Analiza Performanței Societăților Listate la Bursă

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA EXPERTIZA CONTABILĂ ȘI EVALUAREA FIRMEI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:

Conf. Univ. Dr. Miloș Laura Raisa

Absolvent:

Nicola Mariana Luminița

Reșița

2016

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA EXPERTIZA CONTABILĂ ȘI EVALUAREA FIRMEI

Semnătura coordonatorului științific

Analiza performanței societăților listate la bursă

Coordonator științific:

Conf. Univ. Dr. Miloș Laura Raisa

Absolvent:

Nicola Mariana Luminița

Reșița

2016

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REȘIȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA EXPERTIZA CONTABILĂ ȘI EVALUAREA FIRMEI

Declarație de asumare a răspunderii

[anonimizat] Luminița absolvent al Facultății de Științe Economice din Universitatea “Eftimie Murgu” din Reșița, declar că lucrarea de disertație este elaborată exclusiv de mine, pe baza efortului personal de documentare, cercetare, proiectare și redactare. În cadrul lucrării precizez sursa tuturor ideilor, datelor și formulărilor care nu îmi aparțin, conform normelor de citare a surselor.

Declar că toate afirmațiile din lucrare referitoare la datele și informațiile analizate, la metodele prin care acestea au fost obținute și la sursele din care le-am obținut sunt adevărate.

Înțeleg că falsificarea datelor și a informațiilor analizate în lucrare constituie fraudă și este sancționată conform regulamentelor în vigoare. De asemenea, am luat la cunoștință conținutul Art.7 și Art.20 din Metodologia de organizare și desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor de master la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița promoția 2016.

Data: Semnătura:

…………………………… ……………………………..

CUPRINS

INTRODUCERE

Analiza performanței financiare are drept scop redarea unei imagini cât mai fidele și reale a situației economice a companiilor. Aceasta urmărește diagnosticarea firmei din punct de vedere financiar. Informațiile ce rezultă în urma analizei financiare sunt certe și nu bazate pe intuiție.

Principalul obiectiv al oricărei entități este obținerea de profit și maximizarea averii investitorilor. Atingerea acestui obiectiv presupune gestionarea eficientă a resurselor, costurilor și efectuarea unor analize asupra elementelor activului, pasivului și situației financiare. Pe lângă factorii interni enumerați mai sus întâlnim și factorii externi precum mediul economic, social și politic.

Tema lucrării este ,, Analiza performanței societăților listate la bursă ’’ și are ca obiectiv principal analiza randamentului financiar pe baza ratelor de profitabilitate și a ratelor de rentabilitate.

Lucrarea cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii și bibliografie. Pentru o mai bună prezentare a analizei, fiecare capitol este structurat în subcapitole.

Primul capitol, intitulat ,,Piața de capital românească”, va prezenta la modul general piața de capital, din punct de vedere al trăsăturilor și participanților pe piață.

Cel de-al doilea capitol ,,Prezentarea teoretică a principalilor indicatori de performanță ai firmelor” urmărește prezentarea din punct de vedere teoretic a ratelor de profitabilitate, rentabilitate precum și indicatorii de dividend.

Cel de-al treilea capitol ,,Studiul de caz privind analiza randamentului financiar a companiilor din industria farmaceutică listate la BVB” este unul aplicativ și are ca obiectiv analiza factorială a ratelor de rentabilitate economică și financiară precum și analiza ratelor de dividend.

LISTA NOTAȚIILOR (ABREVIERILOR)

LISTA TABELELOR

LISTA GRAFICELOR

CAPITOLUL 1

PIAȚA DE CAPITAL ROMÂNEASCĂ-TRĂSĂTURI, PARTICIPANȚI

1.1. Prezentarea pieței de capital

1.1.1. Concepte, definire, trăsături

În orice economie există o competiție între cerere și oferta, competiție ce se desfașoară într-o piață specializată de active financiare, competiția fiind sursa dezvoltării economiei.

