Analiza Stadiului Actual In Privinta Digitalizarii Documentelor In Cadru Bibliotecilor din Romaniadocx

=== Analiza stadiului actual in privinta digitalizarii documentelor in cadru bibliotecilor din Romania ===

ANALIZA STADIULUI ACTUAL IN PRIVINTA DIGITIZARII DOCUMENTELOR

IN CADRUL BIBLIOTECILOR DIN ROMANIA

1 – Preambul

Denumirea de bibliotecă digitală a început să fie vehiculată la începutul anilor `90 în momentul în care marile biblioteci au permis accesul la resurse informaționale în format digital asociate cataloagelor electronice specifice. Dacă în primă fază, accesul la aceste resurse era asigurat prin aplicații specializate, ori prin intermediul unor rețele locale sau de campus, odată cu extinderea www din 1993 majoritatea acestor resurse au fost disponibile prin intermediul acestui serviciu. Acest lucru a condus la eliminarea standardelor proprietare ale aplicațiilor inițiale și utilizarea de standarde deschise (cum ar fi protocolul HTTP), precum și a aplicațiilor asociate acestora. Practic această deschidere a condus la o explozie a bibliotecilor digitale.

Printre exemplele demne de reținut, din perioada de început a bibliotecilor digitale sunt:

Proiectul MERCURY (1989 – 1992) un efort combinat al OCLC și Carnegie Mellon University, consta în dezvoltarea unei aplicații specifice care să permită accesul la baze de date tip text, imagine și documente combinate, accesul, totuși, limitat doar la campusul universității;

a urmat Proiectul TULIP (1993 – 1995), la o scară mai mare decât primul, a fost un proiect dezvoltat de un consorțiu format în cadrul University of California, proiect ce a urmărit accesul on-line la aproape 40 de reviste din domeniul științei materialelor. Revistele au fost integrate în baze de date sub formă de imagine. În timpul derulării proiectului au fost depășite o serie de probleme legate de accesul la informații în rețea cum ar fi: stocarea conținutului digital, accesul la conținut, autentificarea și controlul listării.

Practic, odată cu începerea proiectului National Digital Library Program derulat de Biblioteca Congresului, care s-a continuat prin American Memory Project (1990 – 1994), putem spune că bibliotecile publice au început să se implice în proiecte de digitizare de mari dimensiuni. Proiectele amintite au avut ca scop digitizarea și oferirea spre acces a cinci milioane de volume până în anul 2000, volume aflate în colecțiile Bibliotecii Congresului și bibliotecilor partenere în proiect. Proiectul a fost unul dintre primele care a avut de la început ca scop accesul publicului larg la colecții de materiale în format digital utilizând standarde deschise prin intermediul www.

Procesul de digitizare în Europa a devenit un subiect „politic”, mai ales din 2004, de când corporația Google a anunțat proiectul „Google Book Search” (digitizarea a 15 milioane de cărți, în cooperate cu 5 mari biblioteci: Universitățile Harvard, Michigan, Oxford, Stanford și New York Public Library), iar Uniunea Europeană a reacționat „energic” prin lansarea proiectului EDL.

Prima reacție răsunătoare a venit de la directorul BnF (Bib. Națională a Franței) Jean-Noël Jeanneney: care a scris niște articole despre „riscul dominației americane”, iar in 2005 a publicat o carte „Quand Google défie l'Europe : plaidoyer pour un sursaut”, iată un extras:

„Le 14 décembre 2004, nous avons appris que Google, cette entreprise américaine proposant le moteur de recherche le mieux installé dans nos ordinateurs, projette de numériser, selon un plan de six ans, une quinzaine de millions de livres imprimés. Il s'agira au total, chiffre vertigineux, de 4,5 milliards de pages.
La première réaction, devant cette perspective gigantesque, pourrait être de pure jubilation. Prendrait ainsi forme le rêve messianique qui a été défini à la fin du siècle dernier: tous les savoirs du monde accessibles gratuitement sur la planète entière.
Il faut pourtant y regarder de plus près. Et naissent aussitôt de lourdes préoccupations. Voici que s'affirme le risque d'une domination écrasante de l'Amérique dans la définition de l'idée que les prochaines générations se feront du monde. Dans cette affaire, la France et sa Bibliothèque nationale ont une responsabilité particulière. Mais aucune nation de notre continent n'est assez forte pour assurer seule le sursaut nécessaire. Une action collective de l'Union européenne s'impose. L'enjeu est immense."

