Analiza Sistemului DE Productie A Sfeclei DE Zahăr

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Conducător științific:

S.L. dr. Smedescu Dragoș

Absolvent:

Crăciuneanu Nicușor Sorin

-2016-

ANALIZA SISTEMULUI DE PRODUCȚIE A SFECLEI DE ZAHĂR.

STUDIU DE CAZ SC AGRANA ROMÂNIA SA

Absolvent,

Crăciuneanu Nicușor Sorin

INTRODUCERE

Majoritatea intreprinderilor se confruntă intr-o masură tot mai mare pe piața internă și externă cu cerințele realizarii unor performante superioare sub raportul costurilor de producție, a termenelor de fabricație, al calității, flexibilitații, sub impactul creșterii concurenței.

Orice unitate de producție are ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale și servicii care se realizează prin desfășurarea unor procese de producție.

Conținutul activității de producție are un caracter complex și cuprinde atât activități de fabricație propriu-zise cât și activități de laborator, de cercetare și asimilare în fabricație a noilor produse.

Dintre cele mai importante tehnici de cercetare pe care se bazează lucrarea menționăm:

analiza documentară; analiza comparativă; analiza activității, studiul de caz; analiza SWOT.

Prin maniera de abordare s-a urmărit formularea a o serie de trăsături ale problematicii manageriale și ale cerințelor ce se pun în fața acestui domeniu și care să permită în final identificarea și evaluarea întreprinderii și analiza eficienței economice, ca urmare a dezvoltării unui cadru strategic adecvat.

In contextul integrării europene si a indeplinirii sarcinilor ce le revin prin cota de zahăr alb primită, fabricile de zahăr din Romania trebuie să se adapteze rapid la reglementările in vigoare și să realizeze indicatori tehnico-economici competitivi pe plan European.

Având in vedere că prețul sfeclei de zahăr produsă în cadrul cotei este corelat cu conținutul său de zahăr (la cresterea conținutului de zahăr se prevede o creștere a prețului de achiziție) și că sub limita conținutului de zahăr de 14.5% se prevăd reduceri ale prețului de achiziție a sfeclei, fabricile de zahăr trebuie să aibă in vedere:

Sprijinirea producătorilor să obțină și să livreze sfeclă cu un conținut de zahăr de peste 16%;

Prelucrarea eficientă a sfeclei de zahăr cu pierderi minime și randament maxim posibil;

Reducerea continuă a costurilor de fabricație, ceea ce se poate asigura prin reducerea consumurilor de energie și a consumului de apă, creșterea productivității, reducerea pierderilor de orice natură, producerea zahărului de calitate, obținerea subproduselor (melasă si borhot) conform cerințtelor consumatorilor.

În cadrul sistemelor avansate de producție, sistemul de fabricație își schimbă modul de a răspunde unor sarcini diverse de fabricație, în condițiile de eficiență și competitivitate. Sistemul flexibil de fabricație reprezintă un răspuns dat unor cerințe specifice dar nu constituie o soluție universală aplicabilă în orice condiții. Sistemele de fabricație actuale reprezintă rezultatul unei evoluții de peste 100 ani și constituie un mod de răspuns la modificările apărute în mediul economic în care activează.

Un sistem flexibil de fabricație este un sistem de producție capabil să se adapteze la sarcini de producție diferite atât sub raportul formei și dimensiunilor, cât și al procesului tehnologic care trebuie realizat.

Scopul acestei lucrări este de a oferi o analiză a proceselor de producției utilizate de compania SC AGRANA ROMÂNIA SA precum și analiza eficienței economice a proceselor de producție. Punctul de pornire al acestei lucrări a fost baza de cunoștințe teoretice despre procesul de producție. Orice unitate de producție are ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale și servicii care se realizează prin desfășurarea unor procese de producție. Astfel, pe parcursul acestei lucrări am determinat în ce măsură a reușit compania SC AGRANA ROMÂNIA SA să-și optimizeze producția, cărei metode de organizare a producției i-a acordat o importanță mai mare și care au fost efectele metodei aplicate.

CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI DE SFECLĂ PENTRU ZAHĂR IN ROMÂNIA

În Secolul al VI-lea înainte de Hristos, la întoarcerea dintr-o expediție din Valea Indus-ului sub conducerea regelui Darius, persanii au lăudat “trestia care produce miere fără ajutorul albinelor”.

Cultura sfeclei de zahăr a fost introdusă in Europa la inceputul secolului al XIX- lea după decretarea Blocadei continentale de către Napoleon (care interzicea importul de zahăr de trestie pe continentul European) și prima fabrică din Europa și din lume care producea zahăr din sfeclă a fost construită în Silezia în 1802. La noi în țară sfecla de zahăr pentru industrializare a fost introdusă în cultură pentru prima dată în 1831 în județele Sălaj și Cluj, pentru a aproviziona cu sfeclă prima fabrică de zahăr de mică capacitate construită în 1831 la Gârbău, jud. Sălaj. În 1835 e semnalată cultura sfeclei și în Țara Bârsei deoarece se construise o mică fabrică de zahăr și la Brașov.

1.1 Istoricul culturii sfeclei pentru zahăr și a industriei zahărului în țara noastră

Primele încercări experimentale cu sfeclă de zahăr au fost făcute în 1863 de către P.S: Aurelian la Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău.

În anul 1873 a apărut Legea pentru încurajarea introducerii industriei zahărului în țară prin care s-au acordat scutiri de impozite și s-au protejat primele fabrici de zahăr.

În 1875 s-a pus în funcțiune prima fabrică modernă de zahăr din țară la Secuieni-jud. Bacău, în 1876 s-a pus în funcțiune fabrica de la Chitila și în 1889 fabrica de la Bod (în prezent fiind singura fabrică de zahăr din țară care funcționează neîntrerupt de 120 de ani).

În 1876 sfecla de zahăr era cultivată la noi în țară pe suprafața de 14.000 ha, în 1938 suprafața cultivată a crescut la 32.600 ha, iar în 1950 a ajuns la 71.600 ha și sfecla produsă pe această suprafață era prelucrată în cele 8 fabrici rămase după război.

După 1960 a început construcția de noi fabrici de zahăr (unele cu capacitate de 4000 t/ 24 de ore), astfel că în 1989 în țară funcționau 33 de fabrici cu o capacitate totală de prelucrare de 83 .000 tone sfeclă în 24 de ore.

În perioada 1960-1989 au crescut mult și suprafețele cultivate cu sfeclă, acestea ajungând în 1989 la 240.300 ha, din care peste 100.000 ha erau cultivate în zone cu sisteme de irigare. În 1989 în țară s-a produs o cantitate totală de 6,7 milioane tone de sfeclă din care s-au extras 507.000 tone de zahăr asigurându-se integral consumul intern de zahăr al țării.
În ultimii ani suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr la noi în țară au scăzut dramatic, iar producția de zahăr obținută din sfeclă a ajuns să reprezinte numai 20-21 % din producția realizată în țară în anul 1989.

În țara noastră în perioada 1984-1989 suprafața cultivată cu sfeclă a scăzut progresiv de la 279.000 ha (în 1984) la 240.300 ha în 1989, această scădere nefiind semnificativă. Scăderi semnificative de suprafețe s-au produs după 1990, ajungându-se în 1995 la l33.200 ha, în anul 2000 la 48.400 ha, în 2004 la numai 13.000 ha, în 2005 suprafața a crescut la 22.000 ha însămânțate cu sfeclă. În 2006 suprafața cultivată cu sfeclă a crescut la 29.000 ha de pe care s-au recoltat 900.000 tone sfeclă prin procesarea lor obținându-se o cantitate de 119.000 tone zahăr.
În anul 2007 s-au însămânțat cu sfeclă 27.000 ha și s-au recoltat 22.300 ha de pe care s-au obținut 769.000 tone sfeclă prin prelucrarea căreia au rezultat 94.440 tone zahăr alb. În anul 2008 s-au recoltat 17.800 ha cultivate cu sfeclă și cele 4 fabrici procesatoare de sfeclă au produs o cantitate totală de 108.670 tone zahăr. În anul 2009 s-a însămânțat suprafața de 21.000 ha cu sfeclă și la recoltare și după procesare se estimează realizarea cotei de zahăr a țării (104.660 tone).

La aderarea la UE România a obținut o cotă anuală de 109.164 tone zahăr din sfeclă și o cotă de 329.636 tone zahăr brut din import care să fie rafinat la noi în țară și 9.981 tone izoglucoză. În cadrul politicii de restructurare a sectorului zahăr în cadrul UE, Comisia Europeană a solicitat în perioada 2006-2008 tuturor țărilor membre UE care cultivă sfeclă de zahăr să-și reducă voluntar cotele de zahăr și să închidă unele fabrici pentru a reduce producția de zahăr cu 6 milioane de tone și a reduce prețul sfeclei cu 45%. După 3 ani de reformă s-a redus cota de zahăr din sfeclă în țările membre UE cu 5,8 milioane tone prin închiderea a 80 de fabrici de zahăr, pierderea a 25.000 locuri de muncă în mediul rural, 138.000 de ferme au renunțat să mai cultive sfeclă și suprafața cultivată cu sfeclă în UE s-a redus cu 700.000 ha. Cultura sfeclei de zahăr a dispărut complet în 5 țări europene (Irlanda, Slovenia, Letonia, Portugalia și Bulgaria) și prin reducerea drastică a suprafețelor cultivate și a cotelor de zahăr în Ungaria, Italia, Spania, Grecia și Slovacia.

La noi în țară această reformă s-a concretizat prin faptul că în anul 2008 Fabrica de zahăr Oradea a renunțat benevol la 13,5 % din cota sa de zahăr (cca 4.500 t), astfel cota de zahăr din sfeclă a României s-a redus la 104.660 tone, (România a înregistrat cea mai mică reducere de cotă de 4 %, toate celelalte țări au redus cota cu minim 14-15% și maxim 75% ).

Cele 94.400 tone zahăr din sfeclă produse în anul 2007 reprezintă cca 19% din consumul anual de zahăr al României (cca 500.000 tone). Cota de 329.636 tone zahăr obținut din zahăr brut din import a asigurat cca 66% din consumul de zahăr al țării, restul de cca 15 % din consumul de pe piață a fost asigurat de importurile de zahăr alb din alte țări (majoritatea din UE).
Precizez faptul că până în 1989 consumul anual intern de cca 550.000 tone zahăr era asigurat exclusiv din zahărul din sfeclă produs la noi în țară.

