Analiza Securității Muncii și Protectia Mediului Ambiant a ,, Or. Căinari’’ Raionul Căuseni

COMPONENȚA PROECTULUI

1 Memoriul explicativ

2 Desenele grafice

Lista desenelor grafice

CUPRINS

ADNOTAȚIE

INTRODUCERE

1CONDIȚIILE NATURALE

1.1Așezarea geografică și relieful

1.2Clima

1.3Condițiile pedologice

1.4Condițiile geologice și hidrologicce

2CALCULUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR

2.1Calculul hidrologic

3MĂSURI DE PROIECTARE

3.1Calculul hidraulic

3.2Restabilirea descărcătorului de apă cu nivel liber

3.3Restabilirea descărcătorului-puț

3.4Restabilirea barajului

3.5Volumul de lucru

4ORGANIZAREA LUCĂRILOR DE CONSTRUCȚII

4.1Date general

4.2Cerințe specifie la executarea lucrărilor de construcție

4.3Consecuvitatea a executării construcțiilor

4.4Particularitățile executării lucrărilor de terasament

5MĂSURI DE OCROTIRE A MEDIULUI ÎNCONJURATOR

5.1Ocrotirea solurilor

5.2Ocrotirea apelor

6TEHNICA SECURITĂȚII

6.1Analiza securității muncii și protecția mediului ambiant a ,, or. Căinari’’ raionul Căușeni

6.2Măsurile de ameliorare a securității și sănătății în muncă

6.3Planul general al iazului din ’’or. Căinari’’ raionul Căușen

6.4Amplasarea utilajului

6.5Lucrări terasiere

6.6Lucrari de betonare

7 INDICII TEHNICO-ECONOMICI ȘI DEVIZE DE CHELTUIELI

7.1Memoriu explicativ

7.2Deviz general

7.3Devize

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ADNOTAȚIE

Hidrotehnic este o ramură a construcțiilor care se ocupă cu cercetarea, proiectarea, execuția și întreținerea construcțiilor legate de utilizarea apelor sau de protecția împotriva acțiunilor lor distructive. Structurile care fac obiectul hidrotehnicii se numește construcții hidrotehnice.

Construcțiile și amenajările hidrotehnice sunt executate pentru folosința unică in rezolvarea unor necesități locale. Odată cu creșterea cerințelor de apă, corelat cu dezvoltarea economică și socială a țării, s-a trecut la incadrarea lacurilor de acumulare în scheme de amenajare pe ansamblul bazinelor hidrografice.

Importanța socio-economica a barajelor și a altor construcții hidrotehnice este pusă in evidență de principalele avantaje pe care le ofera atăt in ceea ce privește reducerea riscului inundațiilor catastrofale și distrugerii malurilor. În Republica Moldova 99% din baraje sunt destinate pentru acumularea apelor și folosite pentru irigația mică și pentru piscicultură.

Construcțiile hidrotehnice îmbracă o foarte mare varietate de funcții, tipuri și condiții naturale, datorită calității materialelor și mai ales condițiilor diferite de fundare și a configurațiilor diferite ale terenului. Această situație face ca fiecare baraj să fie un unicat;[2]-pag.10

INTRODUCERE

Dezvoltarea lucrărilor a construcțiilor hidrotehnice sunt ca: baraje, clădiri ale stațiilor hidrotehnice, construcție a prizelor de apă, de colectare a apei, de evacuare a apei, de protecție contra inundațiilor, tuneluri, canale,ect.

Construcțiile hidrotehnice sunt lucrări complexe care se execută atât pentru folosirea resurselor de apă în diverse scopuri, cât și pentru combaterea efectelor distructive ale apei.

Complexul nodului hidrotehnic în proiect prevede următoarele lucrări:

Restabilirea decărcătorului de apă cu nivel liber;

Restabilirea decărcătorului – puț;

Restabilirea barajului

Proiectul dat prevede ,,Restabilirea construcțiilor hidrotehnice în limitele administrativ- teritorialeale or.Căinari. r-nul Căușeni’’ce constituie dereglajul a regimului hidrologic al cursurilor de apă. Această dereglare alterează funcțiile de protecție împotriva scurgerilor superficiale ale învelișului vegetal, precum și degradarea funcțiilor fizico-biologice ale solurilor, ca urmare a modului de exploatare a bogățiilor naturale din zona respectivă, în special prin exploatarea nerațională și distrugerea sălbatică a pădurilor, scăderea sau chiar pierderea totală a fertilității solului; Făra restabilirea acestei instalații hidrotehice putem duce la producerea unui adevărat val ucigaș, ar crea o undă de șoc pentru viața oamenilor.

1CONDIȚIILE NATURALE

1.1Așezarea geografică și relieful

Teritoriu examenat pentru elaborarea proiectului de licență a orașului Căinari a raionului Căușeni situată la latitudinea 46.6788 longitudinea 29.0461 si altitudinea de 51 metri față de nivelul mării.

Rîulețul Căinari este afluent de dreapta a rîului Botna are începutul în apropierea satul Cărbună raionul Ialoveni și are o lungimea de aproximativ 10 km. Rîul Botna este unul dintre cele mai mari rîuri interne ale Moldovei, al patrulea ca mărime după Răut, Cogîlnik și Bîc. Lungimea rîului Botna este de 152 km. Rîul izvorăște în raionul Strășeni, în Codri dintre satele Stejereni și Horodca. Astfel, Botna curge pe teritoriul a trei raioane ale țării ‒Strășeni, Ialoveni și Căușeni.

În teritoriul extravilan al orașului Căinari prin anii 1990 mai sus de oraș la o distanță de 0,4 km a fost construit un bazin acvatic pe cursul rîulețului Căinari pe o suprafață de 14,56 ha.

Orașul Căinari intră în perimetru Cîmpiei colinare văluroase cu cote de nivel între 200-300m, acoperite pe alocurile ( pe colinele mai înalte ),cu fragmente de păduri rezistente la secete (stejar gîrneț ) care sunt o prelungire a Podișului Central moldovenesc (Codrii).[12]-pag.11

Figura1.1-Așezarea geografică a nodului hidrotehnic Restabilirea construcțiilor hidrotehnice în

limitele hotarelor administrativ- teritorialeale orașul Căinari, raionul Căușeni.

1.2Clima

Clima raionului studiat este temperat–continentală și este influența exclusiv de tranziția maselor de aer format deasupra oceanului Atlantic de la vest la est, și parțial a celor care se formează deasupra mărilor Mediterană și Neagară, precum și a pătrunderii succesive a maselor de aer arctic și din nordul continentului African.

Perioada caldă a anului cu temperaturi pozitive variază între 200-225 zile.

Suma precipitațiilor anuale este de 500-550 mm, din care circa 350 mm revin perioadei calde, iar 150-220 mm cele reci. Primele înghețuri se manifestă la 10-15/X, iar ultimele la 20-25/IV. Perioada cu temperaturi pozitive durează 9 luni .Temperatura medie a celei mai calde luni – iulie este de +, iar a celei mai reci –ianuarie-.[15]-pag.

1.3Condițiile pedologice

În scopul elaborării și argumentării PE ,,Restabilirea construcțiilor hidrotehnice în limitele administrativ-teritoriale ale orașului Căinari ,raionul Căușeni’’ în luna iulie 2015 au fost efectuate cercetări pedologice în scara 1:2000. Cercetările au fost efectuate în scopul evaluării calității învelișului de soluri vegetale pe 2 terenuri preconizate sub excavarea gropilor de împrumut pentru reparația barajului parțial avariat al unui iaz.

Investigațiile pedologice pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale solurilor au fost efectuate conform standardelor naționale ale Republicii Moldova.

Conform regionării pedogeografice a Republicii Moldova moșia orașului Căinari intra în perimetru Raionului (63-Căinari) unde sunt răspîndite cernoziomurile obișnuite și levigate cu pete răzlețe de cernoziomuri xerofite de pădure, compactate, precum și de de cernoziomuri solonețizate.

Obiectul studiat este amplasat în valea rîulețului Căinari la circa 1,0 km nord de orașul Căinari. Terenurile studiate sunt amplasate pe ambii versanți ai văii rîulețului Căinari.

În rezultatului investigațiilor pedologice pe teren și analizelor de laborator a fost întocmită harta pedologica cu delimitarea a 2 unități taxonomice de soluri.

1.Cernoziom carbonatic moderat erodat argilos-lutos cu profil de tipul K–BCK-CK. Acest tip de sol sa format sub influenta vegetației ierboase de stepă. Solul a fost supus eroziei active în urma căreia au fost spălate complet straturile fertile – . Grosimea stratului humifer rămas constituie 35-45cm.

Orizontul „K” cu grosimea de 20-25cm, este argilos-lutos, cu structură slab dezvoltată, tasat, cu incluziuni carbonatice (coprolite),cu trecere vizibilă în următorul orizont.

Orizontul “K” cu grosimea de 15-17cm, este argilos-lutos, cu structură slab dezvoltată, tasat,cu incluziuni carbonatice (mucegai), cu trecere vizibilă în următorul orizont.

Orizontul “BCK” cu grosimea de 10-16cm,este argilos-lutos, tasat ,cu culoarea bruna-roscată neomogena, nestructurat, prezintă orizontul de trecere in rocaparentală.

Orizontul “CK”prezintă roca parental, nestructurată, culoare galbenă-deschisă.

Conținutul de humus în stratul fertil cu grosimea 1-40cm constituie 2,70%. Stratul potențial fertil lipsește.

Conținutul de argilă fizică constituie 74,55%. În procesul excavării gropii de împrumut stratul humifer se va decoperta și se vadepozita în preajma ei. După extragera solului pentru reparația barajului suprafața gropii de împrumut se va coperta cu solul fertil de copertat.

2.Sol antropic molic argilos-lutos. Acest tip prezintă suprafața terenului pentru groapa de împrumut preconizată sub excavare pe versantul stîng al văii.

