Analiza Seo A Concurentilor – Www.avion.ro

Introducere

Am ales să abordez tema „Optimizarea motoarelor de căutare” deoarece piața online din România cunoaște o dezvoltare fără precedent. Tot mai mulți agenți economici își mută afacerile în domeniul online, iar odată cu această schimbare, piața marketing-uui online se dezvoltă odată cu acest fenomen.

Companiile conștientizează avantajele pe care le oferă internetul în fața altor canale de marketing, o bună bucată dintre ele alegând exclusiv mediul online pentru dezvoltare. Comportamentul consumatorilor se schimbă și el. Aceștia se mută în online, în sensul că își petrec din ce în ce mai mult din timp conectați la mediul digital. În altă ordine de idei, în condițiile economice actuale, trebuie reduse cheltuielile din orice sursă posibilă și este necesar să se adopte acele soluții care au cel mai bun indice de returnare a investiției.

În prima parte a lucrării am definit conceptele care stau la baza motoarelor de căutare, evoluția acestei industrii, evidențiind avantajele pe care acestea le oferă. Am continuat cu definirea algoritmilor utilizați de cel mai popular motor de căutare și a influenței pe care o au asupra pieței online.

Optimizarea pentru motoarele de căutare SEO este subiectul dezbătut în capitolul doi, prezentând principalele strategii și tehnici folosite. De asemenea am inclus studii de caz, rapoarte și statistici care să susțină atât avantajele cât și dezavantajele utilizării acestui tip de optimizare pentru dezvoltarea afacerilor online.

I.Delimitări conceptuale

1.1 Motorul de căutare (Search Engine)

Un motor de căutare reprezintă un program căutător ce accesează Internetul în mod automat și frecvent și care stochează titlul, cuvinte cheie și chiar conținutul paginilor web într-o bază de date. În momentul în care un utilizator utilizează un motor de căutare pentru a căuta o informație, o anumită frază sau un anmit cuvânt, motorul de căutare se va utiliza bază de date și, în funcție de anumite criterii de prioritate, va crea și afișa o listă de rezultate.

Problema nu este deloc una usoară, deoarece:

Numărul site-urilor web a sărit de 100 milioane, insumând în total miliarde de pagini web, distribuite pe tot globul;

conținutul acestori pagini nu este unul static, ci unul cu informație dinamică ce se actualizează frecvent;

rezultatul unei comenzi de căutare trebuie să fie afișat repid, în general în mai puțin de o jumătate de secundă, chiar și în cazul în care lista de rezultate conține zeci de mii de pagini web potrivite la criteriile de căutare folosite de utilizator.

Un motor de căutare utilizează software cunoscut cu numele de „crawlere web” pentru a descoperi/scana pagini web care sunt disponibile public. Cel mai cunoscut și performant crawler de pe piața motoarelor de căutare este „Googlebot” și aparține companiei americane Google. Principiul de funcționare al unui crawler web este urmatorul: crawlerele accesează paginile web și urmăresc linkuri prezente pe paginile respective, proces asemănător cu o persoană care ar naviga pe web. Acestea merg din link în link și mai apoi returnează serverelor Google date despre respectivele pagini web accesate.

Procesul de accesare cu crawlere începe cu o listă de adrese web de la accesările anterioare și cu sitemap-uri furnizate de proprietarii site-urilor. Când crawlerele accesează site-uri, acestea caută linkuri către alte pagini. Software-ul acordă o atenție sporită site-urilor noi, modificărilor de pe site-urile existente și linkurilor nevalide.

Lista paginilor web ce vor fi accesate cu crawlere, frecvența accesării acestora precum și numărul de pagini ce va fi preluat de pe fiecare site sunt stabilite în mod automat de programe informatice. De exemplu, motorul de căutare Google nu acceptă plăți pentru o frecvență mai mare de accesare cu crawlere a unui site.

Majoritatea site-urilor web nu au nevoie de restricții pentru accesarea acestora cu crawlere, indexare sau afișare, astfel că paginile acestora sunt eligibile pentru a fi afișate în rezultatele căutării, fără a fi nevoie de alte modificări suplimentare. De asemenea, proprietarii de site-uri au la dispoziție o serie de opțiuni privind accesarea cu crawlere și indexarea paginilor web prin instrumentele motoarelor de căutare pentru webmasteri și un fișier numit „robots.txt”. Folosind fișierul robots.txt, proprietarii pot alege ca site-urile acestora să nu fie accesate cu crawlere sau pot să ofere mai multe instrucțiuni privind procesarea paginilor de pe site-urile lor.

Proprietarii site-urilor beneficiază de opțiuni detaliate și pot alege felul de indexare a conținutului, pentru fiecare pagină în parte. De exemplu, pot alege ca paginile lor să fie afișate fără să se afișeze un fragment (rezumatul paginii afișat sub titlu în rezultatele căutării) sau o versiune salvată în memoria cache (o versiune alternativă stocată pe serverele motorului de căutare pentru situația în care pagina live nu mai este disponibilă). De asemenea, webmasterii pot opta să integreze căutarea în propriile pagini utilizând căutarea personalizată.

Web-ul poate fi imaginat precum o bibliotecă publică care își îmbogățește în permanență rafturile, având miliarde de cărți, dar niciun sistem de înregistrare centralizat. Cu alte cuvinte, Google adună paginile în timpul procesului de accesare cu crawlere, apoi creează un index, astfel încât să știm exact cum trebuie să căutăm informațiile. La fel ca indexul de pe spatele unei cărți, indexul Google include informații despre cuvinte și locațiile lor. Când faceți o căutare obișnuită, algoritmii noștri caută termenii de căutare în index pentru a găsi paginile potrivite.

1.2 Istoricul motoarelor de căutare

În anul 1990, trei studeți în domeniul informaticii de la Universitatea din Montreal, creează prima unealtă de căutare pe internet, Archie. Principiul de funcționare al acesteia era unul destul de rudimentar: Archie descărca listele de directoare a tutor fișierelor plasate public, pe site-uri FTP, însă conținutul acestora nu era indexat. Archie folosea potrivirea la nivel de expresie, care sunt caractere și bucăți de fraze pentru a aduce utilizatorii la adresa serverului pe care era fișierul gazduit.

În anul 1991 ia naștere un alt motor de căutare la Universitatea din Minnesota. Acesta purta denumirea de Gopher. Gopher a condus la apariția unor două noi programe, Vernica (motor de căutare) și Jughead. La fel ca Archie acestea căutau titlurile și numele fișierelor indexate de Gopher.

În anul 1993, Oscar Nierstrasz de la Universitatea din Geneva, crează primul motor de căutare solid, Web Catalog. În același an a fost lansat JumpStation, care folosea un robot web pentru a găsi pagini și a-și construi indexul propriu. JumpSation se folosea de un formular web ca interfață pentru programul de căutare combinând cele trei caracteristici importante ale unui motor de căutare: vizitare, indexare și căutare.

În anul 1994 a fost lansat WebCrawler, primul motor de căutare cunoscut la scară largă de către public. Acesta permitea căutarea oricărui cuvânt în orice pagină, mod de funcționare ce a devenit un standard pentru toate motoarele de căutare apărute de atunci și până în prezent. WebCrawler este urmat de mai multe motoare de căutare, aflate într-o luptă acerbă pentru popularitate: Magellan, Excite, Infoseek, Inktomi, Northen Light, AltaVista, Lycos. Tot în același an apare Yahoo!, care a reprezentat cea mai populară cale prin care se putea găsi informațiile pe internet, dar funcția de căutare a acestuia opera doar în directorul propriu.

În anul 1996 Netscape oferă exclusivitatea unui singur motor de căutare în privința căutărilor din cadrul browserului Netscape.

În anul 1998 Microsoft lansează motorul de căutare MSN folosind rezultate de căutare de la Inktopi și apoi de la AltaVista. Câțiva ani mai târziu acesta își schimbă numele în Bing, nume pe care ăl folosește și ăn present.

Anul 2000 reprezintă anul apariției ce avea să revoluționeze căutarea pe internet, motorul de căutare al companiei Google. Google obține rezultate mai bune pentru mai multe căutari prin intermediul unei inovații numite PageRank. Algoritmul face o clasificare a paginilor în funcție de PageRank și de numărul de numărul de site-uri care fac legătura cu aceea pagină web. În prezent Google este cel mai folosit motor de căutare.

Domeniul google.com a fost înregistrat pe 14 Septembrie 1997 de către Larry Page și Sergey Brin, doi studenți. Aceștia au avut ideea în 1996 în cadrul unui proiect, să indexeze paginile de internet nu după numărul de apariții al termenului de căutare în conținutul lor, ci după numărul de legături spre acea pagină provenite de pe alte pagini WWW. Acest lucru, stă de fapt la baza algoritmului PageRank – algoritmul de căutare al Google. Pe baza acestui algoritm, fiecare pagină web poate avea un anumit rang cuprins între 0 (minim) și 10 (maxim). Cu cât rangul este mai mare, cu atât aceasta apare mai repede la o căutare pe WWW. Google Corporation a fost fondată în 1998 și în decurs de 13 ani a ajuns cel mai cunoscut motor de căutare de pe WWW.