           Există două accepțiuni de definire a pieței specializate: piața de capital în sistemul european și piața financiară în sistemul anglo-saxon.

          Fascinațiile pieței de capital sunt numeroase. Fiecare participant la această piața urmărește realizarea unor aspecte importante pentru activitatea sa. Astfel, emitenții sunt interesați de tehnicile, dimensionarea și etapizarea procesului de finanțare, iar investitorii de strategiile moderne de gestionare a portofoliilor. Societațile de servicii de investiții financiare sunt preocupate de diversificarea obiectului de activitate prin acoperirea unei game largi de activitați. Instituțiile de supraveghere urmăresc respectarea principiilor și reglementărilor generale ale pieței. Creatorii și administratorii de piețe sunt preocupați de aspecte mai puțin vizibile publicului larg printre care: tehnicile de tranzacționare, creditarea, garantarea, compensarea, decontarea operațiunilor.[7]

        Piața de capital, bursa, este locul de întâlnire a vânzătorilor cu cumpărătorii de diverse instrumente financiare.

Piața financiară facilitează competiția cererii și ofertei de titluri emise de unitățiile care generează deficite.

           Concepția clasică, continental-europeană, definește că piața de capital are o structură complexă ce cuprinde mai multe piețe: piața monetară, piața ipotecară și piața financiară.        

Beneficiile piețelor de capital asupra dezvoltării economice sunt [7]:

accesul societăților noi și în formare la finanțarea prin acțiuni și/sau obligațiuni;

descentralizarea proprietății și a distribuției averii;

eficiența, competitivitatea și solvabilitatea sectorului financiar;

solvabilitatea societăților comerciale.

Trăsăturile pieței de capital sunt următoarele [7]:

tranzacționarea valorilor mobiliare nu este directă, ci intermediată de intermediarii al cărui rol este acela de a pune în contact emitenții ce dețin valori mobiliare în portofoliu cu investitorii care doresc să le cumpere;

produsele pieței sunt instrumente pe termen mediu și lung pentru că banii sunt investiți în general pe o perioadă mai mare de un an, în timp ce pe piața monetară, resursele sunt utilizate pentru finanțări pe termen scurt;

este o piață deschisă, în sensul că plasamentul este efectuat de marea masă a investitorilor, iar tranzacțiile cu instrumente financiare au caracter public;

valorile mobiliare, ca produse ale pieței se caracterizează prin negociabilitate și transferabilitate.

Piața de capital oferă modalități de investire, respectiv de atragere a capitalului, diferite de cele specifice sistemului bancar. Ca o alternativă la construirea depozitelor bancare, investitorii pot achizitiona valori mobiliare, iar emitenții, pentru a nu apela la credite bancare, pot atrage capitaluri prin emisiunea de acțiuni și obligațiuni [7].

1.1.2. Participanții pieței de capital

Participanții de pe piața de capital sunt [7]:

Investitorii – sunt deținătorii de capital monetar care investesc în produse specifice pieței de titluri financiare și își asumă riscurile investiției. Investitorii se împart în două mari categorii:

individuali – persoane fizice sau juridice care fac tranzacții de dimensiuni modeste pe piața titlurilor financiare;

instituționali – sunt societăți sau instituții care fac tranzacții de dimensiuni mari.

Emitenții – sunt persoane juridice sau organe ale administrației publice centrale sau locale, care fac emisiuni de titluri financiare.     

Intermediarii – sunt agenți ai pieței financiare care asigură transferul fondurilor de la deținători la utilizatori, achiziționând active financiare de la primii și emitând propriile active către ultimii.

Participanții auxiliari – aceștia sunt de doua feluri:

consultanții de plasament – sunt persoane autorizate de Comisia Națională de Valori Mobiliare (CNVM) care prestează servicii de analiză a valorilor mobiliare, selectarea portofoliului, de evaluare, precum și publicarea de opinii și recomandări in legătură cu vânzarea și cumpărarea de valori mobiliare;

cenzorii externi independenți – societățile și instituțiile supuse autorizării CNVM trebuie să prezinte acesteia, la sfârșitul fiecărui an financiar un raport anual întocmit de un cenzor extern independent.

