Analiza Turismului Si Turistilor din Punct de Vedere Gastronomic

Capitolul 2.Analiza turismului și turiștilor din punct de vedere gastronomic.

2.1Clasificarea tipurilor de turiști

Există practic 3 tipuri de turiști cu interese culinare:

 1.Turiștii care caută în mod special astfel de experiențe culinare;

2.Turiștii care se bucură de oportunitatea de a gusta mîncărurile și băuturile tradiționale din locurile vizitate și astfel nu aleg destinațiile turistice în funcție de specificul gastronomic;  

3.Turiștii care participă în mod întâmplător la experiențe culinare în călătoriile lor.

Conform definiției Sainei S.Șenoi turistul gastronomic este persoana care mănâncă de multe ori și cumpără produse alimentare și băuturi de producție locală, preferințele căruia se adresează unităților alimentare de clasă înaltă. Este propusă astfel o altă clasificare a turiștilor ce călătoresc din interese culinare pe 5 tipuri, astfel încât doar primele două pot fi atribuite acestui tip de turiști:

1.Gastroturiștii- experții critici în gastronomie

2.Entuziaștii care sunt interesați de produsele alimentare de înaltă calitate

3.Cumpărătorii interesați-percep produsele alimentare ca o completare la plăcerile din timpul vacanței. Încearcă mîncăruri locale fără prea mult entuziasm.

4.Neîmplicații- nu consideră produsele alimentare drept o parte importantă a vacanțelor,dar și nu prezintă o atitudine negativă față de produsele alimentare locale.

5.Consumatorii lenți- nu prezintă interes la alimente noi în timpul călătoriei.

Astfel turismul gastronomic s-a arătat suficient de profitabil din punct de vedere economic. De aceea, nu întâmplător pentru dezvoltarea acestui tip de turism, s-au luat acele țări, despre care se poate spune că din punct de vedere gastronomic nu erau cunoscute mai înaite.

2.1.1Segmentarea tipurilor de turiști

Cumpărători au gusturi diferite, aspirații, obiceiuri, oportunități. Cu cît consumatori diferă unul de altul, cu atât mai dificil este de a crea un astfel de produs (serviciu), care ar satisface absolut toată lumea, iar mai inutilă devine publicitatea, proiectată pentru toți clienții dintr-o dată. Cu creșterea concurenței producătorii se străduiesc să prindă cele mai mici nuanțe ale cererii de consum pentru a oferi produsul revendicat pe piață.

Segmentele de clienți sunt interesați în măsură diferită de unul și același produs. Potrivit legii clasice de marketing, 20-30% dintre cumpărători furnizează 70-80% din vânzările de bunuri (servicii). Adevărata clasificare a potențialilor clienți, ce constituie segmentul țintă (publicul), este principala sarcină de segmentare, și în același timp principala dificultate.

În segmentarea pieței turistice se practică diferite criterii: geografice, demografice, socio economic, psihografice și comportamentale, precum și combinarea acestora.

Conform segmentării geografice populația generală de turiști este împărțită în grupuri omogene din regiuni (țări) de origine. Turiștii, combinați într-un singur grup, sunt conturați într-un anumit model de comportament cu preferințe, așteptări, și beneficiile dorite.

Americanii: sunt dispuși să cheltuiască sume mari de bani pentru odihnă, dar, de asemenea, se așteaptă pentru a obține mult din acestă odihnă. Aceștia cer la nivel de serviciu, dar uneori se plâng în cazul în care nu sunt îndeplinite așteptările lor.
 Englezii: segment foarte dificil al pieței turistice. Niciodată nu se plâng imediat, dar se pot plânge pe urmă.

Francezii: o piață sofisticată. Geloși limbii engleze și nu înțeleg de ce toată lumea vorbește în limba engleză și nu în limba franceză. Iubesc doar hrana lor națională.

Germanii: o piață dificilă, oarte pretențioasă, de multe ori se plâng, sunt punctuali în tot și cer claritate în organizarea călătoriei.