Straturilesi lipsesc complet deoarece au fost decopertate anterior în rezultatul excavării de pe acest teren a argilei-lutoase pentru construcția barajului existent al iazului.

Conținutul de humus în stratul cu grosimea 0-30cm constituie 1,10%.

Conținutul de argilă fizică constituie 67,49%-73,41%.

1.4Condițiile geologice și hidrologice

Crearea și argumentărea’’Reconstruirea construcțiilor hidrotehnice în limitele administrativ-teritoriale ale orașului .Căinari, raionul Căușeni’’ în luna iulie 2015 au fost efectuate prospecțiuni geologice, pentru studierea condițiilor tehnico –geologice și hidrogeologice.

Pentru aceasta au fost efectuate cercetări vizuale pe teren în scara 1:10000, concomitent cu forarea manuală și descrierea a 8 sonde cu diamnetru de 38 mm și cu adîncimea de la 3.0 m pînă la 5.0 m, precum și descrierea unui afloriment, fără prelevarea problemelor de roci pentru analize de laborator.

Datele analizelor de laborator au fost preluate din raport geologic întocmit în anul1989 (obiectul nr.DM – 100/1989) pentru elaborarea PE ,,Construcția iazului antierozional în sovhozul ,,Chircăești “, raionul Dumbrăveni”

Reperarea sondelor pe teren a fost efectuată concomitent cu ridicările topografice de către ingineru geodezist V.Drăgan.

Prospecțiunile geologice și raportul pe obiectul în cauză au fost îndeplinite de geologul E. Ciobanu.

Caracteristica tehnico – geologică a terenului studiat

Condițiile climaterice. Terenul este caracterizetă printr-o climă temperat-continentală, cu ierni scurte și blânde, cu veri lungi și calde. Temperaturile medii anuale oscilează între 9,2 -9,9 grade C. Temperaturile pozitive se înregistrează pe parcursul a 9 luni. Temperatura medie a lunii celei mai calde – iulie-plus 21,0-22,5grade C, a celei mai reci-ianuarie-minus 15-20 grade.

Geomorfologia moșia or.Căinari intră în perimetru Cîmpiei colinare văluroase cu cote de nivel între 200-300 m , acoperite pe alocuri ( pe colinele mai înalte ), cu fragmente de păduri rezistente la secete ( stejar gîrneț ) care sunt o prelungire a Podișului Central Moldovesc (Codrii). Procesele erozionale sunt mult mai slabe ca în Codri, de aceia relieful este de tip preponderent erozional–denundațional și cu forme mai demoale. Alunecările de teren în formarea reliefului sunt neînsemnate.

Terenul studiat este amplasat la circa 1.0km de marginea de nord a or.Căinari în valea răului Căinari , cu curs continuu de apă , aflunet de dreapt a rîului Botna.

Versanții văii aici sunt simetrici ,erozionai–denundaționali. Lățimea văii constituie în aliniamentul barajului barajului existent circa 100,0m.

Actualmete aici există un iaz cu barajul cărui are lungimea de circa 100,0 m, lățimea de 5–8 m și înălțimea viz- a viz de talveg de 8 ,5 m. Taluzurile barajului sunt înerbite. Scurgerea apei din iaz se efectuează printr-un evacuator de fund al apelor iazului , cu cap (mină) în amonte de baraj , scurgerea prin cămin cu vane în aval și desipator. În prezent căminul cu vane și desipator sunt avriate din cauza spălării solului netasat de sub ele conform cerințelor.

Actualmente procese fizico-geologice care ar cauza influențe negative asupra condițiilor de reconstruire și exploatarea a bazinului de acumulare a apei practic lipsesc.

Structura geologo- litologică. Terenul studiat pînă la adîncimea forată este compus din sedimente neogene ale sarmațianului superior–meotis( m -m )acoperite cu o cuvertură de depuneri cuaternare(–) de diferite geneză (profilurile geotehnice I-II).

Conform prospecțiunilor în profilul dezvelit al terenului studiat se evidențiază 4 starturi geotehnice (Str.gt.).

Depuneri cuaternare sunt reprezentate prin straturile geotehnice 1și 3.

Str.gt.1-Sol nămolos( ad )negru–cenușiu, argilos–lutos, cu consistență plastică, plastică–moale și curgătoare, a fost dezvelit în aval de baraj pe fundul văii. Grosimea stratului constituie 1,0 m.

Str.gt.2–Pămînt( sol ) vegetal( pd )de culoare neagră și neagră–cenușie, uscat, cu consistență tare.

A fost dezvelit numa de sondele 6, 7și 8 forate sub rezervele de sol pentru reparația barajului. Grosimea stratului constituie 0,4 – 0,6 m.

Str.gt.3–Argilă–lutoasă deluvială( d),de culoare galbenă–brună și galbenă, cu incliziuni carbonatice, consistență tare. Stratul a fost dezvelit numai pe versantul sting al văii. Grosimea dezvelită a stratului variază de la 2,6m pînă la 3,0 m.

Sedimetele neogene ale sarmațianului superio –meotis( m -m ) sunt reprezentate prin:

Str.gt.4.–Argilă neogenă de culoare verde–galbenă și verde–cenușie , plastică–vîrtoasă și tare, grasă, practic impermeabilă. Compuse fundul și versanții văii și este acoperită cu o cuvertură de sol aluvial–deluvia argilos–lutos și argilă–lutoasă deluvială. Grosimea dezvelită constituie 4,0 m.

Condițiile hidrogeologice. Apele subtrane au fost dezvelite numai de către sondele forate pe fundul văii (sonde 1, 2 și 5). Nivelul pînzei freatice la momentul forării sondelor este prezentat pe harta geologică și profilul geologice.

Apele de suprafață și cele freatice se alimentează exclusiv din depunurile atmosferice, sunt plate și neagresive în raport cu construcțiile din beton armat produse din diferite mărci de ciment. Stratul impermeabil regional este reprezentat prin argila neogenă Str. gt.4.

Rezervele explorate de sol rambleu pentru reconstrucția barajului și evacuatorului iazului.

Pentru reconstrucția și mărimea înălțimii barajului iazului se recomandă de a folosi argila –lutoasă( Str. gt.3 )care a fost explorată pe ambii versanți ai văii (vezi sondele 3, 4, 6 ,7 și 8), în amonte de baraj.

Rezervele utilă de sol rambleu explorată în limitele perimetrelor conturate pe hartă constituie rezerva nr.1-4675; rezeva nr.2-4252 ;(vezi tabela 2, pag 9). Lutul – argilos deluvial prin umezire nu se ummflă.

Ca concluzie:

1.Moșia primăriei or.Căinari intră în limetele Cîmpiei colinare văluroase cu cote între 200-300 m, acoperite pe alocuri (pe coline mai înalte ), cu fragmente de păduri rezistente la secete (stejar gîrneț).

2.Terenul studiat este amplasat la circa 1,5 km de marginea de est a orașului.Căinari în una din ramificațiile rîulețului Căinari (curs continuu de apă), aflunet de dreapta al rîușui Botna.

3.Terenul studiat pînă la adîncimea forată este compus din sediment neogene ale sarmațianului superior – meotis (m -m) acoperite cu o cuvertură de depuneri cuaternare (- ).

4.Conform prospecțiunilor geologice în profilul dezvelit al terenului studiat se evidențiează 4 straturi geotehnice (Str. gt.).

5.Depunurile cuaternare () sunt reprezentate prin straturi geotehnice 1-3: Str. gt. 1 –Sol nămolos argilos – lutos (ad ) ; Str. gt. 2 – Sol (pămînt) vegetal argilos –lutos (pd) ; Str. gt.3–Argilă–lutoasă deluvială (pd).

6.Sedeimentele neogene ale sarmațianului superior–meotis( m -m ) sunt reprezentate prin Str. gt. 4 – Argilă verde –cenușie, grasă, impermeabilă.

7.Apele freatice au fost dezvelite numai de sondele foarate pe fundul văii. Ele se alimentează exclusive din precipitățiile atmosferice.

În calitate de strat impermeabil regiona slujește Str. Gt. 4.

Apele nu sunt agressive pentru construcțiile din beton armat fabricate din diferite mărci de ciment.

8.Pentru reparația barajului se recomandă de folosit lutul –argilos (Str. gt. 3) care prin umezire nu se află, volumul explorat ale căruia constituie 10516.0 .

9.Obiectul studiat este situate în zona seismic cu magnitude de 7 baluri.

Categoriile solurilor (rocilor) privind însușirile antiseismice conform (SNIP II -7-81), Str.gt. 1-III; Str. gt . 2-III; Str.gt .3-III ; Str . gt. 4 –III.

10. Dificultatea de excavare (rambleiere) a solurilor (rocilor) cu excavatorul cu o singură cupă (SNIP IV 5-83 , tab 1 )se raportă la următoarele categorii:Str. gt 1 –p. – II; gt.2- p. -I ; Str. gt. 3–p. – III ; Str. gt. 4–p.–II–IV.

11.Alunecările de teren și alte procese geologice care ar influența negativ condițiile de reconstrucție și exploatare a iazului lipsesc.

12.Excavatorul de fundul al apelor iazului, cu cap ( mină ) îm amonte de baraj, scurgere prin cămin cu vane în aval și desipator este necesar de a le plasa pe fundație de argilă neogenă grasă Str. gt. 4.

13.Condițiile geologice și hidrologice ale terenului studiat pentru reparația barajului iazului sunt bune.

Tabelul 1.1-Indicii și calculul volumului de sol (pămînt –rocă )explorat

Tabelul 1.2-Caracteristicile normative și calculate a solurilor (pămînturilor – rocilor)

2CALCULE DE GOSPODĂRIRE A APELOR

2.1Calcul hidrologic

1. Date generale

Prin prezentul acest proiect este prevăzută reconstrucția iazului din orașul Cainari, raionul Caușeni. Lacul este amplasat în valea rîului Cainari (bazinul rîului Botna, afluent de dreapta).

