Analiza Resurselor Umane din Cadrul Unui Proiect de Investitii Publicedoc

=== Analiza resurselor umane din cadrul unui proiect de investitii publice ===

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

SPECIALIZAREA ………

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Asist. univ. dr. Valentin Leoveanu si Conf. univ. dr. Anca Bratu

ABSOLVENTĂ

Vlad Carla Gabriela

BUCUREȘTI 2016

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

SPECIALIZAREA ………

Analiza resurselor umane din cadrul unui proiect de investiții publice

Disciplina: ………

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Asist. univ. dr. Valentin Leoveanu si Conf. univ. dr. Anca Bratu

ABSOLVENTĂ

Vlad Carla Gabriela

BUCUREȘTI 2016

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………………………………

Capitolul I. Aspecte teoretice privind studiul de fezabilitate …………………………………………………

1.1.Investițiile publice…………………………………………………………………………………………………….

1.2.Importanta studiului de fezabilitate…………………………………………………………………………………

1.3.Resursele umane și importanța lor în realizarea unui proiect de investiții publice……………………..

Capitolul II. Prezentarea localității Comunei Clinceni…………………………………………………………….

2.1. Localizare și cadrul natural……………………………………………………………………………………….

2.2. Istoricul localității…………………………………………………………………………………………………..

2.3. Infrastructura……………………………………………………………………………………………………….

2.4. Primăria Comunei Clinceni………………………………………………………………………………………

2.5. Mediul de afaceri…………………………………………………………………………………………………..

Capitolul III. Analiza resurselor umane din cadrul unui proiect de investiții publice……………………..

Anexe………………………………………………………………………………………………………………………

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………..

Introducere

Lucrarea de fată, urmărește să analizeze resursele umane din cadrul unui proiect de investiții publice, mai exact este vorba despre înființarea Centrului de Pregătire și Recuperare Fizică Clinceni Arena. Proiectul de înființare a centrului de pregătire și recuperare Clinceni Arena își propune să transforme sala de sport existentă într-o destinație multifuncțională care să acopere o gamă variată de servicii de întreținere fizică, adresându-se gratuit sportivilor acreditați ai ASC INTER CLINCENI precum și contra cost pentru sportivii altor cluburi sportive, dar și cetățenilor Comunei Clinceni interesați de întreținerea corporală și estetică. Unitatea actuală cuprindea o sală de sport, ce nu acoperea cerințele actuale privind pregătirea necesară la un liceu cu profil sportiv. Sala de sport aparținea de școala generală și de liceul sportiv al comunei însă dezvoltarea echipei locale de fotbal, promovarea acesteia în liga a doua au condus care hotărârea de a înființa acest centru.

Subiectul abordat este unul de actualitate deoarece în prezent, investițiile publice constituie aspecte esențiale în evoluția oricărui sistem economic căci prin intermediul lor se asigură îmbunătățirea și creșterea patrimoniului oricărui sistem. La baza alegerii acestei teme, pe lângă apropierea fata de domeniu se afla dorința de a evidenția într-un mod academic modul în care resursele umane sunt folosite în dezvoltarea unui proiect de investiție publică, care este rolul acestora, cât de mult contează repartizarea corectă în exercitarea atribuțiilor și care sunt rezultatele unei munci de echipă.

Lucrarea are un caracter de noutate deoarece în prezent nu există nicio analiză asupra analizei resurselor umane din cadrul proiectului de înființare a centrului de pregătire și recuperare Clinceni Arena.

Pentru implementarea unui proiect de investiții publice, este esențială echipa managerială și alocarea într-un mod eficent a persoanelor responsabile de proiect. În vederea implementării unui proiect în cele mai bune condiții, sunt necesare, cel puțin, următoarele resurse umane: un manager de proiect, un responsabil financiar, un responsabil tehnic și un responsabil de achiziții din cadrul proiectului Aceste persoane responsabile cu realizarea proiectului pot proveni din cadrul instituției publice, în cazul lucrării de fata din Primăria Comunei Clinceni sau pot fi specialiști sau consultanți externi.

Lucrarea este structurata în trei capitole ce urmăresc un fir logic, astfel încât să expună cât mai bine subiectul abordat.

Primul capitol al lucrării conține aprecieri de ordin teoretic privind importanța resurselor umane și a studiului de fezabilitate în cadrul unui proiect de investiții publice. Așadar, în cadrul acestuia am expus definiția investițiilor publice, am precizat ce este un studiu de fezabilitate și care este importanta acestuia pentru un proiect de investiții publice și am abordat conceptul de resurse umane din perspectiva implicării acestora în realizarea de proiecte.