Japonezii: piață mai ușoară. Ei pot fi programați și pentru participarea la orice eveniment.Sunt extrem de preciși. Ei au o idee foarte aspră asupra tradițiilor și a culturii țării vizitate, dar doresc să învețe cât mai mult posibil. Iubesc să fotografieze. Nu le place să se amestece cu alte naționalități.
Fiecare segment de piață evidențiază un model diferit de comportament al turiștilor și necesită o abordare specială.

La o segmentare a pieței turistice din punct de vedere demografic se evidențiază 5 grupe de vîrstă:

Primul grup de la 0 la 14 ce reprezintă copii. Ei călătoresc, de obicei, cu părinții lor, care i-au de obicei deciziile pentru copii lor. Multe servicii turistice pentru acest segment de piață sunt disponibile la un preț redus.

Al doilea grup de la 15 până la 24 de ani formează tinerii. În comparație cu copii tinerii călătoresc fără părinții lor. Ei dispun de propriile lor resurse, de obicei, foarte limitate.

Al treilea segment al pieței turistice este alcătuit din tineri între 25 și 44 de ani. Ei au familiile lor și își petrec timpul liber cu ei. Modelul comportamentului turistic al acestui grup de persoane se formează în mare măsură sub influența nevoiilor și intereselor copiilor lor.

A patra categorie include persoanele de vârstă medie de la 45 la 64 de ani. Ei încă mențin activitatea economică.

Auto-segmentul ce formează persoanele în vârstă, mai ales pensionarii care nu lucrează. Piața turistică în vârstă de peste 65 de ani, a suferit schimbări profunde în ultimii 10-20 de ani și este caracterizată de rate ridicate de creștere a sosirilor de turiști.

Fiecare grupă de vârstă are propriul model distinct de comportament și pune diferit prioritățile turistice. De aceea, aș dori să evidențiez în tabelul ce urmează, un sondaj de opinie realizat de agenția de turism britanic "Lunn Poli", referitor la prioritățile turistice pentru diferite grupe de vîrstă.

Tabelul 2.1 Prioritățile turistice pentru diferite grupe de vîrstă.

Sursa: Alexandrov A.I.,(2010),Turismul internațional,p.51

2.2Motivația turiștilor

Una dintre cele mai elementare tipologii de turiști, care utilizează motivația este cea propusă de Johnson, ce ține de turiști ce călătoresc pentru vin. Johnson presupune că un specialist în vinuri este turistul care vizitează vița-de-vie, podgoriile, festivalurile de vinuri cu scop de odihnă, a căror principală motivație este specific interes de vin. Prin urmare, această definiție exclude tur de partid, a cărui principală motivație a fost, desigur, nu vin ca atare, dar dorința de a avea o zi de relaxare. Această tipologie poate fi aplicată direct pentru turiști gurmani conform studiului (2001) " turiști gurmani și interese de vinuri". Acest studiu a descoperit că mai mulți turiști americani (19,6%) și canadieni(14,2 %) intră în această categorie, ceea ce și se reflectă în rezultatele lui Mitchell și Holl, în ceea ce privește turiști specializați în vinuri.

În cadrul studiului din Ontario, Canada sau căutat să se identifice alte motive de călătorie pentru respondenți, aceștia fiind interesați cel mai mult de produsele alimentare în cadrul turismului. Conform EPGC cei cu mare interes la o vacanță de evenimente legate de vin și de mâncare au fost semnificativ mai mulți, s-au lansat, de asemenea impresii de vacanță, care pot fi împărțite în următoarele categorii:

a) persoane indulgente-personal ce preferă să viziteze locuri cele mai populare și să experimenteze o viață bună- bucătăria, experiență de viață urbană.

b) exploratorii-vizita monumentelor și locurilor importante din istorie, pentru a vedea frumusețea naturii și a orașelor în general.

c) iubitorii de relaxare- petrecerea timpului cu familia, departe de casă pentru a se relaxa și recupera puterile.