Construirea lacurilor cu utilizare complexă se efectuează, de regulă, pe grinzi, fluxuri efemere, rîulețe mici cu regim de debit nestudiat.

Pentru a calcula regimului de debit a rîulețelor nestudiate, este nevoie de următoarele caracteristici hidrografice și morfologice ale bazinului riului:

1.Suprafața bazinul hidrografic în km2 – (F)

2.Lungimea cursului de apă principal, în km- (L)

3.Panta medie ponderată a cursului de apă, în % – (Ip)

4.Valoarea realtivă împădurită a bazinului hidrigrafic, în % – (ƭp)

5.Valoarea realtivă a înnmlăștinirii bazinului hidrografic, în % – (ƭm)

6.Relativitatea numărului de iazuri în bazinul hidrografic – (ƭb)

7.Numărul relativ de captare de curs de apă (foz) in %

8.Solurile din componența bazinului hidrografic

9.Caracteristicele hidrotehnice ale bazinelor și iazurilor ce influențează cursul de apă (numărul, amplasarea, capacitatea de regularizare).[2]

Pentru rîulețe mici, unde predomină scurgerea pluvială, adăugător se determină:

1.Panta medie a taluzurilor bazinului hidrografic, determinat conform hărților topografice sau planurilor cu curbe de nivel (I, %)

2.Lungimea medie a pante (l), pentru bazinele hidrografice cu două pante și bazinele hidrografice de captare F se calculează după formula:

(2.1)

Pentru bazinele de captare cu suprafața 100 F lungimea medie a pantelor se determină din formula: , unde – densitatea rigolelor și ravenelor de rețea ( km/).

3.Densitatea rețelei de vîlcele și văi de (; ; (2.2)

în care –suma lungimilor rîulețelor;

L–lungimea cursului de apă principal;

F–Suprafața bazinul hidrografic ( );

2. Volumul mediu al debitului multianual

Conform indicațiilor СНиП 2.01.14-83 norma debitului de apă și coeficientul de variație, în lipsa observațiilor, trebuie determinate conform datelor rîurilor sau cursurilor de apă analogice, sau în conformitate cu hărțile contemporane, editate în documentele oficiale ale Serviciului Hidrometeorologic în domeniul hidrologiei. Această metodă este cea mai răspîndită și asigură soluționarea rapidă a sarcinii.

Pentru calculul debitului de apă prin așa metodă se recomandă folosirea hărților debitului de apă mediu multianual a rîurilor (l/s.km2) și a coeficientului de variație, efectuate în scara 1:10000000 pentru cîmpii. De asemenea pot fi folosite și hărțile regionale, formate conform datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat.[2]

Volumul mediu multianual de scurgere se determină prin formula:

m3 (2.3)

în care – modulul scurgerii (l/s) se determină din anexa N1 (foaia1)

(2.4)

Suprafața bazinul hidrografic în limita barajului proiectat F = 50.6

Înlocuind în formula inițială pentru determinarea scurgerii anuale vom obține:

(2.5)

Cu ajutorul tabelului Nr 3"Ординаты кривых трехпараметрического гамма-распределения”, determinăm coeficienții de trecere a volumului de debit cu frecvențe diferite:

Parametrii curbelor de scurgere, obținuți în rezultatul prelucrării datelor în perioada anului 2004, sunt:

= 0,65, =2 .

0,866

= 0,522

0,218

Volumul de debit anual cu frecvențe diferite de calcul se determină în felul următor:

=1106 mii. (2.6)

=667 mii. (2.7)

=278 mii. (2.8)

3.Distribuirea anuală a volumului de debitului

De bază, recomandate în calcul, sunt elaborările la distribuția anuală a volumului de debit pe teritoriul Moldovei, efectuate de către И.А.Железняк «Ресурсы поверхностных вод СССР, т.6, вып.1». Conform acestor date teritoriul Moldovei intră ca parte componentă a regiunilor hidrologice:Верхнебугский, Среднебугский, Причерноморский. [11]

Avînd datele observațiilor, calculul distribuției anuale a volumului de debit, se efectuează după metoda lui В.А.Андрианов (metoda de aranjament). La efectuarea calculului prin această metodă, distribuția anuală a volumului de debit se determină din condiția egalității probabilității excesului volumului de debit timp de un an. [9]

În absența sau insuficiența (de mai puțin de 10 de ani ) a urmăririlor, distribuirea anuală a debitului se determină prin analogie, sau conform schemei tipice a unei sau altei zone hidrologice.

Tabelul 2- În proiectul dat distribuția volumului de debit se stabilește conform postului de observații raionului Căușeni (r. Botna).

4.Debitele maxime de apă

Debitele maxime de ape pluviale se calculează (conform СНиП 2.01.14-83, Determinarea caracteristicilor hidrologice estimate) supă formula:

(2.9)

în care A1% – modulul maxim a volumului de debit anual cu propabilitatea P=1%, determinată din tabelul 9 anexa 2 (СНиП 2.01.14-83) în dependență de caracteristicile hidromorfometrice a albiei cursului de apă studiat (Fa), durata curgerii accelerate a apei (τpan).

H1% – stratul maxim de precipitații, cu asigurarea P=1%

În proiectul dat, stratul maxim de precipitații zilnic, se stabilește conform datelor stației meteo SM Chișinău, Cimișlia, Bender și conform hărții stratului de precipitații- H1%=135mm

φ –coeficientul de asamblare a volumului de debit pentru rîuri de cîmpie, care se determină după formula:

(2.10)

în care C- coeficientul empiric, primit pentru zonele de stepă și pădure – 1,3; și zona de pădure –

1,2.

n5; φo – parametrii formulei, ce depind de tipul solurilor, componența mecanică și zona

naturală;

n3 – este primit pentru zona de pădure – 0,07, pentru alte zone naturale – 0,11;

δ – coeficientul, ce determină micșorarea volumului de debit maximal a cursului de apă,

regularizat de către iazuri și bazinele acvatice, se determină după formula:

δ= 1/(1+C )=0,96 (2.11)

În cazul cînd înclinația pantelor sunt diferite și cu însemnată diferență între tipurile de soluri, valoarea (φ) se determină după formula:

(2.12)

Caracteristica hidromorfometrică a albiei (Fa)a rîului studiat se determină după formula:

(2.13)

în care m – parametrul pentru rîuri și a cursului de apă temporar cu panta medie Ir ≥35‰ este

egal cu 1/7, pentru celelalte – 1/3. (vezi СНиП tab.18);

mp – parametrul hidraulic dependent de caracteristicile albiei.

Pentru albia rîului (cursului de apă) în secțiunea obiectului proiectat sunt primite următoarele date generale:

F – suprafața bazinului hidrografic -50,6

– stratul maxim de precipitații zilnice -135mm

L-lungimea albiei-14,4km

– înclinația albiei – 9,2%

Ipan – înclinația medie a pantelor – 146%

Parametrul ( )-8,0 [9]

Coeficientul de asamblare a volumului de debit (φ) se calculează după formula (2.3), cu valorile stabilite n5 și φ0. În cazul dat φ0=0,22 și n5=0,85:

Apoi:

Formarea stratului= 56,7 mm

Aplicînd formula 2.8, determinăm caracteristicile morfometrice a albiei:

Durata curgerii accelerate a apei (τpan) se determină în dependență de caracteristicile hidromorfologice a taluzelor (Fpan), determinată după formula:

în care l- lungimea medie a taluzurilor în km;

mpan. – coeficient, ce caracterizează rugozitatea taluzelor bazinului hidrografic, ce se

determină conform anexei 26 СНиП, mpan=0,2

Conform valorii calculate (Fpan), din anexa 25 СНиП, determinăm (τpan), τpan=35 min.

Modulul maxim a volumuli de debit (A1%) se determină conform anexei 21, conform valorilor calculate (Fa) și (τpan) și a curbelor reducției precipitațiilor:

0,02617

Întroducînd valorile în formulă determinării debitului maxim de apă, primim valoarea Q1%:

(2.18)

Tabelul 2.1 Debitului maxim de apă,

5.Volumul maximal a cursului de apă

Volumul maxim a cursului de apă pluvial se determină după formula:

(2.19)

în care – debitul maxim de scurgere. Pentru bazinul cu suprafața mai mică de 50 scurgerea stratului se calculează din relația:

=φ••Ψ (=150 mm) ; (2.20)

în care ψ() –intensitatea relativă a precipitațiilor; primită pentru bazinele hidrografice mai puțin de 1 km2; pentru zonele de stepă și împădurită conform tabelului 10 anexa 2 cînd , pentru Moldova este egal cu 0,79, pentru celelalte bazine de captare% ,Ψ (=150 mm)=1.

Straturi de proiectare pentru apa de ploaie F 50 în lipsa unor râuri – analogi se determină în conformitate cu râurile adiacente și este studiată harta hidrologică. [2]

În cazul nostru stratul maxim a cursului de apă pluvial este:

h1% = 56,7 mm

Prin urmare primim:

…….. (2.21)

Tabelul 2.2- Calculul valorii de scurgerile de asigurare .

6.Pierderile totale pe unitatea de suprafață a apei

Pierderile de apă din bazinele acvatice are loc:

1.În urma evaporărilor de pe oglinda apei

2.În urma formării gheții

3.În urma fitrării apei prin corpul barajului, albia și taluzurile bazinelor.

Pierderile de apă la evaporare se determină, după datele obesrvărilor meteo a evaporărilor și precipitațiilor, a stațiilor apropiate:

(2.22)

în care P – precipitațiile (mm), asigurarea căruia se determină după datele stației meteo a

r-nului Căușeni sunt::

P50% – 473 mm

P75% – 366 mm

E – evaporarea (mm),

Asigurarea căruia se determină după datele stației meteo MC Tiraspol și constituie :

E50% – 682 mm

E25% – 811 mm

F-pierdere de filtrare (mm).