Cel de-al doilea capitol conține informații detaliate cu privire la comuna Clinceni, de la istoric până la situație economică, prezentarea primăriei comunei și organigrama acesteia.

Al treilea capitol al lucrării constituie partea practică a lucrării și analizează în detaliu modul în care resursele umane implicate în realizarea proiectului de investiții de înființare a centrului de pregătire și recuperare Clinceni Arena și-au pus amprenta în realizarea proiectului.

Capitolul I. Aspecte teoretice studiul de fezabilitate

1.1.Investițiile publice

Eficiența economica este o noțiune cu caracter complex și cu un rol important în evolutia societății umane prin faptul că mobilul ei permanent a fost și rămâne, în mod constant, obținerea unor rezultate favorabile în activitatea desfășurată de către oameni, atât individual cât și în cadrul unor activități economice. Stadiul și formele de dezvoltare ale sistemului financiar național sau internațional influențează natura și diversitatea instrumentelor, instituțiilor și mecanismelor care afectează gestiunea financiară. Pe de altă parte, puterea și orientările fiecarei întreprinderi determină posibilitățile sale de acțiune financiară.

Prin investiții ințelegem asamblul resurselor (materiale, financiare, umane, de timp și informaționale) destinate creșterii capacității de producție a societății, a vieții sociale sub toate aspectele sale, pentru asigurarea obținerii într-un anumit viitor a efectelor scontate.

Sub aspect contabil, investiția nu poate fi altceva decât o imoblizare de fonduri, o cheltuiala care reprezintă, în fapt ,bunuri mobile sau imobile, corporale sau necorporale, achiziționate sau create în întreprindere, destinate a rămâne constant sub aceeasi forma.

Sub aspect economic, investițiile cuprind toate consumurile de resurse care se fac în prezent, în speranța obținerii, în viitor, a unor efecte economice (venituri, încasări) asalonate în timp, și care, în suma totala, sunt superioare cheltuielilor initiale de resurse.

Sub aspect financiar, investițiile trebuie privite ca niște cheltuieli de resurse menite să conducă la realizarea unor venituri, respectiv, economii, pe o perioada de timp de exploatare rațională, când, prin amortizare, se asigură rambursarea tuturor acestor cheltuieli.

Investițiile destinate lucrărilor publice, serviciilor destinate populației, se caracterizează printr-o paletă de efecte induse de ordin social, cultural. Orice proiect de investiții din domeniul lucrărilor publice este subordonat unei concepții genrale, integratoare la nivel de colectivitate teritorială și ca atare efectele sale vor avea un caracter difuz la nivelul comunității. Investițiile pot fi privite și ca liant între generații, prin crearea de noi locuri de muncă pentru generația tânără, dar și prin moștenirea de capital fix pe care aceasta o primește de la generațiile anterioare.

Creșterea economică, pe care o concepem că sporirea produsului național net, pe total și pe locuitor, în condițiile mai bunei utilizări a resurselor și a creșterii potențialului productiv, are ca factori de influența,: mărimea capitalului, volumul investițiilor, resursele naturale, forța de muncă, progresul tehnic,schimburile economice internaționale. Preocupările teoreticienilor care consider investițiile ca factor hotărâtor al creșterii economice, se axează pe două probleme: dezvăluirea principalelor corelații care se formează între investiții și diversele laturi ale creșterii economice; relevarea modalităților de a menține investițiile la un nivel care ar putea să asigure un ritm satisfăcător de creștere a eficienței utilizării resurselor și evitarea economice.

Legătura cu privire la investițiile publice și creșterea economică nu sunt foarte concludente cu toate că exista numeroase dovezi ca un capital public este productiv , în sensul că este completat de capitalul privat și de alți factori de producție .Exista de asemenea dovezi din abundență ,deși uneori controversate,cu privire la impactul scăzut al investițiilor publice în domenii cum ar fi transportul și comunicațiile,irigațiile și cercetarea și dezvoltarea agricolă,învățământul rural și infrastructura. Investițiile în aceste ramuri au un impact pozitiv asupra creșterii economice și asupra reducerii sărăciei,cu toate că acestea sunt destul de scăzute, în principal acest efect se resimte în țările cu venituri medii,țările puțin dezvoltate.

Efectul investițiilor publice asupra creșterii economice demonstrează că acestea determină o influență considerabilă numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții legate de politica fiscală și bugetară a statului respectiv și de gradul de tehnologizare a producției , precum și de elasticitatea ratei de substituție a bunurilor publice cu cele private sau de calitatea furnizării serviciilor publice.

