Analiza Tehnico Economica a Pensiunii Popasul din Deal

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București

Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură

și Dezvoltare Rurală

Specializarea: Inginerie și Management în Alimentația Publică și Agroturism

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific,

Prof. Univ. Dr. Tindeche Cristina

Absolvent,

Coman Cătălina Nicoleta

București

2016

ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE LA NIVELUL PENSIUNII POPASUL DIN DEAL

INTRODUCERE

Prin conținutul și rolul său turismul este astăzi o componentă extrem de importantă a vieții sociale și economice a oamenilor, motivațiile acestora de a călători diversificându-se odată cu trecerea timpului, variind de la cauze religioase ori motive de sănătate până la călătorii în scop de serviciu, deplasări ale studenților către centrele universitare ori pur și simplu pentru căutarea liniștii și relaxării.

România oferă foarte multe posibilități de petrecere a timpului liber, fiecare zonă a sa beneficiind de peisaje uimitoare oferite de un relief ce cuprinde toate formele cunoscute, de o rețea uimitor de diversificată de ape curgătoare și stătătoare și de o fauna și o flora rar întâlnite astăzi în lume. Pe lângă toate acestea, Maramureșul excelează când vine vorba de istorie, de arhitectura specifică locului, de motivele folclorice, de meșteșuguri etc., motive din pricina cărora astăzi satele maramureșene arată ca și cum ar fi fost încremenite în timp.

În prezenta lucrare au fost analizați indicatori specifici activității turistice desfășurate la nivelul pensiunii Popasul din Deal. Lucrarea este structurată pe cinci capitole pentru a putea fi lecturată cât mai ușor, dar mai ales pentru o prezentare cât mai amănunțită a activității desfășurate de către pensiune în perioada 2013- 2015.

În capitolul întâi sunt prezentate date referitoare la numărul structurilor de primire turistică la nivelul Uniunii Europene apoi la nivelul României.

În capitolul II este prezentată zona unde este amplasată pensiunea Popasul din Deal și câteva date referitoare la această pensiune respectiv istoricul pensiunii, dotările și baza tehnico- materială a acesteia și serviciul de cazare, plus resursele umane de care dispune pensiunea. În finalul capitolului sunt prezentate punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările pensiunii, structurate într-o analiză SWOT.

În cel de-al treilea capitol este analizată circulația turistică la nivelul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015, cu ajutorul a 4 indicatori ai circulației turistice: numărul de turiști și apoi de zile turiști, durata medie a sejurului și gradul de ocupare al capacității de cazare. De asemenea, în acest capitol mai sunt prezentate oferta turistică, tarifele de cazare și activitățile ce pot fi desfășurate în pensiune cât și ce se poate vizita în apropierea acesteia.

Capitolul IV este destinat activității departamentului de alimentație publică din cadrul pensiunii Popasul din Deal prezentându-se furnizorii pensiunii și posibilități de meniu cu costurile aferente.

În capitolul cinci este prezentată analiza rezultatelor economico- financiare ale pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015. Scopul acestei analize este de a cunoaște volumul cheltuielilor totale, a veniturilor totale și rezultatul brut al exercițiului financiar. De asemenea, tot în acest capitol sunt prezentate rata rentabilității economice, financiare, comerciale cât și rata resurselor consumate și rata veniturilor.

Capitolul I- Turismul

1.1. Turismul în Uniunea Europeană

Uniunea Europeană, respectiv instituțiile ce o reprezintă au recunoscut și recunosc în continuare rolul major pe care industria turistică o are în cadrul economiei lor.

În cadrul Uniunii Europene turismul este considerat o industrie importantă ce cunoaște un mare potențial de dezvoltare în viitor. Acesta contribuie cu 5% la formarea produsului intern brut și generează aproximativ 8 milioane de locuri de muncă.

Durabilitatea semnifică succesul în afaceri, succesul economiei, conservarea și protejarea mediului înconjurător, responsabilitate socială. Din acest motiv, Uniunea Europeană acordă o atenție cât mai mare turismului ce este viabil atât din punct de vedere economic cât și social, turismului ce protejează mediul înconjurător și cultura locală, turismului durabil.

Caracterul durabil al activității de turism este pus în strânsă legătură cu competitivitatea acesteia, întrucât calitatea destinațiilor turistice depinde semnificativ de mediul natural și cultural și de integrarea acestora într-o comunitate locală.

Calitatea este o parte integrată a activității turistice, importanța acesteia fiind recunoscută de multe dintre destinațiile europene, astfel că, fără un produs de calitate o zonă nu poate susține o industrie viabilă a turismului.

Calitatea unui serviciu este data de gradul de îndeplinire a așteptărilor clienților, așteptări ce sunt influențate de nivelul tarifelor, de anumite reclame ori de informațiile culese de la cunoștințe ce au mai utilizat serviciul în cauza. Iată câteva exemple de tipuri de așteptări ale turiștilor: să primească răspunsuri clare, prompte și concise la solicitări și întrebări, sa îi întâmpine o voce plăcută la telefon, persoanele de contact să fie amabile, să fie întâmpinați de personal amabil și primitor, pensiunea să fie ușor de localizat, camerele să respecte condițiile ce au fost specificate la rezervare, să se simtă în siguranță, să aibă parte de liniște, să se poată relaxa, să le fie respectată intimitatea, camera și baia să fie îngrijite impecabil atâta timp cât sunt ocupate, facturile să fie întocmite corect și clar la momentul decazării, să primească un răspuns cald și cordial la plecare.

Nivelurile de apreciere a serviciilor din punct de vedere calitativ se împart, după opinia consumatorilor, în trei niveluri ce sunt grupate în funcție de dificultatea de evaluare.

CALITATEA DORITĂ- este reprezentată de caracteristicile serviciilor ce sunt dorite, pe care turistul le-a întâlnit constant și pe care le poate evalua înainte de a le consuma;

CALITATEA EXPERIMENTALĂ- este reprezentată de caracteristicile serviciilor pe care le dorește turistul și pe care le poate analiza în timpul și după consumarea acestora;

CALITATEA CREDIBILĂ- este reprezentată acel tip de servicii ce nu pot fi evaluate corect de către client nici după consumarea acestora, dar pentru care se manifestă un grad sporit de încredere, precum sunt serviciile prestate de către psiholog, serviciile religioase, serviciile spiritual ș.a..

A. Parasuraman, V.A. Zeithaml si L.L. Berry au elaborat un studiu conform căruia percepția calității unui serviciu se evidențiază în 10 factori determinați de criteriile pe care consumatorii i-au utilizate în aprecierea unui serviciu. Cei 10 factori sunt:

Accesibilitatea- serviciul este de calitate când este accesibil și oferit la timp;

Credibilitatea- serviciul este de calitate când se bucură de încrederea turistului;

Gradul de cunoaștere-un serviciu este calitativ atunci când furnizorul de servicii cunoaște, dar și înțelege nevoile consumatorului;

Încrederea- serviciul este de calitate atunci când este considerat demn de încredere de către consumatorii acestuia;

Siguranța- serviciul este de calitate atunci când este sigur și nu implică riscuri;

Competența- un serviciu este de calitate atunci când personalul are pregătirea și cunoștințele necesare în domeniu;

Comunicarea- un serviciu este de calitate atunci când prestatorul acestuia a explicat și comunicat conținutul serviciului turistic;

Amabilitatea- un serviciu este de calitate atunci când personalul din turism ce îl prestează este politicos și atent la dorințele pe care turistul le înaintează;

Sensibilitatea- un serviciu este de calitate atunci când personalul este ospitalier, prompt și operativ în prestarea acestuia;

Aspectele evidenței fizice ale prestației turistice- un serviciu este de calitate atunci când alte atribute ale acestuia precum personalul, ambianța, dotările tehnice au o calitate ridicată.

Când vine vorba de serviciile incluse în industria turistică: cazare, alimentație publică, agrement, transport etc., cea mai importantă componentă este rețeaua unităților de cazare. De ce cazarea este cea mai importantă? Pentru că răspunde unei necesități fundamentale, respective înnoptarea, odihna.

Continentul European este continentul cu cele mai multe locuri de cazare. Uniunea Europeană deține mai mult de 70% din capacitatea de cazare a Europei.

Tabelul 1.1

Număr structuri de cazare în Uniunea Europeană

Sursă: Eurostat

Din tabelul 1.1. se poate observa că la nivelul Uniunii Europene țările care dispun de cele mai multe structuri de primire turistică sunt cele care dispun de un patrimoniu național și cultural vast și recunoscut peste granițele continentului european. De asemenea, majoritatea țărilor fruntașe în acest clasament au o economie stabilă.

Figura 1.1. Reprezentarea grafică a numărului de structuri de cazare în țările membre U.E.

Se poate observa în urma reprezentării grafice a numărului de structuri de cazare în țările membre U.E. că Italia domină acest clasament cu un procent de aproape 28% din totalul structurilor de cazare turistică existente în cadrul Uniunii Europene. Italia este urmată de Regatul Unit cu 15,26% și de Croația cu 11,87%. România se află abia pe poziția cu numărul 13 reprezentând doar 1,07%. Țările cu cele mai mici procente sunt reprezentate de Letonia cu 0,11%, Luxemburg cu 0,08% și Malta cu 0,03%, ultimele două menționate fiind și cele mai mici state din cadrul Uniunii Europene.