1.3 Motorul de căutare Google

Google sau Google Web Search este un motor de căutare pe Internet dețiut de către compania americană Google Inc. fondată în 15 septembrie 1997 de către doi doctoranzi de la Universitatea Stanford, Larry Page și Sergey Brin.

Motorul de căutare Google oferă o metodă rapidă dar în același timp și simplă de găsire a informațiilor din web, în 124 de limbi, având o bază de date populată cu peste 25 de miliarde de pagini web. Statisticile arată faptul că peste 80% din căutările efectuate pe Internet sunt realizate prin motorul de căutare Google, acesta aflându-se pe primul loc în preferințele consumatorilor.

Figura 1Procesul de căutare Google

1.4 Procesul de căutare pe motorul de căutare Google

Înainte de a căuta

Drumul unei interogări de căutare începe cu mult înainte de introducerea căutării pe Google. Motorul de căutare utilizează roboți software, numiți crawlere web sau programe spider, care găsesc pagini web pentru a le include ulterior în rezultatele căutării Google. Software-ul Google stochează date despre aceste pagini în centrele de date. Webul este ca o carte cu trilioane de pagini, iar motorul de căutare indexează această carte.

• Indexul Google depășește cu mult 100 de milioane de gigaocteți.

• Până în prezent a fost nevoie de peste 1 million de ore de calcul pentru crearea indexului.

Când începe căutarea

Algoritmul Google începe să găsească informațiile pe care le caută utilizatorul chiar în momentul în care procesul de căutare este inițiat.

• În medie, interogarea de căutare călătorește 2400 de kilometri pentru ca răspunsul să ajungă la utilizator. (poate trece prin diferite centre de date din întreaga lume în drumul său), cu o viteză apropiată de cea a luminii, de sute de milioane de kilometri pe oră.

• Pe măsură ce interogarea este introdusă de către utilizator, vor începe să se afișeze predicții pentru căutări care ar putea interesa utilizatorul și rezultate, fără a fi nevoie apasarea tastei Enter. Astfel este economisit timp și se obține răspunsul dorit cât se poate de rapid.

Clasarea

Algoritmul analizează interogarea și utilizează peste 200 de semnale pentru a alege cele mai relevante răspunsuri din miliardele de pagini și din tot conținutul acestora. Compania Google rafinează algoritmii de clasare ai motorului de căutare de peste 500 de de ori pe an.

Exemplele de astfel de semnale includ:

• Actualitatea conținutului de pe un site web;

• Numărul de site-uri web cu linkuri către un anumit site web și fiabilitatea acestor linkuri;

• Cuvintele din pagina web;

• Sinonime de cuvinte cheie de căutare;

• Ortografia;

• Calitatea conținutului de pe site;

• Adresa URL și titlul paginii web;

• Tipul celui mai bun rezultat: pagină web, imagine, videoclip, articol de știri, rezultat personal etc.

• Personalizarea;

• Rezultatele recomandate de conexiunile dvs.;

Rezultatul

Rezultatele sunt clasate și afișate în pagină, prioritare fiind cele mai relevante. La afișarea instantanee a rezultatelor este adăugată și o previzualizare a respectivelor pagini web, vizibilă când utilizatorul trece cu mouse-ul peste săgețile aflate în partea dreaptă a rezultatului. În medie, aceste Previzualizări instant sunt încărcate într-o zecime de secundă.

Mai multe statistici:

• Pe Google au loc miliarde de căutări în fiecare zi.

• Din 2003, Google a răspuns la 450 de miliarde de interogări unice noi, căutări nemaiîntâlnite până acum.

• 16 % dintre căutările zilnice sunt noi.

1.5 Alrgoritmii de căutare utilizați de Google

În 2013 Google a inițiat câteva schimbări de algoritm care au modificat în totalitate conceptul de SEO. Este vorba în primul rand despre update-urile Panda, Penguin și Hummingbird.– aparitia lor a depășit granițele blogurilor de specialitate, facând subiectul de prima pagină pentru toate publicațiile economice din lume.

Aceasta pentru că lansarea lor a afectat poziția în Google pentru un numar mare de website-uri, e-commerce-uri, blog-uri etc.

În urma update-urilor, pentru ca o strategie de SEO să dea rezultate, este nevoie mai mult de calitate, decat de cantitate, iar accentul cade pe transformarea unui website / unei afaceri online într-un brand.

Algoritmul Google Panda

Algoritmul Panda reprezintă un filtru de căutare pentru căutarea pe Google, lansat în anul 2011. Filtrul contribuie la generarea de rezultate esențiale, prin eliminarea site-urile de calitate slabă din lista rezultatelor, evidențiindu-le implicit pe cele mai relevante pentru subiectul cautat de către utilizator.

Acest update a condus la modificari radicale. Au crescut astfel în cautari site-urile de știri și rețelele sociale, iar site-urile ce conțineau multă publicitate au inregistrat pierderi substanțiale. Toate schimbările provocate de apariția Panda au dus la o scădere a tuturor rezultatelor cu circa 12 procente, însemnand căutari irelevante.

În urma acestor modificări, Google a primit sesizări de încalcare a drepturilor de autor. Google a reacționat, cerând timp pentru a găsi modalități mai bune de rafinare a căutărilor și a calității site-urilor. Între timp, Panda a primit numeroase update-uri, de la dezvoltarea sa, din 2011.

Cu alte cuvinte, Panda este un filtru ce previne site-urile cu un conținut calitativ scăzut, atunci când facem o căutare pe Google. Filtrul este “ghidat” de anumiți evaluatori, ce raspund la întrebari precum “Ar trebui sa am incredere sa folosesc cardul pe acest site?”, astfel încât motorul de căutare să poată distinge între un site cu calitate scăzută și unul cu standarde înalte.

Google Panda a fost patentat abia în septembrie 2012, iar licența i-a fost acordată abia în anul 2014. Acesta creează un raport între link-urile ce fac trimitere către site și căutarile efectuate pe Google.

Google susține că este nevoie doar de câteva pagini de calitate slabă sau cu un conținut duplicat pentru ca întregul site să fie afectat, îndemnand de asemenea ca acele pagini să fie șterse sau blocate de către motorul de căutare. Un conținut duplicat rescris nu va fi întotdeauna suficient pentru a fi recunoscut de Panda și implicit pentru a eficientiza site-ul. Conținutul care nu poate fi specific și nu se poate diferenția de original, nu va fi bine indexat de Google.

În primii doi ani de la apariție (2011-2012) update-urile la Panda s-au facut aproape lunar. Ulterior, Google a anuntat ca Panda va fi inclus într-o serie algoritmi, astfel că îmbunatatirile vor fi mai puțin vizibile.

Algoritmul Google Penguin

Penguin reprezintă numele de cod al unuia dintre algoritmii Google, anunțat pentru prima dată pe 24 aprilie 2012. Acest algoritm are ca scop scăderea rezultatelor relevante, pentru site-urile care incalcă Google Guidelines. Site-urile se folosesc de către Black Hat SEO (link-uri spam pentru a creste artificial rankingul) manipulând astfel rezultatele căutării. Asemenea tactici mai sunt numite și scheme de linkuri.

Conform unor parametri Google, Penguin afecteaza 3,1% dintre căutările în limba engleză și circa 3% dinte cele în limba germană, spaniolă, chineză sau limbile de largă circulație. Prima actualizare, din 2012, avea în plan descurajarea celor ce folosesc tehnici de manipulare sau spam-uri în mod excesiv.

De asemenea, tot în acelasși an, în stransă legatură cu Penguin a fost lansat Page Layout Algorithm Update, ce viza site-urile care au foarte multe reclame sau prea puțin continut în partea superioară a paginii (above the fold).

Penguin versiunea 3.0 a fost lansat pe 5 octombrie 2012, afectând circa 0,4% dintre căutari. Ulterior, ținta acestuia s-a îmbunătățit, Penguin 4, lansat în martie 2013 a afectat de asemenea 2,3% dintre căutări. La ultima îmbunătățire adusă algoritmului, 4 octombrie 2013, datele companiei arătau circa 1% dintre căutari penalizate.

Scopul declarat al algoritmilor Penguin, Panda și Page Layout este acela de a îmbunătăți calitatea căutărilor efectuate pe Google, astfel încat utilizatorii să primească numai rezultate relevante pe prima pagină.

Ce trebuie evitat?

Supra-optimizarea textului aflat în ancoră

Link-uri de calitate îndoielnică

O supra-optimizare a link-urilor

Link-uri fără relevanță

Relevanță prea mare a link-urilor

Limitarea pe o anumita nisa

Ce este de făcut?

Text în ancoră mult mai diversificat

Link-uri relevante

Diversitatea link-ului nu trebuie să submineze calitatea

Algoritmul Google Hummingbird

Hummingbird (Google Colibri) reprezintă varianta algoritmului de căutare gandit de Google în 2013, odată cu aniversarea celui de-al 15-lea an de existență al companiei. Numele, cu totul sugestiv, Colibri, trimite la ideea de a fi “rapid și precis”. Acest algoritm a fost special creat pentru a interpreta interesele din spatele cuvintelor.