Reacția lui Jeanneney a avut mare efect: pe 28.04.2005, șase șefi de stat și de guvern (Chirac, Kwasniewski, Schroeder, Berlusconi, Zapatero și Gyurcsany) au adresat faimoasa scrisoare lui Juncker (atunci președinte în exercițiu al Consiliului European) și lui Durao Barroso, prin care chemau la „luptă”. Desigur, fără a cita Google, și fără un ton războinic.

În urma acestei scrisori reacția Comisiei Europene nu a întârziat, astfel încât, pe 1 iunie 2005, comisia a publicat „i2010 – Une société de l’information pour la croissance et l’emploi”, iar în 30 septembrie 2005, Comisia publică comunicatul „I2010: bibliotecile digitale”. Cam după un an, la 24 august 2006, a fost publicată Recomandarea Comisiei 2006/585/CE privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și prezervarea digitală a acestuia. Citând din document:

„Pe 1 iunie 2005, Comisia a prezentat inițiativa i2010, care caută să optimizeze beneficiile noilor tehnologii informaționale pentru creșterea economică, pentru crearea de locuri de muncă și pentru calitatea vieții cetățenilor europeni. Comisia a făcut din bibliotecile digitale un aspect-cheie al inițiativei i2010. În Comunicarea sa „i2010: biblioteci digitale” din 30 septembrie 2005, ea stabilește strategia pentru digitizarea, accesibilitatea online și prezervarea digitală a memoriei colective a Europei. Această memorie colectivă include tipărituri (cărți, reviste, ziare), fotografii, obiecte muzeale, documente de arhivă, material audiovizual (numite generic în continuare „material cultural”).

Ar trebui să fie recomandate statelor membre măsuri de aplicare a acestei strategii — folosind Internetul — , cu scopul maximizării potențialului economic și cultural al patrimoniului cultural al Europei.

În acest context, dezvoltarea de material digitizat de către biblioteci, arhive și muzee trebuie încurajată. Accesibilitatea online a materialului va permite cetățenilor din întreaga Europă să-l acceadă de plăcere sau pentru studiu sau activități profesionale. El va da patrimoniului divers și multilingv al Europei un profil distinct pe Internet. Mai mult, materialul digitizat poate fi reutilizat în industrii precum turismul și industria educațională, ca și în noi eforturi creative.”

Tendințe ale momentului

În informațiile dintr-un articol publicat la data de 10 martie 2007, apărut în The New York Times, se declara că Google a digitizat deja peste un milion de volume, ceea ce ar fi costat cam 5 milioane de dolari („Google has already digitized one million volumes. Google refuses to say how much it has spent on the venture so far, but outside experts estimate the figure at at least $5 million.”).

În conformitate cu unui studiu european (), până la mijlocul lui 2006, Biblioteca Națională a Spaniei a digitizat peste 40 de milioane de pagini, iar cea a Franței peste 25 de milioane (e adevărat, marea majoritate din aceste sunt pagini de ziar). Iată lista cu numărul de pagini digitizate de bibliotecile naționale (doar cele cu peste 25 de mii sunt listate):

OCA (Open Content Alliance) – în care principalii contributori ar fi Yahoo și Microsoft.

Alianța British Library – Microsoft (MSN), plan: 100.000 volume, 25 mil. pagini

EDLnet

Miza Bibliotecii Digitale Europene [EDL] este importantă din punct de vedere cultural: prezența culturilor europene în spațiul internetic, cu alte cuvinte proporția materialelor europene în ansamblul Internetului.