În țările UE este stabilit un preț unic garantat al sfeclei de zahăr de calitate standard (cu un conținut în zahăr de 16%). În anul 2008 acest preț a fost de 27,8 Euro/ tona de sfeclă neto de plată, iar în 2009 scade la 26,28 Euro/tona de sfeclă. Acest preț este obligatoriu și pentru țara noastră. Datorită creșterii substanțiale a prețurilor la motorină, îngrășăminte, erbicide, semințe etc. un fermier care obține o producție sub 40 tone sfeclă/ha nu-și va putea acoperi cheltuielile de producție prin vânzarea sfeclei și va lucra în pierdere de aceea s-a apelat la Ministerul Agriculturii să facă tot posibilul să majoreze în 2009 cuantumul sprijinului acordat cultivatorilor de sfeclă pentru a salva această cultură și industria zahărului din sfeclă.
În anul 1998 în total în țară erau 238.195 cultivatori de sfeclă de zahăr, din care 98% cultivau sfeclă pe suprafețe foarte reduse (media 0,28 ha) dar aveam și cultivatori (societăți comerciale) cu suprafețe cuprinse între 170 -200 ha, în 2004 mai aveam 14.200 de cultivatori. În anul 2007 suprafețele cultivate cu sfeclă de un fermier au variat între minim 0,4 ha și maxim 300 ha. În anul 2007 cele 22.300 ha au fost cultivate de un număr de 5.341 fermieri, suprafața medie cultivată /fermier fiind de 4,18 ha. Toamna anului 2007 a fost ploioasă și dificilă creeînd mari probleme la recoltarea și transportul sfeclei, mărind procentul de impurități și scăzând procentul de zahăr al sfeclei, reducându-se astfel câștigurile fermierilor. Aceste cauze au determinat pe mulți fermieri mici să renunțe la cultura sfeclei. Astfel în primăvara anului 2008 în zona fabricii de zahăr Luduș au renunțat la cultura sfeclei 2.297 cultivatori, în zona fabricii de zahăr Bod au renunțat 1.056 cultivatori, iar în zona fabricii Roman 23 de cultivatori. În total numărul de cultivatori a scăzut de la 5.341 în 2007 la 1555 în 2008 și la 1464 în 2012, crescând suprafața medie cultivată cu sfeclă /fermă la 17,50 ha.

Din aceste reduceri drastice a numărului de cultivatori rezultă două concluzii importante:
1. Această cultură este grea și pentru mulți cultivatori a reprezentat o presiune foarte mare, aceștia alegând să renunțe la ea.

2. Cei care au rămas sunt cultivatorii cei mai serioși ei reușind în situația scăderii numărului de cultivatori să-și crească suprafețele și îndeosebi producțiile/ha astfel încât fabricile să-și poată realiza cotele de zahăr ce le-au fost acordate.

Majoritatea cultivatorilor mici (care cultivă sub 5 ha) nu posedă setul de utilaje care să asigure mecanizarea totală a culturii sfeclei și sunt obligați să apeleze la terți care să le execute lucrările de pregătire a patului germinativ, însămânțare, erbicidare și recoltare. Lipsa acestor mașini duce la efectuarea acestor lucrări înafara epocii optime cu efecte negative serioase asupra producției de sfeclă/ha. În ultimii 2-3 ani un număr mai mare de fermieri mijlocii și mari s-au dotat cu utilaje pentru cultura sfeclei, astfel că în viitorii ani se va produce o concentrare a suprafețelor cultivate în aceste ferme și se va reduce numărul cultivatorilor mici. Din cele 33 fabrici de zahăr cu o capacitate totală de prelucrare de 83.000 tone sfeclă în 24 de ore existente în 1989, în 2009 au mai rămas viabile 9 fabrici, dar dintre acestea în prezent mai procesează sfeclă de zahăr numai 4 (Oradea, Luduș, Bod, Roman).
Principalele cauze care au dus la diminuarea suprafețelor cultivate cu sfeclă sunt următoarele:

Reducerea suprafețelor irigate din sudul țării care au determinat eliminarea suprafeței cultivate din Câmpia Română;

Fărâmițarea suprafețelor prin aplicarea legii 18/91, mulți mici proprietari au renunțat să cultive sfeclă deoarece nu aveau sistema de mașini necesară;

Neasigurarea plății la timp a sfeclei de zahăr predate de către unele fabrici de zahăr (în perioada 1993- 1998)

Închiderea unor fabrici de zahăr care au acumulat mari datorii;

Lipsa sistemei de mașini specifice pentru cultura sfeclei de zahăr și în special a combinelor de recoltare;

Slaba susținere financiară acordată acestei culturi care este o cultură intensivă cu costuri mari de producție;

Nerespectarea tehnologiei de cultură care a determinat obținerea unor producții mici și ineficiente cu costuri ridicate, cultura devenind nerentabilă pentru cultivatorii respectivi;

1.2 Analiza sistemului de producție privind sfecla pentru zahăr în perioada 2006-2015

Evoluția suprafețelor ocupate in România in perioada 2006-2015 este prezentată detaliat, astfel că, la nivel național suprafața cultivată cu sfeclă a înregistrat o scădere de la 39,8 mii ha în 2006 la 23,4 mii ha în 2015, cu precizarea că decada a cunoscut o perioada de fluctuație a suprafețelor contractate.

Diminuarea din anul 2007 (data aderării României la U.E.) a fost datorată urmare a alocării cotei de producție de zahăr pentru România, repartizată pe fabrici.

Acestea urmând să contracteze suprafețe necesare realizării cotei repartizate, urmată ulterior de:

restructurarea industriei zahărului în U.E., cu 13,5% în anul comercial 2007/2008

posibilitatea restructurării voluntare a cotei de către întreprinderi și producători.

( în anul comercial 2008/2009, România a restructurat 4 275 tone zahăr).

Evoluția producțiilor medii de rădăcini și de zahăr alb, detaliază producțiile medii ce au înregistrat o tendință crescătoare pe parcursul intervalului de timp analizat, crescând de la cca. 28 t/ha-2006, la 52 t/ha spre sfârșitul intervalului. În termeni procentuali producția maximă realizată a fost de cca. 145% în raport cu media decadei iar în raport cu anul 2006 producția medie a crescut cu peste două treimi (187, %/ 2014- anul de vârf al intervalului).

Tendința de creștere a producțiilor medii s-a menținut și după reforma pieței zahărului din anul 2007, fluctuațiile înregistrate fiind datorate în mare parte variațiilor condițiilor ambientale care pot conduce la fluctuații anuale de ± 10% (valoare de referință comunitară pentru variația multianuală a producțiilor la unitate de suprafață).

Ca urmare a creșterii producțiilor medii de rădăcini dar și a îmbunătățirii proceselor de fabricație, randamentul în zahăr la unitatea de suprafață a crescut în intervalul 2006-2015, de peste 2,5 ori, în special după 2007, anul reformei europene din piața zahărului.

Evolutia producției de rădăcini și de zahăr alb a suferit variații asemănătoare cu cea a suprafețelor ocupate cu valorile și tendința estompată de creșterile înregistrate la nivelul randamentelor la unitatea de suprafață și a randamentelor de fabricație.

În ceea ce privește producția de zahăr alb, aceasta a înregistrat, în raport cu anul 2005 (când au fost 91.630 to zahăr alb obținut), o creștere continuă, cu fluctuații datorate celor două decizii semnificative pe care le-a cunoscut sistemul: decizia cvasi-unanimă a managementului tehnic campania 2003-2004 care a diminuat suprafața cultivată și decizia comunitară de reformă din anul 2007. Cu toate acestea, tendința sistemului de a produce constant cantitățile necesare de sfeclă pentru asigurarea a cel puțin 60-70 zile campanie de fabricație este evidentă, în ciuda faptului că, din punct de vedere al pregătirii reformei comunitare a zahărului (1998-2006), plusul de producție în raport cu cota națională de zahăr nu ar fi fost profitabil. Practic, în ciuda diminuării cotei de fabricație alocată României după reformă (104.688 tone zahăr alb), aceasta a fost depășită în intervalul 2010-2015 (evaluare SCSZ-2015).

1.3. Analiza fiabilității sistemului de producere al sfeclei de zahăr funcție de sistemul de extracție al zahărului

În acest subcapitol au fost prezentate producțiile obținute de cele patru fabrici procesatoare de sfeclă de zahăr din țară.

Cele 4 fabrici din țara procesatoare de sfeclă pentru zahăr au diferite capacități de prelucrare a sfeclei pentru zahăr, astfel:

Bod :2.500 tone rădăcini/24 h;

Oradea : 3.500 tone rădăcini/24 h;

Luduș :4.000 tone rădăcini/24 h;

Roman :5.000 tone rădăcini/24 h;

TOTAL : 15.000 tone rădăcini/24 ha

Mai jos sunt prezentate cele 4 fabrici de procesare sfeclă pentru zahăr din țară și evoluția acestora in intervalul analizat a anilor 2006-2015.

Fabrica de zahăr BOD

Zona de aprovizionare a fost restrânsă de la 10 județe în anul 2006, la 3 județe în 2015 dintre care în județele Brașov și Covasna s-au cultivat peste 98,4% din suprafețele aferente zonei de aprovizionare.

Suprafața medie cultivată în intervalul anilor 2006-2015 este de 5550 ha. Specificul acestei zone este de fermieri mici, ce dețin suprafețe fragmentate, aceștia având parcele și de 0,2-0,5 ha. Fermierii din județele Covasna, Brașov sunt în general bine pregătiți, având tehnică, dar din păcate nu reușeau să obtțină producții mari pe suprafețe extinse, astfel se explică și restrângerea suprafețelor.

Fabrica de zahăr LUDUȘ

Zona de aprovizionare a rămas constantă pe parcursul intervalului cu creșteri înregistrate în județele Alba, Cluj, Mureș și Sibiu. Fluctuațiile mari înregistrate (estimate prin variația mediei) sunt datorate în primul rând obligativității de a respecta reglementările comunitare privind reforma din domeniul zahărului din anul 2007. În intervalul de referință, cantitatea de rădăcini de sfeclă de zahăr a fluctuat pe fondul unei tendințe de scădere datorat reducerii suprafeței contractate. În anul 2008 suprafața contractată nu a asigurat realizarea cotei de zahăr repartizată.