Specialistul în SEO Gianluca Fiorelli, susține de asenemea că Hummingbird e cu și despre sinonime. Mai precis, Hummingbird are menirea de a judeca căutările pe care le facem, pentru a identifica ce incercăm să căutam cu adevarat. Algoritmul Hummingbird încearcă astfel să înțeleagă intențiile și să ghicească căutările.

Hummingbird acordă o atenție deosebita fiecărui cuvant dintr-o propozitie, în detrimentul cuvintelor individuale. Acest aspect a influențat și industria de content, prin acordarea odata cu acest algoritm, unei importante mai mari pe long tail keywords (termeni de căutare lungi, de 3-4 cuvinte).

Spre deosebire de algoritmii Penguin și Panda, algoritmul Hummingbird nu reprezintă o actualizare care penalizează website-urile ( nu are ca țintă curățarea SERP-urilor de conținut de calitate îndoielnică), ci o schimbare a modului în care Google reactionează la diversele metode de căutare (query-uri), ceea ce permite motorului de căutare să cunoască de fapt înțelesul aflat în spatele unei întrebări, în loc să separe termenii.

Pe langa aceasta, Google se laudă cu faptul că algoritmul gestionează mai bine întrebările conversaționale, luând în considerare numărul tot mai mare de căutari de pe mobil sau prin voce.

Creșterea numărului de fraze conversaționale folosite de utilizatori ca să caute pe web este în plină creștere. Sursa acestor căutări o reprezintă dispozitivele mobile, printre care se numără tabletele, telefoanele mobile dar și ceasurile înteligente care devin din ce în ce mai populare o altă sursă importantă a întrebărilor o reprezintă și aplicațiile de tip secretară virtuală instalate pe dispozitivele mobile.. Întrebările conversaționale sunt mai lungi, asemanatoare cu întrebarile de genul – „cum sa…?”, „unde este cel mai apropiat…?”, ” de unde pot sa iau…?”, etc.

Interpretând aceste fraze, motorul de căutare Google nu se mai poate baza doar pe căutarea cuvintelor cheie ci să poată furniza rezultate corecte pentru fiecare dintre ele. Cu alte cuvinte, algoritmul motorului de căutare trebuie să aducă numeroasele cereri conversaționale la un termen general mai scurt, bazat pe tipul de intenție pe care o are utilizatorul care inițiază căutarea:

Knowledge Graph

Knowledge Graph este un algoritm creat de Google pe data de 16 mai 2012. Algoritmul a fost gândit pentru a îmbunăți rezultatele generate de către motorul de căutare, cu informații ce țin de “semantic-search” (căutari semantice). Knowledge Graph oferă rezultate structurate și detaliate despre subiect, informații în plus față de obișnuita listă cu link-uri către alte site-uri. Scopul său este acela de a oferi utilizatorilor posibilitatea de a găsi informații relevante, fără a căuta pe alte site-uri mai puțin relevante.

În 2012, rețeaua semantică STI conținea peste 570 de milioane de obiecte și nu mai puțin de 18 miliarde de aspecte referitoare la ele. Obiectele și relatiile dintre ele sunt utilizate de Google Graph pentru a înțelege sensul cuvintelor cheie introduse în căutare.

Pe 4 decembrie 2012, Knowledge Graph a fost introdus în sapte limbi: spaniolă, franceză, germană, portugheză, japoneză, rusă, și italiană.

În luna August 2014, Google a anunțat un nou algoritm derivat de la Knowledge Graph, numit Knowledge Vault, menit sa realizeze o compilație de circa 1,6 miliarde de rezultate, memorând factorii algoritmici.

În 2014, profiturile Google pe acest segment au rezultat din afișarea de reclame pentru diferite companii și artisti în Knowledge Graph-ul aferent căutarilor de acest fel. Iconițele afișate trimiteau utilizatorul către pagini de Facebook, Twitter, Google+, Youtube sau Instagram.

1.5.5 RankBrain și algoritmul Google Hummingbird

RankBrain, cu alte cuvinte Inteligența Artificială a lui Google este o mașină, un robot care învață comportamentul utilizatorului de internet, învață să gândească asemenea unei ființe umane care folosește internetul pentru a căuta informații și nu numai, modul de formulare al căutărilor, tipologia de site-uri preferate și accesate mai des și mai ales motivul pentru care acesștea se află printre preferințele utilizatorului. Robotul RankBrain învață astfel să facă asocieri fie între sinonime, fie între un cuvânt și o întreagă expresie, dar și asocieri emoționale. Cu alte cuvinte, robotul celor de la google își studiază atent utilizatorul și în timp predicțiile devin din ce în c emai exacte.

RankBrain nu funcționează în mod independent. Acesta reprezintă este o componentă importantă a algoritmului de ranking Google numit Hummingbird. Modul de funcționare al update-ului Hummingbird este foarte diferit de majoritatea actualizărilor de algoritm Google, precum Penguin sau Panda. Acesta vizează felul în care Google „înțelege” / „interpretează” conținutul aflat pe paginile web pe care le supune analizei. RankBrain influențează în mod special căutările formate din expresii medii și lungi (long-tail searches).

Prin „long-tail” se înțeleg căutările efectuate pe expresii mai lungi prin care utilizatorul așteaptă un răspuns precis. Conform statisticilor realizate de-a lungul timpului, aceste căutări de tip long-tail ocupă un volum de 20% – 40% sau chiar 50% din întregul volum de căutări efectuate pe motorul de căutare Google. În plus, volumul căutărilor pe expresii foarte lungi și foarte specifice, („extremely long tail”) este de 18% – 20% din intregul volum de căutari pe Google.

Capitolul II. Notiuni introductive despre optimizarea motoarelor de căutare (SEO)

2.1 Definire concept

Optimizarea pentru motoare de căutare sau Search Engine Optimization (SEO), reprezintă un proces de perfecționare (favorizare) a vizibilității site-urilor web sau paginilor web în cadrul ordonării rezultatelor căutării în lista făcută de motorul de căutare.

2.2 Scurt istoric al SEO

SEO este o subcategorie a marketing-ului online SEM, practică apărută în anul 1990, odată cu apariția primelor site-uri pe Internet. Aceasta este reprezentată de totalitatea tehnicilor prin care un site web este adus la o formă în care este propulsat pe un loc superior în cadrul listei de rezultate returnate de către un motor de căutare pentru diverse cuvinte-cheie. De-a lungul timpului, optimizarea unei pagini web a unui site a devenit un serviciu complex oferit de unele companii și/sau corporații.

Încă de la începuturi, motoarele de căutare afișau în urma unei căutari, pagini în a căror descriere se afla cuvântul căutat. Deoarece webmaster-ii (proprietarii de site-uri) au făcut abuz de acest factor, motoarele de căutare au alcătuit algoritmi mult mai complecși, care includ:

Textul cuprins între etichetele <title> și </title>

Nume de domeniu

Elementele HTML

Etichetele HTML

Frecvența unui cuvânt cheie, atât în pagină cât și global

Sinonime ale cuvântului cheie

Atributele ALT pentru imagini

Titlul link-urilor

Numărul total de hyperlink-uri de la și spre o pagină

Calitatea site-urilor de la care pleacă link-uri spre o pagină

Vechimea unui site

Calitatea conținutuil furnizat

Cu alte cuvinte, SEO reprezintă una dintre componentele marketing-ului prin faptul că necesită înțelegerea modului de funcționare al algoritmilor de căutare și ce ar căuta vizitatorii, pentru a stabili o corespondență cu site-urile care oferă ceea ce aceștia caută. O serie de tehnici SEO pot implica optimizarea codării unui site, fără a face modificări vizibile pentru vizitatori, precum ierarhizarea structurii site-ului, evitarea sau rezolvarea unor probleme care ar putea împiedica motoarele de căutare să indexeze complet site-ul. Alte eforturi mai vizibile ar fi includerea de conținut unic care este ușor indexat și extras de pe site-uri web.

Termenul SEO poate să se refere și la "Optimizatori pentru Motoare de Căutare", un termen adoptat de industria consultanților care se ocupă de optimizarea site-urilor în numele clienților precum și de angajații proprietarilor de site-uri care pot lucra SEO în interiorul firmei.

Consultanții SEO propun adesea SEO ca un serviciu singular, făcând parte dintr-o campanie mai mare de marketing. Deoarece un proces de optimizare eficient poate cere schimbări în codul sursă al site-ului, este recomandat să fie inclus în dezvoltarea inițială și design-ul site-ului pentru a ajunge să fie "Search Engine Friendly".

Se spune că Google folosește mai mult de 300 de factori în componența algoritmului de afișare a rezultatelor, ceea ce a creat o serie de polemici legate de tacticile folosite pentru SEO, în rândul webmaster-ilor. Iar într-un sondaj de opinie, peste 120 de experți în SEO au oferit opinii despre importanța a peste 80 de factori de ranking.