EDLnet este o „rețea tematică” de parteneri transdomenială, coordonată de BN a Țărilor de Jos, partenerul din România este C.I.M.E.C.. Scopul rețelei este de a crea un consens transdomenial între arhive, muzee, biblioteci și arhive audio-vizuale, pentru a facilita dezvoltarea Bibliotecii Digitale Europene (EDL), durata proiectului fiind de 2 ani. În cadrul proiectului se vor trata problemele politice, de utilizare, semantice, tehnice și organizaționale, mai ales prin prisma interoperabilității, pentru a facilita dezvoltarea unui portal care să permită consultarea resurselor culturale din întreaga Europă. Obiective specifice ale proiectului sunt:

constituirea unei comunități mai vizibile de arhiviști, bibliotecari, muzeologi, dedicați furnizării de conținut interoperabil Bibliotecii Digitale Europene;

furnizare de rapoarte și recomandări pentru fiecare domeniu de interoperabilitate;

elaborarea unei „foi de parcurs” care să indice modul în care fiecare componentă se interconectează cu ansamblul, și ce trebuie să se realizeze pentru a se ajunge la EDL, bazată pe The European Library;

dezvoltarea unui prototip operațional cu acces multilingv la cel puțin 10 colecții din fiecare intre cele patru sectoare culturale, însumând peste 2 milioane de piese digitale;

prototipul va încerca să identifice 2-3 teme europene, în care materialul digitizat să poată demonstra impactul unei asemenea inițiative transdomeniale;

formularea unei propuneri de schemă de finanțare pentru serviciile operaționale ale EDL.

Între 12 și 14 septembrie, la Haga, a avut loc reuniunea de lansare a proiectului, acolo s-au constituit grupurile de lucru:

WG1 – interoperabilitate politică, umană și inter-comunitară:

Determinarea modelului organizațional optim pentru EDL, din perspectiva furnizorilor de conținut.

Elaborarea „foii de parcurs” pentru rezolvarea problemelor generate de implementarea acestui model.

Determinarea conținutului digital disponibil prototipului EDL.

WG2.1 – Standarde și interoperabilitatea standardelor (focalizat pe metadate)

Agrearea unui set comun de standarde de metadate și modele, prin prisma modelelor operaționale (centralizat și distribuit).

Identificarea unui potențial set comun de vocabulare și sisteme de clasificare pentru diversele proprietăți descriptive (tipuri, subiecte, drepturi etc.).

Stabilirea identificatorilor persistenți pentru obiecte și colecții.

WG2.2. – Interoperabilitate semantică și multilingvistică

Selectarea unui set coerent de modele obiectuale, prin prisma cerințelor funcționale și identificare domeniilor de integrat.

Descrierea serviciilor și anvergura sprijinului pe care vocabularele multilingve și instrumentele de asistare a traducerii pot ajuta la accesul multilingv la EDL.

WG2.3. – Arhitectura tehnică

Selectare suitei de protocoale și formate ce vor fi folosite pentru susținerea interoperabilității semantice și organizaționale.

Recomandări privind soluțiile pentru accesibilitate, securitate, autentificare, integritate.

W3 – Utilizatori și utilizabilitate

Formularea cerințelor funcționale.

Căutarea consensului între cele patru sectoare.

Elaborarea unui set de recomandări pentru reducerea diferențelor și extinderea

Zonelor de acord în privința utilizabilității.

Se consideră că, până în anul 2008, două milioane de cărți, filme, fotografii, manuscrise și alte opere culturale vor fi accesibile prin intermediul Bibliotecii Digitale Europene. Această cifră va trebui să atingă cel puțin șase milioane în 2010. După anumite estimări această cifră va fi, totuși, cu mult mai ridicată, dat fiind că acum, fiecare bibliotecă, arhivă sau muzeu ar trebui să fie, potențial, în măsură să coreleze resursele sale digitale cu Biblioteca Digitală Europeană.

