața cu utilizatorul aplicației. Componentele vizuale ale aplicației pot fi prelucrate în modul ”Designer”, deschis prin efectuarea de click dreapta pe forma respectivă si alegând varianta ”View Designer” sau prin efecutarea de dublu click pe designer-ul formei din fereastra ”Solution Explorer”, unde sunt afișate și toate celelalte fișiere necesare realizării proiectului. Alegând opțiunea ”View Code” prin apăsarea unui click dreapta pe forma dorită se ajunge la codul componentei vizuale. (Figura 19)

Figura 19. Codul ferestrei Form1

Fereastra ”Toolbox” conține controale standard drag-an-drop și componente utilizate în crearea aplicației Windows. Fereastra ”Properties” este utilizată pentru a schimba proprietățile obiectelor adăugate în formă. ”Solution Eplorer”, ”Server Explorer”, ”Data Sources”, ”Toolbox” și ”Properties” sunt ferestrele cele mai utilizate în crearea acestei aplicații. În partea de sus a fiecărei ferestre se află o piuneză care fixează fereastra deschisă în poziția în care se află în momentul respectiv, dacă se află în poziție verticală, iar dacă se află în poziție orizontală, fereastra se închide, punându-se la locul ei. Compilarea programului se execută cu ajutorul opțiunii ”Build Solution” (F6), iar rularea programului se realizează cu ajutorul opțiunii ”Start Debugging”. Oricare dintre ferestre poate fii aranjată în poziția care dorește utilizatorul, lucru care se face prin efectuarea unui click pe una dintre barele de titlu ale ferestrelor utilizate și se deplasează în poziția dorită, iar ferestrele care nu apar în pagina principală pot fi adăugate din meniul ”View”.

În acest mediu de dezvoltare există o complexă bară de intrumente care facilitează accesul utilizatorului la unele operațiuni și controale din formă, fiecare având icone suficient de sugestive pentru rolul pe care îl are. (Figura 20)

Figura 20. Bara de instrumente

După deschiderea aplicației în Visual Studio este necesară conexiunea la baza de date din SQL. Această conexiune se realizează prin efectuarea de click drepta pe ”Data Connection” din fereastra ”Server Explorer” în urma căruia se alege opțiunea ”Add Connection…”. Următorul pas este de a introduce numele serverului și de a selecta baza de date dorită, în aces caz ”Itdatabase”. (Figura 21)

Figura 21. Conexiunea la baza de date

În momentul în care conexiunea la baza de date este realizată, se crează diagrama bazei de date în Visual Studio formată din tabele de care avem nevoie pentru executarea aplicației căruia trebuie sa îi dăm un nume (LicentaOneIT) conform figurii 22.

Figura 22. Diagrama bazei de date Visual Studio

Pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor pe care mi le-am propus în realizarea acestei aplicații este necesară crearea următoarelor forme:

1. Fereastra de autentificare, numită ”Form_Logare” este prima formă creată, care întâmpina utilizatorul atunci când acesta deschide aplicația. În formă există doua butoane: ”OK” și ”Cancel” care permit autentificarea, respectiv ieșirea din aplicație. Pentru a nu putea fii accesată de orice persoană care are acces la aplicațe, se cere introducerea numelui unui utilizator și o parolă. Dacă contul a fost scris greșit, adică numele de utilizator și/sau parola au fost introduse greșit va apărea un mesaj de eroare cu textul ”Datele au fost introduse gresit! Incercati din nou!”. (Figura 23)

Figura 23. Mesaj de eroare

Dacă numele utilizatolui si parola au fost introduse corect și conform datelor existente în baza de date atunci se poate continua deschiderea aplicației. În acest caz va apărea un mesaj de informare cu textul ”Datele au fost introduse corect! Doriti sa porniti aplicatia?” și un buton ”OK” care are rolul de a porni efectiv aplicația. (Figura 24)

Figura 24. Mesaj de confirmare

2. Cea de-a doua formă este fereastra principală numita ”Form_Aplicatie” care are rolul de meniu și din acest motiv conține un control de tipul MenuStrip cu ajutorul căruia putem accesa celelalte ferestre. Meniul conține ferestrele ”Produse”, ”Furnizori”, ”Stoc”, ”Intrari”, ”Iesiri”, ”Situatii” și ”Iesire”. Pe lângă aceste ferestre, forma mai conține și imagini sugestive pentru a da un aspect plăcut aplicației (Figura 25). Codul aceste forme este prezentat în anexa 1.