Instalați geologice și pierderile de apă la îngheț în condițiile Moldovei nu se ia în calcul.

Tabelul 2.3- Calculele pierderilor totale pe unitatea de suprafață a apei lunare.

P=50%

Tabelul 2.4- Calculele pierderilor totale pe unitatea de suprafață a apei lunare

P=75%

7.Calculul înnămolirii bazinelor acvatice mici și iazurilor.

Pentru calculul înnămolirii iazurilor și bazinelor acvatice mici, este nevoie de date despre volumul mediu al debitului de apă, aluviunilor și volumului iazului.

Volumul mediu al debitului de apă în iaz în sețiunea de calcul este:

= 1277 mii

Înnămolirea iazului și bazinelor acvatice mici se determină confrom ”Indicații la calculul înnămolirii bazinelor acvatice la proiectare”.

Tulburarea viiturii de apă în iaz se determină prin înmulțirea tulburării apei, determinată din harta (vezi harta tulburării medii a rîurilor a USSR К.Н.Лисициной. anexa 1. Pentru Moldova primim zonele VIII-IX) la coeficienții de corecție, luînd în considerație mărimea bazinului hidrografic.[11]

În secțiunea de calcul a iazului, conform indicațiilor, tulburare (ρ) este:

= 500

Coeficientul de corecție, conform indicațiilor, Kρ=5, atunci tulburarea în secțiunea de calcul, luîndu-se în considerație (Kρ) va fi: ρ!=2,5·103gr/m3.

Viitura anuală a aluviunilor (Rg) se calculează conform relației:

Greutatea volumetrică a depunerilor în iaz J=1,1 m3/m, volumul anual a depunerilor în iaz va fi:

Wîn.=2902 m3/an

Numire de marcă UMA

Marca UMO este numită pe baza următoarelor cerințe:

1.Sănătate.

2.Declarație.

În conformitate cu condițiile sanitare ale apei la barajul nu trebuie să fie mai mult de 2-3 metre.

Pentru iaz, luând adâncimea de 2m, volumul de apă este egală cu:

W=120• (2.24)

Acest volum corespunde nivelului apei în iaz:

=55,6 m

= 9,8 ha

Numire marchează NEC.

În acest proiect marca numit NEC este constructiv

Debitul calculat este asigurată de:

=667 (2.25)

Ținând cont de volumul mort, volumul de apă este egală cu cel NPU:

=336 (2.26)

Acest volum de apă corespund niveluri:

=57,2 m

= 16,8 ha

Numirea de marcă FPU.

Conform modificărilor aduse CNиП II-50-74, atunci când proiectarea a cursului hidraulic este aproximativ de debit maxim, la 4 facilități de clasă-lea, vom accepta asigurarea N = 5%, cu verificare de 1%. În cazul trecerii inundații de proiectare prin prizele de apă sunt instalate niveluluri forțate de apă din iaz de asigurarea compensărilor:

=58,2 m = 57,75 m

= 21 ga = 19,8 g

= 508 • = 430 •

Tabelul 2.5-Indicii anuali de exploatare a iazului N-75% Rîul Căinari

Continuarea tabelului 2.5- Indici anuali de exploatare a iazului N-75% Rîul Căinari

3MĂSURI DE PROIECTARE

Acest proiect de execuție prevede, restabilirea construcțiilor hidrotehnice existente. Iazul pe cursul rîulețului Căinari ce se scurge in rîul Botna pe o suprafața de 14,56 ha.

Descărcătorului-puț este construit din blocuri dreptunghiulare de beton armat cu dimensiunie 2,0 x 2,3 m.

În urma scurgerii apei pe sub temelia de beton a evacuatorului parțial și camera de disipare a energiei s-au deteriorat o parte din ele, s-au prăbușit în canalul de scurgere din iaz și necesită reparație capitală.

Complexul nodului hidrotehnic prevede următoarele lucrări:

a )Restabilirea decărcătorului de apă cu nivel liber;

b)Restabilirea decărcătorului – puț;

c)Restabilirea barajului;

Proiectarea măsurilor sus numite a fost efectuată conform certificatului de urbanism pentru proiectare a nr.62 din 06.08.201, sarcinii de proiectare, în baza ridicărilor topografice și cercatărilor geologice și pedologice.

Cu toate măsurile tehnice luate pentru proiectarea, execuția si exploatarea construcțiilor și amenajărilor hidrotehnice, sunt posibile distrugeri sau avarii. Prin cedarea structurii de rezistență a barajelor se pot genera unde de viitura de rupere care, in multe situații, au provocat pierderi de vieți omenești si pagube materiale insemnate.

La elaborarea proiectului au fost folosite următoarele documente normative și tehnice:

CНиП 2.06.01-86 ,, Construcții hidrotehnice. Cerințele generale la proiectarare’’.

Proiect-tip 820-4-023.86 ,,Baraje cu împlutura din pamînt cu înălțimea pîna la 12 m și panta taluzului in amonte înclinată’’.

Conform CНиП 2.06.01-86, construcțiile hidrotehnice prevăzute în proiect se referă la categoria IV. Pentru această categorie construcțiile hidrotehnice sunt calculate pentru trecerea debitelor cu frecvența de 5%, iar controlul lor se efectuiază la frecvența 1%.

3.1Calcul hidraulic

În urma efectuării lucrărilor a iazului, pe planul geodezic, sunt desenate orizontale proiectate, ce v-or servi la determinarea caracteristicii topografice a iazului. Caracteristica topografică a iazului este prezentat în tabelul 3.1

Tabelul 3.1- Caracteristici topografice ale iazului Căinari

Aplicînd valorile obținute, construim curbele caracteristii topografice a iazului în funcție înălțime: Caracteristica topografică a iazului întrunește în sine caracteristicele nivelelor morfometrice a iazului, nivelurile de apă în iaz sunt stabilite:

Nivelul volumului mort (NVM) este stabilit conform normelor sanitare, și nu este mai mic mic de 2 m, în proiect primim cota NVM este 55,60m.

Nivelul normal de retenție (NNR) în proiectul dat corespunde cu cel existent și constituie

cota este 57,20m.

Nivelul forțat cu frecvența de 1% (NF1% ) și 5% (NF 5% ) va fi determinat în urma calculelor hidraulice a descărcătorului de apă existent.

Pentru determinarea debitelor de calcul ce v-or tranzita prin evacuatorul de apă existent, este necesar determinarea debitelor calculate. Debite cu frecvențele de 1% și 5% v-or tranzita prisma de regularizare a iazului, și prin urmare aceste debite calculate v-or servi baza calcului hidraulic a descărcătorului de apă cu nivel liber.

Pentru determinarea debitelor de calcul aplicăm metoda Kocerina, care permite determinarea straturilor forțate de la nivelul normal de retenție, de la 0 m pînă 1,30 m înălțime, constructiv amplasate pe caracteristica batigrafică a iazului.

Figura 3.1- Caracteristica batigrafică a iazului

Din grafic se determnină volumul nivelelor de la 0 la 130 m, si apoi le introducem în formă de tabelă folosind formula:

s

În urma efectuării calcului de determinare a debitului de evacuare Qev, se construiesc curbele în dependență de frecvență. Graficul de lucru combinat a construcțiilor de evacuare a apei întrunește în sine curbele determinate conform calculelor dupa metoda lui Kocerin și curba capacității de debit a descărcătorului de apă.

Figura 3.2- Schema de proiectarea a curbei Kocerin

În urma determinării de evacuare, introducem valorile obținute în graficul de lucru combinat a construcțiilor de evacuarea a pei, pentru determinarea debitului de evacuare a a descărcătorului de apă.

Figura 3.3- Debitului de evacuare a a descărcătorului de apă.

Prin urmare, din grafic, determinăm debitul cu frecvența Q1% = 66,4 m,3/s, evacuat de descărcătorul de apă și nivelul forțat de 1% (NF1%) stabilit în iaz va fi 58,20 m.

Pentru determinarea calcului a descărcătorul de apă cu nivel liber folosim formula:

(3.2)

în care m- coeficientul de debit;

H- sarcina,m;

b- lățimea pe fund;

Tabelul 3.2- Datele sunt introduse în formă de tabel care sunt prezentate mai jos

unde m=0,36; b = 15m

Tabelul 3.3 -Determinăm nivelul normal de retenție (NNR) care constituie :

NNR 57,20 b= 20

Tabelul 3.4 – Determinăm nivelul normal de retenție (NNR) care constituie :

NNR 56,80 b= 20

Capăcității de debit a descărcătorului de apă, cînd nivelul de apă este mai sus de nivelul puțului se determină după formula:

(3.3)

în care

z- sarcina , m;

Coeficientul de debit se determină conform formulei:

în care ;

;

l- lungimea țevii, m; l=10 m;

d-diametrul țevii, m; d=1,20 m;

Întroducînd datele obținute din formulă, determinăm valoarea coeficientului de debit:

med=2,26

H= 55,80-(50,24+0,851,20) =55,0-51,26 =4,54

Blocuri :

Valoarea sarcinii z se determină din relația :

z = H-(0,85 (3.5)

în care H-înălțimea apei mai sus de la cota de la ieșirea din țeavă, m ;

d- diametrul țevii, ;

Tabelul 3.5- Curba conductei ce ține de puț

Tabelul 3.6 – Stabilim conductă din blocuri care constituie și calculele sunt prezentate în

formă de tabel, cota fundului iazului constituie 57,71

Tabelul 3.7 – Precizăm nivelul normal de retenție (NNR)

NNR 57,20

Lungimea consolidării la ieșirea construcțiilor

Lungimea consolidării determinăm prin formula:

(3.6)

După riglăПояркова aplicăm formula:

sarcina1,m;

sarcina, m;

L- lungimea,m;

Figura 3.2- Riglă Пояркова

Datele constatate după riglă Пояркова obținem :

Pentru ETG -4 (Elemente tehnico- geologice) determinăm:

C=0,50; greutatea =2,75g/;

Prin tabelul 3 CНиП 2.06.03.85 evaluăm :

V=2,17m/s

După formula dată stabilim coeficientul :

K- coeficientul;

După determinarea K- coeficientul aflăm Wadm :

=2,171,215=2,64 m/s

– volumul admisibil ;

După formula (3.6) precizăm:

Se accepta lungimea consolidării l=10,0 m; în 4 dinți

Determinăm cantitate de sol necesară pentru construcția umpluturii calitative a barajului după formula:

;

l – lungimea țevii,m;

Tabelul3.8 – Cantitate de sol necesară pentru construcția umpluturii calitative a barajului

Rezultatul este W =4114

Se calculează Wump. după formula :

Wump.=W1,04= 41141,04=4280 (3.11)

Vump. =4280;

Wump – volumul umpluturii calitative a barajului ;

W-volumul calculat, ;

1,04- rezerva de sol la tasare ,(unități);

Tabelul 3.9- Volume de lucrări la construcția treptelor de îmbinarea în corpul barajului existent.