Producția medie la unitatea de suprafață a înregistrat variații nesemnificative pe perioada de referință menținându-se în limita unor abateri medii, spre mici, în județele Alba și Cluj, ceea ce denotă că fabrica de zahăr face eforturi pentru menținerea culturii în arealele cele mai favorabile și, probabil, în menținerea fermierilor specializați pentru cultura sfeclei de zahăr. Acest fapt este susținut de abaterile anuale dintre arealele de cultură din cele 6 județe care sunt aproximativ egale (Alba, Cluj, Mureș), preluând probabil doar influența factorilor ambientali.

Fabrica de zahăr ORADEA

Zona de aprovizionare a rămas relativ constantă după anul 2007 când au fost înregistrate reducerile generate de necesitatea respectării reglementărilor comunitare privind reforma zahărului. Cu această ocazie managementul fabricii a renunțat la contractanții din două județe Timiș și Mehedinți din cauza distanțelor de transport foarte mari.

În intervalul de referință cantitatea de rădăcini de sfeclă de zahăr a fluctuat în condițiile unei tendințe de scădere pe ansamblul intervalului de timp analizat datorată reducerii suprafeței contractate în anul 2008, când s-au operat reduceri semnificative de suprafață în vederea încadrării în cota de restructurare de peste 4000 tone.

Producția medie la unitatea de suprafață a înregistrat variații semnificative pe perioada de referință în special la nivelul județului Arad. În județele în care fabrica se pare că intenționează să-și concentreze ponderea producției de rădăcini, variabilitatea multianuală indică o politică de menținere a cultivatorilor performanți în zone de maximă favorabilitate (variații multianuale medii, 18-19%, Bihor, Satu-Mare) .

Fabrica de zahăr Roman-Agrana

Zona de aprovizionare a rămas constantă după anul 2007 când au fost înregistrate reducerile generate de repartizarea cotei.

S-a înregistrat o tendință de reducere a suprafețelor cultivate în județul Vaslui și Bacău probabil datorită distanțelor de transport și a dificultăților de transport pe drumurile județene (în special pentru județul Vaslui și zona de sud-est a județului Bacău. De asemenea se evidențiază o tendință de creștere a suprafețelor în județele Iași, Botoșani și Neamț datorate probabil deciziei managementului tehnic de a valorifica unele zone tradiționale de cultură a sfeclei de zahăr situate în areale agro-eco-climatice deosebit de favorabile.

În intervalul de referință cantitatea de rădăcini de sfeclă de zahăr a fluctuat în condițiile unei tendințe de scădere pe ansamblul intervalului de timp analizat datorată reducerii suprafeței contractate în anul 2008, când s-au operat reduceri semnificative de suprafață în vederea încadrării în cota de restructurare impusă fabricii în special în zonele de aprovizionare din Bacău și Vaslui în care tendința de retragere a fabricii este mai evidentă.

Producția medie la unitatea de suprafață a înregistrat variații semnificative pe perioada de referință în special la nivelul județelor Bacău și Vaslui. În județele în care fabrica se pare că intenționează să-și concentreze majoritatea producției de rădăcini (Suceava, Botoșani și Iași) variabilitatea multianuală indică o politică de menținere a cultivatorilor performanți în zone de maximă favorabilitate.

1.4 Analiza SWOT al sistemului de producere al sfeclei și zahărului în România

Sistemul producerii și comercializării zahărului din sfeclă de zahăr este gestionat de reglementările comunitare privind Organizarea Comună de Piață pentru zahăr. Elementele lui generice se pot sumariza astfel:

– 1285 de cultivatori / 2015 toți membri ai Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, membră a Confederației Cultivatorilor Europeni de Sfeclă de Zahăr;

– suprafața cultivată 23.400 ha /2015 pentru acoperirea cotei și pentru zahărul din afara cotei;

– 16,73 ha sfeclă / cultivator;

– Producție de sfeclă estimată 819.000 t /2015

– Producție de zahăr 104.668 t /2010 (cotă)

– Conținut de zahăr în sfeclă > 16.5°

1.4.1 Punctele tari  / Avantajele sistemului de producere a sfeclei de zahăr

Existența unor instrumente pan-europene de gestiune a pieței zahărului care exprimă voința comună, consensuală a partenerilor (producători de materie primă, transformatori, consumatori);

Structurarea profesional-asociativă a sistemului și existența instrumentelor de acțiune de tip interprofesional (Federația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, Patronatul Industriei Zahărului din România, Organizația Inter-profesională Zahărul) care împreună cu MADR gestionează sistemul consensual, prin intermediul acordului interprofesional anual;

Gestionarea cotelor de zahăr din sfeclă (104 688,8 tone/an) și a zahărului din import (329.636 tone zahăr alb din zahăr brut importat – necesar tradițional de aprovizionare cu zahăr brut din trestie) prin intermediul structurii interprofesionale, respectiv a patronatului în baza sistemului de referințe istorice;

Eliminarea concurenței speculative din piața zahărului (concurența prin intermediul prețului) și transferarea acesteia în zona concurenței tehnologice (randamente de producție la unitatea de suprafață și randamente de extracție);

Eliminarea presiunii concurențiale a zahărului importat (extras din trestie de zahăr, de cel puțin două ori mai ieftin comparativ cu cel extras din sfeclă de zahăr) asupra zahărului din sfeclă;

Existența unui sistem de compensare a pierderilor suferite de cultivatori și fabrici de zahăr prin intermediul mecanismelor financiare comunitare referitoare la restructurare regimului zahărului și/sau restructurarea voluntară;

Existența unui suport comunitar și național de susținere semnificativ pentru producerea de sfeclă de zahăr în perioada 2007-2010, coerent și net favorizant al deciziei de cultură, după cum urmează:

Sprijin la cultura sfeclei de zahăr în anul 2007

Sprijin din fonduri europene, conform HG nr.1574/2007

-50.55 €/ha – plata unică pe suprafață;

-192,08 €/ha – plăți naționale complementare decuplate de producție ;

-77.20 €/ha – plata separată pentru zahăr pentru suprafețele contractate cu fabricile de zahăr.

Total = 319,83 €/ha

Alte forme de sprijin

-30 lei/t – susținere producție marfă, conform HG nr. 1577/2007 din bugetul național;

-30 lei/t x 29,8 t/ha = 894lei/ha

-1 leu/litru pentru 39 litri de motorina/ha

Sprijin la cultura sfeclei de zahăr în anul 2008:

Sprijin din fonduri europene, conform HG nr. 1560/2008

-60,75 €/ha – plata unică pe suprafață;

-202,11 €/ha – plăți naționale complementare decuplate de producție;

-111 €/ha – plata separată pentru zahăr.

Total = 373,86 €/ha

Alte forme de sprijin

– 30 lei/t – susținere producție marfă din bugetul național, conform H.G.nr. 1387/2008;

30 lei/t x 34,2 t/ha = 1026lei/ha

-1 leu/litru pentru 39 litri de motorină/ha.

Sprijin la cultura sfeclei de zahăr în anul 2009:

Sprijin din fonduri europene, conform H.G. nr. 1211/2009

– 71,12 €/ha – plata unică pe suprafață;

– 186,76 €/ha (142,12+44,64) – plăți naționale complementare decuplate de producție;

– 165,89 €/ha – plata separată pentru zahăr.

Total = 423,77 Euro/ha

Alte forme de sprijin

-1 leu/litru pentru 39 litri de motorină/ha

Sprijin la cultura sfeclei de zahăr în anul 2010 :

Sprijin din fonduri europene, conform H.G. nr 1017/2010

– 80,36 €/ha – plata unică pe suprafață (FEGA);

– 189,62 €/ha – plata separată pentru zahăr (FEGA);

– 205,80 €/ha – plăți naționale complementare.

Total = 475,78 €/ha

Existența sistemului de acreditare periodică a fabricilor de zahăr transformatoare și/sau rafinatoare, de către MADR (Ordinului nr.815/2006), în vederea permiterii accesului și operării acestora în sistemul comunitar al OCM;

Asigurarea transportului materiei prime de la locul de producție la fabrică de către aceasta;

Asigurarea recoltatului mecanizat în regim de service de către fabricile de zahăr;

Durabilitatea sistemului de producere a materiei prime în condițiile actualelor reglementări privind OCP-Zahăr.;

Furnizor de furaje pentru animale (tăiței epuizați) în echivalent de 0,5 kg porumb boabe/1kg tăiței presați;

Furnizor de melasă pentru industria fermentativă, industria drojdiilor, industria farmaceutică, industria extractivă de adjuvanți alimentari (betaină, caroten, acid citric, acid tartric, etc.) și furajeră.