Perceperea Europei ca posibilă destinație turistică este un aspect legat de competitivitatea turistică, astfel încât sunt vitale acțiunile de stimulare a cererii turistice pentru acest continent mai ales în condițiile în care pe plan mondial concurența este acerbă. În acest sens, Comisia Europeană a Turismului a lansat cu sprijinul Comisiei Europene în anul 2006 portalul de internet „ visiteurope.com ” pentru a promova Europa în țările terțe generatoare de turism către continentul european.

1.2. Turismul în România

În România activitatea de turism este concentrată pe istoria bogată a poporului român și pe minunatele peisaje naturale ce pot fi admirate în fiecare colț al țării.

Pornind de la formele de relief, de la semeții munți Carpați ce străjuiesc bogate păduri de foioase și conifere ce pe alocuri depășesc 2000 de metri, la întinsele câmpii ori la plajele fermecătoare cu valuri răcoroase ale Mării Negre sau la protejatele zone ale Deltei Dunării și ajungând la satele în care țăranii români păstrează cu sfințenie tradițiile și în zilele noastre, la muzeele, monumentele, mănăstirile, cetățile antice și medievale ce atestă bogata istorie a poporului nostru, România întrunește toate condițiile pentru a atrage privirea vizitatorilor din întreaga lume, potențialul ei turistic fiind nemărginit.

Dacă în Evul Mediu pe meleagurile românești turismul se defășura sub formă de pelerinaj, treptat s-a afirmat turismul balnear când s-au înregistrat elemente ale turismului colectiv, fiind menționat în localitățile Băile Felix în secolul al XV-lea, iar in secolul al XVII-lea în Băile Herculane, Olănești, Borsec și Vatra Dornei.

Deși la capitolul potențial România stă foarte bine, din păcate tot acest potențial magnific pe care îl are această țară nu este exploatat la adevărata sa valoare, fapt ce determină limitarea investițiilor străine, susceptibilitatea turiștilor străini de a ne vizita țara ori determinarea turiștilor români de a alege destinații din afara granițelor.

Din cauza faptului că potențialul turistic românesc este foarte diversificat și totodată valoros, precum și datorită dezvoltării structurii specifice, România a fost impusă ca o destinație turistică importantă în cadrul țărilor europene. Acest lucru este confirmat de fluxurile turistice dirijate către țara noastră, dar mai ales de cele care sunt reținute între granițe.

Destinațiile preferate de către străini în cadrul granițelor țării sunt clasificate în funcție de anotimpul în care vizitează România. Astfel, turiștii ce trec pragul țării vara preferă cu precădere litoralul românesc, reprezentat prin stațiunile Mamaia, Jupiter, Neptun, Costinești, Vama Veche și iarna mai mult stațiunile montane precum cele de pe Valea Prahovei, Poiana Brașov, Bâlea Lac, Păltiniș ș.a. De asemenea și orașele de poveste: Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj- Napoca, Timișoara, Iași sunt vizitate de către turiștii străini, precum și Bucureștiul care este preferat pentru viața sa de noapte nemaiîntâlnită, reprezintă destinații căutate pe parcursul întregului an.

Obiectivele turistice cele mai importante din România sunt Castelul Bran, Castelul Peleș, muzeele din București, Cimitirul Vesel de la Săpânța, bisericile din lemn din Maramureș și Transilvania și mănăstirile pictate din Moldova.

Dacă la nivelul Uniunii Europene, România este pe poziția a 13-a în ceea ce privește numărul de structuri de cazare, iată cum sunt împărțite aceste structuri în cadrul granițelor românești:

Tabelul 1.2

Numărul structurilor de primire turistică repartizate după tipul lor din România

Sursă: Insitutul Național de Statistică

Figura 1.2.Reprezentatrea grafică a evoluției numărului structurilor de primire turistică din România, anii 1990- 2015

Putem observa din figura 1.2. reprezentarea grafică a evoluției numărului structurilor de primire turistică din anul 1990 până în 2015 că față de anul 1990 în anul 2015 întâlnim toate tipurile de structuri de cazare, apărând în plus față de 1990 hostelurile, hotelurile apartament, motelurile, vilele turistice, satele de vacanță, bungalourile, campingurile, căsuțele turistice, pensiunile turistice, pensiunile agroturistice și spațiile de cazare de pe navele fluviale și maritime.. De asemenea, la structurile existente în ambii ani luați în discuție, utilizând indicii cu bază fixă se observa următoarele:

Numărul total al structurilor de primire turistică a crescut cu 112% în 2015 față de 1990,

Numărul hotelurilor a crescut în 2015 față de 1990 cu 83,37%,

Numărul hanurilor a cunoscut o scădere drastică, în 2015 existând cu 128 mai puține hanuri față de 1990, adică cu 97,71% mai puțin,

Numărul cabanelor turistice a scăzut și el cu 13,27% până în 2015,

Numărul popasurilor turistice a scăzut de asemenea cu 84,79 procente până în 2015,

Numărul taberelor de elevi și preșcolari s-a diminuat cu aproape 69%, în anul 2015 existând doar 63 de astfel de structuri de primire turistică.

Tabelul 1.4

Analizarea numărului structurilor de primire turistică clasificate după categoria de confort

Sursă: Insitutul Național de Statistică

Din tabelul 1.4, ce reprezintă analiza datelor din tabelul 1.4 cu ajutorul indicilor cu bază fixă, putem observa că în majoritatea cazurilor, indiferent de categoria de confort, numărul structurilor de primire turistică a crescut.

În cazul hotelurilor de 5 stele, daca în anul 2013 și anul 2014 s-a înregistrat o creștere cu 5 procente față de anul 2012, în 2015 numărul acestora cunoaște o descreștere cu 15%.

Hotelurile de o stea au cunoscut pe toată perioada analizată scăderi din ce în ce mai mari cu fiecare an în parte după cum urmează: cu 3,91% în primul an, cu 6,25% în al doilea an și cu 9,37% în cel de-al treilea.

În anul 2013 cea mai mare creștere au cunoscut-o structurile clasificate cu 4 stele cu un procent de 18,66%, în 2014 cele clasificate cu 5 stele, iar în 2015 structurile clasificate cu 4 margarete cu 59,70%, urmate îndeaproape de cele cu 3 margarete: 43,20% și de cele cu 3 stele: 29,52%.

În urma analizării acestor date trebuie menționat faptul că în afară de prima etapă analizată din cele 3 (2013 față de 2012, 2014 față de 2012 și 2015 față de 2012) unde mai mare a fost procentul pentru structurile clasificate pe stele cu 0,59%, în celelalte două etape numărul structurilor clasificate pe margarete a crescut mult mai mult față de cele clasificate pe stele, respectiv în perioada analizată 2014 față de 2012 acestea au cunoscut o creștere cu 39,32% mai mare, iar în 2015 față de 2012 cu 81,8%.

Capitolul II- Prezentarea Pensiunii Popasul din deal

2.1. Amplasare

Situat în centrul Maramureșului, la poalele munților Gutâi, cu o panoramă ce permite admirarea frumoșilor munți ai Maramureșului care închid precum un zid de cetate Depresiunea Maramureșului, ținutul de istorie și legendă numit Ocna Șugatag este poziționat la intersecția unor drumuri datate de timpuri istorice, azi fiind o alegere excepțională pentru o vacanță de vis.

Ocna Șugatag este foarte apreciată în rândul turiștilor deoarece se bucură prin valorificarea resurselor naturale a apelor cloro-sodice și beneficiind de factorii climatici specifici și de efectele acestora, devenind astfel cea mai căutată destinație turistică din acest colț de țară, fiind renumiă pentru tratamentul afecțiunilor reumatismale, a asteniei și surmenajului, dar și pentru combaterea proceselor inflamatorii cronice.

Pensiunea Popasul din Deal este poziționată în acest magnific tărâm, care prin frumusețea peisajelor naturale ale locurilor, prin aerul pur montan, prin obiceiurile și tradițiile populare care se respectă ca acum sute de ani, prin arhitectura deosebită a caselor și lucrătura unică a porților ce păzesc curțile sătenilor, prin existența izvoarelor naturale și a stațiunii balneo- climaterice de lângă rezervația Pădurea Crăiască oferă turiștilor posibilități multiple de petrecere a timpului liber într-un spațiu protejat de istorie și frumuseți nemaiîntâlnite.

Datorită poziționării acesteia, pensiunea Popasul din Deal, asigură acces rapid către unele din cele mai importante atracții turistice din județul Maramureș, precum:

Valea Izei;

Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței;

Rezervația Pădurea Crăiască;

Rezervația Pietrosu Rodnei;

Mănăstirea Bârsana;

Castelul Kornis;

Mocănița din Vișeul de Sus;

Cascada Cailor;

Cimitirul Vesel de la Săpânța;

Mănăstirea Peri Săpânța;

Muzeul satului Maramureșean din Sighetul Marmației;

Vâltoarea.