Infrastructura – Reglementarea si supravegherea activitații intermediarilor de valori mobiliare au ca scop asigurarea funcționării adecvate a acestor societăți, astfel încât să poată absorbi fluctuațiile financiare, îndeplinindu-și corect îndatoririle. Reglementarea piețelor de capital vizeaza cadrul de organizare a pieței, instituțiile, mecanismele, produsele și controlul asupra activității celor care sunt implicați în tranzacționarea valorilor mobiliare. Piața de capital asigură legătura permanentă dintre emitenți și investitori, atât în momentul acoperirii cererii de capital, cât și în procesul transformării în lichidități a valorilor mobiliare deținute.

1.2. Structura pieței

Pentru a se adapta fiecărei companii, oricare ar fi nivelul de dezvoltare al acesteia, Bursa de Valori București a înființat și în prezent operează pe două piețe dinamice la standarde europene: Piața Reglementată (PR) și Piața AeRO. Ambele piețe sunt menite să ofere companiilor din România, dar si celor internaționale, o oportunitate de a atrage finanțare pentru povestea lor de succes. BVB își propune să devină unul dintre cele mai active instrumente de finanțare a economiei din România. [5]

In funcție de dimensiunea companiei, de vechimea acesteia și de procentul de acțiuni distribuite public în numărul total de acțiuni emise, o companie poate fi admisă la tranzacționare pe PR sau AeRO. Procedurile de admitere la tranzacționare sunt specifice fiecărui tip de piață.[5]

1.2.1. Piața Reglementată

Pentru a fi admise la tranzacționare pe Piața Reglementată, toate instrumentele financiare trebuie să fie înregistrate la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), transferabile, emise în formă dematerializată, plătite integral și evidențiate prin înscriere de cont. Acțiunile trebuie să fie din aceeași clasă.[4]

Pentru a putea fi admise pe piața reglementată acțiunile trebuie să respecte cerințele de admitere, în funcție de categorie, care sunt următoarele:

Pentru Categoria Standard [4]:

capitalizare anticipată sau capitaluri proprii în valoare de minimum 1

milion Euro;

free-float minim 25%;

societatea să fi funcționat în ultimii 3 ani anterior solicitării de

admitere la tranzacționare și să fi întocmit și comunicat situațiile

financiare pentru aceeași perioadă.

Pentru Categoria Premium [4]:

free-float minim 40 milioane Euro sau contract cu un market maker;

depunerea unui set de documente, aderarea la condițiile și termenii angajamentului de admitere și menținere la tranzacționare, plata

tarifelor practicate de BVB, desemnarea a două persoane de legătură, etc.

1.2.2. Piața AeRO

Piața AeRO a fost creată din nevoia de a furniza antreprenorilor o alternativă de finanțare pentru dezvoltare și este segmentul dedicat titlurilor de capital (acțiunilor) din cadrul sistemului alternativ de tranzacționare administrat de Bursa de Valori București. Acesta este un segment de piață dedicat listării companiilor la început de drum, ca să își finanțeze proiectele, poveștile lor de creștere, să își sporească vizibilitatea și să contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri.[6]

Sistemul alternativ de tranzacționare nu este o piață reglementată in sensul Directivelor Europene și a legislației românești privind piața de capital, însă este reglementată prin regulile și cerințele stabilite de BVB. Sistemul alternativ a fost înființat de BVB cu scopul de a oferi o piață cu mai puține cerințe de raportare din partea emitenților, dar în același timp cu un nivel suficient de transparență pentru investitori, pentru a-i motiva să tranzacționeze.[6]

Piața AeRO este dedicată finanțării companiilor care nu îndeplinesc criteriile de mărime sau vechime pentru listarea pe Piața Reglementată și a fost lansată pe 25 februarie 2015.[6]

1.3. Evoluția pieței de capital

Compania de servicii de investiții financiare Intercapital Invest S.A., realizează rapoarte ale evoluției pieței de capital. Pentru a studia piața de capital am ales ca și perioadă de analiză 2008-2015, perioadă în care piața de capital a înregistrat diverse evoluții.