Figura 24. Forma principală

3. Următoarea formă ”Form_Produse” face legatura cu tabelul ”Produse” din baza de date ”Itdatabase” din SQL si permite vizualizarea diferitelor aspecte din tabelul respctiv. Pentru început se adaugă un control ”StatusStrip”, ”BindingNavigator” care ajută utilizatorul sa circule mai ușor prin datele tabelului. Apoi se adaugă un ” splitContainer” care este compus din două containere. În primul container (din stânga) se încarcă detaliile despre fiecare produs al companiei, dar și o imagine aferentă fiecărui produs, iar cel de-al doilea container (din dreapta) încarcă datele sub forma unui tabel. Această formă conține 5 butoane care au fiecare câte o acțiune. Primul buton, numit ”Incarcare Date” are rolul de a încărca datele în fereastră, atât sub formă de ”Details”, cât și sub formă de ”DataGridView”. Accesând cel de-al doilea buton, ”Adaugare Date” se pot adăuga înregistrări în baza de date. Următorul buton se numește ”Salvare Date” și are menirea de a salva înregistrările adăugate în baza de date sau atunci când dorim să ștergem o înregistrare trebuie apăsat acest buton pentru a salva modificarea. La acțiunea butonului ”Stergere Date” se pot șterge înregistrări adăugate anterior în baza de date. Butonul ”Anulare” are rolul de a anula o înregistrare în curs de adăugare în baza de date. Toate aceste butoane sunt incluse in controlul ”BindingNavigator”. (Figura 26)

Figura 26. Forma Produse

4. Forma ”Form_Furnizori” prezintă informații despre furnizorii companiei. În formă sunt adăugate, la fel ca în forma precedentă, un control ”BindingNavingator”, ”StatusStrip”, ”SpliContainer” și butoanele ”Incarcare Date”, ”Adaugare Date”, ”Salvare Date”, ”Stergere Date” și ”Renuntare” ale căror acțiuni sunt identice cu cele prezentate în forma anterioară (Form_Produse). Datele din tabelul ”Furnizori” din baza de date din SQL sunt dispuse în cele două containere ale controlului ”SplitContainer”. (Figura 27)

Figura 27. Forma Furnizori

5. În forma ”Form_Stoc” sunt prezentate datele depre stocurile existente. Aceste date sunt prezentate sub formă de ”Details” și ”DataGridView” in containerele controlului ”SplitContainer”. (Figura 28)

Figura 28. Forma Stocuri

6. Următoarea formă ”Form_Intrari” are rolul de a ține evidența produselor care intră în companie. Aceasta conține informații despre ”Cod Intrari”, ”Cod Furnizor”, ”Cod Produs”, ”Numar Factura”, ”Data Facturarii”, ”Pret Produs” ”Cantitate Produs” și ”Termen De Plata” care sunt necesare în evidența intrărilor. (Figura 29)

Figura 29. Forma Intrări

7. Forma ”Form_Iesiri” ține evidența produselor care ies din companie. Aceasta conține, asemeni celorlalte forme, diverse controale și butoanele prezentate. (Figura 30)

Figura 30. Forma Ieșiri

8. În forma ”Form_Situatii” sunt afișate situațiile întocmite. Acest lucru este posibil urmând pașii: se adaugă în formă din fereastra ”Toolbox” controalele ”BindingNavigator”, ”StatusStrip”, ”SplitContainer” și un ”ComboBox” în care sunt trecute toate situațiile aplicației. Se adaugă și butonul ”Afiseza Situatia” care servește la afișarea situațiilor în containerul (din dreapta) controlului ”SplitContainer”. Din lista controlului ”ComboBox” se selectează o situație și la acțiunea unui click pe una dintre acestea, se va afișa sub formă de ”DataGridView” datele rezultate din situație. (Figura 31)

Situațiile întocmite sunt următoarele:

1. Stocul existent

2. Stocuri fara miscare

3. Stocuri cu miscare lenta

4. Stocuri cu miscare rapida

5. Stocuri critice

6. TOP 3 Furnizori

7. TOP 3 Produse

8. Categoria cu cele mai multe iesiri

9. Valoarea stocurilor intrate

10. Lista produselor intrate dupa 01.01.2016

11. Lista produselor iesite dupa 01.01.2016.

Figura 31. Forma Situații

Codul ce stă la baza activării butonului ”Afișează Situația” este următorul:

private void toolStripButtonAfisare_Click(object sender, EventArgs e)

{

switch (comboBoxSituatii.SelectedIndex)

{

case 0:

GetData("SELECT MAX(s.CodProdus) AS 'CodProdus', MAX(p.DenumireProdus) AS 'Denumire Produs', SUM(s.CantitateInStoc) – SUM(ie.CantitateIesita) + SUM(i.CantitateProdus) AS 'Stoc existent' FROM Stoc s JOIN Intrari i ON i.CodProdus = s.CodProdus JOIN Iesiri ie ON ie.CodProdus = s.CodProdus JOIN Produse p ON p.CodProdus = s.CodProdus GROUP BY s.CodProdus");

break;

case 1:

GetData("SELECT TOP (100) PERCENT dbo.Intrari.CodProdus AS [Cod Produs], dbo.Produse.DenumireProdus AS Denumire, dbo.Produse.Categorie FROM dbo.Intrari INNER JOIN dbo.Produse ON dbo.Intrari.CodProdus = dbo.Produse.CodProdus LEFT OUTER JOIN dbo.Iesiri ON dbo.Produse.CodProdus = dbo.Iesiri.CodProdus AND dbo.Intrari.CodProdus = dbo.Iesiri.CodProdus WHERE(dbo.Iesiri.CodProdus IS NULL) ORDER BY[Cod Produs]");

break;

case 2:

GetData("SELECT TOP (100) PERCENT dbo.Iesiri.CodProdus AS [Cod Produs], dbo.Produse.DenumireProdus AS Denumire, dbo.Produse.Categorie, SUM(dbo.Iesiri.CantitateIesita) AS[Cantitate Iesita] FROM dbo.Iesiri INNER JOIN dbo.Produse ON dbo.Iesiri.CodProdus = dbo.Produse.CodProdus GROUP BY dbo.Iesiri.CodProdus, dbo.Produse.DenumireProdus, dbo.Produse.Categorie HAVING(SUM(dbo.Iesiri.CantitateIesita) <= '2') ORDER BY SUM(dbo.Iesiri.CantitateIesita), [Cod Produs]");

break;

case 3:

GetData("SELECT TOP (100) PERCENT dbo.Iesiri.CodProdus AS [Cod Produs], dbo.Produse.DenumireProdus AS Denumire, dbo.Produse.Categorie, SUM(dbo.Iesiri.CantitateIesita) AS[Cantitate Iesita] FROM dbo.Produse INNER JOIN dbo.Iesiri ON dbo.Produse.CodProdus = dbo.Iesiri.CodProdus GROUP BY dbo.Iesiri.CodProdus, dbo.Produse.DenumireProdus, dbo.Produse.Categorie HAVING(SUM(dbo.Iesiri.CantitateIesita) BETWEEN '3' AND '10') ORDER BY SUM(dbo.Iesiri.CantitateIesita), [Cod Produs]");

break;

case 4:

GetData("SELECT TOP (100) PERCENT dbo.Iesiri.CodProdus AS [Cod Produs], dbo.Produse.DenumireProdus AS Denumire, dbo.Produse.Categorie, SUM(dbo.Iesiri.CantitateIesita) AS[Cantitate Iesita] FROM dbo.Iesiri INNER JOIN dbo.Produse ON dbo.Iesiri.CodProdus = dbo.Produse.CodProdus GROUP BY dbo.Iesiri.CodProdus, dbo.Produse.DenumireProdus, dbo.Produse.Categorie HAVING(SUM(dbo.Iesiri.CantitateIesita) > '10') ORDER BY[Cantitate Iesita], [Cod Produs]");

break;

case 5:

GetData("SELECT TOP (3) WITH TIES dbo.Furnizori.CodFurnizor AS [Cod Furnizor], dbo.Furnizori.DenumireFurnizor AS [Denumire Furnizor], SUM(dbo.Intrari.CantitateProdus) AS[Cantitate Intrata] FROM dbo.Furnizori INNER JOIN dbo.Intrari ON dbo.Furnizori.CodFurnizor = dbo.Intrari.CodFurnizor GROUP BY dbo.Furnizori.CodFurnizor, dbo.Furnizori.DenumireFurnizor ORDER BY[Cantitate Intrata] DESC");

break;

case 6:

GetData("SELECT TOP (3) WITH TIES dbo.Produse.CodProdus AS [Cod Produs], dbo.Produse.DenumireProdus AS [Denumire Produs], SUM(dbo.Iesiri.CantitateIesita) AS[Cantitate Iesita] FROM dbo.Produse INNER JOIN dbo.Iesiri ON dbo.Produse.CodProdus = dbo.Iesiri.CodProdus GROUP BY dbo.Produse.CodProdus, dbo.Produse.DenumireProdus ORDER BY[Cantitate Iesita] DESC");

break;

case 7:

GetData("SELECT TOP (1) WITH TIES dbo.Produse.Categorie AS [Categorie Produs], SUM(dbo.Iesiri.CantitateIesita) AS [Cantitatea Iesita] FROM dbo.Produse INNER JOIN dbo.Iesiri ON dbo.Produse.CodProdus = dbo.Iesiri.CodProdus GROUP BY dbo.Produse.Categorie ORDER BY[Cantitatea Iesita] DESC");

break;

case 8:

GetData("SELECT SUM(PretProdus * CantitateProdus) AS [Valoarea totala a stocurilor intrate] FROM dbo.Intrari");

break;

case 9:

GetData("SELECT TOP (100) PERCENT dbo.Produse.CodProdus AS [Cod Produs], dbo.Produse.DenumireProdus AS Denumire, dbo.Produse.Categorie, dbo.Intrari.DataFacturarii AS[Data Intrarii] FROM dbo.Intrari INNER JOIN dbo.Produse ON dbo.Intrari.CodProdus = dbo.Produse.CodProdus WHERE(dbo.Intrari.DataFacturarii >= CONVERT(DATETIME, '2016-01-01 00:00:00', 102)) ORDER BY[Data Intrarii]");

break;

case 10:

GetData("SELECT TOP (100) PERCENT dbo.Produse.CodProdus AS [Cod Produs], dbo.Produse.DenumireProdus AS Denumire, dbo.Produse.Categorie, dbo.Iesiri.DataFacturarii AS[Data Iesirii] FROM dbo.Produse INNER JOIN dbo.Iesiri ON dbo.Produse.CodProdus = dbo.Iesiri.CodProdus WHERE(dbo.Iesiri.DataFacturarii >= CONVERT(DATETIME, '2016-01-01 00:00:00', 102)) ORDER BY[Data Iesirii]");

break;

}

}

9. Butonul ”Iesire” din meniul din fereastra principală are rolul de a ieși din aplicație.

5. CONCLUZII

În zilele noastre, calculatorul nu mai reprezintă un lux, ci dimpotrivă, el este din ce în ce mai răspândit și multă lume dispune de un astfel de instrument de lucru. El a ajuns să fie folosit în toate domeniile și au fost dezvolatate diverse aplicații și sisteme software care au ca scop faciliatarea muncii utilizatorilor.

Indiferent de nivelul de dezvoltare socio-economic, evoluția spre societatea cunoașterii este inevitabilă. Pentru a rezista mediului concurențial, companiile nu trebuie numai să-și diminueze prețurile, este necesar să înțeleagă funcționarea pieței, să aibă capacitatea de a anticipa evoluțiile viitoare și nu în ultimul rând, de a-și implemeta diverse softuri, care astăzi constituie o deosebită importanță în activitatea acestora. Societatea informațională presupune „folosirea intensivă a tehnologiilor informatice și de comunicații în toate sferele activității și existenței umane, cu impact economic și social semnificativ” .

Tocmai din aceste motive, am ales să realizez aplicația One IT care gestionează stocurile din companie și care vine în sprijinul angajațiilor, care pe lângă faptul că le facilitează munca, câștigă și timp prețios folosind această aplicație. Aceasta este prima versiune a aplicației, cu un desing plăcut la vedere și ușor de utilizat.