Figura 2.3. Cimitirul de la Figura 2.4. Vâltoarea Figura 2.5. Mănăstirea Bârsana

Săpânța

Sursă: Imagine proprie Sursă: Imagine Proprie Sursă: Imagine Proprie

2.2 Scurt istoric al pensiunii

Pensiunea Popasul din Deal a fost înființată pe 14 octombrie 2014 de către familia Pop, care se ocupă și astăzi de această structură de cazare pornind de la administrarea acesteia până la primirea turiștilor.

Pensiunea, pe lângă faptul că reprezintă un loc minunat de petrecere a unui concediu ce se dorește a fi odihnitor, este de asemenea și locuința familiei Pop, astfel că gazdele stau la dispoziția turiștilor oricând.

2.2.1. Obiectul de activitate al pensiunii

Domeniul de activitate al societății cu răspundere limitată Pensiunea Popasul din Deal este reprezentat de turism.

După tipul de activitate, conform clasificării CAEN, societatea se încadrează în hoteluri și alte facilități de cazare similare.

Principalul obiect de activitate al firmei este constituit de prestarea de servicii turistice, respectiv cazarea. Pe lângă acest serviciu de bază, pensiunea Popasul din Deal mai oferă și servicii de alimentație publică și de asemenea servicii de agrement.

Tabelul 2.1

Capacitatea de cazare turistică structurată pe hoteluri, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice

Sursă: Institutul Național de Statistică

Din tabelul 2.1. se poate observa că la nivelul județului Maramureș pensiunile turistice prezintă o puternică tendință de creștere, procentul acestora crescând cu 73,06% din anul 2011 până în anul 2012. Din acest fapt putem concluziona că deși în România turismul se dezvoltă, pe planul județului Maramureș concurența devine mai mică, însă structurile de cazare ce supraviețuiesc se remarcă printr-o îmbunătățire a serviciilor pe care le oferă.

2.2.2. Sursele de finanțare

Pensiunea Popasul din Deal a luat ființă din dorința unei familii de a își deschide o afacere proprie. Din acest motiv, domnul Pop a accesat fonduri europene de preaderare înaintea anului 2007 pentru construirea pensiunii. De asemenea în 2011 au fost accesate fonduri pentru modernizarea pensiunii, fonduri de pe urma cărora s-au construit o bază sportivă, piscină și spațiu pentru plajă. Pe lângă toate aceste fonduri accesate de la Uniunea Europeană, s-au folosit și fonduri proprii în proporție de aproximativ 10%.

O bună parte din profitul pensiunii este utilizat în fiecare an pentru dotarea acesteia și îmbunătățirea serviciilor pe care le pune la dispoziție.

2.3. Baza tehnico- materială a pensiunii

Împreună cu serviciile puse la dispoziție, baza tehnico- materială a unei pensiuni trebuie să satisfacă cerințele turiștilor, în scopul de în fideliza și de a transmite recomandări apropiaților, câștigând astfel și noi potențiali clienți. Această componentă trebuie să se reflecte în dotările și facilitățile oferite, în confortul spațiilor de cazare, dar și în profesionalismul și amabilitatea personalului.

Pensiunea Popasul din Deal dispune de o capacitate de cazare de 30 de locuri împărțite după cum urmează:

2 apartamente;

10 camere double;

2 camere single.

Tabelul 2.2

Capacitatea de cazare la nivelul Pensiunii Popasul din Deal

Sursă: Documente Interne ale pensiunii Popasul din Deal

În curtea pensiunii se găsesc:

Parcare de 10 locuri;

Teren de fotbal/baschet;

Terasă cu 60 de locuri disponibile;

Zonă bicicleta cu 5 biciclete disponibile;

Zonă pentru grătar.

La parterul pensiunii se află:

Recepția;

Living dotat cu 2 canapele;

Sală de bar cu 20 de locuri disponibile;

Salon pentru servirea mesei cu 50 de locuri disponibile;

Bucătărie;

Piscină cu apă termală (dulce și sărată);

Grup sanitar.

Etajul 1 al pensiunii găzduiește:

1 apartament;

1 cameră single;

5 camere double;

3 camere ale familiei Pop;

Sala de conferințe ce dispune de 10 locuri disponibile;

Canapea + Tv pe hol.

La etajul al doilea se găsesc:

1 apartament;

1 cameră single;

5 camere double;

Canapea + Tv pe hol.

Agenția Națională a turismului a clasificat Pensiunea Popasul din Deal la 3 margarete.

Camerele din cadrul pensiunii Popasul din Deal sunt dotate cu următoarele:

Apartament: Pat matrimonial, canapea extensibilă, 2 noptiere, dulap haine, comodă, 2 fotolii, șifonier, măsuță pentru cafea, seif, internet wireless, 2 veioze, tv, frigider, baie proprie cu cadă, uscător de păr, încălzire central, cuier, 2 scaune și balcon la etajul 1;

Cameră Double: 2 paturi, 2 noptiere, șifonier, cuier, comodă, 2 veioze, tv, frigider, baie proprie cu duș, uscător de păr, 2 scaune, internet wireless, încălzire central și balcon la etajul 1;

Cameră single: 1 pat, 1 noptieră, șifonier, comodă, cuier, tv, frigider și baie proprie cu duș

Bucătăria pensiunii are următoarele dotări: aragaz cu patru ochiuri, 2 plite electrice, 2 hote, 2 frigidere, 2 cuptoare electrice, 2 cuptoare cu microunde, robot de bucătărie, 2 mese, tacâmuri, veselă, ustensile de bucătărie, spațiu de servire a mesei, 8 mese, 60 de scaune, tv hd.

Terasa pensiunii dispune de: 9 mese, 18 canapele și 10 scaune.

În interiorul barului sunt existente: 5 mese, 25 scaune, 2 frigidere, 2 cafetiere, Aparat de gheață, Veselă, Bar, TV HD;

La sala piscinelor sunt disponibile: o piscină cu apă dulce, o piscină cu apă sărată, un vestiar pentru femei, un vestiar pentru bărbați și sauna.

2.4. Serviciul de cazare din pensiunea Popasul din Deal

Pensiunea Popasul din Deal dispune de 30 de locuri de cazare.

Check in-ul se poate realiza după ora 14:00, iar check out-ul până în ora 12:00.

Curățenia spațiilor de cazare, a holurilor și a băilor din camere se face de către persoana responsabilă cu curățenia. Aceasta are programul în funcție de volumul turiștilor cazați în pensiune și de timpul de ședere al acestora, astfel că atunci când pensiunea este ocupată în totalitate camerista are un program de 12 ore, iar atunci când gradul de ocupare este spre mediu programul acesteia este de 12 ore lucrate cu 24 de ore libere.

În atribuțiile acestei persoane revine: schimbatul lenjeriilor, prosoapelor, curățenie în cameră, igienizarea băii.

2.5. Resursa umană

La nivelul pensiunii Popasul din Deal, resursa umană analizată din punct e vedere al funcției și al numărului de persoane angajate.

S.C. Popasul din Deal S.R.L. are 8 angajați.

Tot personalul este calificat.

Este de specificat faptul ca administratorul, reprezentat prin domnul Pop, ocupă și funcția de recepționer, ce nu a mai fost trecută în tabelul 2.4. De asemenea, atunci când capacitatea pensiunii este ocupată în totalitate, barmanul ajută la servirea mesei, iar locul acestuia este luat ori de domnul Pop, ori de fiica acestuia, Maria. Totodată, în afara programului angajaților, orice servici este prestat de către familia Pop.

Tabelul 2.4

Resursele Umane din cadrul Pensiunii Popasul din Deal

Sursă: Documente interne ale Pensiunii Popasul din Deal

Figura 2.7. Reprezentarea grafică a categoriilor de angajați la nivelul pensiunii Popasul din Deal

Se poate observa din datele cuprinse în tabelul 2.4 ce reprezintă resursele umane ale pensiunii Popasul din Deal și din figura 2.7 ce ilustrează reprezentarea grafică a categoriilor de angajați următoarele:

Cea mai mare pondere în cadrul pensiunii o au ospătarii, fiind singura categorie de angajați ce înregistrează mai mult de o persoană;

Pentru toate celelalte funcții există un singur angajat.

2.6. Analiza SWOT a pensiunii Popasul din Deal

Capitolul III- Analiza Circulației turistice

3.1. Volumul și structura circulației turistice în perioada 2013- 2015

Activitatea în carul unei pensiuni se stabilește cu ajutorul anumitor indicatori ce măsoară circulația turistică. Acești indicatori sunt reprezentați de:

Numărul de turiști

NT- exprimă evoluția turiștilor ce au fost cazați în pensiune;

Numărul de zile turiști

NZT- reflectă numărul de nopți petrecute în cadrul pensiunii de către turiști;

Durata medie a sejurului

Dmed. Sej- reprezintă perioada medie de ședere a unui turist în cadrul unei pensiuni;

– se exprimă în zile;

Dmed. Sej.= Număr zile turiști/ Număr turiști;

Gradul de ocupare a capacității de cazare sau coeficientul de ocupare a capacității de cazare

G.O.C sau C.O.C.C- este un indicator esențial pentru a analiza eficiența prestațiilor de cazare;

G.O.C. sau C.O.C.C= Capacitatea efectiv utilizată/ Capacitatea maxim disponibilă*100.

