Analiza Structurii Si Dinamicii Resurselor Financiare Publice DIN Bugetul DE Stat Si DIN Bugetele Locale DIN România

UNIVERSITATEA ,, ALEXANDRU IOAN CUZA “ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZARE: INFORMATICĂ-ECONOMICĂ

DISCIPLINA: FINANȚE

ANALIZA STRUCTURII ȘI DINAMICII RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE DIN BUGETUL DE STAT ȘI DIN BUGETELE LOCALE DIN ROMÂNIA

Conducător științific

Dr. Ec. Frunza M.

Studentă

Iamandi Ana-Georgiana

Grupa nr. 1225

Iași 2015

Capitolul 1 – Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale- criterii și componente

Ansamblul mijloacelor bănești care stau la dispoziția administrațiilor publice, pentru acoperirea consumului public . Cererea de resurse financiare este într-o continuă creștere datorită nivelului și evoluției cheltuielilor publice.

1.1.Sinteza clasificației bugetare a resurselor financiare

Ansamblul resurselor financiar publice se clasifica după mai multe criterii, unul dintre criterii ar fi regularitatea folosirii lor, resurese ordinare și resurse extraordinare.

Resursele financiar publice bugetare se structureză astfel:

1.2.Identificarea diferențelor dintre abordare teoretică și cea legislative

Abordare teoretică este mai ușor de aplicat față de abordarea legislativă, deoarece se bazează pe clasificații, criterii, iar cea legislativă este structurată pe norme, legi, care sunt mai greu de citit și de înțeles pentru ca legislația este foarte mare.

Abordarea legislativă este aceeași la orice sursă, în schimb abordarea teoretică poate fi diferită de la o sursă la alta.

Abordarea teoretică este altfel structurată față de cea legislativă, care este foarte amplă, se imparte pe articole și anexe, este realizată schematic.

În abordarea teoretică se prezintă mai mult istoricul,spre exempu “în comuna primitivă, stat incă nu apăruse, iar funcțiile publice erau îndeplinite de către oameni, care erau aleși de intrega comunitate; în orânduirea sclavagistă, predomina economia închisă, cheltuielile statului erau acoperite prin prestațiile în munca sau în natură de către supușii statului.” În abordarea legislativă se pune accent mai mult pe prezent și viitor.

Capitolul 2 – Mutații în nivelul și structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în perioada 2012-2014

În acest capitol voi realiza analiza resurselor financiare publice din bugetul de stat în perioada 2012-2014.

2.1. Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare publice

În acest subcapitol prezentăm valorile nivelului nominal și real în perioada 2012-2014, modificarile anuale ale resurselor financiar publice totale din BS și analizăm mutațiile și cauzele apărute in datele din tabel.

Tabel 2.1.1:Tipuri de resurse financiar publice din bugetul de stat, ani 2012-2014

Sursă 1: Preluarea pe baza datelor de pe site-ul Ministerul Finanțelor publice România

În urma datelor din tabel putem constata că, deflatorul în anul 2012 este mai mic ca în 2013, si în 2013 este mai mare ca în 2014, însemnand că nivelul prețurilor în perioada 2013 este mai mare ca în perioada 2012.

A.

Formule:

Indicii de preț (Sursă 2:Preluarea datelor de pe Institutul National de statistica) :

Deflator= ;

Valoare reala=;

Tabel 2. 1. 2:Modificarile anuale ale resurselor financiar publice din bugetul de stat

În datele din tabel se observă că valoare nominala din anul 2013 față de 2012 crește cu 3%, iar valoarea nominală din anul 2014 față de 2013 scade cu 2%. Iar la valoare reală se observă o scădere a anului 2013 fata de 2012 și o creștere a anului 2014 față de 2013.Modificările sunt cauzate de mărimea veniturilor totale din ani analizați.

Formule de calcul:

Modificările anuale ale resurselor

B.

Ponderi în PIB=*100

Ponderi în veniturile BGC=

=585,200

=625,617

=674,300

=193,152.9

=200,052,3

=214,057,6

Sursă 3:Valorile sunt preluate din bugetul general consolidat din anii 2012-2013-2012, de pe site-ul Ministerul Finanțelor Publice din România

Tabel 2. 1. 3: Ponderile în PIB și în veniturile BGC ale resurselor financiar publice toatale din bugetul de stat în perioada analizată ;

În anul 2012 ponderea PIB este de 14,90% din totalul resurselor financiare publice din bugetul de stat.

