Analiza Performanțelor pe Baza Indicatorilor de Cash Flow

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Domeniul: MANAGEMENT
Specializarea: Managementul Organizației
Anul II

Analiza performanțelor pe baza indicatorilor de cash-flow

Studiu de caz la SC PEREGRINA SRL

Coordonator disciplină Masterand

Conf. univ. dr. Dorina Popa Butiri Andrei

Oradea 2015

1. Definirea fluxurilor de trezorerie conform IFRS

Conform IFRS (Standardele Internaționale de Raportare Financiară), fluxurile de trezorerie reprezintă intrările sau ieșirile de numerar și echivalente de numerar pe parcursul unui exercițiu financiar. Numerarul cuprinde disponibilitățile bănești și depozitele la vedere. Echivalentele de numerar sunt investițiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide care sunt ușor covertibile în sume cunoscute de numerar și care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. (IFRS 2007, „Situațiile fluxurilor de trezorerie, paragraful 6)

Cu toții am auzit că orice companie trebuie să dețină un cash flow pozitiv, însă nu foarte mulți știu să definească corect ce este un cash flow și de ce este atât de important.

Un studiu realizat de curând în România ne arată că aproximativ 80% din IMM-uri au probleme mari în realizarea și menținerea unui cash flow pozitiv.

Cash flow este un termen de origine anglo-saxonă, care nu se regăsește in bilanțul contabil al firmelor românești.

Cash flow-ul reprezintă diferența dintre încasările și plățile curente ale unei firme. Mai precis, acesta face diferența între toți banii care au intrat în firmă din vânzările de mărfuri, prestări de servicii, realizarea de lucrări și toți banii care au ieșit din firmă.

De exemplu: banii pentru salariile personalui, achizițiile de materii prime, combustibil, etc.

2. Analiza fluxurilor de trezorerie

Analiza fluxurilor de trezeorerie a devenit o nevoie necesară pentru completarea analizei stării financiare a unei entități și pentru că, s-a dovedit că nu întotdeauna existența unui profit contabil reprezintă în același timp și o garanție pentru asigurarea capacității de plată și evitarea riscului de faliment. De asemenea, o pierdere contabilă nu înseamnă neaparat o incapacitate de plată și planarea unui risc de faliment.

Contul de profit și pierdere cuprinde informații despre venituri și cheltuieli, dar nu și despre fluxurile de trezorerie monetară. Nu trebuie să confundăm conceptul de venit cu cel de încasare, sau cel de cheltuială cu cel de plată. Conceptele de venit și cheltuială trebuie să țină cont de decalajul care există între fluxurile de vânzări/cumpărări și fluxurile de trezorerie (încasări și plăți).

Veniturile și cheltuielile se înregistrează în contabilitate ținând cont de momentul în care ele iau naștere și de independența exercițiului financiar. Astfel la momentul în care în contabilitate se recunoaște o cheltuială, plata e posibil să se fi făcut sau să se efectueze în viitor. La fel și la venituri. Astfel la momentul în care în contabilitate se recunoaște un venit, încasarea poate să se fi făcut în trecut sau să se efectueze în viitor.

Pe de alta parte sunt unele venituri care sunt nemonetare și conturi de cheltuieli nemonetare. Ca o concluzie, putem afirma ca profitul este un punct de vedere, însă trezoreria este o realitate. Există cazuri în care firme au falimentat deși erau pe profit, dar nu situația cash-flow-ului era negativă. Existau disponibilități virtuale, posibile, dar nu certe.

1. Ce înseamnă cash flow negativ și ce înseamnă cash flow pozitiv?

Cash flow-ul negativ apare atunci când firma cheltuiește mai mult decât produce sau când în momentul analizat plățile sunt mai mari decât intrările de numerar, rezultând o pierdere.

Cash flow-ul pozitiv este invers cash flow-ului negativ – apare atunci când încasările de numerar sunt superioare plăților efectuate de către firmă, rezultând un profit.

2. De ce folosim cash flow-ul?

Cash flow-ul are următoarele roluri:

Oferă informații despre ce s-a întâmplat și ce se va întâmpla din punct de vedere al rulajelor (banilor);

Ajută la planificarea activitățiilor viitoare ale firmei;

Ne arată imaginea clară a situației financiare a firmei;

Pe baza acestuia se pot face analize asupra poziției financiare a firmei.