Punerea on-line a patrimoniului cultural bogat și variat al Europei va permite utilizarea sa de către toți cetățenii în cadrul studiilor lor, muncii lor sau activităților de destindere. Ea va furniza de asemenea cercetătorilor, artiștilor și antreprenorilor materia primă indispensabilă eforturilor lor de creație.

Biblioteca Digitală Europeană este unul dintre proiectele directoare ale strategiei globale a Comisiei urmărind să stimuleze economia digitală, strategia i2010. De asemenea, un conținut imens de date noi, multimedia, va fi accesibil prin rețele de calculatoare din ce în ce mai rapide astfel încât va conduce în final la revoluționarea conceptului de carte, bibliotecă, cercetare științifică, acces la ziare și de lectură.

2. PREOCUPĂRI PRIVIND DIGITIZAREA. CRITERII.

PRIORITĂȚI DE DIGITIZARE.

2.1 Preocupări privind digitizarea.

Pentru prima dată în țara noastră, în anul 2003, în cadrul proiectului Library Informatics System a fost dezvoltată o bibliotecă digitală, având acces public și integrată într-un sistem de bibliotecă. Proiectul a fost desfășurat pe o perioadă de 1 an (2003 – 2004) și a fost finanțat de către USAID prin RITI – Access. Partenerii care au derulat acest proiect au fost: Biblioteca Națională a României, Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione Bădescu” Zalău și Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila și nu este de neglijat să amintim și contribuția integratorului sistemului IME România. În cadrul proiectului la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila a fost implementată și o bibliotecă digitală având ca element de pornire bibliografia școlară la Limba și literatura română pentru studii gimnaziale și liceale, fiind integrate în bibliotecă numai acele texte care sunt în domeniu public. Practic, la sfârșitul anului 2007 a fost finalizată cerința inițială a proiectului. Pentru a vedea utilitatea unei componente digitale, în cadrul unei biblioteci publice, cele mai relevante sunt accesările asupra acestei secțiuni asociată catalogului on-line.

Iar în formă gafică:

Este mai mult decât relevantă utilizarea continuă a acestei modalități de informare, cu atât mai mult cu cât este evidentă o descreștere a cantității de pagini adăugate în ultimul an, acest aspect practic nealterând frecvența utilizării acestui instrument de informare.

În cazul acestei componente digitale trebuie, totuși, să ne gândim că bibliografia școlară este în continuare unul din elementele principale de informare pentru care o bibliotecă publică este solicitată, ineditul stând numai în forma de comunicare a acesteia. Aspectul economic este un alt factor care are o implicare importantă prin dezvoltarea colecțiilor de documente digitale, deoarece creditele bugetare care erau alocate achiziționării unei părți importante din aceste documente pot fi acum redirecționate către alte categorii de publicații.

La susținerea unei componente digitale în cadrul procesului de comunicare a colecțiilor stă și dezvoltarea economică generală a țării, dezvoltare care se răsfrânge și asupra vitezei de de creștere a numărului de computere conectate la Internet. Dacă, în general, conectarea la rețele broadband la nivelul orașelor din țară nu mai ridică niciun fel de probleme, singurele zone oarecum vitregite ar fi cele din mediul rural. Acesta este și unul din motivele pentru care, spre exemplu, nu se poate renunța la achiziția completă de bibliografie școlară chiar dacă ai deja aceste titluri on-line, întrucât o astfel de politică ar conduce la fenomenul de digital divide, sau de clivaj informațional, prin care unele din categoriile populației țării ar fi private de accesul la aceste documente. Putem aminti că tot un element de susținere la crearea Bibliotecii Digitale a României îl constituie programele derulate de Ministerul Educației Naționale în ceea ce privește dotarea cu computere a tuturor școlilor din țară.

Specific însă pentru comunicarea colecțiilor digitale prin intermediul bibliotecilor publice va fi asigurarea accesului la informație digitală pentru 80 % din comunitățile urbane și rurale, uramre a derulării programului Global Libraries în România în perioada 2008 -2014, care sperăm noi va reprezenta conectorul utilizatorului din zona publică a informației a bibliotecii cu conținutul digital.