2.2.1 Stilul de viață în călătorie

Cercetarea stilului de viață este strâns legată de motivație, în care stilul de viață al omului reprezintă o importantă manifestare de motivare. Conform cercatării oferite de EPGC(2001), înțelegerea ce motivează cel mai tare este interesul față de bucătărie și de vin. EPGC, de asemenea, a subliniat o serie de activități și produse turistice, care să ne dea de înțeles ratele ridicate ale bucătăriei și vinurilor conform stilului de viață:

Activitățile a respondenților interesați de vin și bucătărie

Interesul cel mai mare al turiștilor este pentru activitățile culturale și de divertisment, în special pentru:

*magazine și restaurante

* artă înaltă

*concerte, carnavaluri și festivaluri

Acomodarea a respondenților interesați de vin și gastronomie

De multe ori spun :

1.cazare cu mic dejun, spa și restaurant

2.stațiune pe litoral

3.stațiune de schi

4.stațiune pe malul lacului

5. școală de degustare a vinurilor și bucatelor

Aceste alegeri reflectă în mod clar motivația turiștilor.

Marea Britanie a efectuat un studiu ce, de asemenea, oferă o introspecție în călătorie și influența stilului de viață. Piața din Marea Britanie, de exemplu, preferă de a mânca în restaurante locale, de a explora, de a vizita prieteni, muzee/galerii, plaje, baruri și cluburi de noapte.Top of FormBottom of For

2.3Gastronomia factorul de atracție pentru turism

Gastronomia este factorul principal de atracție turistică,întrucât familiarizează cu noi produse și activități și permite satisfacerea dorințelor persoanelor în căutare de relaxare și divertisment. Astfel, cînd menționăm gastronomie presupunem specificul local al unei zone, țări sau regiuni.

În prezent, lumea se globalizează, turismul fiind unul dintre factorii principali ai acestui proces. Grație infrastructurii de transport turiștii sunt mai mobili, ceea ce conduce și la o mobilitate gastronomică. Noi stiluri gastronomice mereu evoluează și pot fi întîlnite peste tot în lume, în diferite restaurante. De exemplu, McDonaldizarea – procesul prin care principiile restaurantelor fast-food domină nu numai societatea americană dar și restul lumii.

Astfel aproximativ 5000 de fast-fooduri funcționează în afara SUA, fiind francizate sau deținute de către lanțurile americane. Numai McDonald’s și KFC au fiecare mai mult de 1500 de unități în străinătate, având un mare succes în Japonia și Europa. Fast-foodurile străine în America se măresc și ele în același ritm. Una dintre cele mai notabile a fost achiziționarea lanțului de hotele/restaurante londoneze Pillsbury în 1989 de către Grand Metropolitan.

Gastronomia este mai mult o necesitate decât o activitate pentru plăcere sau relaxare. Astfel scopul turismului gastronomic este de a găsi noi modalități de atracție și adăugare a valoarei experienței gastronomice pentru a o face mai memorabilă. Corelarea gastronomiei cu anumite destinații turistice este un instrument important de promovare a turismului, fiind un simbol al autenticității ce permite luarea deciziei de alegere a unei destinații turistice. Între turism, producție și comerț există o relație directă. Turiștii ca și populația locală au nevoie de produse. În momentul în care cererile turiștilor, ca și nevoile localnicilor pot fi satisfăcute din producția proprie, economia locală este susținută.

2.4Comportamentul consumatorului

Comportamentul consumatorului reprezintă un set de activități decizionale având drept scop alegerea, procurarea și utilizarea produselor sau serviciilor. Comportamentul consumatorului depinde de o multitudine de factori ce exprimă obiceiurile, gusturile și preferințele. Astfel, față de diferite produse/servicii consumatorul poate urma următoarele stări cmportamentale:

1.Consumatorul nemulțumit,ce este în căutarea noilor produse