Stabilim nivelarea prismei de suport după formula :

L-lungimea,m;

b- lățimea pe fund; [11]

Pentru baraj folosim formula:

(3.14)

L-lungimea,m;

b- lățimea canalului pe fund;

Stabilim volumul de lucrări la construcție

Săpătura manuală a solului la demontarea montarea a blocurilor existente .

(3.15)

L-lungimea,m;

b- lățimea pe fund,m;

H-sarcina,m;

n-numărul blocurilor;

;

Demontarea blocurile existente: 2 Blocuri după formula:

Demontarea pavajului din beton existent

Efectuăm excavarea solului sub puț după formula : H=2,30m;

b- lățimea pe fund;

h –înălțimea,m;

Excavarea solului la construcția diafragmei.

Stabilim prelucrarea solului cu excavatorul la nivelul 0,5m de la conducta :

Determinăm prelucrarea solului manual pentru dispozitivul diafragmei după formula:

(3.17)

b- lățimea pe fund;

h-adîncimea ,m ;

m- coeficientul de debit;

;

Construcția umpluturii calitative mai sus de perete , adus din rezervă

(3.18)

b- lățimea pe fund;

h-adîncimea,m;

L-lungimea,m;

;

Dislocarea solului cu tasare se efectuează după formula:

(3.19)

b- lățimea pe fund;

h- adîncimea, m;

m- coeficientul taluzului;

L- lungimea, m;

;

Excavarea solului sub conductă aplicăm după formulă:

(3.20)

b- lățimea pe fund;

h-sarcina,m;

m- coeficientul de debit;

L-lungimea,m;

(3.21)

b- lățimea pe fund;

h- adâncimea, m;

L-lungimea,m;

Determinăm dislocarea solului

W=72+23=95

Amenajarea patului din pietriș sub puț se determină prin formula

W=L (3.22)

L-lungimea,m;

b- lățimea pe fund;

t-grosimea patului din pietriș;

Peretele de sprijin se calculează după formula (3.22)

W=15,50 4,50 0,50 =34,88 ; A=III, = 12mm

L-lungimea,m;

b- lățimea pe fund;

t-grosimea peretelui;

;

Armatura : S= 69,75 10 0,888 = 619,3 2 = 1238,76 kg

Turnarea betonului sub conductă se efectuează după formula[1]:

W=b (3.23)

b- lățimea pe fund;

t-grosimea peretelui;

L-distanța,m;

Beton: W=3,4 0,2 14=9,52

Pietriș se determină după formula:

W=b (3.24)

b- lățimea pe fund;

L-distanța,m;

t-grosimea peretelui ;

W=3,4 14 0,1 = 4, 76

Blocurile montate N 50 11bucăți

Rostuirea blocurilor se efectuează după formula:

t-grosimea peretelui;

b- lățimea pe fund;

;

Ieșire din conductă

Monolit din beton armat t = 20 cm pe strat din petriș t=10 cm

Pantă :

Determinăm fundul după formula (3.24):

W=3,4 13,50 0,20 =9,18

Calculăm piată spartă după formula (3.24):

W= 3,4 13,50 0,1 = 4, 59

Perete de disipare din beton armat este M-200

Stabilim masa armaturii după formula:

(3.26)

0,617- masa armaturii pe lungimea1m;

m-coeficientul de debit;

l-lungimea,m;

L-distanța;

M=(0,617 0,94,6610) 2 = 51,75kg

Amenajarea patului din pietriș sub perete se calculeză după formula:

W=L t (3.27)

L-lungimea,m;

t- grosimea peretelui;

W=4,660,1=0,47

Determinarea crestei barajului

Determinarea crestei barajulu se efectuează conform SniP 2.06.04-82, primind drept date inițiale:

Cota nivelului normal de retenție NNR-57,20m

Cota nivelului forțat cu frecvența de 1%-58,20m

O mare influență asupra barajului o au valurile, ce se formează în urma acțiunii vîntului.

Drept bază este nevoie determinarea acțiunii vîntului și caracteristicele acestuia pentru determinare crestei barajului. În calculul crestei barajului este nevoie determinarea vitezei vîntului calculate la înălțimea de 10 m deasupra iazului.

Pentru determinarea vitezei vîntului cu asigurare de 50% necesar la efectuarea calcului, este necesar de construcția graficului, conform datelor observațiilor celei ai apropoate stații. Conform <<Климат МССР>> , cea mai apropiată stație este amplasată în orașul Tiraspol.[10]

Din grafic determinăm viteza de calcul a vîntului V50%=18m/s.

Lungimea direcției vîntului la cota nivelului forțat de 1%, este determinată din planul general a iazului, ce vine perpendicular pe axa barajului și constituie LNF1%=1080m

Cota crestei barajului se efectuează din relația:

;

;

;

a- înălțimea rezervei,m a=0,5,m;

Înălțimea acțiunii valurilor asupra barajului se determină după formula:

.

Krun = 0,55;

Ksp – coefficient primit conform graficului 10(SNiP2.06.04-82, pag6) în dependență de

valoarea ; Ksp =1,4

Lungimea medie a valului – este lungimea medie de undă determinată din relația:

– perioada medie a valurilor , determinat din desenul 1 (pag.32, SNiP2.06.04-82) din

valoarea relației ;

L-lungimea de undă (valului)accelarată, m. L=1080;

V- calcularea vitezei a vîntului V=18;

Prin urmare din desenul1 din valoarea obținută determinăm:

Aplicînd rezultateele calculate în formulă stabilim:

Calculăm valoarea medie a valului dupa formula (3.28):

Înălțimea medie a valului se determină din desenul2 (pag.33, SNiP2.06.04-82) în dependență de valoarea relației prin urmare din grafic stabilim

Valoarea h1% se determină conform relației:

K – coeficientul determinăm din desenul 2(pag.33, SNiP2.06.04-82) în dependență de

valoarea relației =0,01, de unde determinăm K=0,33

Stabilind valorile obținute determinăm valoarea acțiunii valurilor asupra barajului:

hrun1%=0,850,951,40,550,69 = 0,43

Prin urmare înălțimea acțiunii valurilor asupra barajului :

hset =0,02

hs=0,43+0,02+0,5=0,95m

Creasta barajului va fi:

m

Descărcătorului de apă cu nivel liber

1.Lucrări de terasament.

Calculul volumelor de lucru de terasament a descărcătorului de apă , se efectuează la construcțiile noi proiectate.

Tabelul 3.10- Lucrări de terasament

Determinăm construcția pintenului din piatră :

W=

Efectuăm excavarea solului manual

Construcția pintenilor din piatră la intrare în canal determinăm după formule:

W=(b+

b- lățimea pe fund;

l-lungimea,m;

m-înclinașia taluzului;

W=b

b- lățimea pe fund;

l-lungimea,m;

W=0,2520=20 =52

W=0,30,4520,603 =8,35

52+8,35 =61

Dinți din piatră se determină după formula:

3.35

h- adîncimea,m;

t-adîncimea scarificării, m;

L-distanța,m;

W= 0,650,3020,603=12,05

Nivelarea fundului și taluzelor a canalelor se determină prin formula:

W=b (3.36)

b-lățimeape fund,m;

L-distanța;

W=2085=1700

Tabelul 3.10- Nivelarea taluzelor

3.2Restabilirea descărcătorului de apă cu nivel liber

În cazul precipitațiilor abudente , surplusul de apă din iaz va fi evacuat prin intermediul descărcătorului de ape cu nivel liber. Acest decărcător este amplasat pe malul drept al iazului și este proiectat în formă de canal trapezoidal.

Deversorul cu nivel liber este cel mai răspîndit dispozitiv de descărcare, în special la barajele de pămînt și de anrocamente. El se stabilește fie în apropierea barajului, fie chiar la racordarea barajului cu malul, iar uneori și la o distanță apreciabilă de la baraj.

Pragul deversor se execută sub forma unei construcții puțin înalte, uneori plane, de beton, beton armat sau lemn cu stavilare sau fără stavile.[3 ]

Locul racordării pragului cu panta forțată va fi întărit cu pavaje din piatră cu grosimea de 20 cm, turnat cu mortar de ciment.

Datorită pintenilor din piatră care are dimensiunile h = 0,65 m și b= 0,3 m, al graficului de evacuare a viiturilor ne ajută să micșorăm viteza din descracătorul de apă cu nivel liber care se revarsă cu o viteză medie.

