Analiza Diagnostic a Bonitatii Clientilor Bancari

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

CLUJ-NAPOCA

Lucrare de disertatie

Analiza-diagnostic a bonitatii clientilor bancari

Studiu de caz:Perspectiva Bancii Romane pentru Dezvoltare

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Conf.univ.dr. Monica Violeta Achim

STUDENT:

Loredana Amalia VULTURAR

2016

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………

IMPORTANȚA, MOTIVAȚIA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII …………………………

CAP 1. ABORDĂRI TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND ANALIZA

BONITĂȚII ……………………………………………………………………………………………………………..

1.1CONCEPTUL DE ANALIZĂ A BONITĂȚII ȘI ROLUL SĂU ÎN PREVENIREA

RISCURILOR BANCARE ………………………………………………………………………………………

1.2

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE ANALIZEI BONITĂȚII……………………………………

1.3 IMPORTANȚA MĂRIMEI COMPANIEI ÎN FUNDAMENTAREA

METODOLOGIILOR DE ANALIZĂ A STĂRII DE BONITATE ……………………………..

CAP 2. METODOLOGIA DE ANALIZĂ A STĂRII DE BONITATE ……………………

2.1

NECESITATEA ȘI IMPORTANȚA ANALIZEI ECONOMICO FINANCIARE

2.2 FUNDAMENTE ALE METODOLOGIEI DE ANALIZĂ A STĂRII DE

BONITATE ………………………………………………………………………………………………………….

2.3

ELEMENTE CHEIE ÎN ANALIZA BONITĂȚII CLIENȚILOR BANCARI …….

CAP. 3 STUDIU DE CAZ : ANALIZA –DIAGNOSTIC A BONITĂȚII CLIENȚILOR

BANCARI DIN PERSPECTIVA BĂNCII ROMÂNE PENTRU DEZVOLTARE . ……………………

3.1

PREZENTAREA GENERALĂ A BĂNCII ROMÂNE PENTRU DEZVOLTARE …………..

3.2 ANALIZA-DIAGNOSTIC A BONITĂȚII CLIENTULUI „ALFA” DIN

PERSPECTIVA BRD …………………………………………………………………………………………….

3.2.1

3.2.2

3.2.3

PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C. ALFA S.A. …………………………………

DESCRIEREA CONDIȚIILOR DE CREDITARE ………………………………….

ANALIZA PROPRIU-ZISĂ A BONITĂȚII CLIENTULUI ……………………..

CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………………………………………………………………..

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE …………………………………………………………………………….

ANEXE,GRAFICE, ………………………………………………………………………………………………..

CUPRINS

ABREVIERI

ATM – Automated Teller Machine

BNR – Banca Națională a României

CAEN – Clasificarea Activităților din Economia Națională a României

EBIT – Earnings Befor Interest and Taxes

EBITDA – Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization

MO – Monitorul Oficial

POS – Point Of Sale

SIF – Societate de Investiție Financiară

SME- Small and Medium Enterprises

LISTA GRAFICELOR ȘI TABELELOR

Graficul 1. Etape ale procesului de creditare

Graficul 2. Evoluția indicatorilor financiari evaluati în analiza bonității de

Graficul 3. Evoluția indicatorilor financiari evaluati în analiza bonității de BRD

Graficul 4. Evoluția indicatorilor financiari evaluați în analiza bonității de BRD

BANK

Tabelul 1. Cei șase C ai bonității

Tabelul 2. Criterii de încadrare pe categorii de clasificare pentru expunerile din

credite, înregistrate de împrumutători față de debitori

Tabelul 3. Indicatori de performanță financiară

Tabelul 4. Categorii de bonitate

Tabelul 5. Coeficienți de provizionare aferenți categoriilor de clasificare

Tabelul 6. Evaluarea criteriilor financiare BRD la SC ALFA SA

Tabelul 7. Evaluare punctaj final în analiza de bonitate realizată de BRD

Groupe Societe Generale la SC ALFA SA

INTRODUCERE

Tema abordata in aceasta lucrare si anume analiza –diagnostic a bonitatii clientilor surprinde etapele care se parcurg in vederea acordarii creditului solicitat.Acest subiect este de o mare importanta ,atat pentru banca ,cat si pentru client.Clientul isi desfasoara in continuare activitatea, iar banca isi ia masurile de precautie in vederea recuperarii creditului acordat.

Analiza bonitatii clientilor bancari constă într-un ansamblu de instrumente și metode care permit aprecierea rambursarii creditelor acordate .

Bonitatea clientilor este o stare de incredere si arata calitatea activitatii desfasurata de clienti intr-o perioada precedent,in present,dar mai ales in perspectiva ,apreciata ca urmare a efectuarii de catre banci a unei analize temeinice,atat de natura economico-financiara,cat si de natura nefinanciara (Batrancea,M.,2006:12).

Scopul analizei este acela de a aprecia masura in care vor putea fi platite creditele.Se urmareste de asemenea capacitatea debitorului si dorinta acestuia de a respecta termenii contractului de creditare,potrivit caruia a fost acordat creditul.

Odata cu acordarea creditului ,banca isi asuma un risc, si anume acela de a nu isi recupera creditul acordat.Din acest motiv ,analiza acordarii creditului este una riguroasa.

Creditarea se face in mod diferit ,ea depinde de tipul persoanei creditate si anume fizica sau juridica, si totodata de tipul de credit pentru care se opteaza.

In vederea acordarii unui credit unei persoane juridice se analizeaza activitatea firmei in trecut, in prezent si oarecum perspectivele delurarii activitatii financiar-contabile in viitor.

Pentru realizarea acestei analize sunt folosite situatiile financiare ale firmelor care doresc contractarea unui credit.Se calculeaza anumiti indicatori care reflecta situatia firmei ,si in functie de intervalele in care se incadreaza va fi acordat creditul.Dupa analizarea acestor documente se va putea cifra creditul.

Analiza financiară identifică factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a întreprinderii. Lucrarea de față își propune să prezinte analiza bonitatii clientilor din perspectiva Bancii Romane pentru Dezvoltare.

În cadrul acestei analize accentul este pus asupra metodelor folosite de Banca Romane pentru Dezvoltare in vederea recuperarii creditului contractat.Fiecare banca are propria metodologie de analiza a bonitatii clientilor, metodologie care .

MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

Motivul alegerii acestei teme este acela de a cunoaște cum se realizează echilibrul financiar la nivelul unei întreprinderi ,care sunt factorii care influențează realizarea echilibrului financiar.Am realizat acest studiu pentru a afla mai multe informații în ceea ce privește echilibrul financiar ,am calculat anumiți indicatori și i-am comparat cu nivelul optim fiecărui domeniu.Pe baza cunoștiițelor acumulate în decursul celor trei ani de facultate am realizat atât partea teoretică cât și partea practică a acestei lucrări.Tema aleasă de mine consider că are o importanță deosebită pentru fiecare întreprindere deoarece în mediul afacerilor există atât momente de succes cât și de eșec ,și din acest motiv este bine să se realizeze echilibru financiar și să se cunoască care sunt elementele care ajută la realizarea echilibrului.

Scopul urmărit în cadrul aceste lucrării este acela de a cunoaște informații cu privire la procedeul complet ce trebuie urmat de o perosana juridical in vederea obtinerii unui credit.Persoana juridical pune la dispozitia bancii documentele necesare pentru ca banca sa isi poate face calculele necesare si analizele de rigoare .In urma prelucrarii datelor,banca decide daca isi asuma riscul de a cifra creditul.Sunt situatii in care banca nu acorda credite deoarece considera ca riscul rambursarii creditului acordat este mult prea mare.

În vederea realizării acestei lucrări am urmărit pașii următori:

• În primul rând m-am documentat cu privire la tema aleasă, am studiat diverse cărți în domeniul financiar, am citit articole de specialitate

• Apoi pe baza informațiilor citite din cărți am sintetizat partea de teorie și am extras anumite date de care am avut nevoie în realizarea lucrării de față.

• În vederea aplicării practice a elementelor teoretice am ales o banca si am urmarit care sunt pasii parcursi in vederea acordarii unui credit(credit de investtitii).

CAP.1 CONCEPUTUL DE ANALIZA A BONITATII SI ROLUL SAU IN PREVEMINIREA RISCURILOR BANCARE

1.1

Bonitatea clienților este o stare de încredere și arată calitatea activității desfășurată de clienți într-o perioadă precedentă, în prezent, dar mai ales în perspectivă, apreciată ca urmare a efectuării de către bănci a unei analize temeinice , atât de natură economico-financiară, cât și de natură nefinanciară.