Consider că această aplicație creată de mine atinge obiectivele propuse, dar următoarea versiune ar putea veni cu unele îmbunătățiri, precum:

Adăugarea unor criterii de sortare și filtrare;

Îmbunătățirea design-ului;

Crearea mai multor butoane;

Realizarea unei metode prin care utilizatorului să i se aducă la cunoștiință care sunt stocurile critice pentru a putea lua măsuri la timp;

Realizarea mai multor situații și mai complexe;

Posibilitatea de a tipării situațiile.

În momentul în care toate aceste propuneri ar fi atinse, poate, am putea spune că avem o aplicație informatică privind stocurile care să funcționeze la standarde înalte.

6. LISTĂ BIBLIOGRAFICĂ

Chris, F.- Visual Quickstart Guide, Editura ALL, București, 2004, p. 4

Donis, M.- Programming Microsoft Visual C# 2005: The Language, Microsoft Press 2006, ISBN:0735621810

Lupșe, V. (2008). Sisteme informatice integrate centrate pe managementul relațiilor cu clienții: modelare, realizare și implementare pentru IMM-uri, Editura Universității Agora, Oradea

Toader, C., Programarea aplicațiilor Windows, suport de curs (electronic), CUNBM – Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultattea de Științe, 2015-2016

Todea, N. – Contabilitate financiara, pag. 81

xxx – ANSI/ISO/IEC International Standard (IS). Database Language SQL—Part 2: Foundation (SQL/Foundation). 1999.

Xxx – Revista "Gestiunea si contabilitatea firmei" nr. 8 – august 2006, pag.11

Bibliografie electronică:

http://economiaintreprinderii.ro/cap41/s1.htm

http://www.asecib.ase.ro/Mitrut%20Dorin/Curs/bazeCO/html/53Gest-stoc.htmhttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-LICENTA-Gestiunea-s938.php

http://vega.unitbv.ro/~cataron/Courses/BD/BD_Cap_5.pdf

http://telecom.etc.tuiasi.ro/telecom/staff/lscripca/discipline%20predate/SQL.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/SQL#cite_ref-3

https://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Visual_Studio

http://www.math.uaic.ro/~mapetrii/POO/depozit/Curs7.pdf

http://www.ls-infomat.ro/user/content/e9efcsharp.pdf

http://www.nmg.ro/web/pdf/oopvp.pdf

http://www.ls-infomat.ro/user/content/e9efcsharp.pdf

http://www.one-it.ro

7. ANEXE

Anexa nr. 1 Cod Form_Aplicatie.cs

using System;

using System.Collections.Generic;

using System.ComponentModel;

using System.Data;

using System.Drawing;

using System.Linq;

using System.Text;

using System.Threading.Tasks;

using System.Windows.Forms;

namespace LicentaOneIT

{

public partial class Form_Aplicatie : Form

{

string urlDataTypeMSD = "http://www.one-it.ro/";

public Form_Aplicatie()

{

InitializeComponent();

}

private void linkLabelSite_LinkClicked(object sender, LinkLabelLinkClickedEventArgs e)

{

System.Diagnostics.Process.Start(urlDataTypeMSD);

}

private void Produse_Click(object sender, EventArgs e)

{

Form_Produse f3 = new Form_Produse();

f3.Show();

}

private void iesireToolStripMenuItem1_Click(object sender, EventArgs e)

{

this.Close();

}

private void Furnizori_Click(object sender, EventArgs e)

{

Form_Furnizori f4 = new Form_Furnizori();

f4.Show();

}

private void Stoc_Click(object sender, EventArgs e)

{

Form_Stoc f5 = new Form_Stoc();

f5.Show();

}

private void Intrari_Click(object sender, EventArgs e)

{

Form_Intrari f6 = new Form_Intrari();

f6.Show();

}

private void Iesiri_Click(object sender, EventArgs e)

{

Form_Iesiri f7 = new Form_Iesiri();

f7.Show();

}

private void Situatii_Click(object sender, EventArgs e)

{

Form_Situatii f8 = new Form_Situatii();

f8.Show();

}

private void iesireToolStripMenuItem_Click(object sender, EventArgs e)

{

this.Close();

}

private void Form_Aplicatie_FormClosing(object sender, FormClosingEventArgs e)

{

Application.Exit();

}

}

}