3. Avantajele folosirii cash flow-ului

Există foarte multe avantaje pentru utilizarea cash flow-ului. Iată câteva avantaje clare ale acestuia:

Putem avea imaginea financiară a firmei din orice moment;

Flexibilitatea, deoarece în cash flow putem include toate informațiile de care avem nevoie din punct de vedere financiar;

În urma acestuia se pot face analize cu privire la intrările și ieșirire de bani din firmă și să găsim cauzele pentru care acestea au fost mai mari sau mai mici decât sumele așteptate.

4.Când și pe ce perioadă se construiește un cash flow?

Cash flow-ul se realizează după ce se estimează bugetul anual al firmei doarece informațiile care se trec în cash flow-ul previzionat vin direct din bugetul previzionat.

Cash flow-ul are rolul de a defalca bugetul pe perioade de timp relativ mici (săptămâni, luni, trimestre), dar în cazul în care bugetul se face pe mai mulți ani, cash flow-ul poate fi previzionat și pe perioade mai mari, precum 1 semestru sau chiar 1 an.

5. Ce trebuie să cuprindă un cash flow?

Un cash flow trebuie să cuprindă următoarele elemente:

A. Încasările totale, din care:

Încasări din vânzări anterioare (creanțe comerciale);

Încasări din vânzări curente sau vânzări viitoare;

Încasări din alte surse (credite bancare, aport asociați).

B. Plăți totale, din care:

Plăți pentru activități anterioare (datorii către salariați, furnizori, bănci);

Plăți –  obligații, achiziții curente și viitoare (către salariați, furnizori);

Plăți pentru alte obligații (dividende, impozite, împrumuturi asociați).

6. De ce este nevoie pentru o estimare bună a cash flow-ului?

Pentru a avea o estimare bună a cash flow-ului previzionat ar fi recomandat să:

Fie reanalizate condițiile economice actuale ale firmei. Să se verifice cum afectează acestea firma în următorul an;

Fie analizate vânzările pentru ultima perioadă desfășurată;

Fie analizate chetuielile pentru ultima perioadă desfășurată;

Fie realizată estimarea rezultatului (venituri – cheltuieli) => profit sau pierdere;

Fie verificate încă o dată toate calculele și toate cifrele pașilor de mai sus;

Fie previzionate toate încasările pentru următoarea perioadă;

Fie verificate câte din facturile emise au fost cu scadență la timp (30 zile) și câte din facturile emise au avut scadența mai mare de 30 zile – acest lucru ajută la estimarea intrărilor de venituri pentru următoarea perioadă;

Fie identificată orice încasare la care se poate aștepta pentru următoarea perioadă de timp. Aceastea poate fi și din credite bancare, provizioane, donații, dobânzi, etc;

Fie previzionate plățile pentru următoarea perioadă;

Nu trebuie incluse în cash flow doar plățile care se realizează efectiv, adică numai atunci când ies bani din firmă. Cheltuielile cu amortizarea nu implică un vărsământ monetar ceea ce nu va afecta cash flow-ul dacă acestea nu sunt trecute;

Trebuie analizate încă o dată toate plățile și încasările și trebuie modificați termenii care pot fi ajutați în vederea obținerii unui cash flow pozitiv;

Trebuie revăzut periodic cash flow-ul previzionat. Este important să fie actualizat în momentul în care sunt aflate informații despre o eventuală plată sau încasare de proporție.

7. 5 semne care avertizează problemele cash flow-ului

1. Lichididăți scăzute.  –  se termină banii pentru efectuare de noi plăți;

2. Investiții peste nivelul programat și peste posibilitățile financiare actuale care pot duce la anularea cash flow-ului;

3. Datorii mari pe termen scurt – poate duce la lipsa de lichidități;

4. Reduceri pierdute din partea furnizorilor din cauza lipsei de lichidități pentru a plăti facturile și din cauza datoriilor prea mari;

5. Încasările întârziate din cauza nerespectării scadenței de către clienți; poate fi controlată printr-un contract bine realizat cu aceștia.