In literatura de specialitate gasim o definitie a bonitatii data de profesorul Scott Hoffman(2001) , bonitatea fiind stabilita pe baza unor aspect promordiale pentru bunul demers al unei intreprinderi: ratingul industriei, linia si practicile de afaceri, gama de produse a firmei, sensibilitatea la fluctuatiile de pret si nu in ultimul rand reputatia acesteia.Privita dintr-o alta dimensiune , bonitatea implica existent lichiditatilor in vederea efectuarii de plati .

Din punctul de vedere al bancii, prin bonitate se intelege o analiza financiara , analiza financiara care nu are o istorie veche.Chiar daca notiunea de credit apare undeva in perioada secolelor XIII-XV ,atunci cand apar asociatiile comercial-bancare familiale italiene (Lumperdean,2009:82),bancherii inaintea crizei cunoscuta sub denumirea de Marea Criza(1929) nu aveau metode de acordare a creditului, ei se bazau conform lui Bernard Colasse(2009) ,doar pe atragere de depozite,respective finantarea ciclului de exploatare,in cadrul acestei activitati daca exista o garantie era mai mul ca sufficient pentru a acoperi valoarea creditului.Cand era momentul vanzarii banca isi recupera potentialele pierderi , in caz contrar se va recurge la lichiditatea firmei.

Evaluarea garantiilor a devenit tot mai dificila in contextul Marii Crize din 1929 ,preturile osciland si indreptandu-se de la necesitatea unei bune solvabilitati,inspre lichiditate.Se considera importanta existenta unui echilibru intre bunurile si resursele societatii.Conform spuselor lui Andy Mullineux intr-un articol din Journal of Financial Regulation and Compliance(2007) liberalizarea sistemului bancar apare la inceputul anilor 1970.

Imcepand cu perioada anilor ’70 ,respectiv cu cea de a doua revolutie manageriala s-a facut trecerea de la analiza calitativa la o analiza complexa ,trecere in urma careia exista o comparatie oportuna a bonitatii.

Determinarea posibilitatii solicitantului de a restitui creditul este o porblema de analiza financiara care vizeaza atat trecutul firmei ,cat si perspectivele ei conform spuselor profesorului universitar Batrancea Ioan.

In literatura de specialitate acronimul 5M (Men,Money,Merchandise,Materials,Market) este considerat fundament in analiza bonitatii.Prima carascteristica se raporteaza la potentialul uman, cea de a doua vizeaza probleme denature financiara(lichiditate,profitabilitate,solvabilitate, etc).Merchandise se raporteaza la calitatea ,cantitatea si la modul in care sunt evaluate stocurile.Cea de a patra urmareste fiabilitatea activelor imobilizate,ia ultimul element ii este destinata pozitia de piata.

In cartea ,,Multicriteria Decision and Methods for prediction of Business Failure’’ Zopounidis prezinta o corespondenta cu aceasta viziune ,informatiile calitative venind in completarea celor care se regasesc in dituatiile financiare,clasiicate astfel:

Experienta manageriala

Pozitie pe piata

Premisele tehnice si fizice

Perosnalul si organizarea activitatii

Flexibilitatea competitive

Avantaje competitive

In literaratura international ,riscul reprezinta ,,un element de incertitudine care poate afecta activitatea unui agent sau derularea unei operatiuni economice’’(Batrancea et al.,2008).

La ora actuala,diveristea reprezinta notiunea care caracterizeaza sistemul bancar, acest lucru fiind certificate de riscurile cu care se confrunta o banca: riscul de creditare,riscul lipsei de lichiditate, riscul ratei dobanzii,riscul de faliment,risucl de frauda, riscul reputational etc(Beju,2006:179-182).

In situatia in care banca nu poate respecta cererile clientilor in vederea retragerii depozitelor sau viramentelor apare riscul de lichiditate.Un alt risc este cel al ratei dobannzii , semnificand modificarile rezultatelor financiare in defavoarea bancii , ca urmarea modificarii ratei dobanzii.Riscul de faliment ia nastere pe fondul incapacitatii de plata,fiind asemenea parte constituent a celorlalte riscuri cu care se confrunta banca.

Cand vorbim despre riscul de creditare , ne gandim la acele sume , respective dobanzi , care din motive care tin sau nu de vonita clientilor , nu pot fi rambursate.Din cadrul acestuia fac parte riscul tranzactiei, orice business comportand un risc,riscul clientului, in orice moment pot intervene situatii care sa duca la neonorarea obligatiilor sale fata de banca si nu in ultimul rand riscul garantiei,miza principal fiind acum capacitatea bancii de a-si recupera creantele.(Beju,2006:179).

Evitarea riscului de creditare se face prin analiza bonitatii clientilor ,analiza care este intocmita pe baza unor informatii relevante din punct de vedere financiarsi determina calitatea portofoliului de credite.

Metodele folosite pentru aprecierea bonitatii de catre banci sunt interesante din prisma influentei pe care aceste institutii le au asupra economiei unei tari.Esecul uneu banci este reprezentat de faliment au efecte nedorite asupra sistemului macroeconomic si implicit si a celui microenomic, mai precis la nicelul populatiei.Este de datoria bancilor sa implemeneteze sisteme solide de control si gestiune a riscurilor.

Acordarea de credite de catre banci reprezinta un ajutor financiar pentru societati chiar daca nu este perceput ca atare.In dezvoltarea business-ului , gasirea a unor solutii de finantare cat mai rapide , netinand cont de povara care va fi in viitor, gradul de indatorare pe care il implica .Refuzul de creditare poate sa vina ca raspuns al unui sistetem de management bine consolidat.

Desfasurarea afacerii in bune conditiiprezinta interes in randul managerilor si nu numai.Creditorii sunt preocupati de finantarea tuturor obietivelor pe care afacerea si le propune sa le atinga.Indicatorii utilizati in exprimarea capacitatii agentlui economic de a-si respecta obligatiile cu privire la creditul solicitat , precum si a nevoii de resurse necesare derularii activitatii in conditii optime sunt indicatorii de lichiditate, indicatori privind indatorarea firmei si nu in ultimul rand indicatorii privind dinamica activitatii(Helfert,2002).

Indicatorii amintiti mai sus fiind calculati in vederea acordarii de credit trebuie luati in considerare in stabilirea deciziei de creditare, respectiv a analizei financiare.Fiecare banca are propriile sale politici specifice creditarii ,determandu-si indicatori specifici normelor sale interne .

In concluzie, banca cu ajutorul analistului de credit , trebuie sa decida daca initiaza o relatie de afaceri cu potentialul client, mai mult decat atat , daca potentialul client aduce un efect benefic asupra portofoliului de clienti ai institutiei.De asemenea trebuie cifrata valoare creditului astfel incat sa poate sa fie rambursat in conditii optime si implicit trebuiesc verificat orice alte surse de rambursare secundare, si anume garantiile.

1.2. Scopul si obietivele analizei bonitatii

Pentru realizarea unei analize pertinente este necesara intelegerea in totalitate a obietivelor propuse si a utilizarii documentelor primite.

In urma primirii documentelor si efectuarii analizei datelor primite sunt foarte rare cazuril in care datele sunt calculate cu rigurozitate deoarece sunt facute pe baza unor date incomplete si inadecvate.

Este necesara analiza bonitatii pentru reducerea ariei de incertitudine ,arie care nu va putea fi eliminata niciodata.

Din acest motiv se realizeaza analiza bonitatii,scopul principal fiind acela de a determina care esre capacitatea si totodata dorinta debitorului de a restitui imprumutul pe care l-a solicitat in conformitate cu termenii contractului de creditare .Bnaca , in urma acodarii unui credit isi asuma riscul de nerambursare in fiecare caz si totodata valoarea creditului.Ea trebuie sa tina cont si de riscul pe care il implica acordarea unui credit.Daca banca decide cifrarea unui credit trebuie neaparat sa isi stabileasca termneii si conditiile in care va fi acordat creditul.

Trebuie analizati cu rigurozitate factorii care determina un debitor sa nu ramburseze creditul .Pentru a se determina acesti factori trebuie cercetate atat activitatile din trecut ale debitorului cat si cele din prezent .Persoana care analizeaza dosarul de credite va include toate riscurile viitoare care vor putea afecta debitorul in rambursarea imprumutului.

In conditiile unei economii care functioneaza la parametrii normali ,creditrul nu trebuie sa tina cont in totalitate de istoricul debitorului ,deoarece desii sunt contractate azi,creditele vor fi rambursate in viitor.

In vederea acordarii unui credit ,scopul analizei este in functie de marimea si maturitatea creditului,garantiile oferite respectiv istoricul functionarii firmei.

