Analiză Comparativă pe Cazul României Si Suediei cu Privire la Faza Adoptarii Monedei Unice Euro

Analiză comparativă pe cazul României si Suediei cu privire la faza adoptarii monedei unice euro

Profesor coordonator, Student,

Asistent universitar: Diaconu Raluca- Ioana Radovici Florentina-Madalina

Grupa 2225

Cuprins

1.Introducere………………………………………………………………………..pagina 3

2.Capitolul 1 Analiză comparativă a criteriilor de convergență nominală în România și Suedia…………………………………………………………………………………pagina 4

3.Capitolul 2 Analiză comparativă a criteriilor de convergență reală în România și Suedia…………………………………………………………………………………pagina 6

4.Concluzii………………………………………………………………………….pagina 7

5. Bibliografie………………………………………………………………………pagina8

6.Anexe……………………………………………………………………………….pagina 9

Introducere

În acest eseu vom prezenta o analiza comparativă între Romania si Suedia doua țări din UE care vor sa adopte moneda euro ca moneda unică.

Pentru ca un stat membru să poată adopta moneda euro, acesta trebuie să respecte unele criterii economice și juridice. Criteriile de convergență economică au rolul de a asigura că economia unui stat membru este suficient de bine pregătită pentru adoptarea monedei unice și că se poate integra cu ușurință în regimul monetar al zonei euro. Convergența juridică cere ca legislația națională, în special cea referitoare la banca centrală națională și la emisiile monetare, să fie compatibilă cu dispozițiile tratatului.

O monedă unică are mai multe avantaje, ele sunt urmatoarele: reducerea fluctuației ratelor de schimb și a comisioanelor de schimb valutar. Companiilor le este mai ușor să-și desfășoare operațiunile comerciale transfrontaliere, economia devine mai stabilă, se dezvoltă mai ușor, iar consumatorii au mai multe opțiuni. O monedă comună îi încurajează pe consumatori să călătorească și să facă cumpărături în alte țări. La nivel global, moneda euro conferă mai multă influență Uniunii Europene, fiind a doua monedă ca importanță internațională, după dolarul American.
În continuare vom vedea daca aceste doua tari indeplinesc sau nu aceste condiții.

Capitolul 1 Analiză comparativă a criteriilor de convergență nominală în România și Suedia

Principalele criterii de convergență nominală sunt:

Criteriul stabilității prețurilor

Criteriul de convergență a dobânzilor

Criteriul stabilității cursului de schimb

Criteriul deficitului bugetar raportat la PIB

Criteriul datoriei publice raportat la PIB

a) Criteriul stabilității prețurilor

România nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor. În România, 12 luni inflația medie a fost mai mare decât valoarea de referință la ultima evaluare de convergență în 2012. Rata medie a inflației în România în cele 12 luni de la aprilie 2014 a fost 2,1%, peste valoarea de referință de 1,7%. Se estimează că va rămâne peste valoarea de referință în lunile următoare.Prețurile au crescut din nou în a doua jumătate a anului 2012 și începutul anului 2013, datorită creșterea prețurilor la alimente și energie. Inflația medie anuală moderată la doar puțin peste 3% în 2012 și 2013.Inflația este de așteptat să fie mai mică în 2014, susținută de prețurile la alimente mai mici. Primăvară Previziuni Proiecte inflația anuală IAPC până la medie de 2,5% în 2014 și 3,3% în 2015. Nivelul relativ scăzut al prețurilor din România (în jur de 54% din zona euro media în 2012) sugerează un potențial semnificativ de convergență a nivelului prețurilor în continuare pe termen lung.

Suedia îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor.Rata medie a inflației în Suedia în aprilie 2014 a fost de 0,3%, mult sub valoarea de referință de 1,7%. Se preconizează că va rămâne cu mult sub valoarea de referință în lunile următoare.În ultimii ani, inflația IAPC în Suedia, a scăzut de la o medie de 1,4% în 2011 la 0,9% în 2012, înainte de a scădea în continuare până la 0,4% în 2013. Declinul față de ultimele două ani a fost determinată de întărirea coroanei suedeze. În luna aprilie 2014, inflația anuală IAPC a fost de 0,3%.Pe partea din spate a unei treptată pick-up în creștere, este posibil ca inflația să crească numai moderat în cursul anului 2014. Nu este prevăzută o presiune ascendentă specială din orice evoluție și componente salariale IAPC sunt proiectate să rămână moderat.Serviciile Comisiei din 2014 de primăvară Previziuni proiecte de inflație medie anuală de 0,5% în 2014 și 1,5% în 2015. Nivelul prețurilor de consum în Suedia, în raport cu zona euro a crescut treptat din Suedia a aderat la UE în 1995, până la 126% în 2012.