Tabelul 3.1

Evoluția circulației turistice în perioada 2013- 2015

Sursă: Documente interne ale Pensiunii Popasul din Deal

Figura 3.1. Reprezentarea grafică a numărului de turiști

Analizând tabelul 3.1 ce reprezintă volumul circulației turistice în perioada 2013- 2015 la nivelul pensiunii Popasul din Deal și figura 3.1 ce ilustrează reprezentarea grafică a numărului de turiști cu ajutorul indicatorilor cu bază în lanț putem observa că:

Pe toată perioada analizată s-a înregistrat un trend ascendent, numărul turiștilor crescând de la an la an: de la 3248 în 2013 la 4216 în 2014, cu un procent de 29,80%, iar în 2015 față de 2014 cu un procent mai puțin semnificativ de doar 8,11%, evoluând de la 4216 la 4558 de turiști;

Numărul turiștilor români crește și el odată cu numărul total al turiștilor ce s-au cazat în pensiunea Popasul din Deal, ajungând de la 3036 în anul 2013 la 3921 în anul 2014 apoi crescând până la 4234 în anul 2015, creșterea fiind marcată de 39,45 procente în 2015 față de 2013;

Dacă turiștii români dețin o pondere semnificativă din totalul turiștilor cazați în pensiunea Popasul din Deal în perioada 2013- 2015, ponderea turiștilor străini este nesemnificativă în totalul de turiști sosiți la pensiune. Deși numărul acestora a crescut de la an la an, creșterea lor este nesemnificativă deoarece în anul 2014 față de anul 2013 numărul lor crește cu 83 de turiști, iar în anul 2015 față de anul 2014 cu doar 29.

Din reprezentarea grafică a numărului de turiști străini putem observa că în cazul tuturor categoriilor de turiști, numărul acestora cunoaște o evoluție însă nesemnificativă.

Putem observa că ponderea cea mai mare o au turiștii ucrainieni. Acest fapt se datorează cel mai probabil faptului că județul Maramureș este situat la graniță cu Ucraina, iar cetățenii acestei țări găsesc atractive ofertele de cazare din județul apropiat lor și mai ales minunățiile acestui țărm de poveste.

Figura 3.2. Reprezentarea grafică a numărului de turiști străini

În cei trei ani analizați, turiștii ucrainieni sunt cei mai reprezentativi numărul acestora ajungând de la 116 în 2013 la 168 în 2014 iar apoi la 177 în 2015, iar cei italieni cel mai puțin reprezentativi chiar dacă și volumul acestora prezintă o evoluție: 10 în 2013, 24 în 2014 și 29 în 2015.

Tabelul 3.2

Structura circulației turistice în perioada 2013- 2015 (%)

Sursă: Documente interne ale Pensiunii Popasul din Deal

Figura 3.3. Reprezentarea grafică a structurii circulației turistice în anul 2015

Analizând din punct de vedere structural înnoptările turiștilor în cadrul pensiunii Popasul din Deal, constatăm următoarele:

Pe întreaga perioadă analizată turiștii români dețin cea mai mare pondere, după cum se poate observa din reprezentarea grafică a structurii circulației turistice în anul 2015, chiar dacă procentul acestora, aproape nesesizabil, scade: 93.47 în 2013, 93.00 în 2014 și 92.89 în 2015.

Deși numărul turiștilor străini crește, creștere ce este aproape insesizabilă având în vedere că această evoluție nu este marcată de nici măcar un procent ( 0,47% din 2013 până în 2014 și 0,11 din 2014 până în 2015), turiștii străini reprezintă doar 7% din totalul turiștilor cazați în pensiunea Popasul din Deal în anul 2015.

Din totalul turiștilor străini putem observa că cea mai mare pondere se înregistrează în anul 2014 în cadrul turiștilor ucrainieni cu un procent de aproape 57%, iar cea mai mică pondere o au turiștii italieni în anul 2013 cu 4,72%. Fluctuațiilor categoriilor turiștilor străini se diferențiază în funcție de an și de țara de proveniență a acestora, astfel că numărul turiștilor germani scad din anul 2013 până în anul 2014 cu 4,45% ca apoi să crească în anul 2015 față de anul 2014 cu nici măcar un procent. Diferențele în ceea ce privește turiștii unguri sunt în jurul a 2 procente, crescând din 2013 în 2014 apoi scăzând din 2014 în 2015, fenomen ce se repetă și în cazul turiștilor englezi. Numărul turiștilor italieni cunaște cea mai mare evoluție, crescând de la an la an cu aproximativ 4 procente.

Tabelul 3.3

Evoluția numărului de zile- turiști

Sursă: Calcule proprii

În urma datelor din tabelul 3.3 putem constata că față de anul 2013, în anul 2014

Figura 3.4. Reprezentarea grafică a numărului de zile turiști între anii 2013- 2015

În urma interpretării datelor din tabelul 3.3 ce reprezintă numărul de zile-turiști se constată ca acest indicator crește în fiecare an din perioada analizată, astfel că în anul 2013 s-a înregistrat o valoare de 6852 de zile, valoare ce s-a aflat în creștere în anul 2014 ajungând până la 7630 zile și care în anul 2015 a atins maximul pe toată perioada analizată, respectiv 8062 zile.

Tabelul 3.4

Durata medie a sejurului

Sursă: Calcule proprii

Pentru calcularea duratei medie a sejurului s-a folosit formula:

Figura 3.5. Reprezentarea grafică a duratei medii a sejurului

Analizând datele prezente în tabelul 3.5 observăm că durata medie a sejurului a înregistrat o scădere din anul 2013 în anul 2014, cât și din 2014 în 2015.

În anul 2013 valoarea indicatorului intitulat durata medie a sejurului a fost de 2,11 zile, în anul 2014 1,81 zile, iar în 2015 1,77 zile, deci putem concluziona că în toata perioada analizată, durata medie a sejurului a fost de aproximativ 2 zile.

Tabelul 3.5

Gradul de ocupare al capacității de cazare

Sursă: Calcule proprii

Pentru calcularea gradului de ocupare al capacității de cazare s-a utilizat următoarea formulă:

Figura 3.6. Reprezentarea grafică a gradului de ocupare

Luând în considerare datele din tabelul 3.5 putem observa faptul că gradul de ocupare al capacității de cazare din cadrul pensiunii Popasul din Deal cunoaște o ușoară creștere pe toată perioada analizată. Astfel că în anul 2013 valoare înregistrată este de 62%, în anul 2014 de 69%, atingând valoarea maximă din perioada analizată în anul 2015, respectiv 73%.

3.2.Oferta turistică

Concurența fiind foarte mare, conducerea pensiunii s-a văzut nevoită sa vină cu anumite pachete, oferte și gratuități pentru a atrage câți mai mulți turiști. Așadar, iată care sunt ofertele pensiunii Popasul din Deal:

Grupurile mai mari de 15 persoane primesc 10% reducere la tariful final de cazare;

În cazul închirierii totale a pensiunii, se aplică o reducere de 15% la tariful final;

Copii până în 6 ani beneficiază de cazare gratuită cu posibilitatea de a se adăuga un pat suplimentar.

Dacă rezervarea este realizată cu 3 luni înainte, turistul/turiștii vor beneficia de mic-dejun gratuit.

Turiștii care se cazează pentru cel puțin 3 nopți vor beneficia de o excursie gratuită la Vâltoare.

Persoanele cazate în pensiunea Popasul din Deal beneficiază de 25% reducere pentru plimbarea cu Mocănița.

La cerere, grupurile organizate de turiști pot opta pentru a fi însoțite de un ghid în scopul vizitării cât mai multor atracții turistice.

În perioada sezonului tariful este după cum urmează: pentru apartament: 120 de lei pe noapte, pentru camera single 60 de lei pe noapte și pentru camera double 80n de lei pe noapte.

3.2.1. Tariful de cazare

Tariful este reprezentat de prețul, suma de bani plătită pentru prestarea unui serviciu. În cazul pensiunilor, tariful reprezintă suma de bani plătită pentru închirierea unei camere.

Există mai multe strategii de aplicare a tarifelor:

Strategia tarifelor forfetare: se oferă un pachet minimal de servicii obligatorii;

Strategia tarifului ridicat: practicată în zonele unde concurența nu este atât de ridicată, ori pachetelor destinate unei anumite categorii de turiști;

Strategia tarifului scăzut: folosită în general atunci când se lansează un nou serviciu;

Strategia tarifelor psihologice: de exemplu 59 de lei în loc de 60, pierderile compensându-se cu faptul că vor exista un număr mai mare de rezervări;

Strategia tarifului de monopol: se poate folosi în cazul în care se vor presta servicii în exclusivitate;

Strategia tarifelor magice: se referă la tarifele care se termină în cifra 9, care se presupun ca ,,amețesc” consumatorii;

Strategia tarifelor diferențiale: tariful poate varia în funcție de următoarele:

Tipul camerei. În cazul pensiunii Popasul din Deal, tariful variază atunci când turistul optează pentru apartament, cameră single sau cameră double.