In ceea ce priveste etapele de creditare ale unei firmei ,banca doreste sa cunoasca cat mai multe informatii despre istoricul firmei,experienta firmei in domeniul in care aplica,respectiv dezvoltarea si promovarea noilor proudse si sersele de crestere a veniturilor si vanzarii.

Este important sa se cunoasca persoanele din conducerea firmei ,iar in cazul in care o persoana va demisiona sa se cunoasca daca sunt perosnae cu acceasi experienta pentru a-i lua locul.Acest informatii sunt de o mare importanta deoarece este necesar sa existe o echipa manageriala care sa cunoasca demersurile.

Banca trebuie sa cunoasca domeniul in care isi desfasoara activitatea societatea respectiva ,tipurile de produse care sunt fabricte ,respectiv serviciile oferite .De asemenea trebuie cunoscute sursele de aprovizionare si stabilitatea acestora ,precum si stabilitatea fortei de munca.

Pietele de desfacere si aprovizionare ,precum risucrile afacerii si imortanta firmei in economie sunt date importante care dau o perspectiva corecta asupra firmei.

Pentru a putea realiza analiza unui dosar de credit ,firma trebuie sa puna la dispozitia bancii anumite situatii financiare care reflecta starea economica a societatii.Pe baza acestor situatii financiare banca isi va calcula anumiti indicatori.Ea va putea contacta anumiti clienti,respectiv furnizori pentru a afla informatii cu privire la modul in care s-a realizat colaborarea firmei cu acestia.

In continuare vom prezenta cei 6 C ai bonitatii.

Descrierea principiilor

Principiile ■ Identitatea clientului și a giranților

■ Copii ale statutului, convențiilor, contractelor de societate și ale altor

Capacitatea documente care atestă capacitatea legală a clientului de a lua credit

■ Descrierea istoricului, a structurii legale, a proprietarilor, a obiectului

de activitate, a produselor și a principalelor clienți și furnizori ai activității

solicitantului de credit

■ Evidența istorică a vânzărilor, profiturilor și dividendelor

■ Acuratețea fluxului prognozat de fonduri

■ Disponibilitatea rezervelor de lichidități

■ Viteza de rotație a stocurilor, clienților și creditelor

■ Structura capitalului și gradul de îndatorareCash

■ Controlul cheltuielilor

■ Evoluția acțiunilor clientului (dacă sunt negociate pe piață)

■ Calitatea managementului

■ Raportul de audit

■ Proprietatea asupra activelor

■ Vechimea activelor

■ Vulnerabilitatea la uzura morală

■ Gradul de specializare a activelor

■ Gajul, ipoteci și restricții

Colateral■ Active în leasing

■ Acoperirea cu asigurare

■ Garanții și waranturi emise

■ Poziția băncii față de ceilalți creditori

■ Situația obligațiunilor față de risc și a proceselor intentate clientului

■ Necesități viitoare probabile de finanțare

■ Istoricul clientului privind rambursarea creditului

■ Experiența altor bănci cu acest client

Caracterul

■ Performanțele clientului în prognozarea rezultatelor activității sale

■ Raitingul de credit

■ Existența unor garantatori giranți pentru credit

■ Poziția clientului în cadrul ramurii și segmentul său de piață

■ Performanța clientului prin comparație cu firme similare

■ Climatul competitiv pentru produsele clientului

■ Expunerea clientului la ciclul de activitate și la schimbarea tehnologiei

Condiții

■ Condițiile pieței forței de muncă

■ Impactul inflației asupra situației financiare

■ Perspectiva pe termen lung a ramurii

■ Reglementările, factorii politici și de mediu

■ Reglementările bancare aplicabile în ceea ce privește trăsăturile și

calitatea creditelor acceptabile

■ Documentație adecvată

■ Documentație de credit întocmită corespunzător

Control

■ Înscrierea cererii de credit în liniile politicii băncii privind activitatea

de creditare

■ Informații din surse externe specializate, privind factorii externi

care ar putea afecta rambursarea creditului

(Sursa: Prelucrări proprii în baza ( Cociug, V. , 2008:69:214 ))

Creditul este acordat cu speranta ca fondurile acordate vor fi rambursate asa cum s-a stabilit in cadrul contractului.

1.3 Importanta marimei companiei in fundamentarea metodologiilor de analiza a starii de bonitate

In practica bancile au posibilitatea sa isi aleaga clientii in functie de nevoile si riscurile ce le implica fiecare afacere.Ne putem adresa catre doua,trei sau chiar mai multe categorii de clienti persoane juridice,oferta bancara si aprecierea bonitatii fiecaruia in functie de caracteristicile fiecarui tip.In majoritatea cazurilor aceasta analiza se suprapune cu analiza riscului de faliment.

Datorita faptului caci analizele nsunt complexe se vor lua in considerare doar societatile mici si mijlocii (Small Entreprises ,cu abrevierea SME) si corporatiile mari ,care primesc aceasta denumire din prisma valorii cifrei de afaceri care este mai mare de 5 milioane de euro.

Este usor de inteles faptul ca in functie de activitatea specifica companiei se divizeaza activitatile de creditare.Informatiile de care banca are nevoie pentru acordarea creditului depind de sistemul bancar din fiecare tara in parte.Se observa o diferenta intre statele in curs e dezvoltare si cele dezvoltate.

In raportulk Getting Credit publicat in 2012de Doing Bussiness este ilustrat un exemplu al Bhutanului unde companiile mici si mijlocii intampina dificultati mai mari in a obtine finantare prin intermediul creditelor.Motivul pare sa fie unul simplu si anume o marime si o putere redusa care este combinatat cu lipsa accesului la istoricul clientului,datorita faptului ca nu exista un birou de credit.Aceasta problema isi gaseste rezolvarea prin schimbarea sistemului.In cazul Bhutanului ,biroul de credit a fost introdus in anul 2009 ,cu doar 9 ani mai tarziu decat aparitai acestuia in economia romaneasca.

Exemplul de mai sus demonstreaza cat de importanta este existenta unei structuri informationale , si in acelasi timp scoate in evidenta insuficienta fundamentarii deciziei de creditare doar pe baza datelor din situatiile financiare.

Fiecare societate isi cunoaste situatia financiara mult mai bine decat persoana menita sa acorde creditul.Bnacile sunt tentate sa acorde finantare mai degraba corporatiilor care au un grad de transparentamai ridicat,sunt mai cunoscute pe piata,si de cele mai multe ori implica risc mai mic decat cel al societatilor restranse(Cressy &Olofsson ,1997).

Accesul firmelor mici la creditare poate sa fie sustinut conform Doing doar printr-un acces rapid si ieftin la informatie , in acest fel se poate estima cu o precizie mai mare riscul de faliment, in acest mod clinetul nu simte costuri.

Este mult mai greu sa se aplice o metoda de scoring unei companii mai mici decat unei societati dezvoltate.Cele prezentate mai sus pot sta drept argumente.

Datorita faptului ca trebuie sa existe un echilibru intre costurile analizei efectuate de banca in vederea acordarii de credit si beneficiile care se obtin in urm a relatiei cu respectivul client,specialistii propun o metoda de analiza bazata pe rationament inductiv.

Plecand de la un esantion, de la cateva cazuri, se face o generalizare , iar in cazul creditarii se iau in considerare ,,ratarile’’ care mai sunt cunoscute sub denumirea de ,,near miss’’.

Exista doua tipuri de erori :tipul I –credite care au fost initial acceptate de Comitetul de Credit, dar care s-au dovedit a fi profitabilr pentru alte institutii financiare si care, in consecinta, nu ar fi trebuit respinse(Tessmer, 1997:110).In mod normal erorile de tipul II sunt mult mai greu de reperat decat cele de tipul I, in consecinta nici aceasta metoda nu poate sa fie considerata perfecta.Rationamentul se bazeaza pe identificarea mai multor tipuri de erori de tip I si II , astfel prin inductie se poate realiza un arbore decizional in privinta creditarii.

In lucrarea prezentata la Conferinta Bancii Mondiale din 2004 ,Small and Medium Entreprises Overcoming Growth Constraints de catre A.Berger guvernator al Federal Reserve System, in aceaa perioada, se arata faptul ca societatile mari au acces mai bun la credite decat cele mici si mijlocii , a caror transparenta este data de informatiile date pe baza calculului unor indicatpori , termenul de ,,hard information’’ este utilizat pentru desemnarea acestei situatii.Societatile mici beneficiaza de un acces mult mai usor la credite decat cele mijlocii a caror opacitate este cauzata de asa numitele date ,,soft’’ care se refera mai mult la analize calitative , care reies din istoricul firmei.

Exista doua categorii de analiza : cea tranzactionala care se bazeaza pe calcului anumitor indicatori calculati pe baza situatiilor financiare cunoscuti sub denumirea de ,,hard informtion’’ si creditarea bazata pe relatie , deci pe date calitative denumnite ,,soft information’’.