Punerea on-line a patrimoniului cultural bogat și variat al Europei va permite utilizarea sa de către toți cetățenii în cadrul studiilor lor, muncii lor sau activităților de destindere. Ea va furniza de asemenea cercetătorilor, artiștilor și antreprenorilor materia primă indispensabilă eforturilor de creație a acestora.

Contribuția la Biblioteca Digitală Europeană

Proiectul Europeana Local

Structura colecțiilor locale

• Manuscrise

• Cărți din colecțiile de istorie locală

• Monografii

• Periodice vechi

• Imagini

• Documente audio

• Documente video

Parteneri inițiali ai proiectului

1. Biblioteca Județeană "Octavian Goga" Cluj, partener coodonator la nivel național – 5 colecții,

Serverul OAI http://greenstone.bjc.ro/greenstone/cgi-bin/oaiserver.cgi

Număr documente digitale: 1110

Imagini din Clujul vechi

Documente de arhivă în colecțiile Bibliotecii Județene "Octavian Goga" Cluj

Corespondență din fondurile personalităților culturale clujene din colecțiile Bibliotecii Județene "Octavian Goga" Cluj

Cărți despre județul Cluj

Fotografii cu personalități culturale în colecțiile Bibliotecii Județene "Octavian Goga" Cluj

2. Arhivele Naționale – Serviciul Județeană Cluj – 1 colecție,

Număr documente digitale: 200

Colecția de documente Kemeny

3. Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman" Dolj – 3 colecții,

Număr de documente digitale: 414

Imagini din Craiova de azi și de ieri

Documente text specifice Bibliotecii Județene "Alexandru și Aristia Aman" din Craiova

Inregistrări audio în colecțiile Bibliotecii Aman

4. Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu" Neamț – 1 colecție,

Număr de documente digitale: 90

Istorie locală în cărți și periodice

5. Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu" Hunedoara – 1 colecție,

Număr de documente digitale: 141

Monografii locale

5. Biblioteca Județeană „Panait Istrati" Brăila – 2 colecții,

Colecția de Ex libris-uri

Ancheta, ziarul cu apariție periodică din anii 1931 – 1939

Serverul OAI http://green.bjbraila.ro/gsdl/cgi-bin/oaiserver.cgi

Număr de documente digitale: 2500

6. Biblioteca Județeană „V.A. Urechia" Galați – 6 colecții,

Carte veche din colectiile Bibliotecii Judetene „V.A. Urechia"

Diplome din colectiile Bibliotecii Judetene „V.A. Urechia"

Fotografii din colectiile Bibliotecii Judetene „V.A. Urechia"

Litografii din colectiile Bibliotecii Judetene „V.A. Urechia"

Manuscrise din colectiile Bibliotecii Judetene „V.A. Urechia"

Stampe din colectiile Bibliotecii Judetene „V.A. Urechia"

Serverul OAI http://stone.bvau.ro:8282/greenstone/cgi-bin/oaiserver.cgi

Număr de documente digitale: 1328

7. Biblioteca Județeană Timiș – 2 colecții,

Scriitori din Banat

Periodice

Serverul OAI http://hypatia.bjt.ro:8080/repox/OAIHandler

Număr de documente digitale: 1462

8. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj – 3 colecții,

Tradiții clujene în imagini

Muzică populară

O colecție de videoclipuri cu tradiții clujene

Număr de documente digitale: 311

9. Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva – 1 colecție,

Istorie locală

Număr de documente digitale: 4

Parteneri noi în cadrul proiectului

10. Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" Maramureș – 1 colecție,

Documente text în Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" Baia-Mare

Număr de documente digitale: 104

11. Revista Tribuna Cluj, 1 colecție, 217 documente digitale

Colecția Revistei Tribuna

Număr de documente digitale: 217

Rezultate la finalul proiectului:

• 27 colecții

• 7877 documente digitale

Proiectul Europeana 1914-1918

Povești încărcate pe portal – 35

Număr de documente digitale postate – 1015 – din care 383 de la contributori

Manuscrisul Nistor (3 volume) – 540 pagini

92 – fotografii stereoscopice înfățișând imagini din timpul Primului Război Mondial

Proiectul LoCloud

Biblioteca Județeană “Octavian Goga” Cluj – partener coordonator la nivel național

Biblioteca Județeană Arad

Biblioteca Județeană Neamț

Biblioteca Județeană Dolj

Biblioteca Județeană Sibiu

Biblioteca Județeană Mureș

Biblioteca Județeană Sălaj

Biblioteca Județeană Prahova

Biblioteca Județeană Vâlcea

Conținut inițial

• Manuscrise

• Cărți din colecțiile de istorie locală

• Monografii

• Periodice vechi

• Imagini

Conținut 15 noiembrie 2015 – 4239 documente disponibil on-line

http://www.europeana.eu/portal/search.html?query=*:*&qf=PROVIDER:LoCloud

1. Biblioteca Județeană “Octavian Goga” Cluj – 877 documente

Colecția de fotografii Emil Isac – 355 documente

http://omeka.bjc.ro/omeka/collections/show/26

Imagini din județul Cluj -108 documente

http://omeka.bjc.ro/omeka/collections/show/1

Fondul Emil Isac – 414 documente

http://jadox.bjc.qulto.ro/jadox/portal/default-page.psml

2. Biblioteca Județeană Arad – 3034 documente

Periodice arădene – Știrea

http://digitizare.bibliotecaarad.ro/collections/show/2

http://www.europeana.eu/portal/search.html?query=europeana_collectionName%3A2058616*&rows=24

3. Biblioteca Județeană Neamț – 328 documente

Fotografii din județul Neamț – 113 documente

http://omeka.bjc.ro/omeka/items/browse?collection=4

Piatra Neamt în cărți poștale din prima jumătate a secolului XX – 215 documente

http://omeka.bjc.ro/omeka/items/browse?collection=13

http://www.europeana.eu/portal/search.html?query=europeana_collectionName%3A2058615*&rows=24

Important pentru comunicarea colecțiilor digitale, prin intermediul bibliotecilor publice, a fost derularea programului Global Libraries în România în perioada 2008 -2014 care reprezentă conectorul utilizatorului bibliotecii cu conținutul digital, datorită echipamentelor IT furnizate bibliotecilor implicate.

2.2 Priorități de digitizare. Criterii.

Bibliotecile publice, au în vedere digitizarea, în primul rând, a publicațiilor de patrimoniu, manuscriselor, a edițiilor bibliofile și a publicațiilor periodice, în special a celor cu caracter local care reflectă istoria, cultura și civilizația zonei unde biblioteca își desfășoară activitatea. O parte din aceste publicații, chiar dacă au apărut numai în anumite orașe ori regiuni sunt, în egală măsură, de importanță națională, prin articolele semnate de mari personalități care au desfășurat activitate publicistică prin intermediul acestora. În același timp, sunt enumerate ca importante colecțiile de fotografii și cărți poștale ilustrate la care se adaugă și nevoi ceva mai speciale de digitizare a colecțiilor de discuri pe vinil. În acest sens, credem că este foarte important ca măcar acele discuri care au fost imprimate în România, cu interpreți locali, să poată fi digitizate, deși drepturile de autor în acest caz pot crea mari dificultăți.