Pintenii sunt construcții amplasate pe o anumită deschidere a albiei, dinspre mal spre curentul apei, normal sau înclinate față de curentul apei. Pintenii abat apa de la malurile erodate și creează prin colmatarea spațiilor dintre ei, un nou mal. Se folosesc de obicei, pe formațiunile torențiale cu albii largi(>20-30 m),cu maluri relativ stabile, dar care transportă aluviuni în cantități mari, iar ca urmare a executării lucrărilor apa nu este deviată spre malul opus. [3]

3.3 Restabilirea descărcătorului-puț

Descărcătorului –puț existent actualmente este în stare avariată. Capul descărcătorului-puț, secțiunea de evacuare a descărcătorului-puț și camera de disipare a energiei necesită restabiliri capital .

În proiect se prevede creșterea capului descărcătorului-puț pînă la cota 57,20m, restabilirea peretelui dur (tare) al puțului, sudarea armaturei cu cea existentă (veche).

Pentru descărcătorul-puț se folosește de obicei galeria (tunelul) străpunsă în mal pentru derivarea debitelor de apă în perioada de execuție, legată printr-un puț special cu un deversor inelar.

După terminarea constructruirii barajului, gura de admisie în galerie din lacul de acumulare se închide cu un dop sau cu o diafragmă.

La secțiunea de evacuare a descărcătorului-puț se prevede montarea în secțiunii deversorului cu diafragma din beton armat. Diafragma din beton armat este alcătuit din pat din petriș, care are dimensiunea de t-10 cm.

Descărcătorului –puț se poate folosi în cazul unor căderi și debite foarte mari, din punct de vedere constructiv pragul deversorului se exeută din beton, puțul și galeria se căptușesc cu beton și se acoperă cu un strat subțire de torcret căruia i se asigură o suprafață netedă.[6]

Descărcătorului –puț se v-a amenaja cu grătar de reținerea gunoaielor. Grătarul de reținerea gunoialor ne ajută protejărea iazului împotirva deșeurilor. Lungimea a grătarul de reținerea gunoialor este 3000m și lățimea este de 4700m. Grătarul de reținerea gunoialor are 14 tije (bare) care nu se sudează, dar se întăresc cu șuruburi (buloni), pentru accesul de puț. În perioada de exploatare apa poate pătrunde în galerie numai prin pîlnia deversorului inelar sau capul puțului.

3.4 Restabilirea barajului

Baraj este construcție hidrotehnică care închide valea unui curs de apă și servește la crearea unei căderi de apă, a unei acumulări sau în ambele scopuri. Acest baraj reprezintă o barieră care separă apele. Barajele îndeplinesc în primul rând funcția de retenție a aluviunilor grosiere, dar îndeplinesc și funcțiile enumerate la praguri și traverse. Ele stabilizează și fixează nivelurile de bază, consolidează în mod direct sau indirect (prin aterisamente) sursele de aluviuni, regularizează traseul albiilor, reduc viteza apelor de viitură, asigură condiții favorabile de instalarea vegetației forestiere pe maluri și aterisamente.[5]

În proiectul dat barajul–este tip de pămînt cu taluzul amonte înclinat este proiectat în corespundere cu cerințele proiectului – tip 820-4-023.86.

Barajul de pămînt se folosește pentru protejarea unui anumit amplasament împotriva inundațiilor și se adoptă în cazurile în care în vecinătate se găsește un pămînt coeziv cu permeabilitatea sufiecinet redus. Dezavantajul constă în faptul că se degradează prin putrezire, ceea ce determină o durată de funcționare scurtă comparativ cu alte materiale de construcție.[3]

Rezerva de sol mineral pentru restabilirea barajului este amplasată în zona descărcătorului de apă cu nivel liber și pe malul sting al iazului.

Materialul din care este alcătuit corpul barajului de pămînt în general este întotdeuna într-o oarecare măsură permeabil la apă. De aceea, în corpul barajului se realizează un curent de apă care se înfiltrează din bieful amonte în cel aval.

Principalele rațiuni pentru reconstrucția barajelor sunt urmatoarele:

1.facilitarea utilizarii apei disponibile;

2.reducerea variabilității nivelului de apă ale diferitelor ape curgatoare;

3.stocarea apei pentru cazurile de criza datorate unor perioade de seceta prelungita;

4.regularizarea debitelor pentru diferite folosințe;

5.cresterea siguranței in cazuri de inundații catastrofale; [6]

3.5 Volumul de lucru

Restabilirea construcțiilor hidrotehnice în limitele teritoriale ale orașului Căinari , raionul Caușeni sunt următoare lucrări :

1Lucrări pregătitoare

1.Trasarea în teren a axelor construcțiilor hidrotehnice

1.2Lucrări pregătitoare

2 Restabilirea instalațiilor hidrotehnice

2.1Repararea descărcătorului – puț

2.2Descărcător de apă cu nivel liber

2.3Reconstrucția barajului

Tabelul 3.5.1 -Trasarea în teren a axelor construcțiilor hidrotehnice

Tabelul 3.5.2 -Lucrări pregătitoare

Tabelul 3.5.3- Descărcătorului-puț a ,,orașului Căinari’’, raionul Căușeni

Tabelul 3.5.4 -Puț

Tabelul 5.5.6-Descărcătorului de apă cu nivel liber a ,,or.Căinari’’, r-nul Căușeni

Tabelul 5.5.7-Reconstrucția barajului a,,or.Căinari’’, r-nul Căușeni

4ORGANIZAREA LUCĂRILOR DE CONSTRUCȚII

4.1Date generale

Proiectul de organizarea a lucrărilor de construcție este o parte componentă indisponsabilă a proiectului de execuție și are rol de bază în împlementarea organizării științifice a muncii.

Proiectul dat de organizare a lucrărilor de construcție este elaborat în conformitate cu cerințele SNiP 3.01.01-85 << Организация строительного производства>> și presupune:

1.implementarea formelor și metodelor progresive de organizare a lucrărilor de

construcție,

2.termenii normativi și durata executării construcției,

3.procese tehnologice progresive, care asigură un nivel înalt de execuție a lucrărilor,

4.utilizarea materialelor locale,

5.funcționarea în două schimburi a utilajelor și mecanismelor complexe ,

6,respectarea regulilor sanitarea de producere, protecția muncii și tehnica securității,

7.recultivarea terenurilor și a pădurilor afectate în timpul lucrărilor de terasament.

La elaborarea proiectului de organizare a lucrărilor de restabilire a construcțiilor hidrotehnici în iazul în hotarele administrativ-teritoriale ale orașului Căinari raionul Căușeni au fost asemenea folosite următoarele materiala:

1.NșiRC 3.02.01-87 ,,Construcții din pămînt ,,Temelii și fundații’’și NșiRC 3.02.01-85

,,Construcții la sistemele meliorative’’.

2.Normative de calcul pentru executarea proiectului de organizare a lucrărilor de

construcție, – М Стройиздат ,a .1973

3.Deviz de cheltuieli pentru executarea construcției

4.Proiect de execuție.

5.NșiRC 3.02.01-85 ,, Construcții portante și de protecție’’

6.NșiRC 3.02.01-87 ,,Construcții hidrotehnice din beton și beton armat’’[7]

4.2Cerințe specifie la executarea lucrărilor de construcție

Pînă la executarea lucrărilor a descărcătorului-puț, barajului și lucrărilor de terasament pentru consolidarea malurilor se vor executa lucrări de pregătire, care constau în scoaterea stratului vegetal, dezrădăcinarea arborilor, amenajarea căilor de acces temporare și trasarea axelor.

Mai departe e necesar de a restabili descărcătorului-puț. Toate elementele din metal și lemn sunt supuse hidroizolației sporite împotriva coroziunii și putrezirii.

Suprafețele din beton se vopsește dublu cu bitum fierbinte în două straturi. De atras o atenți e deosebită la compactarea pamîntului în jurul conductei și a diafragmelor. Aceste lucrări se execută manual și la aceste lucrări este obligatoriu întocmirea proceselor verbale ascunse (închise) cu participarea organizației de priectare și a beneficiarului.

Asigurarea obiectului cu beton e preconizată de la betoniera temporară.

Toate construcțiile se pregătesc nemijlocit pe șantierul de construcție. Cimenturile utilizate trebuie să corespundă straturilor în vigoare.

Pregătirea amestecului din beton se face numai în baza datelor de laborator.

Duritatea de proiect a betonului trebuie sa fie asigurată către momentul sarcinii depline asupra construcției.

Dozarea componențelor, ca regulă, trebuie efecuată după grutate. Tasarea amestecului din beton se efectuează cu vibratorul. Indicele principal a tăsării suficiente a amestecului este apariția pe suprafața lui al așa zisului“Laptelui de ciment”.

Montarea construcțiilor din beton armat se face conform NșiRC III-15-76 ,,Construcții din beton și beton armat”

Alegerea tipurilor macaralelor de montare, dispozitivelor și instrumentelor de ansamblare și construcție depind de volumul lucrărilor de montaj. Montarea construcțiilor asamblate din beton armat se permite de a efectua numi după controlul instrumental în prevința corespunderii cotelor și poziției în planul fundațiilor a construcțiilor și detaliilor fundamentale, precum și după asigurarea calităților conform proiectului.

Toate lucrărilor de ridicare a construcțiilor masive din beton se vor îndeplini conform NșiRC 3.02.01-85,,Construcții portante și de protecție’’ și NșiRC 3.02.01-87,,Construcții hidrotehnice din beton și beton armat’’[7]

Pînă la începerea lucrărilor antreprenorul este obligat să coordoneze cu proiectantul proiectul de execuție a lucrărilor în corespundere cu cerințele proiectului organizare a lucrărilor de resatabilire a construcțiilor hidrotehnice.

4.3Consecuvitatea a executării construcțiilor

Restabilirea instalațiilor hidrotehnice trebuie realizate în următoarele ordine tehnologică:

1.Lucrările pregătitoare, care includ defrișarea strtului vegetal , amenajarea căilor de acces provizorii, trasarea axelor și amenajarea zonelor de depozitare a materialelor, pregătirea albiei iazului.