Webmaster-ii și furnizorii de conținut au început să optimizeze situri pentru motoarele de căutare începand de la mijlocul anilor 1990, cand primele motoare de căutare catalogau rețeaua Web timpurie.

Inițial tot ce trebuia făcut de webmasteri era să adauge pagina, sau URL, la diferitele motoare de căutare, care trimiteau un "paianjen" (en: "spider") pentru a "se târî" (en: "crawl") prin pagină, extrage legaturi către alte pagini și să returneze informațiile de pe o pagină pentru a fi indexate. Procesul presupune copierea paginii de către paianjeni și stocarea pe propriile servere, unde un al doilea program, numit "indexator " (en: "indexer"), extrage diferite informații despre pagină, precum cuvintele conținute și locul lor în pagină, precum și orice ponderi pentru cuvinte specifice, dar și legaturile către alte pagini, care sunt adăugate printr-o manieră de programare care le face adecvate pentru târâre la o dată ulterioară.

Proprietarii de situri au început să recunoască valoarea clasificării superioare și a vizibilității, creând o oportunitate pentru practicanții SEO "white hat" (pălărie albă) și "black hat" (pălărie neagră).

Un număr mare de bloguri și de forumuri de discuții au apărut, inclusiv în limba româna, care oferă creatorilor de site-uri îndrumări și sfaturi referitoare la cum trebuie construite paginile web pentru a fi optimizate din punct de vedere al motoarelor de căutare.

Cea mai devreme folosire a frazei "search engine optimization" a fost într-un mesaj spam postat pe Usenet pe data de 26 Iunie 1997.

Sursa: http://www.brightedge.com/blog/how-brands-use-organic-search-content-to-drive-traffic-and-revenue/ 20 mai 2016

2.3 Clasificare

2.3.1 White hat SEO

În terminologia optimizării motoarelor de căutare, termenul white hat SEO ( SEO palarie albă) se referă la folosirea de strategii, tehnici și tactici care se concentrează pe cerințele consumatorilor de conținut și respectă normele și regulile motoarelor de căutare.

Printre "White hat" se numără acele companii care folosesc tehnici considerate "legale" pentru promovarea site-urilor în cadrul motoarelor de căutare. În mare parte, acestea se bazează pe optimizări aduse structurii paginilor conținute în cadrul site-ului pentru a fi corect interpretate și evaluate de algoritmii de atribuire a rangurilor folosite de motoarele de căutare.

Spre exemplu, un website care este optimizat pentru motoarele de căutare, folosind cuvinte cheie relevante, conținut de calitate, backlink-uri, analiza cuvintelor cheie este considerat ca fiind optimizat folosind practicile White hat SEO. Această practică este folosită de obicei de către webmasterii care doresc o învestiție pe termen lung în website-ul propriu. White hat SEO mai apare și sub denumirea de SEO etic.

2.3.1.1 (Friendly URLs) Legături prietenoase

Una dintre practicile "White Hat" foarte populară și apreciată este cea a folosirii Friendly URLs. Această practică implică formatarea într-un mod inteligent a legăturilor unui site de la forma dinamică la o structură statică. Astfel, un site cu legături care prezintă o structură de forma http://www.example.com/index.php?title=SEO&action=View poate să fie optimizat să folosească legături URL într-o formă mult mai îmbunătățită: http://www.example.com/vizualizare/SEO. Această soluție poate fi implementată în majoritatea serverelor web populare. Pentru site-urile web găzduite pe servere Apache, se poate folosi extensia mod_rewrite și se poate configura din fișierul .htaccess

Iată un exemplu simplu de utilizare a extensiei mod_rewrite pe un server Apache folosind o configurare .htaccess:

RewriteEngine on

# Aceasta regulă spune serverului că http://www.exemplu.com/articole/web este index.php?cat=articole&sect=web

# Practic, serverul știe să transforme automat URL-ul prietenos într-un URL dinamic.

RewriteRule ^articole/web$ index.php?cat=articole&sect=web [QSA,L]

# Sau, pentru site-uri cu multe pagini, folosind expresii regulate:

# ([a-z]+) va fi $1, iar ([0-9]+) va fi $2 – în ordine, de la stanga la dreapta

# Astfel, va fi link de forma: http://about-diet.com/index.php

RewriteRule ^articole/web/([a-z]+)-([0-9]+).html$ index.php?cat=articole&sect=web&pag=$2 [QSA,L]

2.3.2 Black hat SEO

În timp, datorită dorinței proprietarilor de site-uri de a-și vedea paginile cât mai bine clasate în rezoltatele returnate de motoarele de căutare, au apărut metode de optimizare mai puțin legale. Aceste metode, numite și "Black hat SEO", se referă la tehnici și strategii prin care motorul de căutare "vede" un conținut, iar vizitatorii alt conținut (cloaking). Motoarele de căutare penalizează și/sau elimină din indexul lor aceste site-uri sau pagini. Printre cei care au încercat aceste tehnici, se numară site-uri ale unor companii cu renume ca BMW sau Ricoh.

Printre metode se numără și spamul pe site-uri de comunitate care au un număr mare de vizitatori. Printre acestea se numără YouTube, Facebook etc. Această abordare constă în publicarea de material referitor la un subiect care să atragă vizitatori (indiferent de relevanța acestuia) și includerea unui link către site-ul care se dorește să fie astfel promovat în ideea ca acesta va fi urmat de vizitatorii curioși. Pe lângă vizitatori, care reprezintă în sine trafic adus site-ului, alte site-uri care reproduc conținut vor prelua și acest link, răspândindu-l, creând mai multe referințe externe site-ului original și astfel crescându-i ratingul în cadrul motoarelor de căutare.

Pe 24 aprilie 2012, Google a lansat prima versiune a algoritmului Penguin, care detectează site-urile care utilizează tehnici de spam de tip black hat. Cea mai recentă actualizare a algoritmului Google Penguin a fost anunțată în mod oficial în data de 4 octombrie 2015.

Actualizarea de algoritm vizează tehnici de manipulare în paginile de rezultate ale motoarelor de căutare, precum:

Spam pe forum-uri: linkuri cu texte ancoră supra-optimizate

Spam pe profilele de forum

Spam pe rețelele de socializare

Bloguri care propun linkuri dofollow

Linkuri din blogroll supra-optimizate sau care nu au nicio legătură cu blogul în cauză

Directoare web spam

Comentarii pe bloguri

Anunțuri web cu linkuri supra-optimizate

Cuvinte cheie ascunse în site

Există o serie de metode de a crește rank-ul unui site și de a-ți creste pozitia ocupată în căutarile pe google sau alte motoare de căutare. În principal sunt 2 tipuri de optimizări posibile:

optimizare la nivel de cod

optimizare prin includerea în directoare și obținerea de linkuri către website

Modul în care este scrisă o pagină afecteaza foarte mult rank-ul. O interfață web evoluată trebuie să sublinieze cuvintele cheie pe care doreste să le exploateze. Acest lucru se face folosind tag-urile <meta> sau tag-uri de genul <h1>, <h2>, <strong>. De asemenea, evitarea folosirii codului Flash și adaugarea unui fisier robots.txt permite o indexare eficienta a paginilor.

2.4 Descrierea procesului de optimizare

Sunt două direcții care trebuie tratate în paralel pentru o bună indexare a site-ului în motoarele de căutare: On-Page și Off-Page.

2.4.1 On-Page SEO

Când se aduce în discuție conceptul SEO On Page, se face referire la optimizarea conținutului site-ului și tot ceea ce ține de el, link-urile generate, accesibilitatea și uzabilitatea site-ului, densitatea cuvintelor cheie și multe altele pe care le voi detalia mai jos. Astfel, putem întelege mai ușor importanța acțiunilor în cadrul procesul de optimizare al site-ului.

La inceputul campaniei de Seo On Page, o analiză amanunțită a site-ului este absolut necesară pentru stabilirea unui plan de acțiune. După alegerea cuvintelor cheie care corespund nișei site-ului suficient de căutate încât să genereze trafic constant pe site, se incepe munca în interiorul site-ului.

După analiza conținutului de pe pagină, se începe amplul proces de optimizare al acestuia prin plasarea cuvintelor cheie în cadrul textelor existente și crearea unei densitatăți optime a acestora, pentru a comunica motorului de căutare faptul că respectiva pagina din site deține o serie de informații utile și în același timp unice utilizatorului ce realizează o căutare în baza acelui cuvant cheie. Trebuie luat întotdeauna în calcul faptul că motorul de căutare Google pune un accent foarte mare în poziționarea site-urilor pe conținutul pe care acestea îl prezintă. Acest conținut este absolut necesar să fie unic, util utilizatorului și să capteze utilizatorul pe acea pagina cât mai mult timp posibil.

Fotografiile și filmutele urcate și folosite pe site trebuie să fie optimizate, prin acest lucru motorul de căutare este ajutat să înțeleagă cât mai bine la ce fac referire acele fotografii sau filmulețe.