În anul 2013 ponderea PIB este de 14,48% din totalul resurselor financiare publice din bugetul de stat.

În anul 2014 pondere PIB este de 14,14% din totalul resurselor financiare publice din bugetul de stat.

În anul 2012 ponderile veniturilor BGC din totalul resurselor financiare publice din bugetul de stat este de 45,13 %.

În anul 2013 ponderile veniturilor BGC din totalul resurselor financiare publice din bugetul de stat este de 45,26%.

În anul 214 ponderile veniturilor BGC din totalul resurselor financiare publice din bugetul de stat este de 44,55%. Principalele cauze pentru care s-au produs aceste modificari, sunt datorate modificării PIB-ului de la un an la altul și a modificării valori totale a BGC de la un an la altul.

2.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice

În acest subcapitol prezentăm modificarea relativă nominala și reală si elasticitatea in raport cu PIB a resurselor financiare totale și analizăm cauzele și mutațiile apărute.

A. Formulă:

e=

Tabel 2. 2. 1:Elasticitatea in raport cu PIB-ul a resurselor financiar publice totale din bugetul de stat;

Conform datelor din tabel observăm că elasticitatea în raport cu PIB variază de la un an la altul, cauzele acestei modificări se datorează valori PIB-ului, care se modifică de la un an la altul. Se „modificarea procentual veniturile publice, la modificaerea cu 1% a produsului intern brut.”

Tabel 2. 2. 2:Modificarea relativă nominală și reală în raport cu PIB a resurselor financiar publice totale;

Formula:

Modificarea relativă nominală și reală in raport cu PIB =

Conform tabelului observăm că valoarea relativă reală variază de la un an la altul, această modificare apare din cauza modificării PIB-ului. Valoarea nominala variază și ea, tot din cauza modificării PIB-ului.”Când modificarea relativă reală/nominala în raport cu PIB-ul este mai mare ca 1 reiese că este un raport supraunitar, asta semnifică o modificare rapidă a PIB-ului.”

2.3. Mutații în structura resurselor financiare publice totale din BS

În acest subcapitol prezentăm structura resurselor financiar publice din BS și analizăm cauzele și mutațiile survenite.

A.

Tabel 2. 3. 1:Structura resurselor financiare publice totale din bugetul de stat pe principalele componente în perioada 2012-2014

Sursă 4:Date din tabel au fost preluat de pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, România

Din datele tabelului constatăm că veniturile curente cresc de la un an la altul, subvențiile lipsesc, iar sumele primite de la UE pentru programarea operațiunilor financiare în cadrul obiectivului convergență apar doar în anul 2014, din ceilalți ani lipsind.

B.

Graficul nr.2. 3. 1:Structura resurselor financiare publice totale din BS, in perioada 2012-2014

Sursă 5:Date din grafic au fost preluate de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, România

Putem observa din grafic că veniturile curente în anul 2012 reprezinta aproximativ 96% din valoarea totală, iar în ceilalți ani descrește ajungând la aproximativ 91% din valoarea totală.

Se observa că în anul 2014 o pondere mare o au sumele de la Ue în contul plăților efectuate, aproximativ 10% din valoarea totală, față de ceilalți ani în care este mult mai mică.

Capitolul 3 – Mutații în nivelul și structura resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unitaților administrative – teritoriale în perioada 2012 -2014

În acest capitol prezentăm modificările și structura resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unităților administrative-teritodiale, 2012-2014.

Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare publice

În acest subcapitol prezentăm cum se modifică nivelul nominal și cel real și ponderile în PIB și în veniturile BCUAT.

Tabel 3. 1. 1:Tipuri de resurse financiare publice din bugetul centralizat al unităților adimistrativ-teritoriale în perioada 2012-2014

Sursă 6:Datele au fost preluate de pe site-ul Ministerului Finantelor Publice Romania

În urma datelor din tabel putem observa că valoare deflatorului apar unele modificări datorate variației indicelui de preț de la un an la altul. Nivelul real variază de la un an la altul datorită deflatorului și a nivelului nominal.

A.

Tabel 3. 1. 2:Modificările anuale ale resurselor financiare publice totale din BCUAT în perioada analizata

Se observă o creștere a valorii nominale de 6 % în anul 2013 față de 2012, și o creștere de 10% în anul 2014 față de 2013. Această creștere se observă și în valoarea reală, aceste creșteri sunt cauzate de marimea veniturilor totale în anii analizați.