Sezon. Tarifele sunt diferite pentru rezervările făcute în sezon și cele din extrasezon.

Perioada când se realizează rezervarea. Tariful unei camere diferă, este mai mic atunci când rezervarea este făcută din timp.

Mărimea grupului. Tariful este mai mic cu cât grupul este mai mare, după cum se poate observa în subcapitolul 3.2. Oferta turistică.

Tarifele se stabilesc în funcție de :

Dotările pensiunii. Cu cât dotările sunt mai moderne cu atât tariful poate crește;

Categoria de clasificare a unității de primire turistică. Cu cât o pensiune este clasificată cu mai multe margarete cu atât tariful va fi mai mare;

Serviciile suplimentare prestate. Atunci când un pachet conține mai mult decât pur și simplu cazare, tariful va fi mai mare.

Tabelul 3.6

Tarifele de cazare ale pensiunii Popasul din Deal

Sursă: Documente interne ale pensiunii Popasul din Deal

Specialiștii acordă o importanță destul de mare noțiunii de tarif mediu. Acesta este reprezentat de media ponderată dintre numărul de camere din fiecare categorie de confort și tariful aferent fiecărei categorii în parte.

Tarifele medii aferente pensiunii Popasul din Deal sunt:

Toate tarifele de mai sus sunt valabile pentru o singură noapte de cazare.

În funcție de mărimea grupului și de perioada de cazare, tarifele pot fi negociabile.

Tarifele includ cazare, mic-dejun și acces la cele doua piscine și saună.

Prânzul se taxează cu 20 lei/ persoană.

Cina se taxează cu 35 de lei/ persoană.

Patul suplimentar se taxează cu 40 de lei.

3.2.2. Alte servicii de agrement oferite

Cum zona unde este amplasată pensiunea Popasul din Deal oferă atât de multe posibilități de petrecere a timpului liber, iar obiectivele turistice din zonă nu sunt puține la număr, iată câteva activități pe care turiștii le pot desfășura în timpul concediului petrecut la această pensiune:

Mersul la piscinele din interiorul pensiunii.

Relaxare prin organizarea unui meci de fotbal sau baschet pe terenul din curtea pensiunii;

Relaxare prin plimbarea cu bicicletelor disponibile în curtea pensiunii;

Figura 3.7. Teren de fotbal Figura 3.8. Piscine interior pensiune

Sursă: www.popasul.ro

Figura 3.9. Pensiunea Popasul din Deal

Sursă: Imagine proprie

Valea Izei este reprezentat de un ținut de poveste ce este locuit de oameni ce nu ostenesc niciodată, sfidând astfel trecerea timpului și secolul tehnologiei.

Râul Iza izvorăște de la aproximativ 1200 de metri altitudine de pe versantul nord-vestic al munților Rodnei și are un bazin de peste 1300 de km2.

Pe Valea Izei se pot admira pe lângă peisajele pitorești, modul cum timpul a rămas înlemnit în localitățile de pe firul văii, fiecare dintre ele cu un specific maramureșean autentic, cu porți sculptate, biserici de lemn și nelipsitul port popular.

Rezervația Pădurea Crăiască are o suprafață de 44.000 hectare, este situată la o altitudine de 485 de metri și este considerată arie protejată din anul 2000 vegetația acesteia fiind reprezentată de arborete de gorun și larice, precum și stejar.

Mănăstirea Bârsana este situată în comuna cu același nume și a fost construită ca și așezământ la mijlocul secolului 16 de către domnii Drăgoșești.

Realizat de meșteri din Bârsana din lemn de stejar și pietre de râu, întreg ansamblul folosește ca și sursă de inspirație a tradiției locale, dar și ca un mod de continuitate a artei cioplirii și îmbinării lemnului.

Mănăstirea Bârsana este cu siguranță una dintre cele mai îngrijite și mai frumoase mănăstiri din Maramureș.

Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței este situat în orașul Sighetul Marmației și este cel mai important obiectiv turistic al acestuia.

Memorialul este de fapt o fostă închisoare ce a fost construită în 1897, iar care din 1944 a devenit lagăr sovietic, din 1948 loc de detenție pentru tinerii intelectuali și pentru țăranii maramureșeni anchetați de Securitate. În 1950 a devenit „Închisoarea Miniștrilor”, iar în 1955 închisoarea a devenit penitenciar pentru deținuți de drept comun. În 1997 memorialul a fost declarat ansamblu de interes național.

Mocănița din Vișeul de Sus este una din cele mai importante valori culturale și de asemenea tehnice ale țării, fiind ultima cale ferată forestieră cu abur din lume. Mocănița funcționează și astăzi, atât pentru scopul inițial, ca soluție tehnică mai favorabilă pentru transportul materialului lemnos decât transportul pe apă, cât și pentru transportul și amuzamentul turiștilor.

Cimitirul Vesel de la Săpânța reprezintă faptul că, pe teritoriul României arta lemnului a atins conotații creative de cea mai înaltă calitate. Ion Stan Patraș a hotărât să treacă peste abordarea tradițională în realizarea unei cruci și să nu mai privească moarte cu rigiditatea cu care suntem obișnuiți, mai ales că se spune că privirea morții cu o atitudine veselă era un obicei al dacilor.

Imaginile de pe cruci reprezintă o scenă importantă din viața celui răposat. De cele mai multe ori crucile ilustrează o meserie, un meșteșug sau modul tragic de deces.

Faima cimitirului de la Săpânța și numele de Cimitirul Vesel provine din epitafurile scrise pe cruci, ce laudă sau dojenesc persoanele decedate și viața acestora, mai ales că de cele mai multe ori acestea au o notă ironică și din când în când hazlie îndeosebi atunci când scot în evidență viciile mortului din timpul vieții.

Cimitirul de la Săpânța a devenit o carte a vieții și a morții săpânțenilor și totodată unul dintre cele mai importante obiective turistice din România.

Muzeul Satului Maramureșean din Sighetul Marmației este un muzeu zonal ce are ca și arie de reprezentare provincia istorică a Maramureșului.

Instituția cuprinde 4 secții: păcurărit- păstorit, obiceiuri casnice, industrie casnică și artă bisericească.

Muzeul își propune sa fie „păstrător al tezaurului sufletesc al poporului român din Maramureș, informator și educator artistic al publicului vizitator”.

Vâltoarea și moara de apă din satul Șugatag

Vâltoarea este reprezentată de un mecanism simplu ce este instalat pe cursul unei ape repezi de munte, ce este destinată pentru spălatul rufelor și țolurilor. „Se folosește viteza naturală a apei, captate mai sus și dirijate printr-un jgheab de lemn spre o cuvă realizată tot din lemn. Cuva, de formă tronconică, cu baza mică în jos, este confecționată din scânduri de lemn tare, mai ales stejar, între care este lăsată o mică distanță, pentru ca apa sa poată ieși. Viteza apei, care intră tangențial în cuvă, formează un vârtej puternic, asemănător celui din mașina de spălat, care are puterea necesară pentru a învârti chiar si un covor, realizând astfel spălarea, prin frecarea de pereții de scândură și a țesăturilor între ele, fără adaos de săpun sau detergent. Apa scursă din cuvă revine în râu în aval de vâltoare.”

Capitolul IV. Meniul- element de bază al departamentului de alimentație

4.1 Activitatea departamentului de alimentație publică

Ca și pensiune turistică, pensiunea Popasul din Deal dispune de o bucătărie utilată corespunzător pentru a satisface orice nevoie a turiștilor. Aceasta cuprinde: un aragaz cu patru ochiuri, două plite electrice, două hote, două frigidere, două cuptoare electrice, două cuptoare cu microunde, un robot de bucătărie, două mese, tacâmuri, veselă și ustensile de bucătărie.

Figura 4.1. Salon de servire a mesei, Pensiunea Popasul din Deal Sursă: Imagine proprie

Restaurantul pensiunii Popasul din Deal este pus atât la dispoziția turiștilor cazați în cadrul pensiunii cât și pentru clienții din afara pensiunii. Meniul variat alcătuit atât din preparate tradiționale cât și internaționale sunt preparate de iscusitul bucătar șef cu ajutorul ucenicului său.

Capacitatea salonului de servire a mesei este de 50 de locuri.

Tabelul 4.1

Furnizorii pensiunii Popasul din Deal

Sursă: Documente interne ale pensiunii Popasul din Deal

4.2. Tipuri de preparate culinare

Meniul reprezintă totalitatea preparatelor de bucătărie, cofetărie și patiserie, băuturi alcoolice și răcoritoare și a altor produse alimentare care se oferă la o singură masă, prestabilită.

Lista meniu, spre deosebire de meniu, vine în întâmpinarea clientului și îi dă posibilitatea să aleagă din varietatea de produse.

Preparatele culinare în cadrul pensiunii Popasul din Deal se pot servi în sala de servire a mesei sau pe terasă.