Investițiile se caracterizează prin aceea că se înfăptuiesc în scopul creării de noi mijloace fixe, iar realizarea lor necesită un timp îndelungat în principalele faze: proiectare, execuție și apoi atingerea parametrilor proiectați.

Investițiile se realizează în diferite ramuri economice, fără ca ele să constituie o ramură de sine stătătoare a economiei naționale.

Schemă logică de desfășurare a unei investiții, principalele etape care trebuie parcurse în realizarea unei investiții, începând cu apariția noului obiectiv și terminând cu scoaterea din funcțiune, înlocuirea lui cu altul mai perfecționat este următoarea:

Cel care dirijează întreaga activitate în legătură cu obiectivul de investiții este beneficiarul lucrării, viitorul proprietar al obiectivului.

Realizarea unei investiții este opera următorilor participanți: beneficiarul, proiectantul și executantul.De activitatea lor depind atât modul cum se înfăptuiește o investiție, cât și gradul ei de eficiență economică.Trebuie precizat însă că dacă beneficiarul este de obicei o singură întreprindere (publică sau privată), sau o instituție publică, în schimb pot exista două sau mai multe institute de proiectare. De asemenea, denumirea de executant acoperă cel puțin două întreprinderi (una industrială, care fabrică utilajele necesare, iar cealaltă de construcții, care execută lucrările pe șantiere), dar în majoritatea cazurilor executantul este reprezentat de un număr mare de întreprinderi din diferite ramuri industriale (construcții de mașini, metalurgie, electrotehnică, chimie, industrie ușoară, etc.), precum și din alte ramuri ale economiei naționale: construcții (organizații de construcții propriu zise, de instalații, etc.), transporturi, etc.

Importanta studiului de fezabilitate

Un studiu de fezabilitate nu este un scop în sine, ci numai un mijloc de a ajunge la decizia de a învesti. Acesta trebuie să ofere o bază tehnică, economică și financiară pentru o astfel de decizie.În cadrul unui astfel de studiu, se definesc și se analizează elementele. Studiile de fezabilitate reprezintă un instrument util instituțiilor publice folosit în scopul luării și fundamentării deciziilor acestora. Evident, însă, că nu i se poate atribui unui asemenea studiu un caracter de “îndrumar pe perioadă nelimitată”, întrucât acesta nu este valabil decât pentru o perioadă de timp limitată, fiind necesar ca el să fie reconsidera, atunci când condițiile concrete avute în vedere la întocmirea să s-au schimbat.

Studiile de fezabilitate și restructurare nu reprezintă preocupări de moment, ele urmând a se elabora, pe etape, în continuare ori de câte ori managementul instituției va sesiza schimbări importante apărute pe plan național și internațional. Realizarea unor studii de fezabilitate pertinente, susținute de folosirea unei metodologii corespunzătoare, constituie una din condițiile dinamismului și eficienței activităților instituțiilor publice.

Fiecare instituție publică sau departament al acesteia reprezintă o entitate aparte cu probleme specifice, motiv pentru care studiile de fezabilitate sunt orientate către rezolvarea concretă a problemelor majore ale acesteia.

Cu toate acestea, indiferent de scopul propus sau de particularitățile specifice fiecărei întreprinderi, metodologia elaborării acestora este comună și are la bază ipoteze și premise cu privire la evoluția viitoare, care împreună cu realizările perioadei trecute stau la baza întocmirii variantelor de perspectivă.

Ca instrument fundamental al managementului strategic, studiul de fezabilitate trebuie să prezinte o strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung, cu precizarea activităților în care se va acționa, a rezultatelor economice probabile, a efortului necesar, etapizarea acestuia, incertitudinea și riscul în atingerea rezultatelor. În prezent, este recomandabil ca strategiile să nu fie elaborate pentru perioade mai mari de 10 ani, și chiar mai puțin, ținând seama de acțiunea inflației și a schimbărilor ce pot apare în mediul economic intern și internațional.

Obiectivele concrete ce vor trebui avute în vedere la elaborarea studiilor de fezabilitate sunt cel puțin:

economisirea de mijloace (materii prime, energie, manoperă) pentru realizarea producției sau serviciilor preconizate, cu consecințe favorabile asupra creșterii rentabilității în condițiile pieței libere și acțiunii concurenților;

redresarea economică (unde este cazul) prin ameliorarea performanțelor creșterea productivității muncii și capitalului, reducerea cheltuielilor , de transport, de desfacere;

conturarea unei strategii pe termen mediu și lung în care să se înscrie deciziile succesive adoptate de managerii proiectului; în această strategie va trebui acordat locul cuvenit aspectelor sociale, dar și celor necuatificabile.