1.4.2 Punctele slabe ale sistemului de producere a sfeclei de zahăr

Incapacitatea / imposibilitatea formală a sistemului (din cauza restricției comunitare referitoare la sistemul cotelor și a gestiunii consensuale a pieței zahărului în UE) de a acoperi necesarul național anual de consum de zahăr alb din sfeclă de zahăr (600+700 mii tone/an;);

Capacitatea redusă de acoperire a necesarului național de consum din producție internă – n 15-22%, în condițiile unui consum intern cu tendință de creștere

Dependența acoperirii necesarului de consum național de importuri de zahăr din țări terțe și/sau din țări ale pieței comunitare;

Volatilitatea notorie a pieței mondiale a zahărului;

Liberalizarea pieței zahărului în privința renunțării autorității administrative în ceea ce privește licențierea importurilor chiar în condițiile existenței unei cote de import alocată pentru acoperirea necesarului tradițional de consum;

Lipsa de atractivitate a sistemului de transformare a sfeclei pentru restructurarea și/sau modernizarea sistemului tehnologic de extracție a zahărului (extrem de costisitor și cu perioadă de recuperare a investițiilor de peste 30 de ani);

Atractivitatea comercială și speculativă a importurilor de zahăr brut și/sau alb pentru operatorii din sistem – profiturile semnificative ale importatorilor de zahăr brut/alb în condițiile în care aceștia acoperă cca. 75-80% din necesarul de consum în condițiile unei piețe liberalizate;

Menținerea unei balanțe de plăți deficitare în sectorul zahărului din cauza limitărilor derivate din potențialul de producție al zahărului din sfeclă de zahăr tamponat de sistemul cotelor de producție alocate și a limitării exporturilor la zahărul inclus din cauza costurilor de producție semnificativ mai mari pentru zahărul alb extras din sfeclă;

Lipsa de capacități de transformare performante pentru sfecla de zahăr în varianta renunțării progresive la sistemul cotelor cu începere din 2017;

Limitarea sistemului din punct de vedere al aplicării unor plăți comunitare sau naționale complementare referitoare la eco-condiționalitate și conservarea biodiversității (sisteme tehnologice de tip intensiv cu consum ridicat de fertilizanți, erbicide, insecticide și fungicide, posibilități limitate de aplicare a sistemelor tehnologice de exploatare de tip conservativ);

1.4.3. Dezvoltarea sistemului de producere a sfeclei de zahăr

Dezvoltarea sistemului de producere a sfeclei de zahăr este subsecventă dezvoltării sistemului european a OCP-Zahăr. În condițiile renunțării la regimul cotelor de producție (alternativă probabilă a evoluției PAC post 2015), fie și progresive, dacă România nu negociază măsuri naționale de susținere a culturii de sfeclă de zahăr va fi pusă în situația de a importa din piața mondială întreaga cantitate de zahăr pentru acoperirea necesarului de consum;

Menținerea sistemului actual al cotelor de producție și al controlului importului prin intermediul cotei de import va avea următoarele consecințe:

Concentrarea culturii de sfeclă de zahăr în exploatații agricole de 50-100 ha;

Creșterea progresivă a randamentelor de producție la unitatea de suprafață (tendința statistică cca. 0,5-1,5 tone/an în următorii 10 ani, până la concurența a cca. 50 tone/ha la un conținut de zahăr de 16,5-17,5 °);

Reducerea numărului de cultivatori ca urmare a concentrării producției în exploatații mari și a creșterii producțiilor medii.

CAPITOLUL II. SC AGRANA ROMÂNIA SA SINGURUL PROCESATOR DE SFECLĂ PENTRU ZAHĂR DIN REGIUNEA DE NORD-EST

Unitatea de producție a zahărului obținut din sfeclă de zahăr este situată în Roman, județul Neamț. Fabrica din Roman este partenerul cel mai important pentru mii de cultivatori de sfeclă de zahăr și pentru proprietarii de terenuri agricole din estul României, de la granița cu Ucraina până la Galați în sud. Specialiștii companiei AGRANA prezintă informații agro-tehnice generale și în același timp acordă sprijin agricultorilor în vederea dezvoltării culturilor arabile. Una dintre cele mai importante preocupări ale fabricii este să redea solului un nivel al structurii favorabil din punct de vedere sanitar. Intenția companiei SC AGRANA Romănia SA este de a aduce cultura românească de sfeclă de zahăr la un nivel competitiv în Europa.

2.1 Scurt istoric

În 1998, compania AGRANA Zucker A.G. a demarat investiții în industria zahărului și amidonului din România. În momentul de față compania AGRANA deține o fabrică de zahăr în Roman și una în Buzău, precum și o fabrică de amidon în Țăndărei.

În anul 2005 toate fabricile de zahăr au fuzionat pentru o administrare și un management mai eficient, și, prin urmare compania SC AGRANA România SA a fost înființată.

Activitatea principală a companiei este producerea de zahăr, atât din zahăr brut importat cât și din sfeclă de zahăr. Compania este unul dintre cei mai importanți furnizori de zahăr pentru îndulcitori și pentru industria băuturilor răcoritoare, pentru vânzarea zahărului cu amănuntul pe plan internațional, dar mai ales, este un furnizor pentru comercianții care vând zahărul cu amănuntul în orașele mici și satele din întreaga țară.

Încă de înființare compania SC AGRANA România S.A. a învestit în modernizarea și retehnologizarea producției de zahăr din sfeclă și rafinarea zahărului brut, în tehnologii moderne de cultivare a sfeclei de zahăr, în utilaje și mașini agricole pentru producția și recoltarea sfeclei de zahăr.

Pentru a-și asigura succesul pe termen lung într-un mediu de piață extrem de competitiv, obiectivul strategic al AGRANA este să se diferențieze de competitorii săi printr-o optimizare continuă a tehnologiei și prin inovații privind produsele oferite. Pe de o parte AGRANA tinde spre optimizarea tehnologiilor sale de producție, inclusiv în ceea ce privește criteriile de dezvoltare durabilă. Pe de altă parte firma dezvoltă în strânsă colaborare cu clienții săi noi rețete, produse speciale și noi posibilități de utilizare a produselor deja existențe.

Unitatea de producție a zahărului brut obținut din trestie de zahăr este localizată în Buzău, județul Buzău. Fabrica a fost proiectată atât pentru producția de zahăr din sfeclă de zahăr cât și pentru cea a zahărului brut din trestie de zahăr. Din 1998 a fost modificată din punct de vedere tehnologic pentru a procesa doar zahăr brut. Capacitatea de procesare a fabricii este de 1.000 de tone zahăr brut pe zi.

Compania AGRANA România a investit în retehnologizarea și modernizarea producției, ultima achiziție a companiei fiind un sistem automat de ambalare pungi. Astfel, s-a obținut o calitate ireproșabilă a ambalajelor, realizându-se performanța ca doar 2 operatori să poată ambala 60 de tone în 12 ore, crescând productivitatea cu 24 de tone/schimb.

Fabrica AGFD Țăndărei SRL este situată în sud-estul României, la jumătatea distanței dintre București și Constanța.Fabrica a fost preluată de AGRANA în decembrie 2001 și, după un ambițios program de investiții, în aprilie 2002, a reînceput procesul de producție. Produse principale ale companiei sunt: amidon nativ și modificat, siropuri glucoză și maltoză, germeni, gluten și tărâțe de porumb. Capacitatea anuală de producție a fabricii este de 36.000 tone de porumb. Societatea deține spații moderne de depozitare și prelucrare pentru aproximativ 20.000 tone de cereale. De asemenea, deține mijloace de transport speciale destinate transportului vrac al pulberilor (amidon) și lichidelor alimentare vâscoase (glucoză).

Cea mai importantă preocupare a companiei din ultimii ani a fost să găsească și să investească în modalități eficiente de optimizare a consumului de energie și de protecție a mediului.

În septembrie 1997 a fost pusă în funcțiune fabrica de producere a sucului din concentrat de mere, în Vaslui, la adresa la care funcționează și acum, pe un teren de 19.000 mp – la început închiriat, astăzi proprietate a firmei. În data de 30 martie 2005, asociatul unic Wink Verwaltungsgesellschaft MBH a cesionat capitalul social către grupul de firme AGRANA din Austria. Din data de 31 iulie 2006 numele societății s-a schimbat în AGRANA Juice România Vaslui, pentru a arăta apartenența la grupul internațional și domeniul de activitate. Produsele finite rezultate sunt sucul, concentratul din mere și aroma de mere. Producția medie, pe un sezon, este de 3.000 tone de concentrat și 100 tone de aromă de mere.

Asigurarea calității în atribuirea de valoare materiilor prime din agricultură în segmentele ZAHĂR, AMIDON, FRUCTE reprezintă unul dintre cele mai importante obiective strategice ale companiei. Atingerea acestui obiectiv pe termen lung implică selectarea cu atenție a materiilor prime din agricultură și folosirea celor mai moderne tehnologii de protejare a mediului și a resurselor naturale.

AGRANA își concentrează eforturile în domeniul mediului și dezvoltării durabile mai ales asupra următoarelor segmente:

Utilizarea energiei și resurselor

Apa și aerul

Utilizarea subproduselor

Consilierea fermierilor

Fabricarea produselor organice

Pe lângă aspectul tehnologic, datorită strânselor relații cu industria ce prelucrează mai departe produsele alimentare, pentru AGRANA sunt importante teme precum siguranța produselor alimentare, controlul calității, trasabilitatea tuturor proceselor industriale până la câmpul de cultură, inclusiv sub aspect social, precum și certificările (ISO 9001:2000, ISO 22000, Standardul Internațional al Produselor Alimentare, GMP+*, Calitate și Siguranță).

"Pentru AGRANA, dezvoltare durabilă înseamnă a acționa într-o manieră responsabilă din punct de vedere social în toate domeniile afacerii, încearcând să se asigure o utilizarea prudentă a resurselor naturii."

2.2 Obiectul de activitate

SC AGRANA ROMÂNIA SA are ca obiect de activitate principal fabricarea zahărului.

Domeniul principal de activitate Grupa CAEN 108 – Fabricarea altor produse alimentare

Activitate principala clasa CAEN: 1081 – Fabricarea zahărului.

Activitatea principală a societatii este: industrializarea sfeclei de zahar, rafinarea zahărului brut, producerea si industrializarea zahărului, a produselor zaharoase și a celor derivate, prestări de servicii și operațiuni de import export.

SC AGRANA ROMÂNIA SA are ca obiect de activitate principal producerea și comercializarea zahărului și a produselor derivate.

Agrana România SA deține 99% din capitalul social al următoarelor companii:

AGRANA BUZĂU SRL cu obiect principal de activitate: fabricarea zahărului;

AGRANA ȚÂNDĂREI SRL cu obiect principal de activitate: fabricarea zahărului;

AGRANA AGRO SRL cu obiect principal de activitate: cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase;

În cursul anului 2013 Agrana România SA a obținut în nume propriu, în fabricile sale sau din contracte de procesare încheiate cu firme terte si afiliate, o cantitate de 200.037 tone zahar alb.

Societatea a prelucrat în nume propriu sau pentru afiliate, in fabrica din Roman o cantitate de 30.659 tone de zahăr brut si 428.924 tone sfecla de zahăr.

2.3. Structura organizatorică

SC AGRANA ROMÂNIA SA cu sediul social în București, șoseaua Straulesti nr 178-180, sector 1, înregistrata la Oficiul Registrului Comerțului cu numărul J40/4411/2008, CIF RO 2083754, are ca obiect principal producerea si comercializarea zahărului și a produselor derivate.