Cele doua categorii de analiza ar trebui sa se intrepatrunda si sa se gaseasca o formula care sa echilibreze balanta pentru orice tip de societate indiferent de valoarea cifrei de afaceri.

Orice societate ar putea avea potential de dezvoltare si ar trebui sa fie evaluata in mod eficient,astfel incat sa poate obtine credit in vederean unei investitii.

Privita din alt punct de vedere,metodele de analiza atat cantitattiva cat si calitativa, cat si cele combinate uneori de dovedesc a fi insuficiente.

Un exemplu concludent ar fi in cazul companiei Enron a carui sfarsit este marcat ca fiind unul din cele mai mari falimente din istoria Statelor Unite ale Americii.Scandalul a iesit la suprafata in anul 2001 si a avut proportii colosale, marcand detalii halucinante cu privire la modul de ascundere al datoriilor companiei avand dreptscop sa transforme munca analistilor intr-o misiune imposibila.

Intr-un articol publicat in anul 2003 de catre Eduard Altman cunsocut pentru dezvoltarea scorului Z pentru indicarea falimentului in perioada 1997-1999 riscul de faliment a fost apreciat ca fiind inexistent , si se incadreaza in in cele mai bune categorii la nivelul scorului Altman.Acesta a trecut la categorii de ordin B(BBB,BB,B ordonate de la cea mai favorabila ,pana la cea mai putin favorabila ), care indica probleme mai serioase in anul 1999.

Ratingurile u ramas in acea zona pana in momentul declararii falimentului ,in decembrie 2001,cand companiei i s-a asociat calificativul CCC.In anul 1999, compania a beneficiat de o finantare in valoare de 390 milioane de dolari ,in principal din partea Wachovia ,J.P.Morgan Chase,Credit Suisse First Boston si Citigroup.

In cazul acestei companii problema a venit din cauza raportarii eronate a situatiilor fionanciare.In momentul declansarii procedurii de faliment ,datoria a fost declarata ca fiind 31 miliarde dolari americani dar suma reala depasea 60 miliarde doalri americani(Altman ,2003:10-11).

Raportarile frauduloase pot sa apara la toate categoriile de firme,insa cu cat societatea are o marime mai mica si implicit o putere financiara mai mica cu atat sunt mai usor de reperat,neavand posibilitatea sa isi ascunda datoriile.

In vederea aprecierii bonitatii, este imporant ca analizele cantitattive sa fie corecte deoarece ele reprezinta piatra de temelie in vederea calculuilui indicatorilor care vor reflecta pozitia, repspectiv performanta financiara.

Studiul Altman doreste sa scoata in evidenta necesitatea deprinderii creditului deoarece personalul de specilaitatea trebuie sa analizeze si sa reanalizeze situatia companiilor cu multa atentie deoarece uneori firmele recurg la tot felul de practici neconforme pentru a-si atinge scopul.

Inca din anul 1999, a aparut pe piata un aspct interesant in comportamentul societatilor ,trecerea pe piata valorilor mobiliare pentru finantarea nevoilor ,ami ales pe temen scurt.Articolul publicat in Current Issues in Economics and Finance(1999) reflecta o denumire a rolului bancilor in creditarea firmelor mari.

Tendinta societatilor de a prefera piata de capital in favoarea finantarii bancare ,in conditiile in care costul creditului creste mai mult.Bancile nu trebuie sa se bazeze pe nevoile corporatiilor si mai degraba pe satisfacerea nevoilor acestora de a le oferi servicile cele mai bune,la fel si pentru societatilecu dimnesiuni mai mici.

Indiferent de marimea societatilor,avand in vederea reglementarilor impuse odata cu implementarea Acordului Basel II cu privire la gasirea uneor solutii adecvate in managmentul riscului,banca trebuie sa se asigure ca deruleaza o afacere profitabila prin intemrnediul atragerii clientilor potriviti,printr-o oferta cat mai buna ,vanzari incrutisate , prin fidelizarea clientilro profitabili(Slater, 2005:38).Recomandarile generale pot sa fie particularizate in functie de activitatea de creditare ,aducand un argument in favoarea unei analize riguroase bonitatii solicitantilor de credit prin care se pot identifica usor clientii care aduc bancii un castig.Castigul este reprezentat de rambursarea dobanzii creditului acordat.

Capitolul 2 Metodologia de analiza a starii de bonitate

2.1 Necesitatea si importanta analizei economico-financiare

În acest subcapitol, se dorește cunoașterea noțiunilor care ajută la înțelegerea importanței acordate unei analize economico-financiare desfășurată la nivelul unei entități economice in vederea acordarii de credite.

Dacă ar fi să considerăm că resursele umane,financiare și materiale sunt utilizate corespunzător în cadrul unei entități ,atunci în acest caz analiza economico –financiară nu mai este necesară ,în schimb este necesară pentru identificarea elementelor care au condus la realizarea unei anumite situații,dar și identificarea unor resurse interne care pot conduce la o îmbunătățire pe viitor.

O definiție a conceptului de analiză financiară este prezentată de autorul I.Bătrâncea :„o operațiune logică de descompunere sau desfacere a unui întreg (fie el obiect,fenomen ,proces) în elementele,laturile sau trăsăturile sale componente ,precum și în factorii ,cauzele și condițiile care l-au generat respective influențat ,cu scopul stabilirii naturii,locului,rolului ,importanței ,aportului și necesității acestora în determinarea unei anumite stări ,mărimi ,variații a întregului cercetat”.

In dictionarul fiduciar aparut la Paris in jurul anului 1991 , analiza financiara a fost definita ca fiind un studiu metodic al situatiei si evolutiei unei intreprinderi , in ceea ce priveste rentabilitatea sa financiara.

Pentru acest studiu metodic se considerau necesare bilantul,contul de rezultat si restul de informatii oferite de catre intreprindere.O componenta a analizei financiare , care este inclusa in categoria analizelor si care au un scop special,este analiza economico-financiara.

Cu alte cuvinte,analiza economico-financiară este o știință care din punct de vedere economic se ocupă cu interpretarea,explicarea legăturilor dintre diferite elemente ale situațiilor financiare(atunci când corectitudinea (veridicitatea ) datelor prezentate în situațiile financiare nu este pusă la îndoială).Pentru realizarea unei analize cât mai riguroase ,un element important îl constituie dimesiunea cunosțiințelor economice pe care analistul le cunoaște pentru o evaluarea cât mai corectă a rezultatelor entității și a „stării de sănătate”.

La nivelul unei entități realizarea analizei economico-financiare ajută decidentul să își formeze o părere cu privire la activitatea desfășurată ,precum și la constituirea unor direcții viitoare de urmat pentru o mai bună dezvoltare a entității.

Analiza economico-financiara contribuie la perfectionarea relatiilor de interdependenta care exista intre un fenomen economic si reflectia lui in analiza financiara.Datorita complexitatii care se afla in continua dezvoltare a sistemului ce impune introducerea tehnicilor de calcul moderne, sistemul bancar din Romania se aflta intr-o continua dezvoltare si transformare.

Autorul I.Bătrâncea afirmă că :„analiza economico-financiară evidențiază comportamentul fenomenelor și al proceselor ce se derulează în mediul economic,prin utilizarea unor metode de investigare generale sau specifice acesteia. Conceptul de analiza consta intr-o simpla verificare a echilibrelor financiare pentru a asigura rambursarea imprumuturilor pe care bancile le acorda.

Analiza economico-financiara s-a perfectionat cu ajutorul unor factori care au stimulat si chiar au impus dezvoltarea ei.Cresterea rolului bancilor si a institutiilor in economie ,alaturi de dezvoltarea societatilor pe actiuni sunt doar doi dintre cei mai importanti factori stimulenti ai analizei economico-financiare. Rolul analizei economico –financiare a crescut foarte mult in ultima perioada , in sensul ca nu se limiteaza doar la date financiare, ci integreaza date economice si bursiere, rezultatele fiind integrate in modele financiare , care sunt necesare elaborarii previzunilor.

Evolutia analizei financiare s-a datorat ,in ultimii ani ,unor cauze cum sunt:

Necesitatea elaborării de către bănci și instituțiile financiare, a unor metode de

analiză mai perfecționate, în ceea ce privește acordarea sau refuzul unor credite. Această necesitate a apărut ca urmare a tendinței de concentrare a întreprinderilor, care a condus la dezvoltarea investițiilor cu o rentabilitate

care se întinde pe o perioadă mai mare de un an, investiții de talie mare.

Aprofundarea studiului costului capitalului și a echilibrului financiar, care au

fost impuse de continua perfecționare (dezvoltare) a mijloacelor moderne de finanțare.