Un loc important în concluziile acestor studii îl va ocupa managementul instituției publice și informatizarea, știut fiind faptul că performanța depinde de calitatea managementului, o informatizare complexă, dezvoltarea activității de cercetare proprie, aplicarea marketingului mix, realizarea de investiții.

Pentru a răspunde acestor cerințe, în structura unui studiu de fezabilitate va trebui să regăsim:

date de identificare;

studii premergătoare ;

analiza diagnostic a stării actuale;

variantele propuse pentru dezvoltare;

analiza eficienței variantelor studiate;

analiza incertitudinii, riscului și sensitivității variantelor;

utilizarea și interpretarea indicatorilor economici obținuți și formularea unei strategii de perspectivă.

Așa cum se poate observa, sintetizând cele prezentate, elementele componente de bază ale unui studiu de fezabilitate sunt:

analiza diagnostic a stării actuale a instituției publice;

elaborarea studiilor de prognoză

analiza variantelor propuse și a sensitivității acestora.

Frecvent, în practică economică, apare necesitatea stabilirii unor decizii majore privind selectarea variantelor de realizarea a unor proiecte complexe care antrenează importante resurse materiale, umane, financiare și de timp. Studiul de fezabilitate are menirea de a maximiza nivelul cunoașterii „know how“, de a estima anticipat dacă proiectul propus va angaja mai multe resurse bănești decât cel în funcțiune sau decât celelalte proiecte definite ca alternative, precum și de a minimiza riscul pe care organizația și-l asumă prin adoptarea unui proiect.

Studiile de fezabilitate sunt mai valoroase atunci când problemele și oportunitățile sunt clare, bine definite și cunoscute, astfel prognosticarea fezabilității după acești factori devine incertă și riscantă.

Un rol important al acestor studii este și faptul că ele oferă o imagine clară a situațiilor reale, a potențialului economic și o poziție pe care o obține pe piață agentul economic, în contextul în care își desfășoară activitatea în funcție de principalele oportunități ce-i sunt disponibile.

În acest sens, studiul de fezabilitate poate să înlesnească deciziile de plasare a capitalului de la investitori străini și autohtoni, și în același timp, să reducă riscul și să garanteze obținerea unor profituri sigure și atractive.La nivelul macroeconomic, studiul de fezabilitate reprezintă un instrument util în fundamentarea politicii de restructurare și privatizare a economiei naționale.

Motive pentru a realiza un studiu de fezabilitate:

Scoate în evidență aspectele valoroase ale proiectului și evidențiază alternativele

Limitează numărul alternativelor

Idenifică noi oportunități pe parcursul studiului

Motivează acțiunea de a abandona proiectul

Asigură informații corecte pentru luarea deciziilor

Ajută la creșterea investițiilor în companie

Produce documentație care demonstrează că proiectul a fost investigat în amănunt

Ajută la asigurarea fondurilor de către instituții de prestigiu.

Așadar, studiul de fezabilitate ar trebui văzut că o necesitate și se realizeză în faza de deliberare, înainte ca antreprenorul sau echipa de management a unei companii să hotărască implementarea sau abandonarea unui proiect.

Studiile de fezabilitate permit planificatorilor să dezvolte ideile lor pe hârtie înainte de implementarea lor propriu zisă. Această metodă poate dezvălui erori mari ale proiectului înainte ca implementarea lor să afecteze în mod negativ afacerea. Aplicarea lecțiilor învățate din studiile de fezabilitate vor contribui în mod semnificativ la reducerea costurilor proiectului de afaceri.

Resursele umane și importanța lor în realizarea unui proiect de investiții publice

Managementul resurselor umane poate fi definit ca reprezentând un ” complex de măsuri concepute interdisciplinar, cu privire la recrutarea personalului, selecția, organizarea ergonomică a muncii, stimularea materială și morală, până în momentul încetării contractului de muncă”.

Ivancevich și Glueck consideră că managementul resurselor umane presupune o abordare sau o tratare totală, globală, interdisciplinară și profesională a problematicii personalului din cadrul unei organizații.

Funcțiunea de personal a constituit obiectul a numeroase cercetări, transformându-se cu timpul în funcțiunea resurselor umane, pentru ca în cele din urmă să devină managementul resurselor umane, termen dominant în zilele noastre, care reprezintă nu numai o schimbare de nume, ci și o schimbare de conținut, care se reflectă în primul rând, în viziunea de perspectivă și în importanța strategică a acestui domeniu științific pentru succesul unei organizații.