8. Componentele unui cash flow

Cash flow-ul poate fi prezentat sub trei componente, acestea fiind următoarele:

Cash flow operațional (din exploatare) este acel cash flow generat de operațiuni interne, adică banii care sunt încasați din vânzarea produsului sau serviciului firmei. Aceasta ar trebui să fie cea mai importantă sursă de venit deoarece este generată intern și firma este direct responsabilă de acesta;

Cash flow de investiții înseamnă banii generați intern dar nu din activitățile principale, ci din activități non-operaționale. Asta înseamnă: Cash flow-ul de investiții include banii care sunt acordați investițiilor de echipamente sau mijloace fixe, aceste investiții reprezentând un profit pe termen mediu și lung;

Cash flow-ul financiar provine doar din surse externe precum debitori, acționari sau investitori care sunt interesați să investească în firmă.

3. STUDIU DE CAZ

3.1 Prezentarea generală a societății comerciale

Date de identificare: SC PEREGRINA SRL

Codul unic de înregistrare: RO10495802

Forma juridică de constituire: Societate cu răspundere limitată

Activitatea principală a societății și codul CAEN al activității principale: producție piese mecanice pentru mașini și utilaje, 2599.

Natura capitalului social: român

Societatea are sediul social în Brașov, str. Abatorului nr. 15-17, sub codul unic de înregistrare 10495802 cu atribut fiscal RO din 30.04.1998, iar la Oficiul Registrului Comerțului este înregistrată sub nr. J/08/484/1998.

S.C. PEREGRINA SRL Brașov este organizată ca societate comercială cu răspundere limitată având ca principal obiect de activitate „fabricarea de articole din metal”, cod CAEN 2599.

Capitalul social subscris și vărsat al societății este de 17500 lei (RON), potrivit balanței de verificare de la 31.12.2010.

Asociatul unic al unității este d-nul Fiumi Giancarlo, cetățean italian.

Administrarea societății este asigurată de d-na Iancu Mihaela.

Conducerea evidenței financiar-contabile este asigurată de expert contabil d-ra Neculae Viorica, în baza contractului de prestări servicii.

Principalii clienți ai societății sunt:

FIUMI SAS GIANCARLO & CO ITALIA

REMAT SA Brașov

BERGIA SRL Brașov

Principalii furnizori ai societății:

FIUMI SAS FIUMI GIANCARLO & CO ITALIA

BERGIA SRL

ELECTRICA SA

DISTRIGAZ SUD SA

Societatea a înregistrat în principal următoarele operațiuni:

– achiziții de materii prime și materiale, respectiv tablă, accesorii metalice, țevi, bare

de oțel, tije filetate, bucșe, discuri abrazive, alte materiale auxiliare;

– plăți prestări servicii respectiv servicii de contabilitate , servicii vamale, servicii transport, servicii telefonice, utilități: energie electrică, gaz, apa, canal;

– achiziții consumabile, obiecte de inventar, combustibil pentru producție și mijloace de transport proprii;

– plăți servicii de prelucrări mecanice;

– plata salarii; la data de 30.06.2010 societatea are 14 angajați cu C.I.M. pe perioadă nedeterminată, din care 12 muncitori direct productivi, un șofer, inginer șef și administrator;

– achiziții intracomunitare (Italia) de materii prime și materiale pentru producție (semifabricate din fier, table, țevi de aluminiu, oțel și PVC, freze, alte obiecte de inventar și mijloace fixe);

– livrări de deșeuri metalice (șpan de fier și aluminiu) către SC REMAT SA Brașov;

– livrări de materiale și piese la intern;

– livrări intracomunitare (Italia) de piese metalice pentru mașini industriale.

3.2 Organizarea și conducerea evidenței contabile

Evidența contabilă a societății este ținută corect și la zi, respectându-se principiile contabilității. Bilanțul contabil este întocmit conform legilor în vigoare, posturile înscrise în bilanț corespund cu datele înregistrate în contabilitate, fiind puse de acord cu situația reală a elementelor patrimoniale.

Fig. 1 Organigrama S.C. PEREGRINA SRL

3.3 Bilanțul, contul de profit și pierdere și tabloul fluxurilor de trezorerie

Datele din bilanț: total imobilizări (corporale, financiare) și total active curente (stocuri, clienți, alte creanțe, disponibilități, investiții pe termen scurt) constituie total activ, precum și capitalurile permanente (capitaluri proprii, datorii financiare) și datoriile curente (furnizori, alți creditori, credite bancare curente) constituie totalul pasiv.