După aceste acțiuni se trece la următoarea etapă de completare a meta name-urile. Meta Name-urile și anume: Meta Title, Meta Description și Meta Keywords sunt primele detalii care apar în urma unei căutări, aceastea fiind decisive în captarea atenției vizitatorului. Așadar, trebuie să fie cât mai bine structurate respectând limitele prevazute de motorul de căutare și să conțină cuvintele cheie unde este posibil.

Partea de accesibilitate și uzabilitate a site-ului nu trebuie neglijată, și acestea reprezentând niște factori importanți în cadrul procesului de optimizare SEO. Site-ul trebuie să fie cât mai bine structurat și user-friendly. Link-urile site-ului trebuie să fie descrise logic, introducând alături cuvintele cheie. Cu cât este mai ușor de navigat site-ul, cu atât un vizitator va petrece mai mult timp pe site.

Un alt factor important în procesul de optimizare SEO este serverul unde este gazduit site-ul, pentru ca factorii precum viteza de raspuns sau reputatia serverului sunt luati în considerare de catre motorul de căutare și adaugati în formula de calcul a importantei.

Viteza de raspuns a serverului este clar de ce este importantă. Timpul și rabdarea utilizatorului sunt limitate și timpul de încărcare trebuie să fie cât mai scurt. Motorul de căutare nu renunță așa de repede la o pagina, acesta așteaptă să se încarce, însă o surclasează.

Dacă serverul folosit de către pagina web este shared hosting, adică un server unde sunt găzduite mai multe site-uri, este foarte posibil ca din multitudinea de site-uri găzduite pe acel server, unul sau mai multe să facă sau să fi facut spam sau orice alte acțiuni de natură black hat. Astfel de acțiuni duc la listarea acelui server ca fiind cu o proasta reputație, lucru care se va rasfrange și asupra page rank-ului.

Un alt argument important în ceea ce priveste serverul îl reprezintă uptime-ul, adica disponibilitatea lui online și reprezintă cât la suta din 30 de zile este serverul online și accesibil. Este foarte clar că dacă serverul nu funționeaza site-ul dvs nu funcționează ceea ce duce la lipsa de trafic și într-un final la o conversie scăzută.

Când vine vorba despre locația serverului, unii se aruncă să afirme ca și până locația efectivă a serverului este importantă. Noi nu împărtășim această idee. În general locația este strans legata de viteza de raspuns. Practic primele 2 argumente sunt mult mai importante decât locația în sine.

Figura 2.1 Seo On page

În ceea ce privește SEO On-Page, trebuie să avem în considerare o serie de activități:

Crearea unui design SEO Friendly, care să capteze utilizatorii și să îi țină cât mai mult pe site, urmând să îi facă să revină

Domeniul web – vârsta și relevanța acestuia

Vârsta fiecărui link din site și redirectul linkurilor vechi către cele noi pentru a transmite din autoritatea acestora

Scrierea codului pentru un site web optimizat

Scrierea codului cât mai eficient posibil astfel încât citirea și implicit, încărcarea paginii, să fie cât mai rapidă;

Dimensiunea totală a codului să nu fie foarte mare;

Existența atributelor alt și title pentru imagini;

Folosirea tagurilor heading: h1, h2, h3, h4, h5, h6;

Ideal ar fi să existe un singur fișier CSS;

Evitarea linkurilor către alte site-uri, întrucât dați din autoritatea site-ului dumneavoastră către aceste site-uri;

Singură intrare în site: www.site.ro sau site.ro; redirectul unuia dintre ele către celalalt;

Redirectarea paginilor care nu mai există către homepage-ul site-ului; veți transfera astfel și din autoritatea paginilor care nu mai există și evitați situațiile neplăcute de a trimite utilizatorul către o pagină inexistentă;

Scrierea META Titlurilor (60-70 caractere), a META Descrierilor (150-160 de caractere) și definirea cuvintelor cheie pentru fiecare pagină – acestea trebuie să fie cât mai relevante și să se regăsească în pagină (pentru tagul TITLE este recomandat un maxim de 56 caractere, ori un echivalent a maxim 6 cuvinte);

Rescrierea linkurilor care să conțină cuvintele cheie alese (dar care să aibă legatură cu tot conținutul paginii);

Redirectarea linkurilor vechi către cele noi (redirect 301) pentru a transfera autoritatea;

Implementarea tool-urilor Google Analytics și Google Webmaster pentru monitorizarea site-ului;

Existența favicon-ului (logo-ul companiei trebuie să se regasească sus în bara de browser;

Existența fișierului robots.txt;

Existența sitemap.xml și a sitemap.html.

Conținut de calitate

Scrierea unui conținut relevant pentru utilizator, folosind cuvintele cheie după care dorim să se facă indexarea;

Pagina trebuie să aibă cât mai mult conținut care să fie actualizat frecvent.

Imaginile folosite trebuie să aibă o dimensiune cât mai mică, să fie optimizate pentru web (spectru de culoare RGB, rezoluție adaptată pentru web sau monitor adică 72 ppi valoarea medie a rezoluției sistemelor de operare), astfel încât să se încarce cât mai rapid de pe server;

Imaginile trebuie denumite conform cuvintelor cheie alese.

Mărimea site-ului trebue să fie redusă. Cu cât este mai mare, cu atât un site este mai important. Trebuie să ne concentrăm în permanență asupra adaugării unor pagini noi și a unui conținut nou pe paginile existente.

Existența rețelelor sociale în site este foarte importantă; Postarea de conținut relevant pe rețelele sociale cu link de trimitere către website atrage un număr ridicat de utilizatori către site.

Site-ul trebuie găzduit pe servere de încredere astfel încat viteza de încărcare să fie una superioară.

2.4.1.1 Responsive (compatibil dispozitive mobile)

“Motorul de căutare Google recomandă dezvoltatorilor web să implementeze tehnicile de responsive web design , să folosească același cod tip HTML pentru toate dispozitivele și să utilizeze CSS media queries pentru a decide cum vor fi afișate elementele pe fiecare dispozitiv în parte.” – Google.

Google a afirmat în mod clar că responsive web design-ul reprezintă configurația lor preferată pentru dispozitivele mobile și cea mai bună tactică pentru dispozitivele mobile. Echipa google a declarat și că site-urile care nu îndeplinesc standardele lor pentru dispozitivele mobile nu vor avea un ranking bun în rezultatele căutărilor.

Spre deosebire de site-urile de forma m.website.ro (care este un duplicat al paginii web menită dispozitvelor mobile ce are un URL separat), site-urile cu responsive web design facilitează rankingul și verificarea de către Google. Website-urile care folosesc responsive web design nu au URL multiple pentru fiecare pagină ci au același cod HTML, indiferent de dispozitiv. Datorită acestui lucru pentru Google este mai ușor să fie indexate. De asemenea, modul în care utilizatorii interacționează cu aceste site-uri este mai ușor, iar Google îl asociază cu parametrii pentru stabilirea rankingului căutărilor. Este mai ușor pentru un utilizator să distribuie prin social media un conținut care se află pe un singur URL sau să folosească linkul decât conținutul care are un URL separat pentru dispozitivele mobile.

Confuzia dintre desktop-uri și dispozitivele mobile este atât de des întâlnită încât sunt sigur că te-ai confruntat și tu cu acest lucru. În cazul în care ai folosit laptopul și ai accesat un link distribuit pe Facebook de pe telefonul mobil al unui prieten, probabil că ai ajuns pe un website creat doar pentru dispozitivele mobile. Navigarea pe acel website nu numai că ți s-a părut neplăcută pentru tine ca utilizator, dar acest lucru a fost derutant și pentru Google și nu doar din cauza accentului pe care aceștia îl pun pe utilitate, un factor important pentru rankingul în rezultatele căutărilor. A fost derutant în sensul că nu știau cărei versiuni a site-ului ar trebui să-i modifice rankingul pentru linkul pe care l-ai accesat. Asta înseamnă că, rankingul website-ului este mai dificil pentru Google, iar ce este dificil pentru Google este întotdeauna dăunător pentru SEO.

2.4.1.2 De ce responsive web design-ul este mai bun pentru SEO?

Eliminarea conținutul duplicat: Dacă site-ul tău are reponsive web design, fiecare pagină cu conținut are un URL; așa că, în afară de cazul în care ai un magazin, sancțiunile pentru conținutul duplicat nu vor fi o problemă.

Nu poate fi afectat de devalorizarea linkurilor: Probabil că ai mai auzit expresia ”Link Juice”( “încrederea” motorului de căutare și/sau Page Rank-ul transmis de un link către un website) până acum. Deci, responsive web design-ul îți permite să primești în mod eficient tot SEO juice-ul pentru website-ul tău. Din moment ce vei avea doar un website, toate backlink-urile și menționările din social media (distribuirile pe Facebbok, anunțurile de pe Twitter și de pe Google+, etc.) vor fi orientate către un singur website.

Oferă control asupra website-ului creat pentru dispozitivele mobile: Datorită faptului că website-urile tale care folosesc responsive web design nu trebuie să aibă un rank separat, nu va exista niciun decalaj între momentul lansării și momentul în care website-ul beneficiază de pe urma rezultatelor pe care le are deja brand-ul tău în mediul online.