Obiectivul principal al managementului resurselor umane este acela de a furniza pricepere și experiență în acest domeniu, astfel încât să fie obținute performanțe optime și sigure folosind cele mai adecvate metode.

Conducerea resurselor umane ca funcție specializată a managementului, este responsabilă de desfășurarea a trei mari categorii de activități: activități strategice cu un un pronunțat caracter creativ; activități de consultanță și activități operaționale.

Activitățile strategice – sunt pe termen lung și constau în formularea, propunerea și obținerea aprobării pentru politicile și strategiile de personal ale organizației, precum și în

înțelegerea și anticiparea consecințelor schimbărilor, inclusiv în ceea ce privește comportamentul uman. Aceste activități revin directorului de resurse umane.

Activități de consultanță – au rolul de a acorda asistență în cazul organizațiilor. Se referă la asistența, ce trebuie acordată celorlalți manageri în rezolvarea problemelor legate de personal. Consultanții pot oferi informații cu privire la planificarea necesarului de forțe de muncă, pot furniza aprecieri referitoare la impactul asupra organizației al unor modificări în legea salarizării, pot oferi sugestii cu privire la dezvoltarea conducerii, la antrenarea și motivarea angajaților.

Activități operaționale – revin administratorilor de personal. Administratorii de personal se ocupă de aspectele de rutină, fiind însărcinați cu sugestionarea detaliilor activității de conducere a resurselor umane, elaborarea fișelor de post înregistrarea personalului, elaborarea procedurilor privind disciplina.

Agenția Naționala a Funcționarilor Publici stabilește anual criteriile de performanță pe baza cărora se face evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pentru anul următor. Acestea se aprobă prin ordin al ministerului administrației publice, până la data de 15 decembrie a fiecărui an, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale se aplică fiecărui funcționar public în raport cu realizarea obiectivelor individuale stabilite în baza atribuțiilor prevăzute în fișa postului, raportând criteriile de performanță la gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale prevăzute pentru perioada evaluată Obiectivele individuale reprezintă scopuri specifice stabilite pentru următoarea perioadă, pe baza atribuțiilor prevăzute în fișa postului.

Procedura de evaluare se realizează în următoarele 3 etape:

1.Completarea raportului de evaluare de către evaluator;

În vederea completării raportului de evaluare evaluatorul:

a)analizează îndeplinirea obiectivelor individuale fixate;

b)notează criteriile de performanță în funcție de importanta acestora;

c)stabilește calificativul final de evaluare a performantelor profesionale individuale ;

d)consemnează rezultatele deosebite ale funcționarului public, dificultățile obiective întâmpinate de acesta în perioada evaluată și orice alte observații pe care le considera relevante;

e)stabilește obiectivele individuale, termenele de realizare, precum și nevoile de instruire pentru următoarea perioadă pentru care se va face evaluarea.

2.Interviul , că etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb de informații, impresii și puncte de vedere care are loc între evaluator și funcționarul public, în cadrul căruia:

a)se aduc la cunoștința funcționarului public evaluat consemnările făcute de evaluator în raportul de evaluare;

b)în cazul în care între funcționarul public evaluat și evaluator există diferențe de opinie asupra consemnărilor făcute, se va proceda la stabilirea unui punct de vedere comun.

3.Contrasemnarea raportului de evaluare.

Raportul de evaluare se înaintează funcționarului public ierarhic superior evaluatorului, în vederea contrasemnării.

Rezultatele obținute la evaluarea anuală a performantelor profesionale individuale conferă funcționarilor publici următoarele drepturi:

– să avanseze în grad și în clasă;

– să primească recompense morale și materiale pentru rezultatele deosebite ale activității lor.

Capitolul II. Prezentarea localității Comunei Clinceni

2.1. Localizare și cadrul natural

Comuna Clinceni este situată în V-SV regiunii București -Ilfov, la 15 km de București. Regiunea este situată în sudul țării, în partea centrală a Câmpiei Române, mai precis 440 45' latitudine nordică și 250 49 ' longitudine estică. Comuna aparține administrativ județului Ilfov, învecinându-se la nord și nord-vest cu comună Domnești, la est și sud-est cu orașul Bragadiru și la sud cu comună Cornetu. Comuna Clinceni are o suprafață totală de 2367 ha , suprafață aflată în totalitate în intravilan prin Planul Urbanistic General din august 2006. Relieful orizontului local se încadrează în cel de câmpie cu văi largi, ale râurilor Șabăr și Argeș din Câmpia Vlăsiei.Clima este temperat-continentală, cu veri caniculare și secetoase și cu vânturi puternice din est (crivățul).Râurile care străbat teritoriul comunei – Argeșul și Sabarul- formează o luncă largă cu maluri joase. La acestea se adaugă și lunca râului Ciorogârla.