Agrana România SA este o societate cu capital majoritar austriac, acționar majoritar este Agrana Zucker GmbH.

După data fuziunii (martie 2005) capitalul societații nu a mai suferit modificari, situație în care la data de 31 decembrie 2013, capitalul social subscris și vărsat înregistrat la Registrul Comerțului, este de 14.454.215 lei, divizat în 144.542.148 acțiuni nominative, fiecare având o valoare nominala de 0.10 lei per acțiune.

Structura acționariatului este următoarea:

Agrana Zucker GmbH, societate austriacă având sediul în Viena, Friedrich – Wilhelm-Raiffeisein – Platz 1, deține un număr de 132.708.955 acțiuni cu o valoare totala nominala de 13.270.895,5 lei, reprezentând 91,81% din capitalul social al societății.

A.V.A.S instituție de interes public cu personalitate juridică având sediul in str. Capitan aviator Alexandru Serbanescu nr. 50, sector 1, București, deține un număr de 5.856.865 acțiuni având o valoare totala nominală de 585.686.5 lei, reprezentând 4.05% din capitalul social al societații.

Acționari persoane fizice dețin un număr de 4.799.536 acțiuni, reprezentând 3,3205% din capitalul social;

Acționari persoane juridice dețin un număr de 1.176.792 acțiuni, reprezentând 0,8142% din capitalul social.

Numărul total de acționari ai societății este de 40.773 la data de 18.04.2014.

Societatea este cotată la Bursa de Valori București, Piata Rasdaq adresa site-ului fiind www.rasd.ro Simbolul societății este BETA. De pe site-ul bursei se pot afla informații privind evoluția prețului acțiunilor, numărul tranzacțiilor înregistrate etc.

Vânzarea acțiunilor se face numai prin intermediul societăților de valori mobiliare. Informații în legătură cu numărul de acțiuni deținute de fiecare acționar pot fi obținute de la Depozitarul Central SA, societatea care ține registrul acționarilor societății.

In exercițiul financiar 1 ianuarie-31 decembrie 2013, administrarea Agranei România SA s-a făcut în sistem dualist, prin Directorat si Consiliu de Supraveghere. Componenta consiliului de supraveghere în perioada 01.01.2013-31.12.2013, a fost următoarea:

M.D. – președinte

G. R. – membru

R. K – membru

Directoratul, ai cărei membri sunt numiți de catre Consiliu de Supraveghere, a fost format din 3 membri:

P. G. – președinte

R. M – membru

L.C. – membru

2.4. Diagnosticul tehnic si modul de organizare al SC AGRANA ROMÂNIA SA

Agrana România deține 2 fabrici ce procesează zahăr brut, una la Buzău și cealaltă la Roman. Cea din urmă proceseaza și sfeclă pentru zahăr, având o capacitate de tăiere de 4500 – 5000 to în 24 ore. Inițial, fabrica de la Roman procesa 4000 to în 24 de ore, având o singură difuzie, dar în anul 2013 s-a făcut o investiție, astfel capacitatea de procesare în anul 2014 a fost în medie de 5800 to sfecla în 24 ore. Acest fapt a micșorat din costurile de campanie, reducând și timpul de procesare.

În parcul utilajelor agricole din dotarea SC AGRANA ROMÂNIA SA, putem întalni:

4 încărcătoare tip MAUS

3 combine de recoltat HOLMER

3 Semănători KUHN Planter 3 (achiziționate în anul 2012) pe 18 rânduri

2 semănători KUHN Planter 3 pe 12 rânduri

Departamentul Agricol din cadrul SC AGRANA ROMÂNIA SA este format din 1 Director Materie Primă, 9 inspectori agronomi, 1 economist, 1 analist, 1 tehnician agricol, 1 gestionar, 1 asistent manager, 15 mecani agricoli in perioada de remont, iar numărul acestora din urmă se dubleaza în perioada de campanie.

Fermierii încheie Contracte de Producere, Livrare și Plata a rădăcinilor de sfeclă de zahăr, acestea fiind întocmite conform Acordului Interprofesional, respectând anumite reglementări ale Uniunii Europene și prețurile în cota fiind fixe.

Inginerii agronomi au repartizată câte o zonă de care sunt responsabili. Județele în care SC AGRANA ROMÂNIA SA încheie contracte sunt: Neamț, Bacău, Iași, Vaslui, Suceava , Botoșani, Covasna iar anii 2011-2013 au fost încheiate contracte de procesare a sfeclei de zahăr și in județele din sudul țarii, Brăila, Galați, Vrancea.

În anul 2011 au fost încheiate Contracte de Producere, Livrare si Plată a radăcinilor de sfeclă de zahăr în număr de 141 în 11 județe, cu o suprafață de 8469 ha. Dintre acestea s-au semanat doar 8258 ha, dar din cauza unor cantități mari de precipitații imediat după perioada semănatului, s-a format crusta și au fost calamitate 1210 ha și reînsământate 380 ha, rămânând în cultura 7428 ha. În prima parte a perioadei de vegetație, condițiile climatice au fost poprice, astfel ca si tratamentele au putut fi efectuate la timp, ulterior au fost aplicate și tratamentele foliare. Spre sfârșitul verii, datorită lipsei precipitațiilor au început să apară primele semne de deshidratare a sfeclei de zahăr.

Cu toate problemele s-a recoltat o cantitate de 241.070 t sfeclă brută, cu impurități de 10% și cu o digestie foarte bună de 17.76%. Cantitatea de sfeclă de zahăr neta a fost de 232.260 t ce a putut fi procesată în 61 zile.

În anul 2012 a fost o majorare a numărului de contracte și a suprafețelor contractate, astfel că au fost încheiate 245 contracte pentru o suprafață de 13.161 ha. Dintre acestea au fost semanate 12.890 ha, dar au fost calamitări pe 2010 ha datorate crustei și a fitotoxicității.

Au fost recoltate 276.888 t sfeclă brută, campania de procesare a fost de 57 zile, cu o medie a tăierilor de 4700 t sfeclă/zi, cantitatea total netă fiind de 269.153 t sfeclă, cu o digestie de 17.8%.

Din punct de vedere al temperaturilor, anul 2012 a fost unul canicular cu perioade lungi fără precipitații și temperaturi ridicate, înregistrându-se la nivelul solului temperaturi de 45-65°C, date ce au fost centralizate cu ajutorul informațiilor primite de la Centrul Meteorologic Regional Moldova. În perioada iunie-august s-a înregistrat o perioada cu temperaturi de peste 35°C, ceea ce a condus la deshidratarea rădacinilor de sfeclă de zahăr. Din păcate și marii fermieri au avut de suferit, inregistrându-se producții foarte mici, dar cu un conținut mare de zahăr.

În anul 2013 au fost încheiate 267 contracte, cu o suprafată de 13.136 ha, dintre acestea s-au semnat doar 12.365 ha.

Anul 2013 a fost unul normal climatic, fară temperaturi excepționale și cu precipitații normale, astfel că s-a obținut o producție medie de 37.7 t/ ha. Cantitatea netă obținută a fost de 428.924 to sfeclă, cu o digestie de 17.27%. Campania a fost încheiata în data de 20.12.2013, a durat 82 de zile, cu o medie a cantității procesate de 5230 t.

Anul 2014 a fost cel mai bun an cu o productie record. Au fost încheiate un număr de 164 contracte, cu o suprafată de 10.800 ha, terenurile au putut fi pregătite corespunzător, semănatul s-a putut efectua in perioada optima, au fost înregistrate precipitații și temperaturi normale ce au ajutat la o buna răsărire, uniformă și cu o bună densitate. S-au putut efectua erbicidările la timp, fiind un control bun al buruienilor, nu au fost mari probleme nici cu bolile foliare, dar s-au aplicat preventiv tratamentele, astfel că s-a decis începerea campaniei mult mai devreme decât anii precedenți (începerea campaniei era programata în mod curent în jurul datei de 25-26.09) și anume în data de 10 septembrie s-a recoltat prima parcela de sfeclă pentru zahăr.

În campania de toamna s-au înregistrat ceva probleme privind vremea, ce a impiedicat recoltarea în anumite zone, datorită ploilor înregistrate in toamna trecuta. Datoritată cantității record de sfeclă obținută, de 587.012 to net, campania s-a încheiat în data de 16.01.2015, fiind cea mai lungă campanie de 106 zile de prelucrare.

2.5. Activitatea productivă a SC AGRANA ROMĂNIA SA

În genere sectorul de procesare sfecla pentru zahăr este caracterizat prin întreprinderi cu procese tehnologice preponderent automatizat⁶.

Inovațiile substanțiale ale întreprinderilor de procesare sfecla pentru zahaăr cer modificări ale procesului de producție. Dezvoltarea și perfecționarea ambalajelor este larg răspândită la noi în țară.

Prin utilizarea materialelor speciale de ambalare, este posibilă o perfecționare a produsele atât în termeni de calitate cât și durata de păstrare.

Firma analizată produce zahăr din sfecla pentru zahar, un asortiment larg de produse de zahăr. Pentru comoditatea cumpărătorilor producția se eliberează în ambalaje. Se utilizează diferite materiale de ambalaj: carton, polipropilena. Împreună cu beneficiarii se elaborează tipuri speciale de ambalaj conform cerințelor clienților existenți. Toată producția se fabrică în strictă corespundere cu cerințele standardelor de stat cu utilizarea componentelor naturale curate biologic.

Tehnologia de fabricare a producției, calitatea ei se verifică permanent de către organele de control corespunzătoare ale țării.

Fabrica de la Roman are implementat sistemul de management EN ISO 9001:2008 și este certificata și IFS FOOD de la TUV NORD CERT. De asemenea la fiecare 2 ani se face audit COCA-COLA.

Tehnologii firmei depun toată abilitatea și experiența pentru calitatea înaltă și gustul bun al producției de pe masa clienților, iar tehnologia de prelucrare inițială a sfeclei cuprinde operațiile prezentate în figura 2.1.

⁶ Stroia Alexandru Lucian,” Bune practice de productie pentru industria zaharului:, Ed. Orizonturi Universitare Timisoara 2008

Fig. 2.1 Schema tehnologică de prelucrare ințială a sfeclei.