Este compatibil în mod special cu tabletele: Pe lângă declarațiile lor în care promovau responsive web design-ul, Google a fost incredibil de direct în legătură cu felul în care realizează rankingul și oferă rezultate la căutările utilizatorilor de telefoane mobile sau tablete. Dacă spui de exemplu că, utilizatorii care au dispozitive mobile care nu acceptă Flash nu vor putea să mai vadă website-urile care folosesc Flash în rezultatele căutării lor, atunci ai nevoie de ajutor pentru a observa în ce fel vor fi aplicate în această situație tacticile site-urilor cu versiuni special create pentru tablete față de cele care nu au astfel de versiuni. În ceea ce privește responsive web design-ul, acest lucru nu va fi o problemă deoarece fiecare categorie a dispozitivelor este acoperită și utilizatorilor de tablete li se poate oferi același UX de calitate ca și utilizatorilor de telefoane mobile sau utilizatorilor de desktop-uri.

Influențează User Experice-ul ca și factor al rankingului și elimină incertitudinea backlink-urilor: Va exista un singur site spre care Google va trimite utilizatorii de telefoane mobile, tablete sau desktop-uri pentru un UX foarte bun și doar un set de linkuri și indici legați de rankingul din social media care vor ajuta la stabilirea rankingului.

Pe scurt: Google recomandă folosirea responsive web design-ului deoarece permite ca un singur website să ofere vizitatorului un UX optim, indiferent de ce dispozitiv folosește sau ce dimensiune are ecranul acestuia. De asemenea, influențează factorii SEO care sunt de obicei ignorați în timp ce facilitează pentru Google evaluarea unui website pentru a stabili parametrii pentru rankingul în rezultatele căutărilor. Chiar dacă ai un website responsive, acest lucru s-ar putea să nu-ți rezolve toate problemele legate de optimizare, dar ar trebui să fie un element central al oricărei strategii SEO pentru dispozitivele mobile.

Dacă ai nevoie de ajutor sau de o campanie de internet marketing cu social media marketing și Search Engine Optimisation (SEO) ne poți găsii pe pagina de contact Creativision aici sau în colțul stânga sus sub Search.

Conform Google Romania, aproximativ 63% din site-uri sunt responsive, un procent sub Polonia (73%) și Marea Britanie (81%), însă mai mare decat Grecia (63%) sau Cehia (53%). Studiul arata ca tinerii sub 34 de ani, în procent de peste 74%, detin un smartphone.

Utilizatorii din Romania sunt pe primul loc la utilizarea smarphone-ului intr-o zi, aproximativ o ora și 20 de minute. Comportamental, în jur de 40% petrec timpul de retelele de socializare, 39% pe motoarele de căutare, 31% urmaresc online video-uri, în timp ce doar 30% dintre acestia isi verifica email-urile pe smartphone și 20% cauta un anumit produs ce si-l doresc.

Din punctul de vedere al achizitiilor online de pe un smartphone, statisticile stau putin diferit. Un procent de 42% cauta produsele dorite precum și sfaturi sau recomandari despre acestea, 29% cumpara produsul care il cauta, în timp de 22% doar cauta informații despre produsul pe care il cumpara apoi offline.

In ultima perioada, comportamentul consumatorilor în mediul online s-a schimbat foarte mult. Astfel, daca un consumator doreste sa faca o achizitie online și site-ul nu este mobile responsive, apeleaza la concurenta care ii ofera aceasta facilitate. Desi inca cele mai multe cumparaturi se fac de pe desktop, în pondere de 79%, achizitia de pe smartphone-uri și tablete ia amploare din ce în ce mai mare, ajungand în prezent la un procent cumulat de 45%.

Mai mult decat atat, Dan Bulucea – CEO Google Romania – specifica ca „nu mai vorbim doar ca site-ul sa fie responsive, ci mai departe, sa fie intuitiv, usor de utilizat, atractiv”. Un alt criteriu de căutare intr-un procent important este indicele de căutare în spatiu, cu 31% – “Ne asteptam ca smartphone-ul sa stie nu doar unde se afla un loc anume ci sa stie unde ne aflam intr-un anumit moment, cum sa ajungem acolo si, totodata, sa aleaga rutele cele mai libere pentru noi”.

Prin urmare, proprietarii de website-uri care nu detin un website responsive, trebuie sa ia în considerare varianta de a-si readapta site-ul conform nevoilor și cerintelor consumatorului pentru o performanta optima online.

(sursa: http://www.wall-street.ro/articol/eCommerce/189799/google-romania-cate-site-uri-sunt-mobile-friendly-in-romania-si-cand-cumperi-de-pe-mobile.html – 12 martie 2016)

2.4.2 Off-Page SEO

În ceea ce privește SEO Off-Page, se pot realiza o serie de activități care să susțină indexarea website-ului în motoarele de căutare. Aceasta reprezintă o activitate care trebuie efectuată în permanență și care duce la generarea a traficului de tip organic.

Comunicate de presă

Video-uri urcate pe diferite site-uri (YouTube)

Postarea de articole pe rețele sociale

Înscrierea site-ului în directoare relevante domeniului de activitate

Campanii AdWords

Crearea de discuții pe forumuri

Pstarea de article pe rețelele de scializare (Facebook, Instagram)

2.4.3 Avantajele Rețelelor Sociale în cadrul procesului de optimizare SEO

Procesul de optimizare al unui website poate include tehnici avansate pentru îmbunătățirea rank-ului și o componentă importantă o reprezintă și rețelele sociale. Din punctul meu de vedere, mesajul reprezintă mijlocul de comunicare, socializarea având un rol extrem de important în cadrul promovării paginilor Web. Daca vom lua ca exemplu rețeaua de socializare Facebook, unde companiile și-au etalat produsele sau serviciile, vom sesiza ca această rețea socială a adus numeroase avantaje în cadrul dezvoltării brand-urilor. Putem afirma așadar că rețelele sociale fac parte din noua generație de promovare a unui brand.

Metodele speciale de promovare, au la baza în primul rând rețelele sociale. Dacă prezentarea unui produs sau un articol conține un text relevant și va fi distribuit pe câteva din rețelele sociale importante, succesul va reprezenta următorul pas indiscutabil. Veți vedea ca toate companiile mari din lume au persoane specializate care se ocupă numai de promovarea în rețelele sociale.

Prezența în rețelele sociale este extrem de importantă și cu acest scop au fost create, ele ne permit să dezvoltăm imaginea online a site-ului companiei noastre, să atragem vizitatori care pot fi posibili clienți. Crearea de cont-uri în rețelele sociale importante și publicarea fiecărui articol sau produs va atrage mulți vizitatori.

Activitatea de optimizare SEO pe rețeaua de socializare Facebook și pe Google reprezintă cele mai eficiente două forme de promovare online. Într-o competiție pentru bugete mici și mari, reclama pe Facebook este concurentul incontestabil al reclamei pe Google.

Rețeaua socială Facebook se extinde din ce în ce mai mult în România țintind spre 2.000.000 de utilizatori, dintre care un număr impresionat sunt foarte activi. Promovarea online prin Facebook are un caracter aparte, și anume că este bazată pe date demografice, anunțurile afișându-se doar grupurilor de utilizatori care se încadrează printre clienții potențiali.

Așadar, promovarea pe Facebook este organizată în jurul grupului țintă către care se comunică prin intermediul unor mesaje cu conținut mixt: text și poză. Chiar dacă conținutul este limitat la 25 caracatere în titlu, 135 de caracatere în conținutul mesajului și o poză minusculă de maxim 110 x 90 px, aceste mesaje sunt la intersecția publicității tip display și publicității prin mesaje text, și astfel beneficiind de avantajele celor două.

Creativitatea și experiența în construcția de mesaje puternice pot transforma o campanie pe Facebook într-un succes, CTR-ul (click-through-rate – rata de click) fiind principalul indicator al performanței ca și în cazul reclamelor pe Google.

Dacă extrapolăm utilitatea rețelei sociale și subliniem evidența, și anume că utilizatorii caută informații pe Facebook în aceeași manieră în care caută informația pe Google fără a folosi însă “căutarea”, promovarea pe Facebook se apropie cel mai tare de cea pe Google.

Avantajele promovării pe Facebook sunt toate cele împrumutate datorită faptului că este o formă de promovare cu plata pe click, PPC. Relevanța mesajului față de grupul țintă scade costul pentru fiecare click ceea ce forțează creșterea relevanței. Costuri minime pentru cantitatea de media care se poate achiziționa începe cu 1 click, la fel ca și în cazul reclamei pe Google.

Prin reclamă, vizitatorul poate fi trimis în aplicații, grupuri, fanpage-uri, evenimente și pagini de profil din cadrul Facebook, care ar necesita acces cu parolă dacă promovarea ar fi realizată printr-o altă formă, externă. De exemplu, dacă printr-un anunț pe Google ai promova un fanpage de pe Facebook, utilizatorul nu ar ajunge la fanpage-ul propriu-zis, ci la pagina de login de pe Facebook, iar dacă acesta nu are cont va părăsi pagina.