Din reprezentările grafice de mai jos se evidențiază:

evoluția valorii tranzacțiilor acțiunilor și număr de intermediari

pe piață – graficul 1.1;

evoluția emitenților și capitalizarea BVB – graficul 1.2.

Graficul 1.1 Evoluție valoare tranzacții acțiuni și număr intermediari pe piață

Sursa: date prelucrate de autor cu ajutorul celor existente pe site-ul

http://www.bvb.ro

Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni, exprimate în miliarde euro, a avut o evoluție oscilantă pornind de la 1,90 în 2008, ajungând în 2015 la o valoare de 1,98, trecând printr-un maxim în 2014 când a ajuns la 2,93, iar minimul valorii tranzacțiilor cu acțiuni de 1,20 a fost înregistrat în 2009.

Numărul intermediarilor autorizați pe piața reglementată a înregistrat o

scădere continuă de la 71 intermediari în 2008 până la 40 intermediari în

2015, în 2014 înregistrându-se un minim de 38 intermediari.

Graficul 1.2 Evoluția numărului de emitenți și capitalizarea BVB

Sursa: date prelucrate de autor cu ajutorul celor existente pe site-ul

http://www.bvb.ro

Capitalizarea bursieră a pieței reglementate a BVB are o evoluție crescătoare începând de la 11,63 în 2008 ajungând la 32,24 în 2015.

Numărul emitenților a crescut continuu de la 69 în 2008 până la 84 în

2015.

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA TEORETICĂ A PRINCIPALILOR INDICATORI DE PERFORMANȚĂ AI FIRMELOR

       Activitatea oricărei firme se desfășoară într-un mediu dinamic și agresiv. În acest context, firma este determinată să se raporteze permanent la cererea de piață, trebuie să anticipeze mișcările concurenței, să-și autoevalueze resursele de care dispune și să acționeze în direcția creșterii eficienței utilizării acestora.

În abordarea sistemică a problematicii firmei un rol deosebit revine analizei economico- financiare, ca instrument de supraveghere a activității și performanțelor acesteia.

Analiza economico-financiară prin metodologia, procedeele și tehnicile specifice de care dispune, concură la diagnosticarea stării diferitelor procese și fenomene, le descoperă structura, stabilește relațiile de cauzalitate, factorii care le guvernează, descoperă legile formării și dezvoltării lor, iar pe această bază oferă conducerii posibiltatea adoptării deciziilor privind îmbunătățirea activității în viitor.

Rentabilitatea financiară urmărește corelarea efectelor de natura profitului cu eforturile depuse pentru obținerea acestui profit, conform expresiei:

( 2.1)

Măsurarea rentabilității financiare se realizează prin intermediul:

Ratelor de profitabilitate – exprimate prin raportul între rezultatele de natura profitului și venituri, respectiv cheltuieli;

Ratelor de rentabilitate – construite ca raport între rezultatele de natura profitului și activele totale sau capitaluri.

2.1. Ratele de profitabilitate

2.1.1. Rata profitabilității comerciale

Rata profitabilității comerciale apreciază eficiența politicii comerciale (aprovizionare, stocare, vânzare) și mai ales eficiența politicii de prețuri practicată de aceasta.

Rata profitabilității comerciale arată rezultatul exploatării sau a rezultatului exercițiului aferent cifrei de afaceri. Rata evaluează aptitudinea întreprinderii de a genera un anumit nivel al profitului pentru o mărime dată a cifrei de afaceri.

Relația de calcul a ratei profitabilității comerciale este:

Rpv = (2.2)

Rata profitabilității comerciale este influențată de doi factori:

rezultatul exploatării sau rezultatul exercițiului;

cifra de afaceri.