Extracția zahărului din tăieții de sfeclă, are loc prin procesul de difuzie, cu apă. La bază, stau legile generale ale osmozei, și anume: când două faze diferite A și B (Fig.2.2), dar solubile una în alta, sunt despărțite printr-un perete impermeabil se observă că dizolvantul (în cazul nostru apa), va străbate prin perete (membrană), împrăștiindu-se în soluția concentrată, iar moleculele soluției concentrate, se vor deplasa prin peretele permeabil împrăștiindu-se în dizolvant (apa de difuzie). Deplasarea moleculelor are loc, până când, de ambele părți ale peretelui despărțitor se stabilește o concentrație constantă, difuzia încetând în acest caz.

Inițial C1 > C0

Final C’1 = C2

Fig. 2.2 Extracția zahărului din tăiței.

Pentru a se realiza procesul de difuzie (extracția zahărului), respectiv, a sucului celular din tăieței, este necesar, să se realizeze plasmoliza celulei, care să favorizeze difuzia.

Plasmoliza, se realizează prin încălzirea tăițeilor aflați în apa de difuzie, și constă, în denaturarea protoplasmei și retragerea ei spre central celulei, concomitant cu distrugerea membrane ectoplasmatice, în timp ce sucul celular este împins spre periferia celulei.

Fig. 2.3 Procesul de difuzie

2.5.1. Calcule tehnologice pentru procesul de difuzie

Avem în vedere:

Bilanțul general de material

T + A = S + B

în care: T – cantitatea de tăieței;

A – cantitatea de apă;

S – sutirajul;

B – borhotul.

Din ecuație se poate determina cantitatea de apă:

A = S + B – T

Din ecuația de bază rezultă:

– cantitatea de zeamă de difuzie (sutirajul) nu este egală cu cantitatea de apă necesară instalației;

– pentru bateriile de difuzie discontinui, cantitatea de apă este mai mare decât sutirajul;

– pentru instalațiile de difuzie continuă, cantitatea de apă este mai mică.

Bilanțul zahărului la difuzie

în care: P – cantitatea de zahăr din sfeclă, %;

p – cantitatea de zahăr (polarizația) din zeamă de difuzie, %;

ab – pierderi de zahăr în borhot, raportat la 100 kg sfeclă;

an – pierderi nedeterminate de zahăr la 100g sfeclă prelucrată;

S – sutirajul.

Calculul sutirajului

în care: P – cantitatea de zahăr din sfeclă, %;

p – cantitatea de zahăr din zeamă de difuzie, %;

a – pierderi totale la difuzie, față de sfecla prelucrată, %.

2.5.2. Presarea și uscarea borhotului

De la difuzie rezultă: zeama de difuzie și borhotul.

Borhotul reprezintă 90% din sfecla la difuzia discontinuă și 70…80% la difuzia continuă. Borhotul este format din:

apă 92,5 – 94%;

substanță uscată 6 – 7,5% din care:

– 0,5% substanțe proteice;

– 1,3% celuloza;

– 2,7% substanțe pectice și arabani;

– 0,2% zaharuri;

– 0,3% săruri minerale.

Pentru a mări conservabilitatea borhotului acesta se supune în primă fază presării, astfel încât conținutul de substanță uscată ajunge la 16 – 20%.

Presarea se face cu prese vertical sau orizontale, mai utilizată fiind presa orizontală. (fig. 2.4).

Fig. 2.4. Presă orizontală de borhot:

1 – cuvă semicilindrică; 2 – sită cilindrică; 3 – ax conic; 4 – palete dispuse elicoidal;

5 – sistem de antrenare; 6 – bare fixe; 7 – con de presare; 8 – gură de încărcare;

9 – conductă de evacuare apă.

Presarea borhotului este influențată de:

turația axului presei care la rândul ei influențează capacitatea presei și conținutul de substanță uscată din borhot;

suprafață liberă de presare care determină: viteza de eliminare a apei. Suprafața liberă a presei este dependent de numărul orificiilor și dimensiunile acestora din sita cilindrică a presei;

calitatea sfeclei folosită la formarea tăiețeiilor. Tăiețeii din sfecla imatură se presează mai greu după epuizarea acestora la difuzie, datorită faptul că fibrozitatea este mai redusă. De asemenea tăiețeii respectivi conțin și o cantitate mai mare de substanțe pectice care rețin apă.

condițiile de lucru influențează presarea prin:

– pH-ul la difuzie: un pH mai mare sau mai mic solubilizează excesiv substanțele pectice și deci se produce înmuierea tăiețeiilor;

– temperatura de difuzie < 40oC conduce la întărirea tăiețeiilor iar prea mare conduce la destrămarea lor. Și într-un caz și altul presarea este mai dificilă.

O conservabilitate și mai mare a borhotului este realizată prin uscare, deoarece conținutul de apă ajunge la 10…12%, iar substanța uscată la 88…90%. Operația de uscare a borhotului este însă nerentabilă economic datorită consumului mare de căldură.

Cantitatea de borhot rezultată din sfeclă se calculează cu relația:

în care: Gb – cantitatea de borhot, % față de sfeclă;

Ms – marcul sfeclei, %;

Mb – marcul borhotului, %.

Gb se calculează și cu relația:

în care: ab – pierderea de zahăr în borhot, % față de sfeclă;

Pb – polarizația borhotului.

Bilanțul la presare este:

G1 = G2 + W

în care: G1 – cantitatea de borhot umed, kg;

G2 – cantitatea de borhot presat, kg;

W – cantitatea de apă eliminată la presare, kg.

Bilanțul în substanța uscată, fără a ține seama de pierderi , este:

în care: G2 – cantitatea de borhot presat, kg;

u2 – umiditatea borhotului presat, %;

G3 – cantitatea de borhot uscat, kg;

u3 – umiditatea borhotului uscat, %.

2.6. Fierberea și cristalizarea zahărului

Fierberea este operația prin care zeama groasă obținută la evaporare (concentrare) cu 60…65oBrix, se concentrează până la 90…93 oBrix, în care caz se obține o masă groasă, care reprezintă, o suspensie de cristale de zahăr într-un sirop mamă. Siropul mamă conține în soluție tot nezahărul aflat în zeama groasă, precum și o parte din zahărul pe care impuritățile îl mențin necristalizabil. Siropul mamă sau siropul de scurgere, este un sirop intercristalin cu puritate inferioară masei groase.

Cristalizarea zaharozei (zahărului), are loc concomitent cu fierberea atunci când zeama atinge o anumită suprasaturație. Coeficientul real de suprasaturație este de α ≈ 1,05…1,10. Rezultă că, fierberea trebuie să se facă în interiorul așa numitei zone metastabile, respectiv între α = 1,0 și 1,2, când se amorsează cristalizarea prin introducerea de „centri” de cristalizare și între α = 1,2 și 1,3, când se formează germeni de cristalizare spontan. Suprasaturația se stabilește prin îngroșarea zemii până la „proba de fir”.

La cristalizarea prin „amorsare” cu germeni de cristalizare, numărul de germeni de cristalizare introduși este de 106…108 / 100 l masă groasă. După însămânțare, are loc creșterea cristalelor de zahăr, având ca „pornire” germenii de cristalizare introduși, germeni pe care se depune zaharoza din soluția suprasaturată, sub influența unui gradient de concentrație în c2 > c1 (c2 – concentrația zaharozei în soluția suprasaturată, iar c1 – concentrația zaharozei în soluția aflată la suprafața germenului).

Viteza de creștere a cristalelor de zahăr, respectiv viteza de depunere a zaharozei pe germenele de cristalizare este dată de relația:

K = ;

K =

în care: ΔG – variația masei cristalului, [mg];

S – suprafața cristalelor, [m2];

τ – timpul, [min].

Viteza de cristalizare, reprezintă deci, cantitatea de zahăr [mg], care cristalizează într-un minut pe o suprafață de 1 m2.

Viteza de cristalizare este influențată de următorii factori:

gradul de suprasaturație al soluției de zahăr (masei groase), care trebuie menținut la o anumită valoare, pentru a nu se forma în mod spontan noi centri de cristalizare, ceea ce ar conduce la o cristalizare neuniformă, deci la formarea de cristale cu diferite dimensiuni;

temperatura, care influențează indirect viteza de cristalizare, prin faptul că micșorează vâscozitatea masei groase, deci favorizează mișcarea moleculelor de zaharoză;

puritatea masei groase: cu cât puritatea este mai mare cu atât viteza de creștere a cristalelor de zahăr este mai mare, existând o corelație între puritate, coeficientul de saturație și viteza de creștere a cristalelor de zahăr (tabelul 2.1).

Tabel 2.2 Corelația dintre puritate și coeficientul de saturație

Influență pozitivă, asupra vitezei de cristalizare, o au și:

– agitarea, care ușurează deplasarea moleculelor de zaharoză spre cristal;

– mărimea, și deci suprafața germenilor de cristalizare;

– timpul: cantitatea de zaharoză depusă pe cristale variază cu pătratul timpului.

Influență negativă, asupra vitezei de cristalizare, o are:

– alcalinitatea prea mare a masei groase (reacția trebuie să fie neutră).

Scheme de fierbere și cristalizare

Aparatele de fierbere a zemii groase sunt:

– aparate de fierbere verticale cu funcționare discontinuă;

– aparate de fierbere cu funcționare continuă.

Frecvent se utilizează aparatele de fierbere sub vacuum cu circulație mecanică a zemii groase (vezi figura 2.5.).

În acest aparat, concentrarea finală a masei, se poate face până la 95…96oBrix, pentru a avea cât mai puțin zahăr în siropul intercristalin, deci pierderi de zahăr în melasă cât mai mici. Fierberea poate dura 8…16 ore.

După fierbere la Brixul dorit, masa groasă este descărcată într-un malaxor cristalizator, amplasat sub aparatul de fierbere. Malaxorul cristalizator este răcit artificial. În malaxorul cristalizator masa groasă se răcește și zahărul cristalizează.

Răcirea trebuie astfel condusă încât siropul mamă (intercristalin) să fie suprasaturat (α = 1,1). Răcirea finală se face până la 35oC, iar înainte de centrifugare masa fiartă (masa groasă) se încălzește la 40…45oC, astfel încât siropul intercristalin să devină o soluție saturată cu α = 1,0 vâscozitatea fiind mai mică cu 20 – 30%.