b) Criteriul de convergență a dobânzilor

Țara noastră îndeplinește și criteriul ratele dobânzilor pe termen lung.Dobânzile în România erau peste valoarea de referință în 2012, dar au scăzut în aprilie 2014 la 5,3%, sub valoarea de referință de 6,2%. Astfel, spread-ul dintre ratele dobânzilor pe termen lung din România și obligațiunile de tip benchmark germane a scăzut de la peste 500 de puncte de bază la finalul lui 2012 la aproximativ 380 în aprilie 2014.

Rata medie a dobânzii pe termen lung în Suedia, în aprilie 2014 a fost de 2,2%, bine sub valoarea de referință de 6,2%. 12 luni rata medie a dobânzii suedeză , a fost semnificativ sub valoarea de referință la ultima evaluare de convergență în 2012. După ce a scăzut de la peste 4% in 2008, la aproximativ 1,6% în perioada octombrie 2012 și mai 2013 și a crescut de atunci. Excedentul privind balanța externă a Suediei a fost pe o tendință de scădere din 2007, în scădere de la peste 9% din PIB în 2007 la 6,6% în 2013, care este parțial explicată printr-o structură scăderea excedentului comercial de mărfuri din Suedia.

c)Criteriul stabilității cursului de schimb

România nu îndeplinește criteriul cursului de schimb. România operează un regim de curs de schimb flotant, permițând intervențiile pe piața valutară a băncilor de către banca centrală. După o puternica depreciere în timpul crizei financiare globale la sfârșitul anului 2008 și începutul anului 2009, leul în linii mari, stabilizat începând cu 2009 până la sfârșitul anului 2011, susținut de financiar UE-FMI program de asistență. Rata de schimb al leului față de euro a intrat sub presiuni de depreciere în timpul reprizelor temporare ale aversiunii față de risc la nivel mondial, în special în la jumătatea anului 2012. La sfârșitul anului 2012 și la începutul anului 2013, interesul străin în active în lei a crescut. Rata de schimb al leului față de euro sa depreciat.

Suedia nu îndeplinește criteriul cursului de schimb. Suedia operează un regim de curs de schimb flotant, permițând intervențiile pe piața valutară a băncilor de către banca centrală. Ca urmare a celor puternici deprecierea coroanei suedeze față de euro de la debutul crizei financiare în 2008, coroana suedeză sa apreciat cu aproximativ 35%, în perioada martie 2009 și august 2012. Deși această apreciere a fost, de asemenea, o corecție a slăbirii anterioară a coroanei suedeze, a fluxurilor de refugiu în contextul zonei euro Criza datoriei suverane a contribuit în mod semnificativ la aceasta. Pe parcursul celor doi ani înainte de această evaluare, coroana sa depreciat față de euro, cu aproximativ 2% .

d)Criteriul deficitului bugetar raportat la PIB

România îndeplinește criteriul privind finanțele publice. În bugetul general consolidat deficitul a scăzut de la 5,5% din PIB în 2011 la 3,0% în 2012, în principal din cauza cheltuielile de reținere, dar care implică și măsuri de venituri. Raportul deficit-PIB s-au dovedit la 2,3%, în 2013 și în conformitate cu 2014. Se estimează că va scădea în continuare la 2,2% din PIB în 2014 și la 1,9% în 2015, în conformitate cu ipoteza menținerii politicilor.

Suedia îndeplinește criteriile privind finanțele publice. În bugetul general consolidat soldul transformat într-un deficit de 0,6% din PIB în 2012, care a crescut până la 1,1% în 2013. Acest lucru reflectă în principal o creștere destul de fragilă și o serie de măsuri guvernamentale pentru a sprijini economia. În conformitate cu Comisiei Prognoza, deficitul public va atinge 1,8% din PIB în 2014, înainte de o scădere până la 0,8% în 2015 sub ipoteza menținerii politicilor.

e )Criteriul datoriei publice raportat la PIB

Datoria publică este de așteptat să crească de la 38,4% din PIB în 2013 până la 40,1% din PIB în 2015 în țara noastra datorita crizei financiare din anul 2008. . Rata datoriei a fost de 40,6% din PIB în 2013 și se estimează că va crește în continuare în 2014, ajungând la 41,6% din PIB, înainte de a scădea din nou la 40,4% în 2015.