Ratele înalte ale dobânzii, variațiile cursului de schimb, inflația și

constrângerile politicii creditului, care au agravat problemele financiare ale întreprinderilor.

Cererea de garanții pentru acoperirea riscului de non-plată de către bănci a fost un lucru imposibil, motiv pentru care a aparut obligația de a perfecționa

analizele de risc economic și financiar ale băncii (noțiunea de lichiditate devenind insuficientă pentru angajamentele pe termen lung).

Adaptarea obiectivelor analizei financiare la cerințele diverșilor utilizatori în funcție de specificul domeniului de interes, este impusă de evoluția analizei financiare.

Analiza financiară are drept finalitate, diagnosticul financiar (care este o parte a diagnosticului economico-financiar). Analiza internă este realizată de către organisme specializate, financiar-bancare sau chiar de specialiști independenți (analiștii financiari). Analiza externă conduce la diagnosticul financiar intern sau extern.

Analiza financiară este utilizată și de către întreprinderile care consimt să ofere împrumuturi și avansuri altor întreprinderi, sau care vând pe credit, nu numai de catre bănci. Analiza se face diferit în cazul împrumuturilor pe termen scurt față de cele pe termen lung.

pe termen scurt – lichiditatea întreprinderii reprezintă interesul principal al creditorilor, altfel spus, capacitatea întreprinderii de a face față scadențelor pe termen scurt. Nu este neglijat echilibrul financiar pe termen lung, creditorii fiind interesați de mărimea fondul de rulment.

pe termen lung, solvabilitatea și rentabilitatea întreprinderii trebuie asigurată de către creditori (bănci, organisme specializate, obligatari), pentru că de acestea depinde rambursarea datoriilor și plata dobânzilor. Astfel, creditorii sunt interesați de posibilitățile de rambursare, capacitatea de autofinanțare, mărimea datoriilor și rentabilitatea împrumuturilor acordate.

pe termen lung și scurt creditorii prezintă interes pentru structura financiară a întreprinderii, care prezintă gradul de risc prin levierul financiar care se determină ca și raport între datoriile totale și capitalurile proprii.

2.2 Fundamente ale metodologiei de analiza a starii de bonitate

Procesul de creditare presupune mai multe etape ,analiza bonitatii fiind cea de a treia etapa, dupa documentarea auspra solicitantului si documentarea creditului.Primul demers fiind acela de exprimare din partea clientului a necesitatii respectiv interes fata de produsele de creditare ale bancii, urmand ca dupa ce clientul isi da acordul , banca sa preia documentatia necesara pentru realizarea bonitatii propriu zise.

Documentele necesare pentru realizarea analizei bontatii sunt urmatoarele: situatiile financiare ale ultimilor 2 sau trei ani,planul de afaceri, cerere de credit,contractele de aprovizionare si desfacere, prezentarea garantiilor,evaluarea acestora si alte documente, in functie de tipul de credit solicitat(Anghel,2004:400) , dar si documente precum certificat de inmatriculare la Registrul Comertului , statutul si contractul de societate, fluxul de numerar previzionat.

Etapele intregului proces de creditare poate fi redat sub forma de grafica astfel:

produse și piețe (competitivitate și concurență)

risc general al mediului

producție și strategii de aprovizionare

performanțe economico-financiare

(vânzări, datorii, lichiditate)

costrângeri privind politica de creditare

scopul pentru care se solicită creditul

ANALIZA CREDITULUI

sursele de rambursare

interdependențe: fluxuri de numerar – scadența creditului

adoptarea deciziei: de ce e necesar creditul pentru bancă

ACȚIUNI DE CREDITARE

analiza situației patrimoniale și a rezultatelor economice și

financiare (bonitatea clientului) și a serviciului datoriei acestuia

Raportul de bonitate

date generale despre

societatea comercială

informații referitoare la activitatea

comercială desfășurată în ultimii ani.

date referitoare la managementul

societății și calitatea acestuia

Indicatorii de bonitate

management și resurse umane

solvabilitate

rentabilitate

gradul de îndatorare

viteza de rotație a

activelor circulante

Etapele care succed analiza bonitatii sunt:

Negocierea creditului

Aprobarea creditului si acordarea clientului

Angajarea creditului

Monitorizarea acestuia

rambursarea si controlul existentei si conservarii garantiilor pe tot parcursul derularii relatiilor intre banca si client(Trenca,2009).

Aprecierea bonitatii se realizeaza prin intermediul a doua analize si anume analiza cantitativa ,respectiv analiza calitativa.Prin analiza calitativa se inteleg aspectele nefinanciare si anume pozitia pe piata, experienta in domeniu, strategia de piata, calitatea managmentului,relatile cu clientii si furnizorii.Analiza numerica nu este suficienta ,chiar daca aceasta se bazeaza pe rationamente logice ,este necesara si o viziune de ansamblu asupra specificului societatii care solicita acordarea creditului , astfel se pot observa modele comportamentale , modele care se bazeaza pe relatiile anterioare pe care firma le-a avut ,vitezele de reactie pe care firma activeaza ,dar si relatiile pe care le-a avut cu banca in trecut.

Analiza cantitativa este reprezentativa deoarece are un impact important asupra analizei bonitatii.Este legata de analiza financiara , calcul de indicatori si interpretarea acestora.Chiar daca institutiile bancare utilizeaza indicatori diferiti pentru aprecierea bonitatii dar si prin prisma faptului prin care este abordata in literatura de specialitate se constata si puncte comune .Chiar daca indicatorii par sa fie diferiti de la o banca la alta, categoriile din care acestia fac parte , raman de cele mai multe ori neschimbate.Asadar , voi prezenta aceste categorii de indicatori si exemple elocvente pentru fiecare categorie.

Indicatorii de lichiditate nu lipsesc din nici o analiza, domeniul bonitatii nefacand o exceptie de la regula.Este necesar sa fie un grad de lichiditate bun pentru obtinerea unui credit .A un grad bun de lichiditate nu inseamna neaparat o sanatate financiara buna a societatii.De asemenea , un nivel bun al acestui tip de indicatori nu inseamna faptul ca societatea nu are nevoie de un aport exterior in privinta finantarii.Achim M(2012) prezinta indicatorii de lichiditate sub urmatoarea forma:

Lichiditate curenta se calculeaza ca raport intre activele curente si datoriile curente(un nivel optim de 150-250%).

Lichiditate imediata , ca raport intre diferenta dintre activele curente si stocuri si datoriile curente(un nivel optim de 50-100%)

Rara lichiditatii efective, calculata ca raport intre trezorerie si datorii curente(un nivel de 20-60%).

Rata capitalului de lucru ca raport intre capitalul de lucru si activele totale, prezentand o medie de 5% la nivelul tarilor dezvoltate.

O caracteristica importanta a acestor indicatori este reprezentata prin faptul ca diferitele elemente de active cu grad de lichiditate mai accentuate fac fata datoriilor curente ale societatii(datorii curente care sunt reprezentate de datoriile pe termen scurt si veniturile inregistrate in avans ).Prin intermediul RoskCalc conform Moody’s aceste rate de lichiditate sunt legate si de predictia riscului de faliment , cele mai reprezentative fiind lichiditatea curenta si cea imediata.

O alta categorie de indicatori sunt indicatorii de solvabilitate care se regasesc in cadrul analizei bonitatii clientilor persoane juridice .Acesti indicatori se refera la puterea pe care o au activele asupra datoriilor totale.Indicatorii de solvabilitate au un orizont mai mare de un an.Un exemplu pentru acest tip de indicatori ar fi solvabilitatea generala avand ca formula de calcul raportul dintre activele totale si datoriile totale, intervalul de siguranta aferent acestui indicator fiind 150-300%.

Indicatorii de rentabilitate scot in evidenta performantele firmei, pe cand indicatorii randamentului se refera la marjele profitului brut si net si exprima proportia pe care prfitul o are in cifra de afaceri.Un exemplu pentru acest tip de indicatori ar putea sa fie rentabilitatea financiara avand ca formula de calcul raportul dintre profitul net si capitalul social.Un alt exemplu , rentabilitatea economica , fiind data de raportul dintre profit net si active totale.Pot sa apara variatiuni ale acestui set de indocatori in cazul in care profitul net este inlocuit de profitul inainte de impozite si dobanzi(EBIT) ,respectiv profitul inaintea impozitarii ,a dobanzii si a amortizarii(EBITDA).

Se mai poate vorbi si despre indicatori de gestiune a activelor , despre diverse rate de structura ,respectiv viteze de rotatie a activelor.Un element fara de care nu s-ar putea realiza analiza bonitatii este reprezentata de gradul de indatorare, dat de raportul dintre capitalurile imprumutate si capitalurile proprii. Din puctul de vedere al valorii , se considera ca pana la 60% valoarea este buna, iar pe intervalul 60-100% ,doar satisfacatoare(Burja,2009:290).