Fig.2.5 Fierbător sub vid, cu agitator:

– corp; 2 – ax cu palete; 3 – separator de picături; 4 – țevi de fierbere; 5 – cameră de fierbere.

2.7. Rafinarea zahărului

Rafinarea zahărului, reprezintă operațiile prin care se îndepărtează impuritățile reținute la suprafața cristalelor de zahăr, prin adsorbțiune sau includere (incluziuni solide sau lichide). Datorită impurităților se obține zahăr cu cristale neuniforme, unele deformate și o colorație destul de intensă.

Îndepărtarea impurităților se face prin:

operația de afinație a zahărului brut;

dizolvare și recristalizare, după o prealabilă decolorare și filtrare a clerselor.

Afinația, este metoda de purificare a zahărului, prin care se înlocuiește, mecanic, pelicula de sirop intercristalin aderentă pe cristale, care nu se îndepărtează la centrifugare, cu o peliculă de sirop cu puritate mai mare decât siropul intercristalin aderent. Afinarea decurge în două etape:

etapa de obținere a masei artificiale, în care caz, zahărul se amestecă într-un malaxor special cu sirop încălzit la 85…90oC, cu o puritate mai mare decât a siropului mamă (intercristalin).

centrifugarea masei artificiale în centrifuge, cu care ocazie se poate face și o albire cu apă sau abur.

Condițiile în care are loc operația de afinare sunt:

Brixul masei groase trebuie să fie cât mai ridicat (90…92oBrix), evitându-se astfel dizolvarea zahărului;

amestecarea masei groase în malaxor trebuie să dureze mai mult de o oră;

înainte de centrifugare masa artificială se aduce la 88…90 oBrix, prin adaos de sirop, care nu trebuie să depășească 25% față de greutatea zahărului supus afinării;

siropul adăugat, trebuie să aibă temperatura de 85…90oC, astfel încât, masa artificială să aibă o temperatură cât mai ridicată, ceea ce favorizează centrifugarea.

Obținerea clerelor (clerselor) purificate. Se obțin prin dizolvarea zahărului galben, sau zahărului afinat, în apă de condens sau într-o zeamă subțire bine purificată.

Temperatura clerei (clersei), trebuie să ajungă la 80…90oC, iar Brixul la 65oBx. Operația de dizolvare are loc în vase cu agitator și serpentine de încălzire.

Clerele (clersele) se decolorează cu:

cărbune de oase (cărbune animal);

cărbune activ vegetal adăugat în proporție de 0,8% față de substanța uscată.

După amestecare, clera (clersa) se filtrează în filtre cu discuri sau filtre cu lumânări. Purificarea clerelor (clerselor) se poate face și cu ajutorul schimbătorilor de ioni.

CAPITOLUL III. EFICIENȚA ECONOMICĂ A ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE A SC AGRANA ROMÂNIA SA ÎN PERIOADA 2012-2014

După data fuziunii (martie 2005) capitalul social al societății nu a mai suferit modificări, situația în care la data de 31 decembrie 2013 capitalul social subscris și vărsat înregistrat la Registrul Comerțului, este de 14.454.215 LEI, divizat în 144.542.148 acțiuni nominative, fiecare având o valoare nominal de 0,10 LEI per acțiune.

Structura acționariatului este prezentata in Capitolul III, la punctul 1, in Tabelul 3.1

Tabelul 3.1 Structura actionariatului Agrana

3.1. Managementul SC Agrana Romania SA

Societatea deține acțiuni la următoarele entități afliliate:

9.900 părți sociale la S.C. Agrana Buzău S.R.L. reprezentând 99.000 lei respective 99% din capitalul social;

9.900 părți sociale la S.C. Agrana Țandărei S.R.L. reprezentând 99.000 lei respective 99% din capitalul social;

99 părți sociale la S.C. Agrana Agro S.R.L. Roman reprezentând 990 lei respective 99% din capitalul social;

100 părți sociale la S.C. Agrana Urziceni S.R.L. reprezentând 1.000 lei respective 1% din capitalul social;

100 părți sociale la S.C. Agrana Liești S.R.L. reprezentând 1.000 lei respective 1% din capitalul social.

Societățile Agrana Liești SRL și respective Agrana Urziceni SRL au fost înființate în cursul anului 2014.

În exercițiul financiar 1 ianuarie – 31 decembrie 2013, administrarea Agranei România SA s-a făcut în sistem dualist, prin Directorat și Consiliu de Supraveghere.Componentă Consilului de Supraveghere în perioada 01.01.2013 – 31.12.2013 a fost următoarea:

Martin Doppler – președinte

Gerhard Robl – membru

Roman Knotzer – membru

Directoratul, ai cărui membri sunt numiții de către Consiliu de Supraveghere, a fost format din 3 membri:

Iulia Gabriela Petrea – președinte

Mădălina Andrea Roman – membru

Cătălin Adrian Limbidis – membru

La SC Agrana România SA numărul mediu de angajați în anul 2013 a fost de 544 persoane,

având următoarea structură:

Muncitori 361

Personal tehnic/economic 183

La nivelul societății sunt organizate 2 sindicate din care doar unul este reprezentativ.

În perioada de 16 mai 2013 – 31 august 2013 și 1 noiembrie 2013 – 31 decembrie 2013 un număr de 61 și respectiv 57 muncitori permanenți au fost detașați la Agrana Buzău SRL.

La SC Agrana Buzău SRL numărul mediu de angajați în anul 2013 a fost de 36 persoane, având următoarea structură:

Muncitori 27

Personal tehnic/economic 9

Agrana Țăndărei SRL si Agrana Agro SRL nu aveau salariați la data de 31 decembrie.

3.2. Profit obținut

S.C. Agrana România S.A. a înregistrat la 31 Decembrie 2013 o pierdere contabilă de 104.197.567 LEI care va fi acoperită din profiturilor anilor viitori (2012: profit contabil 115.130 LEI).

S.C. Agrana Buzău SRL a înregistrat la 31 Decembrie 2013 un profit contabil net de 1.183.520 LEI (2012: 702.054 LEI).

S.C. Agrana Țăndărei SRL a înregistrat la 31 Decembrie 2013 un profit contabil net de 2.594.999 LEI (2012: 776.727 LEI)

S.C. Agrana Agro S.R.L. a înregistrat la 31 Decembrie 2013 o pierdere de contabilă de 22.468 LEI care va fi acoperită din profituriler anilor viitori (2012: profit contabil 71.575 LEI).

În cursul anului 2013 Agrana România SA a obținut în nume propriu, în fabricile sale sau din contracte de procesare încheiate cu firme terțe și afliate, o cantitate de 200.037 tone zahăr alb.

Societatea a prelucrat în nume propriu sau pentru afliate, în fabrica din Roman o cantitate de 30.659 tone de zahăr brut și 428.924 tone sfelcă de zahăr.

În cursul anului 2013, Agrana Buzău SRL. a procesat 169.086 tone zahăr brut din care:

Procesare zahăr propriu: 56.707,528 tone

Procesare la alți agenți economici: 40.533,334 tone

Procesări pentru alți agenți economici: 71.845,446 tone

În cursul anului 2013, Agrana Țăndărei SRL nu a înregistrat activitate de producție, iar

Agrana Agro SRL a obținut o producție de 548,56 tone grâu.

În cursul anului 2013, grupul AGRANA a procesat ( în nume propriu sau în baza unor contracte încheiate cu firme terțe) 159.295 tone zahăr brut și 428.924 tone sfeclă de zahăr. Procesarea zahărului brut s-a realizat în fabricile din Buzău și Roman, iar procesarea sfeclei de zahăr numai în locația Roman.

Tabel 3.2 Situatia contabilă la SC AGRANA ROMÂNIA SA in anii 2012-2013

Cifra de afaceri neta realizată în anul 2013, în valoare de 1.223.359.128 LEI, are următoarea structură:

venituri din vânzări de zahăr 1.099.779.894 LEI 89,89%

venituri din vânzări subproduse și alte mărfuri 59.844.294 LEI 4,90%

alte venituri (vânzări diverse & servicii) 63.770.940 LEI 5,21%

Datoriile totale (curente și pe termen mediu) înregistrate de societate la 31 Decembrie 2013, în valoare totală de 617.353.038 LEI au următoare structură:

datorii comerciale către furnizori interne: 47.718.452 LEI

datorii comerciale către furnizori extermi: 5.548.868 LEI

datorii comerciale către entități affiliate: 288.713.093 LEI

avansuri încasate în contul comenzilor 683.136 LEI

datorii financiare față de entități affiliate: 264.815352 LEI

alte datorii: 9.874.148 LEI

Creanțele societăți înregistrate la 31 Decembrie 2013, în valoare de 153.348.716 LEI, au următoarea componentă:

creanțe comerciale terți (client + avansuri către furnizori): 64.337.807 LEI

creanțe comerciale entități afiliate: 65,996,768 LEI

alte creanțe (diverși debitori) 23.014.141 LEI

3.3 Evoluția vânzărilor

În anul 2013 cantitatea totală de zahăr alb vândută de Agrana România SA atât pe piață internă cât și externă a fost de 368.809 tone.

Valoarea vânzărilor de zahăr a crescut cu 14% fată de anul precedent, creștere datorată volumului de zahăr comercializat în anul 2013, semnificativ crescut făță de anul precedent (+36%). Creșterea de volum a compensat și scăderea cu 16% a prețului de vânzare.

În același timp, se observă o diminuare cu 70% a vânzărilor de subproduse și alte mărfuri, diminuarea datorându-se în principal vânzărilor de zahăr brut (30.000 t) și sfeclă de zahăr (126.300 t) efectuate doar în 2012.

Creșterea vânzărilor de sevicii și diverse vânzări se datorează vânzărilor de licențe zahăr brut (9.8 mil lei), vânzări efectuate doar în anul 2013.