Capitolul 2 Analiză comparativă a criteriilor de convergență reală în România și Suedia

Criteriile de convergență reală sunt următoarele:

Nivelul PIB/locuitor

Gradul de deschidere a economiei

Structura economiei

a)Nivelul PIB/locuitor

România a ajuns la 57% din nivelul de trai mediu al UE 28, în variant consumului individual efectiv (AIC), potrivit datelor, valabile la nivelul anului 2013, comunicate de Eurostat.

În varianta clasică de urmărire a nivelului de trai, care măsoară PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 55%. Suedia prezenta in anul 2011 un nivel al PIB/locuitor de 127% scazând in urmatorul an cu un procent conform datelor din Eurostat.

b)Gradul de deschidere a economiei

Referitor la îndeplinirea criteriilor reale de convergență, necesară pentru trecerea cu succes la euro, se poate afirma că mai avem de lucrat la gradul de deschidere a economiei (totalul dintre exporturi și importuri, raportat la PIB). Acest indicator a atins un maxim în anul 2011, după care a început să bată pasul pe loc sub pragul de 75% din PIB. Suedia are un nivel mai înalt decat nivelul mediul al zonei Euro.

c)Structura economiei

Cea mai importanta ramura din economia Romaniei este industria cu o pondere de 29,7% urmata de comert cu 23,8. In Suedia cea mai importanta este tot industria cu 21,1% urmata de comert cu 19,6%

Concluzii

Adoptarea euro constituie un pas crucial pentru economia unui stat membru, deoarece puterea de decizie în domeniul monetar este transferată Băncii Centrale Europene, care acționează în mod independent prin intermediul unei politici monetare unice pentru întreaga zonă euro.

Aderarea României la Uniunea Europeană presupune adoptarea monedei unice într-un orizont de timp ce depinde de gradul de integrare economică cu zona euro. În cuprinsul Programului de Convergență 2015-2018 este precizat faptul că angajamentul României de adoptare a monedei euro va deveni un obiectiv realizabil și necesar la data de 1 ianuarie 2019.

Începând din luna mai 2011, coordonarea la nivel național a pregătirilor pentru adoptarea euro se realizează de către Comitetul interministerial pentru trecerea la euro, condus de primul-ministru, din care fac parte guvernatorul BNR, ministrul finanțelor publice, miniștri și conducători ai altor instituții guvernamentale, reprezentanți ai asociațiilor patronale și sindicale.

Țările analizate trebuie să mai indeplinească unele criterii de convergență pentru a adopta moneda euro ca moneda națională.

Bibliografie

www.comisiaeuropeana.ro

www.bancanationalaaromaniei .ro

www.bancanationalaasuediei.ro

www.wikipedia.ro

Anexe

Tabel nr 1 Rata inflației în România și Suedia în anii 2011-2015

Sursa:prelucrare dupa Eurostat si Comisia Europeana

Grafic nr 1 Evoluția ratei inflaței în România și Suedia în anii 2011-2015

Sursa: Comisia Europeana

Interpretare: România a înregistrat valori crescute ale inflației în ultimii ani. Anual inflația a crescut ca urmare o creștere a cotei standard de TVA la mijlocul anului 2010 și o creștere a prețurilor la produsele alimentare. Ea a scăzut în mod semnificativ în a doua jumătate a anului 2011 și la începutul anului 2012, susținută de o recoltă bună.

Tabel nr 2 Evoluția deficitului bugetar în România și Suedia în 2011-2015

Sursa: Eurostat și Comisia Europeana

În România se observa o scădere deficitului bugetar in perioada analizată iar în Suedia o creștere datorita măsurilor guvernamentale.

Tabel nr 3 Evoluția cursului de schimb in 2011-2015 în România și Suedia

Din tabel se poate vedea cum cursul în țara noastra nu a suferit mari modificări pe parcursul acestor 5 ani în schimb în Suedia se pot sesiza unele diferențe. Aceste modificări se datorează crizei din 2008.