Vegetația este reprezentată de pădurile de șleau de câmpie cu stejar (Quercus robur), sălcie, plop, arbuști. Vegetația cuprinde: pâlcuri de pădure cu specii de cer (Quercus cerris), garniță (Quercus fraineto), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul pedunculat (Quercus Robur).  În pădurile de foioase subarboretul este reprezentat de gherghinar (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), măceș (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa). Vegetația ierboasă dezvoltată în poienile pădurilor sau pe suprafețele necultivate cuprinde: păiușul (Festuca valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron repense), peliniță (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glauca), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense).

În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: sălcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens).
Vegetația hidrofilă cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papură (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscariță (Potamogeton natans), brădiș și sârmuliță. Această vegetație hidrofilă formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100 cm. Plaurul se întâlnește pe râul Șabăr, Cioragârla și Argeș. Vegetația ierboasă adăpostește iepurele (Lepus europaeus) , dihorul (Putorius putorius) , nevăstuică (Mustela nivalis) și prepelițe (Coturnix coturnix) . Vegetația de luncă oferă adăpost multor păsări: rața mare (Anas platyrhyncas), rața cârâitoare (Anas querquedula), gâsca (Ardea purpurea), lișița (Fulica atra) și vidră (Lutra lutra).

Fauna s-a redus numeric datorită extinderii zonei arabile și a celei locuite, fiind reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, rozătoare și păsări. Solurile sunt fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de luncă. Fauna cuprinde o varietate mare de specii: cerbul lopătar, mistrețul (Sus scrofa), căpriorul, lupul, vulpea, veverița și rar pisica sălbatică. Dintre păsări specifice sunt: fazanul (Phasianmus colchicus), sitarul (Scolopax scolopax), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), și ciocănitoarea (Dendrocops medius). În ape se găsesc: bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), somnul (Silurus glanis , știucă (Esox lucius).

Solurile sunt fertile, din clasa argiluvisoluri; acestea au ca diagnostic orizontul ( B+) îmbogățit în argilă migrată care formează pelicule cu fețele verticale și orizontale ale agregatelor structurale. Argiluvisolurile sunt soluri specifice regiunilor de deal și podiș și câmpiiilor piemontane acoperite cu vegetație de pădure de foioase.
Solurile brun-roșcate s-au format pe un relief plan de câmpii interfluviale largi, într-un climat temperat-continental cu temperaturi medii anuale de 10 – 11 °C și precipitații medii cuprinse între 500 și 650 mm/an; acoperit de o vegetație forestieră de stejar, cer, garniță etc.
În condițiile prezentate, în solul brun-roșcat are loc un proces de bioacumulare relativ activă, dar orizontul humifer este mai subțire și mai sărac în humus. Procedele de alterare a mineralelor și argilizarea sunt intense. Solurile brun-roșcate sunt soluri forestiere cu fertilitate ridicată pentru pădurile de șleau de câmpie, iar pentru culturile agricole sunt necesare îngrășăminte organice și minerale. În lungul văilor principale s-au format soluri de luncă.

2.2 Istoricul localității

Pe teritoriul comunei Clinceni, Repertoriul Arheologic Național, menționează două situri arheologice: așezarea de pe malul nordic al Sabarulu, numită "Biserica lui Ramadan Paleologul" – din epocile romană și medievală (sec. III-IV , IX-XI e.n.) și o altă așezare aflată pe ambele maluri ale Șabărului pe Șoseaua spre aeroport (epoca bronzului, neolitic, epoca migrațiilor). 
Biserică din Clinceni, numită și Biserica lui Ramadan Paleologul (nume pe care îl poartă și sit-ul arheologic) este atestată după cum o arată și frescă de pe fațada bisericii din 1694. 
În cadrul catapetesmei este o icoană ce datează tot din 1694.

Ulterior biserica a suferit modificări, beneficiind în prezent de gaze și canalizare. În fața bisericii se află un monument dedicat memoriei numeroșilor soldați căzuți la datorie în cele două războaie mondiale. 

În comună sunt două construcții de cult. Datând în 1694 biserica din Clinceni are hramul Sf. Nicolaie și cea din Călțuna, construită în 1832 are hramul Sfintei Treimi.
Alte biserici sunt în satul Slobozia cu hramul Sf. Nicolaie și în satul Olteni cu hramul Sfințiilor Arhangheli Mihail și Gavril.