Aceasta enumerare a indicatorilor nu este o lista exhaustiva ,ci prezinta o imagine de ansamblu a ceea ce inseamna analiza cantitativa.Alegerea lor depinde atat de tipul de credit si utilizarea acestuia ,cat si de specificul bancii.

Prin abordarile diversilor autori , prin intermediul literaturii de specialitate, se poate remarca o legatura intre riscul de faliment si bonitate.Specifice riscului de faliment sunt functiile de tip Z,pe acelasi principiu se recurge si in cazul analizei oportunitatii de creditare.

Prin credit scoring se intelege calcularea unui rating de credit pe baza informatiilor financiare, respectiv nefinanciare.Bineinteles , fiecare banca trebuie sa realizeze o selectie a indicatorilor si criteriilor reprezentative pentru fiecare tip de client, dar si o grila cu punctajele aferente valorilor obtinute din calculul indicatorilor.In final ,punctajele se vor insuma ,iar creditul va fi asociat cu una din urmatoarele categorii(Achim,2009):

Categoria A (credit standard): situație care relevă performanțe financiare de o

bună calitate, care vor permite rambursarea principalului și a dobânzilor,

previzionându-se ca relațiile dintre bancă și client să rămână armonioase și în

viitor;

Categoria B (credit în observație): această situație se aseamană cu prima

categorie din perspectiva calității performanțelor financiare, dar se anticipează

ca pe viitor aceste relații să nu poată fi menținute;

Categoria C (credit substandard): performanțe financiare satisfăcătoare, dar

care vor deteriora în viitor;

Categoria D (credit îndoielnic): performanțe financiare scăzute, cu o ciclicitate

manifestată la intervale scurte de timp;

Categoria E (credit pierdere): pierderi ale societății, reieșind faptul că aceasta

va fi în imposibilitate de plată a principalului și a dobânzilor

In ceea ce priveste categoriile de credit, primele trei categorii vor fi supuse unei decizii de creditare in functie de punctajul obtinut.In mod evident, pentru clientii aflati in ultimele doua categorii si anume D si E , nu se pune problema acordarii de credite,deoarece aceste tipuri de clienti insemna pierderi pentru institutia bancara.

In fundamentarea deciziei de creditare trebuie sa se tina cont de capacitatea de rambursare a clientului , garantiile prezentate fiind mai mult doar in scop prudential.Chiar si in cazul prezentei unei garantii foarte bune relatiile de creditare ar fi imposibile , din motive de prudenta si gestiune a riscului de credit .

Literatura de specialitate , se bazeaza in principal pe analiza de credit tip scoring, in cadrul practicii bancare analiza bonitatii clientului persoana juridica se face prin prisma unei analize cantitative ,respectic calitative, sau dimpotriva , pe metode complexe care implica prelucrari statistice complicate. Este de preferat o metoda simplificata in cazul unor firme cu o cifra de afaceri mai mica , si in mod evident pentru firmele cu o cifra de afaceri mai mare se opteaza pentru o functie scor.

2.3. ELEMENTE CHEIE IN ANALIZA BONITATII CLIENTILOR BANCARI

Institutiile bancare folosesc o serie de indicatori calitativi si cantitativi pentru determinarea bonitatii posibililor clienti.Fiecare institutie bancara are politici de creditare diferite,unele banci fiind mai stricte in vederea acordarii de credite, motiv pentru care incadrarea in categoriile de performanta este diferita de la o banca la alta.Motivul acestor diferente provine din exigenta conditiilor impuse de banca pentru acordarea de credite.

Un alt aspect considerat important de catre banci in vederea incadrarii clientilor intr-o anumita categorie de bonitate este reprezentat de serviciul datoriei care reprezinta capacitatea debitorului de a-si onora datoria la scadenta , exprimata ca numar de zile de intarziere la plata de la data scadentei.

Chiar daca este apreciat pe trecut, se pune in valoare comportamentul pe care il are clientul in relatia cu banca, moralitatea si responsabilitatea investita de client in relatia de parteneriat.

Conform Regulamentului BNR nr.5/2012 incadrarea clientilor in categorii de bonitate se va face dupa serviciul datoriei astfel:

categoria “standard” în cazul în care clientul nu are rate nerambursate și dobânzi neachitate mai vechi de 15 zile;

categoria “în observație” în cazul în care ratele scadente și dobânzile sunt achitate cu o întârziere de 16-30 zile ;

categoria “substandard” în cazul în care ratele scadente și dobânzile neachitate au o întârziere de 31-60 zile;

categoria “îndoielnic”, în cazul în care ratele și dobânzile au o întârziere de 61- 90 zile

categoria “pierdere” – clientul are datorii restante mai vechi de 90 zile și este în imposibilitatea de a- și onora obligațiile.

Tabelul . Criterii de încadrare pe categorii de clasificare pentru expunerile din credite, înregistrate de împrumutători față de debitori

(Sursa : Regulamentul BNR nr. 5/2012)

Disponibil la http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=325076

Prin intermendiul acestei grupari permite bancilor sa aprecieze care sunt posibilitatile de rambursare a creditelor ,respectiv a dobanzilor aferente.

Incadrarea agentilor economici intr-una din categoriile prezentate mai sus se face pe baza unui punctaj care se obtine prin notarea aspectelor financiare.

Fiecare banca isi are propriile norme interne prin care evalueaza performantele financiare ale agentilor economici.In baza medologiei de creditare elaborate de banca , principali indicatori de performanta financiara si incadrarea pe categorii de performanta se prezinta astfel:

Tabelul . Indicatori de performanță financiară

(Sursa : Prelucrare proprie pe baza Regulamentului 5/2012 al BNR)

In functie de incadrarea in limitele stabilite de fiecare banca, pentru fiecare indicator in parte se acorda un numar de puncte iar prin insumarea tututor punctelor aferente indicatorilor evaluati se obtine un punctjat total .Pe baza acestui punctaj total se va face incadrarea agentului economic in una din cele cinci categorii de performanta financiara.

In cazul in care agentul economic inregistreaza pierderi ,potrivit normelor interne ale bancii , se calculeaza obligatoriu indicatorii de performanta financiara, si va fi inregistrat la categoria de performanta F cu un punctaj 0.In cazul agentilor economici care sunt la inceput de activitate si care inca nu functioneaza , acestia o sa fie inregistrati la categoria B.

In urma analizei performantelor economico –financiare si a serviciului datoriei se va definitiva categoria de bonitate din care fac parte clientul conform matricei de mai jos:

Tabelul . Categorii de bonitate

(Sursa : Regulamentul BNR nr. 3/2009)

Disponibil la http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=322318

Totodata determinarea bonitatii financiare reprezinta o analiza a intreprinderilor prin prisma riscului pe care il reprezinta pentru un potential investitor, pentru banca si pentru parteneri de afaceri.Prin aceasta se delimiteaza firmele cu o bonitate financiara buna si foarte buna,satisfacatoare si slaba, precum si in intreprinderi cu dificultati financiare, in ultima instant falimentul.

O alta implicatie pe care o are bonitatea clientilor in procesul de creditare consta in determinarea necesarului de provizoane specifice de risc afferent unui credit sau plasament care parcurge urmatoarele etape:

Clasificarea creditelor și/sau plasamentelor:

identificarea din cadrul sumelor înregistrate în conturile de credite/plasamente a tuturor extraselor reprezentând expuneri din operațiuni derulate cu un anumit debitor și, pentru fiecare dintre expuneri, identificarea celorlalte atribute necesare pentru realizarea operațiunii de provizionare;

clasificarea acestor expuneri prin aplicarea simultană a următoarelor criterii:

serviciul datoriei, performanța financiară, inițierea de proceduri judiciare

reclasificarea acestor expuneri într-o singură categorie, pe baza principiului

declasării prin contaminare (luarea în considerare a celei mai slabe dintre categoriile individuale de clasificare).

Determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit :

Etapă cu caracter opțional – diminuarea expunerilor care sunt garantate astfel:

a. prin deducerea din expunerea băncii față de debitor a garanțiilor acceptate a fi

luate în considerare, în cazul unui credit clasificat în categoria “standard”, “în

observație”,“substandard”, “îndoielnic” și “pierdere”, în situația în care nu s- au inițiat proceduri judiciare și în situația în care toate sumele respectivului credit înregistrează un serviciu al datoriei de cel mult 90 de zile.

b. prin luarea în considerare a întregii expuneri indiferent de garanții în cazul unui credit clasificat în categoria “pierdere”, în situația în care s-au inițiat proceduri judiciare sau în situația în care cel puțin una dintre sumele

respectivului credit înregistrează un serviciu al datoriei mai mare de 90 de zile.