Tabelul 4.2

MIC DEJUN posibil

Sursă: Documente interne ale pensiunii Popasul din Deal

Adaosul practicat de către S.C. Popasul din deal S.R.L. este de 80%.

Cost de producție mic dejun: 9,92 lei.

Preț de vânzare cu adaos comercial fără TVA= 9,92( 80% * 9,92)= 17,86 lei

Preț de vânzare cu TVA= 17,86+ 3,57 (TVA= 20%* 17,86) = 21,43 lei

Tabelul 4.3

PRÂNZ posibil

Sursă: Documente interne ale pensiunii Popasul din Deal

Adaosul practicat de către S.C. Popasul din deal S.R.L. este de 80%.

Cost de producție mic dejun: 15,08 lei.

Preț de vânzare cu adaos comercial fără TVA= 15,08( 80% * 15,08)= 27,14 lei

Preț de vânzare cu TVA= 27,14+ 5,43 (TVA= 20%* 27,14) = 32,57lei

Tabelul 4.4

CINĂ posibilă

Sursă: Documente interne ale pensiunii Popasul din Deal

Adaosul practicat de către S.C. Popasul din deal S.R.L. este de 80%.

Cost de producție mic dejun: 19,09 lei.

Preț de vânzare cu adaos comercial fără TVA= 19,09( 80% * 19,09)= 34,36 lei

Preț de vânzare cu TVA= 34,36+ 6,87 (TVA= 20%* 34,36) = 41,24lei

Capitolul V. Analiza rezultatelor economico- financiare la nivelul pensiunii Popasul din Deal

5.1. Analiza cheltuielilor

Volumul eforturilor depuse de către o unitate de primire turistică pentru atingerea obiectivelor propuse și pentru desfășurarea activității este reprezentat de cheltuieli.

După natura activității care le determină, cheltuielile se împart în:

Cheltuieli de exploatare;

Cheltuieli financiare;

Cheltuieli excepționale (extraordinare).

Cheltuielile ce au fost înregistrate de către societatea S.C. Popasul din deal S.R.L. în perioada 2013- 2015 vor fi în continuare analizate după natura activităților care le generează, respectiv: cheltuieli rezultate din activitatea de exploatare, cheltuieli ce rezultă din activitatea financiară și cheltuieli excepționale sau extraordinare.

Tabelul 5.1

Structura cheltuielilor pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015

Sursă: Bilanț contabil al pensiuniin Popasul din Deal

Analizând datele din tabelul 5.1 ce reprezintă structura cheltuielilor pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013-2015 putem observa următoarele:

Cheltuielile din exploatare au o pondere semnificativă în toți cei trei analizați, în anul 2013 reprezentând 87,66% din totalul cheltuielilor, în 2014 crescând până la 91,55%, iar în 2015 ajungând la valoarea maximă din perioada analizată respectiv 93,65% din total;

Cheltuielile financiare au o pondere nesemnificativă, pondere ce scade de la an la an, reprezentând 12,34% în anul 2013, 8,45% în 2014 și 6,35% în 2015;

La nivelul pensiunii Popasul din Deal, cheltuielile extraordinare sunt nule.

Tabelul 5.2

Evoluția cheltuielilor pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015

Sursă: Calcule proprii

Figura 5.1 Reprezentarea grafică a cheltuielilor pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015

Analizând evoluția cheltuielilor la nivelul pensiunii Popasul din Deal, în perioada 2013- 2015 se observă următoarele:

La nivelul cheltuielilor totale se înregistrează o evoluție descendentă nesemnificativă în anul 2014 față de 2013 acestea micșorându-se cu 4,87%, în anul 2015 față de anul 2014 evoluția înregistrată este descendentă însa semnificativă procentul cu care au scăzut cfheltuielile fiind de 20,31%;

În cazul cheltuielilor de exploatare cât și a celor financiare, trendurile înregistrate sunt de asemenea descendente, cheltuielile de exploatare micșorându-se în anul 2015 față de anul 2013 cu 19%, iar cele financiare cu 61%.

5.1.1. Analiza cheltuielilor din exploatare

Acest tip de cheltuieli vizează activitatea curentă a societății respectiv prestarea serviciilor de cazare, de agrement și obținerea apoi comercializarea preparatelor culinare.

Cheltuielile din exploatare dețin ponderea cea mai mare, peste din cheltuielile totale de producție ale unității.

Cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de:

Cheltuieli cu materii prime;

Cheltuieli cu materiale auxiliare;

Cheltuieli cu chiria;

Cheltuieli cu utilitățile;

Cheltuieli cu salariile personalului;

Cheltuieli cu primele de asigurare;

Cheltuieli cu amortizarea:

Cheltuieli cu serviciilr prestate de terți;

Cheltuieli cu reclama și publicitatea.

Datele prelucrate sunt preluate din documentele interne ale pensiunii Popasul din Deal.

Cheltuielile de exploatare au fost analizate în dinamică pentru a putea fi vizualizată cât mai bine situația pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015.

Tabelul 5.3

Dinamica cheltuielilor de exploatare

Figura 5.1 Reprezentarea grafică a cheltuielilor pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015

Analizând datele tabelului 5.3 ce prezintă dinamica cheltuielilor de exploatare din cadrul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015, se constată următoarele:

Cea mai mare creștere au cunoscut-o cheltuielile cu utilitățile acestea majorându-se cu 177% în 2014 față de anul 2013, iar cea mai mică cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile în anul 2015 față de 2014 cu un procent de 0,37%.

În anul 2015 față de anul 2014 cea mai mare creștere au cunoscut-o cheltuielile cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate (49,08%), iar cel mai mult s-au micșorat cheltuielile cu personalul cu 89,2%.

În general, toate cheltuielile de exploatare au o tendință de scădere, excepție facând cheltuielile cu mărfurile în anul 2014, cheltuielile cu utilitățile atât în 2014 cât și în 2015 față de anul precedent și cheltuielile cu personalul în anul 2015 față de 2014.

5.1.2. Analiza cheltuielilor financiare

Această categorie de cheltuieli sunt legate de activitatea financiar- bancară a unei societăți.

Cheltuielile financiare sunt reprezentate de:

Cheltuieli aferente creditelor bancare precum dobânda sau alte comisioane plătite ca urmare a creditului acordat de către bancă;

Cheltuieli cu comisioanele bancare;

Cheltuieli din diferențe nefavorabile de schimb valutar.

Tabelul 5.4

Dinamica cheltuielilor financiare

Sursă: Calcule proprii

Figura 5.3 Reprezentarea grafică a dinamicii cheltuielilor financiare la nivelul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015

Analizând evoluția cheltuielilor financiare se constată:

La nivelul cheltuielilor financiare se observă o tendință descrescătoare pe toată perioada celor trei ani analizați;

Cea mai mare pondere o au cheltuielile privind dobânzile din totalul cheltuielilor financiare, acestea scăzând în anul 2014 față de 2013 cu 35,11%, iar în 2015 față de 2014 cu 40,3%;

Evoluția descendentă a cheltuielilor provenite din diferențele de curs valutar este marcată nesemnificativ în anul 2014 față de 2013 cu 2,97 procente și semnificativ în 2015 față de 2014 cu 22,41%.

5.1.3. Analiza cheltuielilor extraordinare ( exepționale )

Acest tip de cheltuieli, extraordinare sau excepționale nu sunt legate de activitatea de producție și nici de activitatea financiară, acestea având un caracter mai special, fiind reprezentate de:

. Cheltuieli cu despăgubirile acordate unor persoane fizice sau juridice ca urmare a unor prejudicii aduce acestora;

Cheltuieli cu penalitățile aferente facturilor emise de către furnizori sau de către prestatorii de servicii și care nu au fost plătite la timp;

Cheltuieli cu amenzile percepute de către factorii responsabili pentru neregulile constatate în activitatea societății;

Donații acordate unor persoane juridice;

Sponsorizări pentru diferite activități culturale, sportive etc.

În urma analizării documentelor contabile ale pensiunii Popasul din Deal s-a constatat că acesată societate nu a înregistrat cheltuieli extraordinare în nici unul din cei trei ani luați în analiză

5.2. Analiza veniturilor

Veniturile exprimă volumul încasărilor, a efectelor muncii înregistrate în urma comercializării preparatelor și a altor produse în urma prestării serviciilor de cazarea serviciilor de agrement sau din executarea unor lucrări.

După natura activității din care provin, acestea pot fi:

Venituri din exploatare;

Venituri financiare;

Venituri excepționale.

Veniturile din cadrul pensiunii Popasul din Deal sunt analizate în structură și în dinamică în perioada 2013- 2015.

Tabelul 5.5

Structura veniturilor în cadrul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015

Sursă: Calcule proprii

Figura 5.4. Reprezentarea grafică a structurii veniturilor în anul 2015

Analizând structura veniturilor la nivelul pensiunii Popasul din Deal în anii 2013, 2014 și 2015 se constată următoarele:

Ponderea cea mai mare din cadrul veniturilor pensiunii o ocupă veniturile financiare, reprezentând 99,97% din totalul veniturilor, astfel încât veniturile extraordinare sunt nesemnificative;

Pe durata întregii perioade analizate nu s-au înregistrat venituri excepționale;

Veniturile din exploatare înregistrează următoarele ponderi: 99,998 în anul 2013, 99,999 în anul 2014 și 99,969 în anul 2015. Deși per ansamblu acest tip de venituri înregistrează o evoluție ascendentă, această creștere este nesemnificativă.