2.3. Infrastructura

În ceea ce privește infrastructura u fost extinse rețeaua de gaze, canalizarea și au fost asfaltate toate străzile din comună.Telecomunicațiile sunt bine reprezentate de rețeaua de internet și de cea de televiziune prin cablu, telefonie fixă și mobilă. Pe teritoriul comunei sunt aproximativ 100 de unități economice și anume 19 societăți pe acțiuni, 79 societăți cu răspundere limitată și 7 cooperații. Aceste unități oferă locuri de muncă localnicilor, micșorându-se numărul navetiștilor spre Bragadiru și București.

În decursul anilor Consiliul Local a reușit în permanență să îmbunătățească și să întrețină sistemul de iluminat public local prin schimbarea promtț a becurilor și a lămpilor și deasemenea a reușit extinderea sistemului de iluminat public Clinceni prin suplimentarea lămpilor.
Pentru viitor Consiliul Local Clinceni își propune extindere rețelei publice electrice și a iluminatului public stradal. Pe parcursul anilor, Consiliul Local Clinceni a rezolvat toate cererile de pietruire și trasare a străzilor nou înființate de pe teritoriul comunei noastre. Deasemenea s-a reușit menținerea în permanență a condițiilor de trafic în Satul Ordoreanu, acolo unde an de an am pietruit străzile reușind astfel crearea unor condiții optime de a circula.

Consiliul Local Clinceni a reușit rezolvarea tuturor cazurilor sociale ale oamenilor din comună Clinceni, cu precădere a celor nevoiași.În acest context Consiliul Local Clinceni a aprobat prin Hotărârea de Consiliu nr. 20/08.04.2009 acordarea ajutoarelor de urgență, pentru Sărbătorile de Paști și pentru Sărbătorile de Crăciun unor categorii de persoane defavorizate și cu venituri mici, precum: pensionarii, șomerii, văduve și veterani, foști deținuți politici, persoane cu handicap, persoane beneficiare de prevederile Legii nr. 416/2001 și alte categorii de pesoane asistate social.

Prin hotărâri ale Autorității de Transport București au fost aprobate traseele liniilor de maxi-taxi 438, 456 și 539 pe rutele Alexandria – Bragadiru – Clinceni, Ghencea – Domnești – Clinceni, Ghencea – Olteni – Clinceni, linii ce funcționează de aproximativ 4 ani, de foarte multe ori cu nerespectarea orelor și a curselor, fapt ce conduce la aglomerarea microbuzelor și efectuarea unui transport în condiții necivilizate.

2.4.Primăria Comunei Clinceni

Pentru asigurarea condițiilor de executare a legilor, Aparatul Executiv al Primăriei răspunde de executarea lucrărilor potrivit atribuțiilor sale, asigură aducerea la îndeplinire a actelor normative adoptate de Parlamentul și Guvernul României, a ordinelor Prefectului Județului Ilfov, a Hotărârilor Consiliului Local precum și a dispozițiilor Primarului Comunei Clinceni.

Legătura între diferitele compartimente ale Primăriei comunei Clinceni se face prin conducătorii acestora. Legătura cu alte instituții sau cu conducerea ministerelor și a celorlalte organe ale administrației de stat se fac prin reprezentanți legali ai Primăriei.

Funcționarea normală a comunei și strategia de dezvoltare a acesteia conduc spre următoarele obiective principale :

• Dezvoltarea economică locală;

• Dezvoltarea infrastructurii;

• Îmbunătățirea calității vieții;

• Dezvoltarea resurselor umane.

Primăria Comunei Clinceni își desfășoară activitatea în sediul situat str. Principală, nr.107 A

Ilfov, aceasta fiind adresa oficială folosită în toate documentele elaborate în instituție. Aparatul Propriu al Primăriei Comunei Clinceni este organizat în conformitate cu dispozițiile Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală . Aparatul propriu al Consiliului Local al Comunei Clinceni este organizat pe compartimente, potrivit structurii organizatorice stabilită prin Hotărârea Consiliului Local, și asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin Primăriei Comunei Gherăești, ca organ local al Administrației Publice Locale.

Primăria comunei Clinceni este organizată în 13 compartimente (vezi organigrama).

Conducătorii compartimentelor de specialitate prezintă, la cererea șefului ierarhic superior, ori de câte ori este nevoie, rapoarte privind activitatea compartimentelor pe care le conduc.

Șeful Administrației Publice Locale este primarul, care coordonează direct Compartimenul Financiar Contabil, Impozite și Taxe, Audit Financiar și indirect, prin intermediul secretarului șiviceprimarului, celelalte compartimente. Fiecare conducător al compartimentelor menționate vor colabora pentru întocmirea la timp și în mod corespunzător a sarcinilor ce le revin.