Contul de profit și pierdere este constituit din cifra de afaceri (CA), valoarea adăugată (VA) care rezultă din CA + variația stocurilor – cheltuieli materiale cu terți – alte cheltuieli externe + alte venituri de exploatare.

EBE = VA – cheltuieli cu personalul

Rezultatul exploatării rezultă din EBE – cheltuieli cu amortizările – provizioane de exploatare.

Rezultatul financiar rezultă din veniturile financiare – cheltuieli financiare.

Rezultatul curent = Rezultatul exploatării + Rezultatul financiar.

Rezultatul brut = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar

Rezultatul net = Rezultatul brut – cheltuieli cu impozitul pe profit.

3.4.Evoluția cash-flow-ului

Conform graficului de mai sus observăm că în primii ani există un cash-flow negativ, după care în următorii ani avem cash-flow pozitiv, indicând o situație favorabilă.

3.5 Diferențele dintre profit și cash flow

Se poate spune că profitul e legat de contabilitatea de angajamente, iar cash flow-ul sau fluxul de trezorerie de cea de contabilitate de casă. Fără un cash flow nu vom putea achita salariile, impozitele și taxele, furnizorii, creditorii de capital, dividendele, chiar dacă vom avea un profit substanțial.

Cash flow-ul este un indicator de apreciere a performanței unei societăți care se stabilește ca diferența dintre încasări și plăți.

Între profit și cash flow sunt mai multe diferențe. Prima diferență constă în faptul că profitul este un rezultat global care este calculat în funcție de totalitatea veniturilor și a cheltuielilor (monetare și calculate), în timp ce cash flow-ul e un rezultat parțial care include doar venituri și cheltuieli monetare, cele calculate nefiind luate în calcul.

A 2-a mare diferență este că profitul contabil e un rezultat definitiv, în funcție de care se stabilesc taxe, impozite, dividende, salarii, în timp ce cash flow-ul este un rezultat tranzitoriu.

Cash flow-ul se numește potențial atunci când se obține ca diferență între veniturile și cheltuielile monetare sau cash flow efectiv atunci când se obține diferența între încasări și plăți.

Veniturile calculate includ venituri din provizioane, ajustări de valoare, iar cheltuielile calculate includ cheltuieli cu amortizările, cu provizioanele, cu ajustările activelor, în urma cărora nu vor rezulta fluxuri de lichidități.

Societatea analizată derulează operațiuni de gestiune (de ex.: de exploatare, operaționale) și operațiuni de capital (de ex.: investițiile, de finanțare și rambursare a capitalurilor atrase). Operațiunile de gestiune sunt găsite în conturile de venituri și cheltuieli reflectate în contul de profit și pierdere și care se sintetizează în profitul net, amortizare (dacă nu au fost reinvestite) ca surse potențiale pentru cash-flow-ul societății. Ooperațiunile de capital nu apar în contul de profit și pierdere doarece acestea nu sunt venituri sau cheltuieli care apar în perioada de timp analizată (sunt considerate venituri sau cheltuieli privind operațiunile de capital vânzarea unui activ).

Bibliografie

Monica Violeta Achim – Analiză economic-financiară (ediție revizuită), editura Risoprint Cluj-Napoca, 2010

Victor Dragotă, Laura Obreja, Anamaria Ciobanu, Mihaela Dragota – Managementul financiar, vol. 1 (Analiza financiară și de gestiune financiară operațională), editura Economică

http://www.manager.ro/articole/cash-flow/ce-inseamna-cash-flow-259.html

http://www.risco.ro/cash-flow

http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2005/finante-contabilitate-banci/22.pdf

http://drconsultants.ro/cash-flow/10-lucruri-esentiale-despre-cash-flow-423.htmll

http://www.scritub.com/economie/contabilitate/SITUATIA-FLUXURILOR-DE-TREZORE42964.php

http://documents.tips/documents/analiza-contului-de-profit-si-pierdere.html

https://ro.scribd.com/doc/270429941/CASH-FLOW