Dezavantajele față de reclama pe Google constau în faptul că, la un cost per click de 0,2 euro și un ctr de 0,1 %, cu doar 2000 euro poți afișa reclama în medie de 5 ori la fiecare dintre cei 1,5 milioane de utilizatori, astfel atingând toți utilizatorii de pe Facebook. Google are milioane de căutări pe lună și 99% dintre utilizatori încep navigarea pe internet printr-o căutare. Totodată, cel mai important avantaj al reclamei pe Google spre deosebire de reclama pe Facebook este centrarea pe cuvintele și frazele cheie, iar cuvintele cheie reprezintă, până acum, singura metodă de identificare a intenției de cumpărare.

Cel mai eficient este să se beneficieze de avantajele celor două sisteme la un loc și să se orienteze bugetul și pe reclama pe Facebook și pe reclame pe Google, să se folosească împreună ambele arme de marketing online.

Like este un cuvânt care are 4 miliarde de pagini indexate și mai bine de jumătate din rezultatele de pe prima pagină se referă la cuvântul de pe rețeaua socială Facebook. Într-o campanie de promovare pe Facebook, numărul de like-uri este extrem de important și nu pentru că înseamnă că utilizatorul a interacționat cu brandul, că i-a fost influențată decizia de cumpărare sau că brandul sau produsul promovat ar ajunge să fie poziționat ca “primă opțiune”, like-ul reprezintă primul pas pe acest drum.

Exact cum pentru o campanie de promovare prin bannere sau chiar pentru o campanie în motorul de căutare prin link-uri sponsorizate condiția esențială este ca reclama să se afișeze, iar dacă nu se afișează, vizitatorii nu vor avea șansa să dea click, nu vor ajuge să cunoască detaliile produsului și sub nicio formă nu vor cumpăra.

În același fel, primul semn de interacțiune constă în like-urile date pentru conținutul afișat; comentariile la conținut urmează cu repeziciune pe locul doi, iar potențarea viralității unui conținut se realizează inițial prin like, toți prietenii celui care dă like văd conținutul care, pentru că i-a atras atenția prietenului poate deveni interesant și pentru ei. Dacă prietenul recomandă acel conținut este mult mai bine, însă înainte de a recomanda, în cele mai multe cazuri va da like.

O campanie pe Facebook trebuie să aibă obiective stabilite ca orice altă campanie online sau offline, dar unul dintre aceste obiective este interacțiunea inițială care se realizează prin like, care acum este aceeași și pentru acțiunea de a deveni fan, desigur trebuie continuat procesul prin care se dezvoltă o comunitate în jurul produsului, prin care se stârnește intenția de cumpărare etc. Acelor utilizatori care au dat like trebuie să le fie comunicate repetat beneficiile brandului, trebuie oferit conținut interesant care să potențeze trăsăturile pozitive ale produsului și în cele din urmă produsul trebuie să: fie cunoscut, dacă nu este cunoscut, să-i fie cunoscute și recunoscute atuurile, să devină una dintre opțiuni sau prima opțiune, să fie dorit (depinde de produs), să fie o experiență de care să-și amintească cu plăcere.

Like-urile trebuie să fie văzute pozitiv într-o campanie de promovare, fără a pierde însă din vedere ceilalți indicatori și fără ca like-urile să reprezinte singurul indicator de performanță. Există mai multe obiective cuantificabile în marketingul online și trebuie ținut cont de cât mai multe în analiza performanței.

Facebook Ads este un instrument incredibil de valoros pentru selectarea și targetarea a unor date demografice specifice. Cantitatea de informații pe care utilizatorii le dezvăluie pe Facebook duce la accesul incredibil de ușor la persoane cu interese specifice.

Deși inițial creat ca suport pentru comunicarea cu exteriorul, existența unei pagini Orange pe Facebook, la http://www.facebook.com/orangeromania, aduce avantajele unei comunicări care combină viață personală cu cea profesională. Un exemplu relevant este faptul că prietenii angajaților Orange au devenit fani pe Facebook. Mai departe, lucrurile s-au întâmplat natural. Prietenii prietenilor au devenit fani, au început să facă recomandări, grupul imobiliare.ro de pe Facebook incluzând persoane care au că arie de interes imobiliarele.

Figura 3 Traficul pe rețelele sociale. Surse date: http://www.totuldespreseo.ro/google+-deocamdata-doar-un-punct-pe-harta-traficului-pe-retelele-de-socializare–90.htm 17 aprilie 2016

STUDIU DE CAZ. ANALIZA SEO A CONCURENȚILOR – WWW.AVION.RO

Analiza competiției reprezintă componenta primordială într-o campanie SEO de succes. În cele ce urmează, voi prezenta beneficiile pe care le ofera această activitate dar și modul în care se poate efectua (alături de instrumentele ce trebuie utilizate). Informațiile au la baza campania SEO efectuată cu ajutorul aplicației prezentate anterior pe pagina web www.avion.ro în intervalul 01.02.2016 – 01.03.2016.

Exemplele utilizate în studiul de caz sunt extrase din cadrul unei analize reale și unele informații au fost anonimizate, din motive de confidențialitate.

Beneficii ale analizei SEO a concurenților

Principalele informații ce se pot extrage dintr-o analiză SEO corectă a competiției sunt urmatoarele:

Ce competitori au cea mai buna vizibilitată SEO în mtrul de căutare Google (pot să apară și site-uri pe care beneficiarul campaniei nu le consideră ca fiind concurente directe, însă poziționarea acestora în Google pe cuvintele cheie targetate le face sa atragă traficul organic, în detrimentul site-ului propriu);

Pe care dintre cuvintele cheie se înregistrează cea mai mare concurență și unde se află oportunități de ranking ce nu sunt exploatate încă;

Ce eforturi de linkbuilding depun concurenții (în ce ritm acumulează acestea linkuri, care este profilul de ancore, care sunt sursele referintele etc.);

Care este structura internă de linkuri cu gradul de indexare superior;

Care este direcția strategiei de content marketing a oponenților din industrie și ce oportunitati de conținut pot să rezulte;

Care sunt “preferințele” motrului de căutare Google pentru domeniul țintă (Google tratează în mod diferit anumite tipuri de interogări);

Care este “capitalul de brand” de care beneficiază ceilalți competitori și cum poate influența acest lucru vizibilitatea SEO pe care o au în prezent în motorul de căutare.

Toate detaliile de mai sus contribuie la o evaluare corectă a dificultății campaniei SEO, a obiectivelor propuse, dar și a resurselor ce sunt necesare pe parcursul desfășurării campaniei. Activitatea se realizează facil înainte de începerea campaniei SEO, dar analiza este rafinată continuu pe parcursul derulării acesteia, astfel încat strategia utilizată sa fie corect adaptată în funcție de elementele remarcate.

Identificarea potențialilor competitori și analiza acestora

Pentru a se realiza identificarea competitorilor este absolut necesară stabilirea unei liste de cuvinte cheie relevante pentru website-ul analizat. Aceste cuvinte cheie trebuie sa fie atât de tip “money keywords” (cuvinte ce expirmă intenția clară de achiziție a utilizatorului), dar și cuvinte de informare, în special în dmeniile în care decizia de cumpărare nu este una de impuls.

Cu ajutorul instrumentului Google Keyword Planner (necesită înregistrarea) pot fi identificate volumele de căutari pentru cuvintele selectate, dar în același timp și gradul de concurență înregistrat în cadrul Google Adwords. Mai întâi trebuie selectate cele mai importante cuvinte pe baza acestor doi indicatori (cuvant cheie, volum de căutare):

Figura 4.1 Realizarea listei de cuvinte cheie

În următoarea figură (unde selecția cuvintelor cheie este sortată descendent în funcție de CPC) a fost aplicat un filtru, care afișează doar cuvintele care au un volum mediu de căutari lunare egal cu 100. La aceste doua liste de cuvinte cheie, se poate alătura și a treia, o listă cu sintagme ce prezintă interesul special al clientului. Pe baza datelor extrase, pentru identificarea competitorilor, putem aborda problema în două moduri diferite:

Analizarea manualp a paginilor web ce target-eaza în Google aceste cuvinte;

Flosirea unor instrumente dedicate care au capacitatea de a sugera competitorii (precum SEMrush, SimilarWeb sau Seomonitor Research). Aplicația web SEMrush nu oferă o analiză ce este dedicată pietei din țara noastră, dar din datele generate se pot alabora noi strategii în cadrul campaniei SEO.

Din analiza comparativă a concurenților direcți ce ocupa o clasare superiară în Google pe nișa “bilete de avion” se pot remarca jucatorii principali (competitori ai clientului caruia este realizat studiul – www.avion.ro).