1.Construcția descărcătorului cu nivel liber.

2.Restabilirea descărcătorului-puț .

3.Restabilirea barajului.

4.Consolidarea malurilor.

4.4Particularitățile executării lucrărilor de terasament

Pentru asigurarea calității lucrărilor și economia resurselor tehnico-materiale execuatarea lucrărilor de restabilire a instalațiilor hidrologice se recomandă de efectuat în lunile de vară. Restabilirea trebuie de realizat conform ordinii de efectuare a lucrărilor de execuție a construcșiilor și după realizarea trasării geodezice cu fixarea ulterioară a reperelor și țărușilor axelor secțiunii.

Pentru trasarea pantei de proiect pe teren în punctele inițiale și finale, țărușii se vor poziționa cu ajutorul nivelei.

Nivela este numită și „nivelă optică”este un instrument optic sau electronic de mare precizie folosit la măsurarea directă, pe teren, a diferențelor de înălțime între două puncte prin citirea unei mire sau prin decodarea unui semnal reflectat de o baliză electronică, radio sau laser, folosit în efectuarea măsurătorilor topografice sau trasarea cotelor din planul topografic în teren.[6]

Figura 4.1- Nivela optică.

Nivelele cu lunetă sunt instrumentele topografice sau geodezice propriu-zise care folosesc gravitația pentru realizarea unei vize orizontale, asigurând preciziile necesare pentru determinarea diferențelor de nivel.

Ele sunt formate, în principiu, dintr-o lunetă, căreia îi este atașată o nivelă sau un sistem pendular. Luneta este prevăzută cu plan reticul, care conține și fire stadimetrice pentru măsurarea optică a distanței. Nivelele au și cerc orizontal, ceea ce permite folosirea lor, în anumite condiții, și pentru efectuarea de ridicări în plan. Caracteristic nivelelor este că axa lunetei poate fi adusă în poziție orizontală, determinând, prin rotația lunetei în jurul unei axe verticale, un plan orizontal. [6 ]

Înălțimea tuturor reperelor și țărușilor trebuie să corespundă cotei de proiect a rambleului.

Solul pentru restabilirea barajului este transportat din rezerva de sol amplasat în zona descărcătorului cu nivel liber și pe malul stîng.

Pămîntul transportat este așternut în straturi cu grosimea de 30-40cm cu nivelarea pe straturi a solului și compactarea ulterioară a fiecărui strat.

Grosimea fiecărui strat se adoptă în dependență de tipul solului, umiditatea sa și proprietățile utilajelor de compactare. Livrarea și descărcarea solului trebuie efectuată cu screpere începînd din partea de jos spre partea de sus a versantului.

Screperul este mașina care execută următoarele operații necesare lucrărilor de terasamente: săparea, transportul, nivelarea și compactarea pământului. Screperul execută săparea în adâncime mică și pe suprafață mare. Transportă materialului la depozit sau îl adaugă ca umplutură sau rambleu.[5]

Figura 4.2- Screper.

Dispozitiv de transport, alcătuit dintr-o cutie de oțel fără fund cu o lamă cu gheare la partea inferioară, trasă printr-un cablu fără sfârșit peste o grămadă de material. Screperele sunt echipate cu co cupă prevăzută cu un cuțit montată între puntea față și puntea spate a mașinii. Săparea și umplerea cupei cu pămînt se realizează prin deplasarea mașinii. [5 ]

Nivelarea pe straturi a pămîntului de umplutură se recomandă de executat cu buldozerul cu deplasarea de sus în jos.

Figura 4.3-Buldozer

Un buldozer este un utilaj de construcții care poate fi utilizat la următoarele lucrări:

Pregătirea terenului

1.curățarea de tufișuri;

2.doborîrea arborilor cu dimensiuni mijlocii;

3.scoaterea cioatelor și a bolovanilor;

4.îndepărtarea stratului de pământ vegetal și a vegetației erbacee;săparea pământului însoțită de deplasarea sa laterală (săpături în debleu sau în profil mixt, săparea și (profilarea șanțurilor și ataluzurilor) sau împingerea frontală a pământului pe distanțe sub 100 de metri;

5.astuparea șanțurilor și nivelarea grosieră a terenurilor;

6.lucrări în cariere și balastiere:

7.decopertare,

8.strângerea în grămezi a agregatelor (nisip, balast, pietriș, piatră spartă);

9.întreținerea drumurilor:

10.îndepărtarea zăpezii, nivelare,scarificare;

11.demolareaconstrucțiilordezafectate; [ 5]

5MĂSURI DE OCROTIRE A MEDIULUI ÎNCONJURATOR

Efectuarea complexului de măsuri, prevăzute în proiectul dat, are scopul de a folosi rațional resursele naturale de sol și protejarea mediului înconjurator.

Compartimentul ocrotirii naturii din proiect include un complex de măsuri de ocrotire a pămîntului, apelor, mediului aerian, vegetație și altele.

5.1Ocrotirea solurilor

În scopul păstrării fertilității solurilor în proiect se prevede decoprtarea selectivă a stratului fertil de sol de pe suprafețele rezervelor și a traseelor colectoarelor cu restabilirea lui anteriară. Solul fertil excavat în temelia barajului este utilajat la acoperirea suprafeței taluzului din aval al barajului și recultivarea rezervei de pămînt.

În scopul evitării poluăriai solului cu substanțe nocive este interzisă amplasarea în apropierea iazului a stațiilor de alimentare, depozitelor de substanțe toxice și îngrășăminte, punctelor de deservire a mașinilor.

Depozitarea îngrășămintelor naturale și a a altor substanțe chimice se efectuează în locuri special prevăzute pentru aceste scopuri. Întru ocrotirea mediului înconjurator, în procesul de organizare a consrucției este necesar de efectuat lucrări numai în limitele șantierului prevăzut de proiect.

5.2Ocrotirea apelor

Pentru preîntîmpinarea poluării apelor freatice (din sol) se prevad măsuri agrotehnice din componența cărora fac parte :

a)Metode agrotehnice progressive de prelucrare a solurilor, semănăturilor, semănaturi de ierburi în primul an de valorificare și reducerea dozei de întroducere în sol a îngrășămintelor minerale,

b)Dezicerea de a introduce diferite îngrășăminte pe sol înghețat ori pe stratul de zăpadă,

c)Păstrarea corectă a îngrășămintelor pe cîmpuri–locurile de păstrare se îngrădesc cu rambleuri de viitură .

6TEHNICA SECURITĂȚII

6.1Analiza securității muncii și protecția mediului ambiant a ,, or. Căinari’’ raionul Căușeni

Prin lege este stabilit ca securitatea muncii face parte integranța din procesul de muncă și că obligația și raspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de protecție a muncii o au – potrivit atribuțiilor ce le revin – cei care organizează, controlează și conduc procesul de muncă, adică la locul de muncă, șefii secțiilor, sectoarelor, atelierele, depozitelor etc.

Securitatea muncii este o problemă de stat si cuprinde ansamblul normelor si regulilor de tehnică a securității și de igiena a muncii. Acestea au ca scop asigurarea celor mai bune condiții de muncă, prevenirea accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale, reducerea efortului fizic, precum si asigurarea unor condiții speciale pentru persoanele care muncesc în condiții deosebite.

Asigurarea măsurilor privind protecția muncii se răsfrânge asupra întregului proces de muncă, începând de la faza de cercetare-proiectare pâna la executare si exploatare. Acțiunea de protecție a muncii se desfășoară în trei directii principale: juridica, tehnica si igienico-sanitară.

În art.1 din legea protecției muncii e ridicat că protecția muncii reprezintă un sistem de măsuri și mijloace social economice, tehnice, curative și profilactice, care acționează în baza actelor legislative și altor acte normativee care asigură securitatea angajatului, păstrarea sănătății și menținerea capacității de muncă în procesul de lucru. Legea dată stipulează, deasemenea drepturile și obligațiunile atît a angajatorilor cît și a angajaților, care sunt obligați să respecte cu strictețe prevederile ei. [8]

Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru protecția securității și sănătății lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea informării și instruirii, precum și pentru asigurarea organizării și a mijloacelor necesare.

În cazul unui pericol grav și imediat, angajatorul este obligat să ia următoarele măsuri: să acorde în cel mai rapid primul ajutor, să acorde serviciul medical de urgență, să anunțe serviciul de pompieri și salvatori, să asigure orice contacte necesare cu serviciile externe de protecție și prevenire.[16]

La rîndul lor angajații, deasemenea, au următoarele obligațiuni :

1.Să utilizeze corect mașinile, aparatele, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și alte mijloace de producție;

2.Să utilizeze corect echipamentul individual de protecție pus la dispoziție și după utilizare, să-l înapoieze sau să-l pună la locul destinat pentru păstrare;

3.Să excludă deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de protecție ale mașinilor, aparatelor, uneltelor, instalațiilor și altor construcții;

4.Să comunice imediat angajatorului orice situație de muncă pe care au motive întemeiate să o considere un pericol grav pentru securitate și sănătate;

5.Să coopereze cu angajatorul, atîta timp cît este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de inspectorii de muncă sau pentru a da posibilitate angajatorului să se asigure că mediul de lucru este în siguranță și nu prezintă riscuri profesionale în activitatea lucrătorului;[8]

6.2Măsurile de ameliorare a securității și sănătății în muncă

În construcții hidrotehnice a ,,orașului Căinari’’raionul Căușeni inginerul răspunzător de securiatea și sănătatea muncii este obligat să elaboreze măsurile de ameliorare a securității și sănătății muncii. Aceste măsuri sunt de importanță primordială și se elaborează în scopul de a proteja muncitorii împotriva accidentelor profesionale. Angajatul trebuie să-și îndeplinească obligațiunile în maximă siguranță.