Sunt numai câteva cazuri în care este menționată cartea curentă și, mai ales, a publicațiilor seriale curente, în acest caz este de dorit o implicare a bibliotecilor județene în atragerea acelor autori care doresc să-și publice creațiile atât pe hârtie cât și on-line. În același timp, este util, după părerea noastră, începerea unor discuții – cel puțin principial – la nivel local și central cu editorii și asociațiile editorilor de presă, care să permită bibliotecilor publicarea/preluarea fără a solicita drepturi de autor a informațiilor din presă. Este destul de posibil să găsim înțelegere din partea acestora întrucât este puțin probabil ca articolele să apară în baza de date în același timp cu ediția tipărită și astfel să fie afectată vânzarea publicației, iar o structură indexată biblioteconomic de articole, nu credem să aibă în acest moment nici un ziar. Acest aspect este benefic din punctul de vedere al dezvoltării bibliografiei locale, implicit al bibliografiei naționale, prin adăugarea de valoare înregistrărilor biblioteconomice, avându-se în vedere aportul informațional adus de conținutul digital. Prin intermediul asociațiilor profesionale ar fi utilă inventarierea patrimoniului digitizat până acum, pentru a evita astfel suprapunerile în stabilirea planurilor de digitizare.

Criteriile de selectare ale publicațiilor ce vor fi digitizate ar trebui să fie:

– statutul legal al publicației, în conformitate cu legislația privitoare la dreptul de autor și drepturile conexe;

– importanța informațională a publicației, la nivel local, național;

– prioritatea în digitizare impusă de starea de conservare ori necesitatea de prezervare a documentului prin transfer pe alt suport în vederea prelungirii accesului;

– necesitatea schimbării destinației și, implicit, al accesului prin trecerea publicației de la acces liber, la acces restricționat, în condițiile aplicării Legii Depozitului Legal, cu precădere în cazul depozitului legal local.

3. Estimarea cantitativă a colecțiilor ce urmează a fi digitizate

Am ales să realizăm o analiză a situației actuale pe regiuni de dezvoltare deoarece toate strategiile naționale de dezvoltare se bazează pe această împărțire teritorială.

În acest moment sunt definite 8 regiuni de dezvoltare având următoarea componență a bibliotecilor județene:

Pentru estimarea colecțiilor la nivel național am utilizat o parte din datele furnizate de Chestionarul aflat în anexă la acest raport ce urmărește evaluarea cantitativă și calitativă a colecțiilor digitale gnerate de o bibliotecă. Același raport mai include și o evaluare a echipamentelor utilizate precum și gradul de integrare în standadele internaționale privind formatele fisierelor digitale utilizate.

Prin utilizarea chestionarului am determinat că, la nivel național sunt posibil de digitizat un număr de 2.242.426 materiale posibil a fi digitizate și având ca suport hârtia.

În mod grafic situația pe regiuni este următoarea.

Este vizibilă o diferență foarte mare mare între regiunile București Ilfov și celelalte regiuni Centru și Sud-Est restul regiunilor având o contribuție foarte mică. Este de menționat că în Regiunea Centru ponderea cea mai mare a publicațiilor digitizabile o are Biblioteca județeană Mureș, în compoenența căreia se află Biblioteca Teleki, înființată în 1806, care are în jurul a 200.000 de de volume digitizabile. Este de așteptata ca pe măsură ce bibliotecile își vor termina clasarea colecțiilor numărul acestor publicații digitizabile să crească simțitor.

În ceea ce privește cantitatea de materiale digitizate produse până la acest moment în România, fișierele individuale se cifrează la 5.277.814 având un volum de 37.816,69 Gb rezultând o medie a fișierului digital de 10, 14 Mb. Dar în funcție de rezoluția utilizată și algoritmul de compresie al acestora un fisier variază între 2,6 Mb și 20 Mb, discutând numai despre transpunerea în format digital al suportului hârtie. În cazul fișierelor de tip sunet sau video ce ar marca înregistrarea unor evenimente, dimensiunea acestora poate varia de la câteva sute de Mb până la câțiva Gb.