Figura 5 Analiza site-urilor concurente

Scorul vizibilității SEO calculat în figura de mai sus, precum și estimatul numărului de vizite din traficul organic se datorează poziției pe care aceștia le ocupa în cadrul căutărilor efectuate pe Google pentru cuvintele cheie din lista realizată la pasul anterior. În figura de mai jos se pot analiza cuvintele cheie, volumele lunare de căutări, dar și rangul deținut de către fiecare site în Google.ro pentru respectiva interogare (pe desktop, browser anonim):

Figura 6 Analiza cuvintelor cheie, volumelor lunare de căutări și rangul

Analiza comparativă a competitorilor, pe baza principalilor factori de ranking Google ce tin de profilul de linkuri

În figura de mai jos este prezentată analiza site-urilor ce ocupă primele două pagini de rezultate returnate de Google pentru sintagma cea mai importanta din cadrul campaniei SEO (ca volum de căutări). Datele au fost obtinute cu ajutorul paginii web Majestic (necesită cont platit). Au fost analizate în același timp datele cantitative dar și calitative crespunzătoare landingpage-urilor .

Valorile prezentate pe fiecare coloană au fost colorate în funcție de modul în care se raporteaza la media coloanei. Cu cat valoare este mai mare, cu atat culoarea fundalului se apropie de culoarea verde, iar popul opus se află culoarea roșie. Acest mod de previzualizare permite o identificare rapidă a site-urilor care activează pe un anumit domeniu sau pe mai multe.

Figura 7 Analiza site-urilor ce ocupă primele două pagini de rezultate returnate de Google pentru sintagma ,,bilete de avion,,

Analiza indicatorilor este urmatoarea:

media TrustFlow-ului (celulele D14 vs. D25, respectiv H14 vs. H25) este mai mare pentru site-urile din pagina a doua de rezultate, comparativ cu celor aflate în prima pagină de rezultate Google;

La nivelul de landing-page, profilul de linkuri al site-ului are o calitate bună (celulele D36 și D37), însă remarcăm foarte multe lipsuri la nivelul celorlalți indicatori (liniile 36 și 37);

Din datele prezentate, se remarcă și faptul că exista o serie site-uri cu rank foarte bun, dar care nu exceleaza la nici un indicator legat de profilul de linkuri. În altă ordine de idei, ceea există alte elemente pentru care site-ul ocupă o clasare superioară în motorul de căutare.

Eforturilor depuse de concurență se poate observa prin analiza evoluției în timp a numărului de domenii de pe care acestia primesc linkuri. Pentru extragerea acestor informații este necesar un cont pe site-ul Ahrefs (cu plată, necesită înregistrare):

Figura 8 Evoluția în timp a numărului de domenii de pe care se primesc linkuri

Analiza competitorilor SEO din punct de vedere al factorilor de ranking de tip on-page (tehnic și de continut)

Următorul pas în cadrul analizei este comparația indicatorilor tehnici și de continut, identificabili în landing-page-urile cu o clasare superioară în Google.

Pe coloanele S, T, U și V se prezintă daca sintagma “bilete avion” este prezentă în meta tile, meta description și în cele mai importante elemente de tip headline. Viteza de încărcare a fost testată cu ajutorul Google Pagespeed Insights (gratuit).

Figura 9 Analiza comparativă la nivel de conținut

Observatiile principale rezultate din analizea comparative sunt:

Corelația cea mai mare cu primele pozitii în Google este la nivelul indicatorilor de viteză, și pe desktop și pe mobil. La acest capitol, site-ul beneficiarului (www.avion.ro) a obținut un scor slab (celulele Q36:R37);

Se remarcă faptul că o buna parte din site-urile analizate nu includ sintagma “bilete avion” în headlines, în unele cazuri aceasta fiin absentă chiar și din meta description;

Numarul paginilor indexate nu este catalogat drept factor de ranking, însă poate reprezenta un indicator relevant în cazul comparării site-urilor cu structuri similare

Etapa urmatoare în analiza SEO este identificarea arhitecturii interne de linkuri a fiecarui site concurent. Acest lucru se realizează cu ajutorul ScreamingFrog (sau alt instrument de crawling).

Pasul 4: Analiza semnalelor de Brand și Social Media.

Analiza competiției este completă dacă se efectuează și pe zona de brand. Măsurarea acestor indicatori se realizează pentru a se constata în ce masura brandul contribuie la performanța SEO a unui anumit website. Acest lucru se realizează în special atunci când se observă site-uri cu un ranking bun, dar care la celelalte capitole, precum numarul sau calitatea linkurilor, nu excelează.

Figura 10 Analiza comparativă a semnalelor de brand

Elementele analizate au legătură în special cu volumele de căutari pe brand extrase cu ajutorul Google Keyword Planner pentru fiecare jucator. Se poate remarca faptul că site-urile care ocupă un loc în prima pagina Google, au în medie un volum de căutări pe brand destul de ridicat. Acest lucru nu se poate afirma decat despre trei site-uri aflate în pagina a doua. Se mai pate adăuga de asemenea faptul că trendul este unul pozitiv pentru jucatorii aflați pe prima pagina Google.

Diferențe majore la acest capitol sunt identificate și în analiza comparativă a afilierii site-urilor la o retea internationala. Pe prima pagina Google se clasează cu precadere site-uri afilate la o astfel de rețea (coloana AE). Majoritatea posedă o pagina de Wikipedia și Google Brand Box (coloana AG).

Pe coloana AH se poate observa numărul rezultatelor pe care Google le returnează la căutarea fiecărui brand în parte. Un brand este mai popular în online, cu cat acest numar este mai mare.

Cu toate că influența semnalelor venite din Social Media ca factori de ranking este considerată ca fiind una minimă, în cadrul analizei comparative este luat în calcul. Comparația este efectuată însă doar la nivelul interacțiunilor din Facebook și Google+, pe landingpage-ul care rankează în Google.

Concluzie

Analiza SEO a competiției produce o multitudine de informații valoroase. Interpretarea corectă a rezultatelor este esențială, astfel încat eforturile ce au fost depuse în cadrul campaniei să poată beneficia de un efect maxim. Întreg procesul de analizare SEO a competiției, însoțit de o monitorizare SEO corectă, reprezinta cea mai buna cale de a fixa obiective realiste în cadrul campaniei SEO. De reținut însă că ambele sunt condiții sine qua non pentru atingerea lor.

Prezentarea modulului SEO WordPress

Figure 1 meta title și meta description

Modulul WordPress SEO poate controla care dintre pagini să fie listate în rezultatele de căutare și care nu. În mod implicit, va comunica motoarelor de căutare să indexeze toate paginile existente, dar să arate doar primele pagini în rezultatele returnate de Google.

WordPress afișează în mod implicit doar elemente de legătură canonice pe pagini individuale, pe când modulul WordPress SEO crează ieșiri pentru elemente de legătură canonice pretutindeni. Google a anunțat recent că va folosi, de asemenea, elementele de legătură rel="next" și rel="prev" în secțiunea antet a paginației arhivelor, acest modul le adaugă în mod automat.

Meta tag-urile pentru titlu si descriere pot fi editate cu ușurință, iar modulul oferă posibilitatea previzualizării în timp real a formatului afișat de către motorul de căutare Google.

Figura 2 Optimizare pentru rețelele de socializare Facebook și Twitter

Optimizarea SEO și rețelele sociale media sunt puternic interconectate. Acesta reprezintă motivul principal pentru care acest modul oferă posibilitatea utilizatorului de a edita imaginea, titlul și descrierea ce apar în momentul partajării conținutului pe facebook și twitter, așa cum este prezentat în figurile de mai jos.

Figure 3 Partajare conținut pe rețeaua de socializare Facebook

Figura 4 Optimizare imagini

Instrumentul de optimizare a imaginilor utilizate pe website verifică dacă imaginile existente pe server sunt optimizate pentru formatul web. Acest lucru se realizează prin verificarea rezoluției și a dimensiunii. Dacă unul dintre cele 2 elemente nu se află în limitele tolerate, un mesaj de avertizare va apărea în dreptul fiecărei imagini, anunțând utilizatorul că imaginea respectivă necesită optimizare.

Imaginile cu o rezoluție/mărime prea mare, duc la o încărcare a serverului pe care este găzduit site-ul și indirect product scăderea vitezei de încărcare. Toate acestea conduc la o scădere în rank a paginii, lucru netolerat de standardele SEO.

Figure 5 Redirect 301

O funcționalitate mai puțin întâlnită la soluțiile similare existente pe piață, o reprezintă oferirea posibilității utilizatorului de a edita fișierul .htaccess direct din admin. Modulul dezvoltat oferă posibilitatea de a implementa cu ușurință redirect-uri 301.

Redirect-ul 301 este indicat atunci când trebuie să redirecteze toate paginile spre noile pagini, nu doar indexul, sau doar spre index. Folosind o asemenea metodă noul site va fi indexat foarte rapid și va prelua pozitiile în SERP ale vechiului site.

Figure 6 Generarea sitemap-ului

O altă funcționalitate o reprezintă generarea unei hărți a întregului website (sitemap). Unele mtoare de căutare cum ar fi Yahoo!, solicită ca în fișierul robots.txt (acest fișier text este primul accesat de către crawlere) să fie prezent link-ul spre sitemap. Modulul reduce întregul process la o simplă apăsare de buton.