În cazul veniturilor financiare se observă o scădere a valorii în anul 2014 față de 2013 și o creștere în 2015 față de 2014, însă aceste oscilații sunt nesemnificative.

Tabelul 5.6

Dinamica veniturilor în perioada 2013- 2015 la nivelul pensiunii Popasul din Deal

Sursă: Calcule proprii

Figura 5.5. Reprezentarea grafică a dinamicii veniturilor în perioada 2013-2015 la nivelul pensiunii Popasul din Deal

Analizând din punct de vedere dinamic veniturile pensiunii Popasul din Deal, în perioada 2013- 2015, se constată următoarele:

Toate categoriile de venituri înregistrează micșorări ale valorilor inițiale, excepție făcând veniturile financiare în anul 2015 față de 2014;

Veniturile din exploatare scad în anul 2014 față de anul 2013 cu 6,56%, iar în anul 2015 față de anul 2015 cu 19,97;

Veniturile financiare se micșorează cu un procent egal cu 75 în anul 2014 față de 2013 și cresc cu 4000 de procente în anul 2015 față de anul 2014;

Veniturile totale se comportă la fel ca si veniturile din exploatare, valorile acestora fiind apropiate, astfel că veniturile totale scad în anul 2014 față de 2013 cu 6,56%, iar în anul 2015 față de anul 2014 cu 19,95%;

La nivelul veniturilor extraordinare nu se înregistrează nici un trend deoarece acestea sunt nule la nivelul pensiunii Popasul din Deal.

5.2.1. Analiza veniturilor din exploatare

Veniturile din exploatare sunt strâns legate de activitatea de bază a societății, deținând astfel ponderea cea mai mare din totalul veniturilor.

Veniturile din exploatare sunt reprezentate de:

Veniturile din cazare;

Venituri din vânzarea preparatelor culinare;

Venituri provenite din vânzarea băuturilor alcoolice și nealcoolice;

Venituri din prestarea serviciilor de agrement.

Tabelul 5.7

Evoluția veniturilor din exploatare în perioada 2013- 2015 la nivelul pensiunii Popasul din Deal

Sursă: Calcule proprii

Figura 5.6 Reprezentarea grafică a dinamicii veniturilor din exploatare la nivelul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015

Analizând evoluția veniturilor din exploatare la nivelul pensiunii Popasul din deal în perioada 2013- 2015, se constată următoarele:

Categoria de venituri, dintre veniturile de exploatare care a înregistrat cea mai mare pondere în anul 2014 față de anul 2013 este reprezentată de veniturile provenite din prestările serviciilor de cazare, de asemenea și în perioada 2015/2014 acestea ocupă un loc onorabil, locul doi deși creșterea a fost cu mult mai mică în 2015 față de 2014 în comparație cu 2014 față de 2013;

Ponderea cea mai mică o ocupă categoria reprezentată de alte venituri din exploatare în anul 2015 față de 2014;

Veniturile din prestările serviciilor de agrement sunt nule deoarece serviciile suplimentare vin ca un bonul pentru turiștii care aleg să se cazeze la pensiunea Popasul din Deal;

Trendurile categoriilor de venituri oscilează astfel că, la nivelul veniturilor din alimentația publică se înregistrează un trend ascendent, iar la nivelul veniturilor din prestări servicii de cazare și a altor venituri din exploatare, trendul înregistrat este unul descendent.

5.2.2. Analiza veniturilor financiare

Veniturile financiare sunt reprezentate de dobânzile aferente creditelor bancare și diferențelor favorabile de curs valutar, având un caracter financiar- bancar.

Tabelul 5.8

Dinamica veniturilor financiare ale pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015

Sursa: Calcule proprii

Figura 5.7 Reprezentarea grafică a dinamicii veniturilor financiare la nivelul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015

Analizând datele ce fac referire la valorile veniturilor financiare înregistrate în cadrul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015 și dinamica acestora putem observa următoarele:

În perioada analizată, S.C. Popasul din Deal S.R.L. a înregistrat numai venituri financiare provenite din dobânzi;

În cazul veniturilor din dobânzi observăm că în anul 2014 față de 2013 se observă o creștere cu 25%, iar în 2015 față de 2014 o creștere uimitoare cu 4100 procente, așadar această categorie de venituri înregistrează un trend ascendent pe toată perioada analizată.

5.2.3. Analiza veniturilor excepționale

Veniturile excepționale sunt reprezentate de următoarele tipuri de venituri:

Venituri din amenzi încasate;

Venituri din sponsorizări;

Venituri din despăgubiri;

Venituri din penalități încasate de la diverși agenți economici;

Venituri din donații;

Venituri din valorificarea unor mijloace fixe casate.

Acest tip de venituri, numite atât excepționale cât și extraordinare au un caracter special. Analizând bilanțurile contabile ale pensiunii Popasul din Deal, s-a constatat faptul că această societate nu a înregistrat venituri extraordinare în nici unul din cei tei ani analizați.

5.3. Analiza rezultatelor economico- financiare

Rezultatele financiare ale unei societăți sunt stabilite prin prisma diferenței dintre veniturile și cheltuielile societății.

Rezultatul financiar se numește profit atunci când semnul rezultat în urma opetației dintre cheltuieli și venituri este „ + ” sau pierdere atunci când semnul rezultat este „ – ”.

Rezultatului exercițiului este alcătuit din:

Rezultatul din exploatare;

Rezultatul financiar;

Rezultatul excepțional.

Tabelul 5.9

Analiza rezultatului financiar

Sursă: Calcule proprii

Analizând datele din tabelul 5.9 ce reprezintă analiza rezultatului financiar la nivelul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015 se constată următoarele:

Pe toată perioada analizată pensiunea Popasul din Deal a obținut un rezultat financiar pozitiv, deci profit.

Valorile profitului înregistrează valori se fluctuează de-a lungul perioadei analizate astfel: în 2014 față de 2013 rezultatul financiar net al exercițiului a scăzut cu 61,33%, iar în anul 2015 față de anul 2014 acesta a crescut cu 8,94%;

În perioada luată în analiză în bilanțul pensiunii Popasul din Deal nu au fost înregistrate nici cheltuieli excepționale, nici venituri excepționale, așadar, rezultatul excepțional este 0.

5.4. Rentabilitatea economică

Rentabilitatea reprezintă o condiție fără de care nu poate apărea pe piață nici un agent economic; capacitatea unei societăți de a-și acoperi cheltuielile efectuate din veniturile înregistrate și de a obține și un venit suplimentar sub formă de profit.

Rentabilitatea economică exprimă gradul de utilizare al activelor.

Rata rentabilității economice= (Profit net/ Total active)* 100.

Tabelul 5.10

Rata rentabilității economice

Sursă: Calcule proprii

Figura 5.8 Reprezentarea grafică a ratei rentabilității economice în perioada 2013- 2015 la nivelul pensiunii Popasul din Deal

Analizând datele înscrise în tabelul 5.10 referitoare la rata rentabilității economice în perioada 2013- 2015 la nivelul pensiunii Popasul din Deal se constată următoarele:

În anul 2013 se înregistrează cea mai mare rată a rentabilității din întreaga perioadă analizată, înregistrându-se la 100 de lei- total active 0,60 lei profit net, în următorul an rata cunoaște o scădere ajungându-se ca la 100 lei- total active să se înregistreze 0,24 lei profit net, iar în anul 2015 aceasta crește iar ajungând ca profitul net la 100 lei- total active să fie de 0,27 lei.

5.5. Rentabilitatea financiară

Rentabilitatea financiară arată rata de rentabilitate a investiției acționarilor și se calculează după formula:

Rentabilitatea financiară= (Profit net/ Capital propriu)*100.

Tabelul 5.11

Rata rentabilității financiare

Sursă: Calcule proprii

Figura 5.9. Reprezentarea grafică a ratei rentabilității în perioada 2013- 2015 la nivelul pensiunii Popasul din Deal

Analizând datele înregistrate în tabelul 5.11 cu privire la rata rentabilității financiare a pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015 se constată următoarele:

În anul 2013 rata rentabilității financiare a înregistrat la 100 lei- capitaluri proprii un profit net de 13,92 lei fiind cea mai mare valoare din perioada luată în considerare, urmând ca în următorul an, 2014, să scadă semnificativ ajungând la un profit net de 3,72 lei la 100 lei- capitaluri proprii, ca apoi în ultimul an al perioadei analizate să crească nesemnificativ atingând valoarea de 3,91 lei profit net la 100 lei- capitaluri proprii.

5.6. Rentabilitatea comercială

Rata rentabilității comerciale indică eficiența activității desfășurate de către o societate pe perioada exercițiului financiar din perspectiva valorificării de bază.