În funcție de specificul activității fiecăruia, și în scopul îndeplinirii atribuțiilor ce le revin, compartimentele din cadrul aparatului propriu întocmesc referate și proiecte de dispoziții pe care le prezintă Primarului în vederea emiterii acestora.

2.5 Mediul de afaceri in comuna Clinceni

Din 1990 CAP este desființat și se formeaza o asociație agricolă care deține utilaje agricole, dar apar și întreprinderi mici din 1995 . În anul 2000 sunt 5 întreprinderi mici, iar în 2006 sunt 6 întreprinderi mici. În 1990 funcționau 16 societăți comerciale, 30 în 1995 , iar în anul 2006 sunt 40 de societăți comerciale. În comună sunt 3 ferme agricole în 1990, iar în 2006 numărul lor crește la 6. Datorită creșterii numărului întreprinderilor, al societăților comerciale și al fermelor, crește și numărul locurilor de muncă. Odată cu deschiderea lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii și construirea primului cartier rezidențial, apar locuri de muncă noi. Populația comunei a fost influențată permanent de apropierea metropolei București. Astfel, în trecut, populația se ocupa cu agricultura și numai un mic număr de oameni lucrau în București.

Economie si industrie

Numar locuri de muncă

Dupa cum se observă, comuna Clinceni a fost o comună preponderent agricolă, însă, odată cu trecerea vremii, majoritatea locuitorilor din comuna Clinceni s-au angajat sau lucrează pe cont propriu (mici afaceriști), foarte puțini dintre ei ocupându-se în prezent cu munca terenului agricol. Acest fenomen s-a produs datorită faptului că localitatea Clinceni se află în imediata apropiere de capitala României, București.

Capitolul III. Analiza resurselor umane din cadrul unui proiect de investiții publice

3.1 Date generale asupra studiului de fezabilitate intreprins in cazul înființarea Centrului de Pregătire și Recuperare Fizică Clinceni Arena

3.1. Scopul și obiectivele studiului

3.1.1 Scopul studiului

Scopul studiului de fezabilitate este obținerea unui produs pe termen lung.

3.1.2 Obiectivele studiului

Obiectul studiului este construcția și dezvoltarea capacităților existente, respectiv finalizarea investiției începute, constând din clădire hala și anexe și amenajarea terenului aferent, in suprafata totală de 4.900m², amplasate în comuna Clinceni

Obiectivul de investiții este:

Centrului de Pregătire și Recuperare Fizică Clinceni Arena

Proprietatea este amplasată în Comuna Clinceni. Amplasamentul dispune de utilități, respectiv energie electrică, apa si canalizare. Proprietatea se compune din: teren, cladire și constructii speciale. Suprafața de teren detinută de societate pe amplasament este de 14.900 mp.

3.2. Sinteza studiului

3.2.1. Produse / servicii oferite

Servicii sportive si de kinetoterapie

servicii de agrement (fotbal, tenis, handbal)

servicii de întreținere corporală (fitness, sauna, masaj).

3.2.2. Prezentarea investiției

Investiția constă în construcția unui Centrului de Pregătire și Recuperare Fizică Clinceni Arena

Obiectivul de investitie va cuprinde urmatoarele obiecte :

OBIECT 1. CENTRU DE AGREMENT-

-prevazut cu: hol acces public-receptie, informatii, asteptare ; cabine de schimb-vestiare ; piscina acoperita -bazine, ; saune, bazine sauna, solarii, masaj, odihna, snack-bar; bazine in aer liber si terenuri de sport; grupuri sanitare –dusuri ; sala fitness ; acces servicii ; vestiare si grupuri sanitare pentru personal deservire ; birou personal ; spatii tehnice instalatii, echipamente, intretinere(subsol); spatii depozitare ;

OBIECT 3. ZONA SPORTIVA -Fotbal

prevazuta cu : constructie anexa –provizorie- pe structura din lemn pentru : vestiare si grupuri sanitare ; depozit echipament sportiv si accesorii ; terasa acoperita cu mini snack-bar ; 3 terenuri – zgura ; terasa descoperita, mese, scaune pliante, umbrele de soare, banci pentru insotitori, aleei, spatii verzi.

OBIECT 3. PLATFORME CAROSABILE -PARCARI

prevazuta cu : – accese auto, carosabil asfalt ; parcare autoturisme ; aleei pietonale ; accese auto-parcare, pentru autoutilitare –aprovizionare/ servicii.