Aplicarea coeficientului de provizionare asupra bazei de calcul obținute.

Reluarea etapelor 1 și 2 pentru toți ceilalți debitori față de care împrumutătorul înregistrează expuneri din credite/plasamente ( Regulament BNR nr. 5/2012, M.O. nr. 176/2012).

Tabelul . Coeficienți de provizionare aferenți categoriilor de clasificare

(Sursa : Regulamentul BNR nr. 5/2012)

Disponibil la http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=325076

Constituirea de provizioane specifice de risc de credit se refera la crearea acestora si se realizeaza prijn includerea acestora pe cheltuieli a sumei care reprezinta necesarul de provizioane specifice de risc de credit.

Odata ce sunt identificate riscurile, care reprezinta o etapa importanta ,se trece la analiza lor in mod continuu, pe masura schimbarilor care intervin in activitatea bancara.

Diversificarea produselor si serviciilor bancare si implicit patruderea lor pe piata , determina riscuri noi pentru banci si din acest motiv aceste riscuri trebuie in primul rand identificate , iar mai apoi analizate pentru a se gasii cele mai bune metode de tratare a acestora.

CAP. 3 STUDIU DE CAZ : ANALIZA –DIAGNOSTIC A BONITĂȚII CLIENȚILOR BANCARI DIN PERSPECTIVA BĂNCII ROMANE DE DEZVOLTARE

3.1 PREZENTAREA GENERALĂ A BĂNCII ROMÂNE DE DEZVOLTARE

Societatea Natională de Credit Industrial, stramosul BRD-Groupe Société Générale, a fost creata in 1923 ca institutie publica, statul detinand 20% din capitalul social, Banca Nationala a Romaniei 30%, restul fiind detinut de particulari, printre care si un grup de fosti directori ai Marmorosch, Blank & Co., prima banca moderna din Romania. Misiunea acestei noi institutii era finantarea primelor etape ale dezvoltarii sectorului industrial din Romania.

Dupa Al Doilea Razboi Mondial, conform Legii Nationalizarii din iunie 1948, Societatea Nationala de Credit Industrial a fost nationalizata, devenind Banca de Credit pentru Investitii. In 1958, dupa reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investitii a obtinut monopolul in Romania pentru finantarea pe termen mediu si lung a tuturor sectoarelor industriale, cu exceptia agriculturii si industriei alimentare. Ea a primit un nou nume, devenind Banca de Investitii. In aceasta perioada, cea mai mare parte a finantarilor acordate de Banca Mondiala au fost derulate prin Banca de Investitii.

In 1990, monopolul de care beneficiau bancile specializate in domeniul lor de activitate a luat sfarșit. Banca Romana pentru Dezvoltare s-a constituit ca bancă comerciala si a preluat activele si pasivele Bancii de Investitii. Bancii i s-a acordat o autorizatie de functionare generala.

In decembrie 1998 s-a semnat un acord intre Société Générale si Fondul Proprietatii de Stat (autoritatea care gestiona participatiile statului), prin care Société Générale a subscris o majorare de capital de 20% si a cumparat un pachet de actiuni care i-a permis sa devina proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD.

In 2001, BRD a fost listata la Bursa de Valori Bucuresti, in prima categorie, devenind rapid una dintre cele mai tranzactionate societati. In anul 2003, Banca Romana pentru Dezvoltare a devenit BRD – Groupe Société Générale in urma unei campanii de rebranding. In 2004, Société Générale a cumpărat pachetul rezidual de acțiuni detinut de statul roman in capitalul BRD.

3.2. ANALIZA-DIAGNOSTIC A BONITATII CLIENTULUI ,,ALFA’’ DIN PERSPECTIVA BRD

In gestiunea financiara a unei firme se inregistreaza pe parcursul anului decalaje intre necesarul si existent de disponibilitati banesti .Aceste decalaje au doua cause principale:

Diferenta dintre imobilizarile firmei si fondurile proprii , cele mai multe intreprinderi desfasurand o activitate economic ace nu poate fi acoperiota financiar numai cu capitalul propriu al fimei.In aceasta situatie ,activele proprii circulante sunt acoperite numai partial prin fondul de rulment propriu.Cea mai mare parte a acestor active au dreptcorespondent in pasiv obligatiile firmei catre furnizori (passive stabilite) si fata de banci( creditul pe termen scurt).

Dereglari in incasarea veniturilor din activitate,dereglari ce determina un deficit de trezorerie.

Pentru a acorda credit unei persoane juridice ,specialistul bancar va analiza indicatorii de bonitate , in concordanta cu metodologia specifica bancii , si va recomanda aprobarea imprumutului numai daca societatea se incadreaza intr-un minim de puncte , fara ca la determinarea acestora sa se ia in considerare factorii subiectivi, prin care se poate face incadrarea intr-o grupa sau alta de bonitate.

3.2.2 PREZENTAREA SOCIETATII SC ALFA SRL

Sectorul de activitate al SC ALFA SRL denumita asa din motive de confidentialitate il constituie ‘’Fabricarea produselor de uz gospodaresc si sanitar din hartie sau carton’’(conorm cod CAEN 1722).

Societatea are o activitate diversificata , permitandu-i dezvoltarea afacerii in conditii foarte bune si siguranta din punct de vedere a continuitatii afacerii.Societatea are ca domeniu de actvitate atat productia cat si comertul.De asemenea societatea detine o linie de productie de hartie igienica si produse din carton.

Principalele elemente generatoare de venit in cadrul acestei societati sunt:

Comertul cu material de constructii(35%)

Comertul cu ierbicide si pesticide(30%)

Comertul cu material fieroase(10%)

Comertul cu incaltaminte si imbracaminte(5%)

Productia si comercilizarea hartiei igienice si a produselor din carton(5%)

In ceea ce priveste comertul cu material de constructii este singura societate din zona care activeaza in acest domeniu.Comercializarea ierbicidelor si pesticidelor , reprezinta o parte generatoare de venituri in activitatea societatii deoarece zona unde isi desfaoara activitatea este una foarte bine dezvoltata din punct de vedere al agriculturii. In ceea ce priveste activitatea de productie societatatea a achizitionat linia de productie a hartiei igienica si a produselor din carton in anul 2007 ,comercializand produsul finit in magazine la nivelul judetului.Mai sunt trei societati care produc astfel de produse , nefind concurenti directi ai societatii ,deoarece activeaza in alte zone ale judetului.

3.2.2Descrierea conditiilor de credit

ALFA doreste accesarea unui credit pentru finantarea activitatii curente..Creditul se acorda pentru o perioada de un an din aprilie 2016 pana in aprilie 2017 si se cifreaza la 60 000 ron. De mentionat faptul ca societatea a solicitat si alte credite la alte banci ,si anume doua credite la Banca Transilvania .Unul dintre credite a fost rambursat integral fara incidente de plata, iar la celalt credit a avut doua intarzieri de plata ratei la 05.2013 si respective in 03.2014, inregistrand serviciul datoriei A.

Printre documentele pe care clientul trebuie sa le prezinte in vederea analizei bonitatii se Numara:

Cerearea de credit, semnata de persoanele autorizate sa reprezinte legal societatea; chestionarul anexat cererii se completeaza la prima solicitare de credit si ulterior cel putin o data pe an sau de cate ori inervin modificari

actele societății, care includ actul constitutiv, statutul, certificatul de înregistrare la Registrul Comerțului

acordul de consultare la Centrala Riscurilor Bancare pentru societate și la Biroul de Credit și Centrala Riscurilor Bancare pentru asociații majoritari

certificat de atestare fiscal

hotarârea organului competent potrivit actelor constitutive și legii, cu privire la contractarea și garantarea creditului, înscrierea la Registrul Comerțului și avansarea spre publicare în Monitorul Oficial Partea a IV-a a hotărârii adunării generale de contractare a împrumutului

documente care atestă situația economico-financiară a societății (bilanț, contul de profit și pierdere încheiate pe ultimii 3 ani, balanța de verificare încheiată pentru ultimul trimestru și ultima balanță de verificare încheiată). Banca va solicita, după caz, raportul auditorilor firmei sau certificarea bilanțului conform reglementărilor legale în vigoare ( www.brd.ro ).