B.

Tabel 3. 1. 3:Ponderile în PIB și în veniturile BGC ale resurselor financiare publice totale din BCUAT în perioada 2012-2014

În anul 2012 ponderea în PIB crește cu 9.31 % din totalul resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unităților administrativ teritoriale.

În anul 2013 ponderea în PIB scade cu 9.09 % din totalul resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoraiale,fața de anul precedent.

În anul 2014 ponderea în PIB crește cu 9.24% din totalul resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unitășilor administrativ-teritoriale, fața de anii precedenții.

În anul 2012 ponderile în veniturile BGC din totalul resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unităților administrativ teritoriale este de 27.66%.

În anul 2013-2014 ponderile în veniturile BGC din totalul resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale cresc fața de anul anterior.

Cauza pentru care s-au produs acestă modificare a ponderi în PIB este modificarea valori PIB-ului de la un an la altul și modificarea valori totale a BGC de la un an la altul.

3.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice

În acest subcapitol prezentăm modificarea valori nominale și cea reală și elasticitatea în raport cu PIB.

Tabel 3. 2. 1:Modificarea relativă și nominală în raport cu PIB a resurselor financiare publice din BCUAT în perioada 2012-2014

Se observă că valoarea relativă reală variază de la un an la altul, cauzele acestei modificări se datorează modificării PIB-ului. Valoarea nominală crește de la un an la altul, tot din cauza modificări PIB-ului. „Atunci când modificarea relativă reală/nominală în raport cu PIB-ul este mai mare ca 1 rezultă că este un raport supraunitar, asta semnifica o modificare mai rapidă a PIB-ului. Atunci când este mai mic ca 1, veniturile publice cresc mai lent decât PIB-ul.”

Tabel 3. 2. 2:Elasticitatea în raport cu PIB a resurselor fianciare publice din BCUAT, în perioada 2012-2014

Se observa din tabel că elasticitatea in raport cu PIB crește de la un an la altul, cauzele modificări se datorează mărimi PIB-ului realizat în anii de referință.” Exprimă modificarea procentuală a veniturilor publice, la modificare cu 1% a produsului intern brut.”

3.3. Mutații în structura resurselor financiare publice

În acest subcapitol prezentăm structura resurselor financiare publice totale din BCUAT și realizăm graficul pentru principalele componente ale resurselor financiare.

A.

Tabel 3. 3. 1:Structura resurselor financiare publice totale din BCUAT pe principalele componente, în perioada 2012-2014

Sursă 7:Datele din tabel au fost preluat de pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, România

Conform datelor din tabel constatăm ca veniturile curente cresc de la un an la altul, la fel și subvențiile, iar celelalte valori variază de la un an la altul.

B.

Graficul nr.3. 3. 1:Structura resurselor financiare publice totale din BCUAT pe principalele componente în perioada 2012-2014

Sursă 8:Datele au fost preluate de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, România

Se observă din grafic că veniturile curente în anul 2014 reprezintă aproximativ 85% din valoarea totală, se mai obsevă și faptul că tot in anul 2014 subvențiile au o pondere mai mare față de anii precedenți de aproximativ 12% din valoarea totală. Iar în celelalte cazuri valorile variază de la un an la altul.

Concluzii

În concluzie pot spune că observ o diferență între veniturile totale ale bugetului de stat și veniturile totale ale bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoiriale, cele de stat sunt mai mari ca celelalte.

Chiar dacă valoarile PIB-ului si a BGC sunt aceeleași ponderile în PIB și în veniturile BGC difere de la bugetul de stat la bugetul centralizat la unităților administrativ-teritoriale, tot din cauza veniturilor mai mari ale bugetului de stat.

Doar în bugetul de stat apar veniturile din operatiuni financiare, contribuțiile din asigurări, accizele.

Veniturile curente formează cea mai mare parte atat in bugetul de stat cât și în bugetul centralizat al unități administrativ-teritoriale.

Bibliografie

A.Cărții

1.Filip Gheorghe, Finanțe Publice, Editura Junimea, Iași 2010

2.Moșteanu Tatiana, Finanțe Publice, Editura Universitară, București 2005

B. Legislație

1.Ordinul nr.1954/16.12.2005, privind clasificația indicatorilor finanțelor publice

C.Pagini WEB

1.http://www.mfinante.ro

2.http://www.apubb.ro

3.http://insse.ro