Tabel 3.3 Situatia vânzărilor

În anul 2014 structura vânzărilor de zahăr alb pe canale de distribuție, în valori absolute și procente, se prezintă astfel:

Intern din care:

Retail

Industrie

Altele

Vânzări intracomunitare

Export

Întocmirea situaților financiare în conformitate cu OMFP nr.3055/2009 cu modificările și completările ulterioare, presupune efectuarea de către conducere a unor estimări și supoziții care influențează valorile raportate ale activelor și datoriilor și prezentarea și prezentarea activelor și datoriilor contingete la data situațiilor financiare, precum și valorile veniturilor și cheltuielilor din perioada de raportare.Rezultatele reale pot fi diferite de cele estimate. Aceste estimări sunt revizuite peridoc și dacă sunt necesare ajustări, acestea sunt înregistrate în contul de profit și perioada când devin cunoscute.

În 2014 societatea a acordat prefinanțări cultivatorilor pentru campania din 2015. Conform contractelor dintre părți, aceste creante vor fi compensate cu contravaloarea sfeclei care va fi achizionată de la cultivatori în 2015. La 31 decembrie 2014, societatea a acordat prefinanțări în suma de 4.541.424 lei, care sunt prezentate în cadrul “Creanțelor comerciale”.

În perioada Ianuarie – Decembrie 2014 societatea a înregistrat un rezultat negativ din activitatea operațională, respectiv o pierdere de 61.846.450 lei, iar din activitatea financiară o pierdere de 3.370.502 lei, rezultatul net exercițiului fiind o pierdere de 65.216.952 lei.

Tabel 3.4 Rezultatele economice la SC AGRANA ROMÂNIA SA

Situațiile financiare întocmite la 31 decembrie 2014 prezintă comparabilitate cu situațiile fiinanciare întocmite la 31 decembrie 2013. În cazul în care valorile aferente perioadei precedente nu sunt comparabile cu cele aferente perioadei curente, acest aspect este prezentat și argumentat in notele explicative, fără a modifica cifrele comparative aferente anului precedent.

Indicatorii financiari realizați de AGRANA ROMÂNIA SA în anul financiar 2014 sunt prezentați, comparativ cu cei obținuți în anul 2013, în cele ce urmează:

Tabel 3.5 Situații financiare in anii 2013-2014

Nivelul cifrei de afaceri nete în anul 2014 a scăzut comparativ cu nivelul înregistrat în anul precedent. Cifra de afaceri din vânzarea zahărului alb a scăzut față de anul 2013 cu 28%, în principal datorită diminuării prețului de vânzare (-25%). În acest timp, se observă o creștere cu 105% a vânzărilor de subproduse și alte mărfuri, creșterea datorându-se preponderant vânzărilor de zahăr brut (25.492 t) realizate în 2014.

La sfârșitul anului 2014 situația datoriilor și creanțelor societății era conform datelor din tabelele prezentate mai jos

Tabel 3.6 Informații legate de creditori

Tabel 3.7 Informații legate de debitori

.Analiza activității de producție la SC AGRANA ROMANIA SA

Pe parcusul anului 2014 AGRANA ROMÂNIA SA a obținut, în nume propriu, în fabricile sale sau din contracte din procesare încheiate cu firme terțe și afiliate, o cantitate de 159.673 tone zahăr alb. Echipamentele și suprafețele aferente producției primare din fabrica Buzău au fost închiriate către Agrana Buzău SRL, această societate folosindu-le pentru rafinarea a 129.958 tone zahăr brut.

Societatea a prelucrat în nume propriu sau pentru afilați, în fabrica din Roman o cantitate de 41.655 tone zahăr brut și 553.108 tone sfeclă de zahăr.

Principalele proiecte de investiții/reparații capitale inițiate/finalizate în anul 2014 în vederea eficientizării activități economice a societății și respectării reglementărilor de mediu, au fost:

Execuția în locația Buzău a unei stații de sortare zahăr cu capacitate de 70 t/h (vs. 30 t/h status anterior), stație ce permite producerea tuturor granulațiilor solicitate de clienți;

Construirea, în imediata apropriere a liniilor de ambalare din Buzău, a unei hale pentru depozitarea în bune condiții a materialelor de ambalat(conformare cerițe IFS)

Pentru respectarea normelor de mediu în vigoare au fost realizate următoarele acțiuni: împrejmuirea cu gard, transprt pământ vegetal, acoperire cu pământ, însămânțare cu lacernă, a unei suprafețe de 76,629 mp din Buzău;

În fabrica Buzău s-a realizat modernizarea instalației de alimentare cu zahăr brut, investiție făcută în vederea păstrării ritmului de procesare indiferent de calitatea materieiprime;

Montarea unor prinzatoare de picături la evaporație. Investiția a fost efectuată pentru eliminarea pierderilor de zahăr sub formă picăturilor de sirop antrenate în vaporii rezultați prin fierbere, în fabrica din Buzău;

Continuarea lucrărilor de modernizare la silozurile din Buzău și Roman, îmbunătățindu-se astfel calitatea zahărului prin controlul umidității și temperaturii pe durata depozitări în silozuri;

Îm cadrul fabricii din Roman au fost efectuate lucrări pentru modernizarea snecurilor, lagărelor și capetelor de ax, crescându-se astfel capacitatea de prelucrare sfeclă de la 2.000 t/zi la 4.000 t/zi per difuzie;

La Roman, pentru ca stația de epurare să lucreze la capacitate proiectată, au fost realizate lucrăru pentru separea apelor tehnologice de cele menajere;

Pentru conformarea cu cerințele privind protecția mediului. la fabrica din Roman au fost începute lucrări pentru medernizarea cazanelor unde este produs aburul tehnologic;

În fabrica din roman au fost efectuate investiții pentru obținerea de zahăr pudră de calitate superioară (cu granulații între 100-300 microni) și creșterea capacității de producție pentru acest sortiment;

Creșterea capacitații de extracție a zahărului din silozurile din Roman de la 40 la 80 t/h.

2014 a fost un an în care scăderea prețului la zahăr, începute în 2013, a continuat, actualele nivele de preț fiind cu aproape 40% mai mici față de cele înregistrate în urma cu 18 luni.

Fig 3.1 Evoluția prețului zahărului in perioada 2010 – 2015

Acest declin semnificativ al prețului zahărului a fost cauzat atât de zahăr realizată la nivel mondial – 2014 fiind al patrulea an în care producția depășește consumul, cât și de scăderea prețului barilului de petrol, scăderea ce a afectat negativ competivitatea biocombustibilor, făcând ca o cantitate nare de trestie de zahăr alocată în trecut producerii acestora să fie acum redirecționată spre producerea de zahăr alb.

În plus, ascensiunea dolarului a dus la o scădere a prețurilor denominate în această monedă, inclusiv pentru zahărul brut cotat la bursa din New York și zahărul alb cotat la bursa din Londra.

Concluzii

SC AGRANA ROMANIA SA ROMAN ca orice agent economic care acționează în cadrul economiei de piață, urmărește desfășurarea activității astfel încât să obțină un maximum de profit și deci o rentabilitate ridicată. Pentru aceasta trebuie însă să întemeieze programe de modernizare și îmbunătățire a activității de ansamblu.

Într-o economie concurențială dar cu resurse de materii prime, produse, bunuri, servicii valutare limitate, pentru a supraviețui și cu atât mai mult pentru a desfășura o activitate profitabilă specifică economiei de piață, unitățile economice trebuie să fie receptive la semnalele pieței, să dispună de o înaltă capacitate de adaptare la schimbări, de flexibilitate în mecanismul de funcționare.

Ținând seama de aceste principii societatea comercială AGRANA ROMANIA SA a reușit ca după schimbările care s-au impus după 1990 să se adapteze noilor condiții, devenind astfel una dintre cele mai profitabile fabrici din țară.

Un rol important în menținerea unității în condiții profitabile l-a jucat și îl joacă relațiile de cooperare pe care le are unitatea cu numeroși furnizori și clienți, dar nu în ultimul rând și cu băncile. Deoarece achizițiile de resurse materiale reprezintă un procent destul de mare din cifra de afaceri, ameliorarea cifrei de afaceri, ameliorarea situației financiare a unității depinde de achizițiile de materiale.

Se propune îmbunătățirea logisticii sfeclei pentru zahăr. Este foarte importantă depozitarea în bune condiții a sfeclei pentru zahar, acordându-se o atenție deosebită locurilor de depozitare in camp si in curtea fabricii.

S.C. AGRANA ROMANIA SA urmărește investeasca in majorarea capacitatii de procesare a sfeclei de zahar de la 1 difuzie, la 2 difuzii. Astfel, se reduce numarul de zile de campanie si se reduce riscul de pierdere a calitații sfeclei de zahar in timpul depozitarii acesteia pana ce intra in procesul de productie.

Bibliografie

Badea F., Procesul de producție al întreprinderii, note de curs

Badea F., Bâgu C., Deac V., Managementul producției, Editura ALL, 2000

Banu C., Progrese tehnice, tehnologice și științifice în industria alimentară, Ed. Tehnică, București, 1993

Brezuleanu S., Management agricol – Teorie și practică, Ed. Performantica, Iași, 2004

Iliescu L., Rappaport I., Fluieraru I., Tehnologia produselor zaharoase, Ed Didactica Pedagogica, București, 1974

Racolța Emil, Tehnologia amidonului și a produselor zaharoase, Ed. Risoprint 2008

Racolța Emil, Tehnologii generale în industria alimentară, Ed.Risoprint, 2007;

Rotaru A., Managementul financiar al unităților agricole în condițiile economiei de piață, Teză de doctorat în economie, Chișinău, 2007

Sumedrea S., Managementul financiar al firmei, Ed. Infomarket, Brașov, 2003

Ungureanu G., Management. Editura TipoMoldova. 2010.

Ungureanu G., Managementul procesarii și conservarii producției. Editura Alfa. 2009.

Terci N. , Managementul financiar al firmei, Ed. Paralela 45, Pitești, 2010

Zorlențan T., Managementul organizației, Editura Economică, București, 1998

Stroia AL., Bune practici de productie pentru industria zaharului, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2008

www.agrana.com

http://fcszr.ro/Istoric-sfecla-de-zahar.php

http://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-tehnice/468-sfecla/353-cultura-de-sfecla-de-zahar.html

http://www.agrimedia.ro/articole/tehnologia-de-cultura-a-sfeclei-de-zahar

Sfecla de zahăr, singura cultură cu profit!

http://www.recolta.eu/culturi-vegetale/productia-de-sfecla-de-zahar-din-ue-ar-putea-scadea-cu-22-daca-este-eliminat-sistemul-cotelor-26627.html