Situația națională, pe regiuni, este următoarea:

În mod grafic

Dimensiunea colecțiilor digitale pe regiuni

În mod grafic situația pe regiuni este următoarea

4. Concluzii

În 2011 Comisia Europeană a adoptat o recomandare prin care cere statelor membre ale Uniunii Europene să-și intensifice eforturile, să-și utilizeze în comun resursele și să implice sectorul privat în digitizarea materialului cultural. Digitizarea este esențială pentru a pune patrimoniul cultural european la dispoziția unui număr cât mai mare de persoane și pentru a stimula dezvoltarea industriilor creative ale Europei. Materialul digitizat ar trebui pus la dispoziția publicului prin intermediul Europeana, biblioteca digitală a Europei, care este în același timp arhivă și muzeu (a se vedea www.europeana.eu).

Recomandarea lansează o provocare la adresa statelor membre, pentru ca acestea să elaboreze planuri solide și să instituie parteneriate, astfel încât să introducă 30 de milioane de elemente în Europeana până în 2015, față de cele 19 milioane disponibile în prezent, să pună online mai mult material protejat de drepturi de autor și aflat în afara circuitului comercial și să adapteze legislația și strategiile naționale pentru a asigura conservarea pe termen lung a materialului digital.

Europeana, a început cu 2 milioane de elemente atunci când a fost lansată, în 2008, conține în prezent peste 19 milioane de elemente, care sunt acum accesibile printr-o interfață intuitivă și interactivă. Pentru ca conținutul contribuțiilor din întreaga Europă să fie mai echilibrat, recomandarea stabilește obiective per stat membru în ceea ce privește contribuțiile de conținut minime, de atins până în 2015. Recomandarea pornește de la concluziile Comité des Sages (grup de reflecție la nivel înalt) privind punerea la dispoziție online a patrimoniului cultural european, publicate în 2010.

Adoptarea de măsuri la nivel național pentru sprijinirea industriilor culturale și creative și asigurarea unui model sustenabil pentru finanțarea bibliotecii digitale Europeana se află printre obiectivele Strategiei Naționale privind Agenda digitală pentru Europa. Punerea la dispoziție online a patrimoniului național cultural alături de cel european înseamnă că cetățenii din întreaga Europă pot avea acces la acest patrimoniu și îl pot utiliza oricând în scopuri de divertisment, de studiu sau profesionale.

După digitizare, materialul poate fi util, de asemenea, pentru scopuri comerciale și necomerciale, precum elaborarea de conținut de învățare și educațional, de documentare și de aplicații pentru turism. Acest lucru va crea oportunități economice enorme pentru industriile creative din Europa, care reprezintă în prezent 3,3 % din PIB și 3 % din locurile de muncă din UE.

Obiectivele indicative (numărul de elemente) pentru contribuția per stat membru la Europeana prezentate în noua recomandare:

Noua recomandare este o actualizare a unei recomandări publicate în 2006 și ține cont de rapoartele de progres din perioada 2008-2010, care arată că, deși situația s-a îmbunătățit întrucâtva, sunt necesare mai multe acțiuni în ceea ce privește resursele financiare și obiectivele cantitative pentru digitizare, din păcate România este departe de a reuși ca până la finele acestui an să poată contribui cu 789.000 de obiecte digitale. Depinde numai de acțiunile ulterioare întreprinse de ministerele de resort, respectiv Ministerul Culturii, Ministerul Educației și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale de a găsi mijlocaele optime în ceea ce privește apropierea de contribuția prevăzută de Comisia Europeană, o strategie comună a acestor ministere poate crea acel cadru mult așteptat de instituțiile capabile să o dezvolte, instituțiile din sistemul informării și documentării, arhive și muzee. Un element cheie este de asemenea dezvoltarea prin parteneriate public-private a unor importante proiecte de digitizare ca parte a dezvoltării industriilor culturale și creative.

Cele peste 5.000.000 de obiecte digitale aflate la acest moment în colecțiile bibliotecilor, am depăși de 7 ori contribuția României la Europeana dacă ar fi gestionate corespunzător de deținători. În condițiile existenței unei structuri informatice bine puse la punct, aceasta ar conduce la o recuperare destul de rapidă a clivajului existent între România și celelalte țări membre ale UE privind volumul de date cu care trebuie să contribuim deocamdată la portalul Europeana.