Caracteristicile creditului de investiții puse la dispoziție de BRD sunt:

rambursarea creditului se face în tranșe, care curg de obicei din luna următoare datei în care creditul a fost folosit în întregime

frecvența de rambursare – lunară

perioada de grație – 12 luni

Calculul dobânzii se va efectua la un număr exact de zile raportat la un număr de 360 de zile calendaristice cu o dobândă calculată ca sumă între rata ROBOR la 3 luni și o marjă fixă a băncii de 5 %. Neutilizarea creditului la termenele și în sumele prevăzute în contract dă dreptul băncii să încaseze de la debitor un comision. Întârzirea în rambursarea împrumuturilor se înregistrează la împrumuturi restante, pentru care banca încasează dobânzi majore cu caracter penalizator.

Costurile creditului pe lângă dobânzi sunt următoarele:

comison de acordare – 1.5% în funcție de mai mulți factori: suma totală ce va fi acordată, rating-ul clientului, mărimea veniturilor ce vor fi generate pentru bancă din activități non-credit (din operațiuni de plăți, schimburi valutare, emiterea de scrisori de garanție, de carduri, etc);

comision de neutilizare – în cazul creditului de investiții se percepe pentru perioada neutilizată a creditului; se percepe de obicei 0.15%. De exemplu, dacă unui client i se aprobă un credit în luna mai și cheltuie banii abia în luna septembrie, atunci pentru lunile în care creditul a stat nefolosit i se percepe acest comision;

comision de gestiune – banca percepe de obicei un comision (anual,semestrial, trimestrial) pentru faptul că, după acordarea creditului se fac prin care se reanalizează situația împrumutatului, pentru ca banca să se asigure că totul merge bine); mărimea acestuia este de 0.1%/luna.

O condiție specifică impusă de către bancă este ca clientul să ruleze o parte din afacerea sa pentru orice credit primit. Nici un credit nu se acordă dacă clientul nu se angajează să ruleze măcar o parte din afacerea sa prin bancă. În acest fel banca nu oferă doar cel mai riscant produs al său – creditul, ci reușește să “vândă” și celelate produse ale sale și să-și îmbunătățească profitabilitatea.

3.2.3 ANALIZA PROPRIU-ZISA A BONITATII CLIENTULUI

Clientul SC ALFA SRL este un client corporate , existet in portofoliul BRD inca din 27.04.2007.Banca Romana de Dezvoltare incadreaza entitatile care apeleaza la credite intr-o categorie de bonitate , in functie de punctajul obtinut de criteriile cantitative si cele calitative. Rezultatul obtinut prin adunarea punctelor acordate fiecarui indicator , determina punctajul final obtinut de societatesi incadrarea acestuia intr-o anumita categorie de performanta.Banca Română de Dezvoltare – GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE S.A. realizează încadrarea entităților în una din cele cinci categorii de bonitate în urma analizării indicatorilor de performanță financiară:Gradul de îndatorare

Lichiditatea imediată

Solvabilitatea patrimonială

Rentabilitatea în funcție de cifra de afaceri

Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri

Evoluția indicatorilor evaluați de către BRD în vederea stabilirii categorii de bonitate este prezentată în graficul de mai jos.

Graficul Evolutia indicatorilor evaluate in urma analizei bonitatii de BRD

(Sursa: Prelucrări proprii)

Rata de indatorare globala se afla in intervalul de siguranta si mai exact in anul 2014 entitatea isi finanteaza activitatea intr-o proportie de 64% , iar in anul 2015 atingandu-se un procent de 46%.Daca ne raportam la anul 2015, rata de indatorarea globala a scazut cu 20% fata de anul 2014.

In ceea ce priveste rata lichiditatii immediate, se evidentiaza capacitatea activelor circulante , cu sxceptia stocurilor , de a acoperii datoriile curente ale entitatii se poate observa ca pe intreaga perioada se inregistreaza o valoare buna de aproximativ 101% comparativ cu intervalul de siguranta (50%-100%).

In cazul solvabilitatii patrimoniale denumite si rata de autonomie financiara totala , valorile inregistrate in cei doi ani de analiza sunt de 30,30% -46,37% ceea ce inseamna ca in proportie de 38,33% entitatea isi finanteaza activitatea , din surse proprii.Tendinta este de usoara crestere cu 16,07% in 2015 fata de anul 2014.

Analizand rentabilitatea in functie de cifra de afaceri calculate ca si raport intre rezultatul din exploatare si cifra de afaceri neta , putem observa o valoare de peste 2,83% pe perioada analizata cu o tendinta de crestere in 2014 fata de 2015 cu aproximativ 0,5%.

Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri reprezinta proportia in care cheltuielile totale effectuate de catre entitate sunt acoperite de veniturile inregistrate pe durata exercitiului financiar.Se inregistreaza valori peste 101% cu o usoara tendinta de crestere , fapt ce denota faptul ca societatea a inregistrat profit in anii de analiza.

Pentru fiecare indicator de performanta financiara BRD acorda un numar de puncte, in functie de incadrarea in limitele stabiliate de banca( vezi ANEXA 2) iar prin insumarea punctelor aferente indicatorilor evaluate se va obtine punctajul total , in baza caruia se va realiza incadrarea entitatii in una din cele cinci categorii de performanta financiara.

Evaluarea criteriilor mentionate se face astfel:

Tabelul . Evaluarea criteriilor financiare BRD în analiza de bonitate a SC ALFA SRL

(Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor din situațiile financiare si a normelor de

creditare BRD Groupe Societe Generale )

De mentionat faptul ca in situatia in care punctajul se apropie de limita superioara sau limita inferioara punctajul afferent fiecarei categorii de performanta acesta se poate majora sau diminua , in fucntie de aprecierea generala a activitatii entitatii , realizandu-se astfel trecerea la categoria de performanta superioara sau inferioara.

Performanta financiara sintetizata precum si incadrarea intr-o anumita categorie de bonitate este redata astfel:

Tabelul . Evaluare punctaj final la SC ALFA SA în analiza de bonitate realizată de BRD Groupe Societe Generale

(Sursa: Prelucrări proprii)

Se poate constata din tabelul de mai sus o apreciere constanta a performantelor generale ale societatii Alfa ca fiind mai bune, performante care vor permite rambursarea principalului si a dobanzilor , previzionandu-se ca relatiile dintre banca si client sa ramana armonioase si in viitor.

Societatea SC ALFA SRL a fost clasificata dupa niormele de creditare ale bancii BRD in categoria B de bonitate si se acorda un credit in valoare de 60 000 ron pentru o perioada de un an.

Evolutia capitalurilor proprii este una pozitiva de la o perioada la alta fiind compuse din capital social (200 RON) ,reserve din reevaluare (131 102 RON), rezultatul reportat (62 526 RON) si profitul din anul in curs ( 14 048 RON). Valoarea capitalurilor proprii la decembrie 2015 este de 207 876 RON in crestere fata de decembrie 2014 de la 193 828 RON.Imprumut asociat (ct 455), soldul contului este de 55 000 RON la bilantul lunii decembrie 2015.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Achim, M.V., Borlea, S.N. (2012), Analiza financiară a entității economice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca

Achim, M.V. (2009) , Analiză economico-financiară, Editura Risoprint, Cluj- Napoca

Anghel, M. (2004), Analiza economico-financiară a întreprinderii : între teorie și practică, Editura Artifex, București

Bătrâncea, I., Bătrâncea, L.M., Borlea, S. (2008), Analiză financiară în bănci principii, experiențe, eficiență, Editura Risoprint , Cluj-Napoca

Bătrâncea, M., Bătrâncea L.M. (2006), Standing Financiar bancar, Editura Risoprint, Cluj Napoca, pag. 12

Beju, D. G. (2006) , Mecanisme monetare și instituții bancare, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Buglea, Al. (2005), Analiză financiară. Concepte și studiu de caz, Editura Mirton, Timișoara

Burja, C., Burja, V ., Todea, N., (2003), Analiza Financiară și Evaluarea Societăților Comerciale, Editura Risoprint, Cluj-Napoca

Burja, C. (2009), Analiză economică-financiară: aspecte metodologice și aplicații practice, Editura Casa Cărții de Știinta, Cluj-Napoca

Lumperdean, I., Salanță-Rovinaru, M.D., Gräf, R. (2009), Istoria economiei:Prelegeri, bibliografie, întrebări și teme de analiză. Texte esențiale, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Trenca, I. (2008), Metode și tehnici bancare – principii, reglementări,experiențe, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

. Tohătan, A. (2005), Analiza și Situația Financiară a Întreprinderilor, Editura Risoprint, Cluj-Napoca

Colasse, B. (2009), Analiza financiară a întreprinderii, Traducere din limba franceză de N. Tabără, Editura Tipo Moldova, Iași

ANEXA 2

EVALUAREA CRITERIILOR FINANCIARE DE CĂTRE BRD GROUPE SOCIÉTÉ

GÉNÉRALE S.A.

(SURSA : NORMELE DE CREDITARE ALE BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE S.A.)