Rentabilitatea comercială se calculează după următoarea formulă:

Rata rentabilității comerciale= (Profit net/ Cifra de afaceri)*100

Tabelul 5.12

Rata rentabilității comerciale

Sursă: Calcule proprii

Figura 5.10 Reprezentarea grafică a ratei rentabilității comerciale la nivelul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015

Analizând datele tabelului 5.12 ce se referă la rentabilitatea comercială a pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015 concluzionăm:

În anul 2013 rata rentabilității comerciale are cea mai mare valoare: 2,57 lei profit net la o cifră de afaceri de 100 de lei;

În anul 2014 rata rentabilități cunoaște o scădere destul de mare, ajungându-se ca la o cifră de afaceri de 100 de lei să reiasă 1,13 lei profit net;

În anul 2015 rata rentabilității crește peste valoarea avută în anul precedent atingând 1,43 lei profit net la o cifră de afaceri de 100 de lei.

5.7. Rentabilitatea resurselor consumate

Rentabilitatea resurselor consumate măsoară profitul net al exercițiului care revine pe o unitate de cheltuieli totale.

Rata rentabilității resurselor consumate= (Profit net/ Cheltuieli totale)*100.

Tabelul 5.13

Rata rentabilității resurselor consumate

Sursă: Calcule proprii

Figura 5.11 Reprezentarea grafică a ratei rentabilității resurselor consumate la nivelul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015

Analizând datele tabelului 5.13 referitoare la rata rentabilității resurselor consumate la nivelul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015 se constată următoarele:

În anul 2013 s-a înregistrat o rată a rentabilității de 2,59, deci la 100 de lei cheltuieli totale societatea a obținut un profit net de 2,59 lei, această valoare fiind cea mai mare din cei trei ani analizați;

În 2014 și respectiv în 2015 pensiunea a obținut 1,05 respectiv 1,44 lei la 100 de lei cheltuieli totale.

5.8. Rentabilitatea veniturilor

Rata rentabilității veniturilor arată eficiența întregii activități desfășurate de către o societate în cursul unui exercițiu financiar.

Rata rentabilității veniturilor se calculează după următoarea formulă:

Rata rentabilității veniturilor: (Profit net/Venituri totale)* 100.

Tabelul 5.14

Rata rentabilității veniturilor

Sursă: Calcule proprii

Figura 5.12 Reprezentarea grafică a ratei rentabilității veniturilor la nivelul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015

Analizând datele din tabelul 5.14 referitoare la rata rentabilității veniturilor la nivelul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015 se constată:

În 2014 s-a înregistrat cea mai mică valoare a ratei rentabilității veniturilor, respectiv 1,04 lei profit net la 100 de lei venituri totale;

Cea mai mare valoare a ratei rentabilității s-a realizat în anul 2013 când la 100 de lei venituri totale se înregistra un profit net de 2,52 lei.

În anul 2015 se observă o creștere a ratei rentabilității față de anul 2014: la 100 de lei venituri totale 1,42 lei profit net.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Concluzii

În prezenta lucrare este prezentată situația tehnico- economică a pensiunii Popasul din Deal.

Obiectul principal de activitate al societății S.C. Popasul din Deal S.R.L este constituit de prestarea de servicii turistice în principal cazarea, pe lângă serviciile de alimentație publică și cele de agrement.

Pensiunea dispune de 14 camere ce însumează un total de 30 de locuri disponibile.

Capacitatea salonului de servire a mesei este de 50 de locuri. În plus există o terasă cu 60 de locuri și barul cu 20 de locuri disponibile.

Analizând circulația turistică în cadrul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015 se constată următoarele:

În cei trei analizați numărul turiștilor este într-o continuă creștere și de asemenea ca ponderea cea mai mare o ocupă turiștii români apoi cei ucrainieni;

Durata medie a sejurului în cadrul pensiunii este de aproximativ 2 zile;

Cei doi indicatori, numărul de zile turiști și gradul de ocupare a capacității de cazare înregistrează trenduri ascendente, creșterea valorii acestora de la an la an nefiind însa semnificative.

Analiza rezultatelor economico- financiare la nivelul pensiunii Popasul din Deal din perioada 2013- 2015 ne indică următoarele:

Societatea nu a înregistrat cheltuieli extraordinare, astfel încât volumul cheltuielilor este reprezentat doar de cele din exploatație și de cele financiare. Din cele două categorii ponderea cea mai mare o au cheltuielile din exploatare ce reprezintă cu aproximație 90% din totalul cheltuielilor, restul de 10% fiind reprezentate de cele financiare;

Veniturile totale alea pensiunii sunt alcătuite de cele din exploatare și cele financiare în toată perioada analizată, veniturile extraordinare fiind 0. Având în vedere faptul ca veniturile financiare cunoaște cea mai mare pondere de 0,03% din totalul veniturilor, putem spune că în pensiunea Popasul din Deal, veniturile din exploatare sunt cele de bază.

Rezultatul net al exercițiului financiar este pozitiv în toți cei trei ani luați în referință, astfel că pensiunea Popasul din Deal înregistrează profit pe toată perioada analizată, chiar dacă acesta prezintă un trend descendent.

Valorile rentabilităților fluctuează întrucât în primul an luat în referință prezintă valoarea cea mai mare, în anul doi scade ca apoi în anul trei sa crească, însă fără a depăși pragul maxim.

Recomandări

Pentru a se asigura de menținerea sa pe piață și pentru a atrage câți mai mulți turiști trebuiesc îmbunătățite în continuare serviciile turistice ținând bineînțeles cont de exigențele și cerințele acestora.

În urma analizării rezultatelor economico- financiare la nivelul pensiunii Popasul din Deal în perioada 2013- 2015 se desprind anumite nevoi ce vor duce la îmbunătățirea performanței societății pentru a putea face față concurenței acerbe din acest sector. Iată câteva propuneri:

Diversificarea serviciilor de agrement atât netaxabile cât și taxabile pentru a crește veniturile totale;

Crearea unor activități pentru familiile cu copii mici cum ar fi crearea unui loc de joacă supravegheat pentru copii;

Punerea în practică și a altor strategii pentru a crește numărul turiștilor;

Investiție mai mare în reclamă și publicitate;

Atragerea mai multor turiști străini.

Cele menționate mai sus trebuiesc luate în considerare deoarece în urma analizării pensiunii s-au descoperit punctele slabe ale acesteia precum și amenințările și astfel sunt mult mai ușor de identificat nevoile pensiunii și unde anume trebuie depus mai mult efort pentru a crește eficiența economică sau în cel mai rău caz pentru a o menține.

BIBLIOGRAFIE

Băcanu Bogdan – Management strategic în turism. Concepte și studii de caz, Editura Polirom, Iași, 2000;

Cocean Pompei – Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, București, 2009;

Dinu Mihaela – Geografia turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002;

Documente contabile ale societății Popasul din Deal;

Glăvan Vasile – Turismul în România, Editura Economică, 2005;

Ioncică Maria – Economia serviciilor. Teorie și practică, Ediția a III-a, Editura Uranus, București, 2003;

Minciu Rodica – Economia turismului, Editura Uranus, București, 2001;

Minciu Rodica – Economia turismului, revăzută și adăugată, Editura Uranus, București, 2005;

Neacșu Nicolae, Andreea Băltărețu – Economia Turismului, Editura Uranus, București, 2005;

Neacșu Nicolae, Baron Petre, Oscar Snak – Economia Turismului, Ediția a II a, Editura Pro Universitaria, București, 2006;

Neacșu Nicolae, Baron Petre – Geografia și economia, Editura Pro Universitaria, București, 2005;

Nicolescu Radu- Serviciile în turism- Alimentație Publică, editura Sport- turism, București;

Niță Valentin – Managementul serviciilor de cazare și catering, Volumul I, Editura Tehnopress, Iași, 2004;

Niță Ilie, Niță Constantin – Piața turistică a României, Ediția a II-a, Editura Economică, București, 2008;

Stăncioiu Aurelia–Felicia – Strategii de marketing în turism, Editura Economică, București, 2000;

Stănciulescu Gabriela, Micu Cristina – Economia și gestiunea în turism. Probleme, proiecte și studii de caz, Editura C.H.Beck, București, 2009;

Stoian Elena, Micu Marius Mihai- Note de curs Managementul Calității Serviciilor în Alimentație Publică și Agroturism, București, 2015;

Tigu Gabriela – Turismul montan, Editura Uranus, București, 2000;

Tindeche Cristina- Analiza economică a Unităților de Alimentație Publică și Agroturism, editura Ceres, București, 2014;

Tindeche Cristiana- Suport de curs Gestiunea Unităților de Alimentație Publică și Agroturism;

Turcu Daniela, Janeta Weisz- Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008;

http://romania.directbooking.ro/obiective-turistice~ocna-sugatag-33.aspx;

http://www.viseudesus.ro/mocanita;

http://www.travelguideromania.com/ro/cimitirul-vesel-din-satul-sapanta-maramures/;

http://muzeulmaramuresului.ro/despre-muzeu/;

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tehnic%C4%83_popular%C4%83;

http://www.scritub.com/economie/Analiza-ratelor-de-rentabilita2031331817.php.