Reeșind din acestea, în gospodăria dată trebuie de organizat următoarele măsuri :

Angajatorul este obligat să pună la dispoziția muncitorilor mașini și echipamente de udare în stare bună de funcționare;

Toate piesele și elementele acestor mașini și echipamente trebuie să fie bine îmbinate, să nu iasă de la locul lor de funcționare;

Rețeaua electrică trebuie să aibă o izolare bună;

Este necesar de înlocuit toate piesele sau elementele uzate cu altele noi de siguranță maximă; [16]

6.3 Planul general al iazului din ’’orașul Căinari’’ raionul Căușeni

Planul general restabilirea iazului din ’’or. Căinari’’raionul Căușeni trebuie să corespundă normelor sanitare, antiincendiare de proiectare industriale.

La proiectarea teritoriului a iazului urmează să fi :

a) apreciată starea șantierului de construcție (nivelarea suprafeței, îngradirea terenului, înclinările, asigurarea scurgerii apelor reziduale și a depunerilor atmosferice);

b)caracterizată iazului, în dependență de noxele noxele eliminate (gaze, praf, fum, zgomot ect.) ;

c) apreciată lățimea zonei sanitare de protecție cu amenajarea ei, sădirea copacilor și arbuștilor, parcelarea gazoanelor etc.;

d) amplasate clădirile pe teren după destinație, ținînd cont de roza vînturilor și densitatea construcțiilor;

e) indicate căile de acces (cale ferată, drumuri pentru automobile, trotuare pentru pietonii), rețelele de alimentare cu apă, gaz, canalizare, a rețelelor termice și electrice, a conductei de apă pentru stingerea incendiilor cu amplasarea hidranțelor, amplasarea de pompieri sau a posturilor împotriva incendiilor.

Amplasarea utilajului

Utilajul tehnologic proiectat trebuie să asigure condițiile sănătoase și inofensive de muncă la montarea, reparația reglarea și exploatarea lui.

Pentru amplasarea utilajului și liniilor tehnologice ce ține cont de următorii factori:

a)caracteristica utilajului tehnologic (dimensiunile maximale, greutatea, rolul instălării , elementele deschise cu mișcarea de rotație sau rectilinie alternativă, nivelul zgomotului, vibrației ect.)

b)cerințele securității și sănătății în muncă la amplasarea utilajului de bază (dimensiunile galeriilor principale, distanțele între utilaj și elementele constructive ale clădirilor, platormele de exploatare, zonele de reparație);

c)instalațiile și dispozitivele de protecție, semnalizare, siguranță pentru excluderea accidentelor de muncă la exploatarea mașinilor (îngrădiri ale elementelor mobile, dispozitive pentru excluderea căderii angajaților în buncăre și recipienți, construcții speciale, înscrieri cu culori speciale pe instalațiile de demarare și oprirea a mașinilor: butoane, manete, pedale ect.

d)aparate și dispozitive care limitează deplasarea elementelor exclud conectarea spontană a mecanismelor, asigură blocarea dispozitivelor de încărcare, descărcare și trasport ;

e)semnalizarea de singuranță și avertisment (sonoră, de lumină, combinată), legătura între locurile de lucru și panouri centrale de comandă (telefon, selector,radiou);

Desenele se întocmesc în scara corespunzătoare, respectînd distanțele între felurile de utilaj, între utilaj și elementele constructive. Pe secțiunile longitudinale și transversale se indică dimensiunile utilajului, scările, platformele de deservire, îngrădirile, instalațiile care exclud extinderea incendiului sau exploziei, luminătoare pentru iluminatul natural suplimentar în clădiri cu mai multe deschideri etc.

În locurile de trecere peste transportoare, se prevăd podețe de trecere cu balustrade. Toate platformele de deservire a utilajului sunt asigurate cu scări staționare cu parapet.

De asemenea, se prevăd căile de evacuare a lucrătorilor, a bunurilor materiale, a producției finite în caz incendiu, explozii sau situații de avariere, în încăperile de producție auxiliare și social-sanitare.[8]

6.5Lucrări terasiere

La executarea lucrărilor terasiere trebuie de respectat cerințele tehnicii securității în construcție.

Lucrările terasiere în construcția hidroameliorativă sunt mai importante ca celelalte lucrări și se execută numai prin metoda mecanizată.

Securitatea executării lucrărilor terasiere e necesar în gropi de fundație și tranșei de lăsat taluzuri stabile sau de consolidat.Cînd există linii de energie electrică în apropierea locului efectuării lucrărilor terasiere trebuie de primit permisiunea executîrii lucrărilor de laorganizația responsabiă de exploatarea cablurilor,și se atîrnă semne de securitate.

Cele mai răspîndite tipuri de mașini utilizate la executarea lucrărilor terasiere sunt excavatoarele cu o cupă sau mai multe cupe. Excavatoarele se așează din timp pe traseul pregătit și se intărește rigid.

La executarea buldozerelor, sreperelor este necesar de primit toate măsurele de securitatea lucrărilor și strict de respectat următoarele reguli principale.

1.Mecanizatorii trebue să lucreze în haine speciale și cu ochelari anticolg.

2.Nu se admite la lucru persoane care nu dețin permis de conducere și neștiind tehnica securității.

3.La lucru în timp de noapte mașinile trebuie să dețină semnale luminoscente, faruri pentru iluminarea căii.

4.Terenul de construcție trebue să fie îngrădit. În locuri periculoase trebuie de pus semne, indicatoare de preîntimpinare.[8]

6.6Lucrari de betonare

La pregătirea betonului la punct de pregatire a betonului trebuie de luat vedere un șir de măsuri pe securitatea tehnică.

Descărcarea și curățirea tamburilor in timpul lucrului cu ajutorul instrumentului manual, se admite numai dupa oprirea definitivă a mașinilor.

Amestecul de beton se transportă pe terenul de construcție cu autovasculantele ZIL-130.

Platforma este necesar periodic de curațit și spalată cu apă in cocuri speciale prevazute.

La așezarea amestecului de beton la inălțime mai mult de 1,5 m locul de muncă se gădește cu proptele. Dupa așezarea amestecului de beton il tăsam sau il vibrăm.

La vibrarea amestecului de beton cu electrovebratoare este necesar de respectat urmatoarele reguli: maneta vibratorului de aprovizionat cu amortizatoare care asigură amplitudinea admisibilă: corpul electromotorului pină la incepere lucrului de amenajat cu prize de pămînt;

La intreruperi in lucru și de la trecerea de la un loc la altul vibratorul se recomandă de intrerupt de la priza.[8]

7INDICII TEHNICO-ECONOMICI ȘI DEVIZE DE CHELTUIELI

Tabelul 7- Indicii tehnico- economici

Continuarea tabelului 7 – Indicii tehnico- economici

7.1Memoriu explicativ

La compartiment deviz de cost în construcție „Restabilirea construcțiilor hidrotehnice în limitele administrativ-teritoriale ale orașului Căinari , raionul Căușeni.

Documentația de deviz este întocmită conform „Instrucțiunii privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcții-montaj prin metoda de resurse CPL 01.01.2012”.

La întocmirea devizelor s-au folosit indicatoarele de norme de deviz pentru lucrări de construcții, care sunt în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. Prețurile materialelor folosite în construcții sunt obținute de la fabricanții de materiale și de la întreprinderile de antrepriză.

La întocmirea devizelor s-a ținut cont de caracterul lucrărilor dispersate și greu accesibile în vederea folosirii betoanelor monolite gata pregătite. Pentru toate lucrările de betoane monolit se prevede prepararea manuală a acestuia.

În conformitate cu informația Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al R.M. Nr.05/26-964 din 14.05.2015 la întocmirea devizelor s-a utilizat următoarea informație:

1.Salariul mediu pe ramura „Construcții” – 41,97 lei/oră

2.Transportarea materialelor – 10,00% (de la costul de procurare, fără TVA)

3.Contribuții la asigurări sociale și medicale – 27,5 %

4.Cota cheltuielilor de regie – 14,5%

5.Cota beneficiului de deviz – 6,0%

În devizul general capitolul 8 „Organizarea de șantier” sunt incluse cheltuieli în mărime de – 1,5% prevăzute în NCM L .02.05-2012 „Norme de deviz pentru construirea clădirilor și construcțiilor speciale provizorii”.

În capitolul 9 sunt incluse cheltuieli pentru:

a)Realizarea lucrărilor de construcție-montaj pe timp friguros – 1,2%, conform NCM L.02.06-2012 „Norme de deviz pentru executarea lucrărilor de construcți-montaj pe timp friguros”.

plata pentru energia electrică – 0,7%x1,58 (tarif în vigoare la data întocmirii devizului) conform Anexei B CP L.01.01-2012.

În capitolul 10 sunt incluse cheltuieli la întreținerea direcției – 7% conform ordinului Nr.151 din 05.09.12 a ARFC (Monitorul Oficial al RM Nr.190-192 (4228-4230) din 14 septembrie 2012).

În capitolul 12 sunt incluse cheltuieli pentru:

1.cercetări și prospectări

2.proiectări

3.expertiza proiectului

4.controlul de autor

După totalul capitolelor 1-12 în devizul general sunt incluse:

cheltuieli neprevăzute – 3%

taxa pe valoarea adăugată – 20%.

Valoarea totală a construcției în prețurile curente, , trimestrul II anul 2015 constituie

1882, 09 mii lei, inclusiv lucrări de construcții-montaj 1549, 20 mii lei.

7.2 Deviz general

Tabelul 7.2- Restabilirea construcțiilor hidrotehnice în limitele administrativ-teritoriale ale orașului Căinari ,raionul Căușeni

Deviz general 1882,09 mii.lei

Inclusiv sumele recuperabile(2,71) mii.lei

Deviz general este alcătuit de către ÎS ’’PSÎF’’ la data de 09 septembrie 2015