În funcție de sfera de cuprindere a rezultatului exploatării, rata profitabilității comerciale poate lua mai multe forme [1]:

Rata marje brute brute de exploatare – indică aptitudinea proprie a activității de exploatare de a degaja profit, indiferent de politica de amortizare, de politica financiară și fiscală, precum și de incidența elementelor extraordinare.

Rpb = (2.3)

Rata marjei nete de exploatare – care reflectă eficiența activității de exploatare, fiind influențată de amortismente și provizioane, comparativ cu rata marjei brute.

Rrcn = (2.4)

În practica economică se consideră că o rată a profitabilității comerciale cuprinsă intre 5% și 15% este acceptabilă, ea variind însă de la un domeniu la altul. Dacă societatea realizează un volum mare al vânzărilor, această rată se va putea micșora fără a pune în pericol poziția deținută pe piață. [1]

Rezervele de creștere a ratei profitabilității comerciale se regăsesc în:

îmbunătățirea structurii de producție, în sensul creșterii ponderii produselor cu o rată a profitabilității comercială unitară ridicată;

creșterea prețurilor;

creșterea puterii de negociere a întreprinderii cu furnizorii și obținerea unor prețuri de aprovizionare avantajoase;

sporirea producției (vânzărilor);

accelerarea vitezei de rotație a stocurilor;

optimizarea cheltuielilor.

2.2. Ratele de rentabilitate

2.2.1. Rata rentabilității economice

Rata rentabilității economice reflectă eficiența activității desfășurate, din perspectiva capitalului permanent măsurând performanțele activului total al întreprinderii fără a ține seama de modul de procurare a capitalurilor fiind independentă de politica de finanțare promovată de întreprindere.

Rata rentabilității economice exprimă nivelul de remunerare a capitalurilor investite. Capitalul investit este alcătuit din capital propriu și împumuturile pe termen scurt, mediu și lung ale societății. Rentabilitatea economică trebuie să fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii) și al riscului pe care și l-au asumat furnizorii de capital. Dacă rentabilitatea economică este mai mare decât rata dobânzii la împrumuturi, atunci întreprinderea poate beneficia de efectul de levier. [1]

Nivelul și evoluția ratei se urmăresc pornind de la următoarea relație:

Rre = (2.5)

Rentabilitatea economică trebuie să îndeplinească doua condiții:

să fie la nivelul ratei medii a dobânzii și al riscului economic și financiar asumat de furnizorii de capital: acționari și creditori;

să fie mai mare decât rata inflației pentru a putea păstra valoarea economică a unității.

Analiza rentabilității economice presupune calculul și analiza a două rate [1]:

Rata rentabilității economice brute – reprezintă remunerarea brută a capitalurilor investite, ea arată cât excedent brut de exploatare revine unei unități de capital investit.

Rreb = (2.6)

Rata rentabilității economice nete – reprezintă remunerarea prin profitul brut al exploatării a capitalurilor investite, ea arată cât profit brut revine unei unități de capital investit.

Rren = (2.7)

Pentru compararea între întreprinderi, rata rentabilității economice brute este mai relevantă, deoarece nu este influențată de politica de armonizare a întreprinderii și de provizioane.

Analiza factorială a rentabilității economice pe baza rentabilității comerciale, a vitezei de rotație a activului imobilizat și a ratei de structură a capitalului investit.

Modelul factorial utilizat este:

Rre = (2.8)

Factorii de influență sunt:

Ai/Cinv este rata de structură a capitalului investit care măsoară ponderea activelor fixe în capitalul investit;

CA/Ai exprimă viteza de rotație a activelor fixe (imobilizate);

Rbex/CA reprezintă rata profitabilității comerciale, care exprimă profitul brut ce revine la 1 leu cifră de afaceri.

Creșterea ratei rentabilității economice presupune [1]:

creșterea vitezei de rotație a activelor fixe, în situația în care indicile de creștere I CA > I Ai;

îmbunătățirea structurii capitalului investit prin creșterea ponderii activelor fixe, în situația când indicile de creștere I Ai > I Cinv;

creșterea ratei marjei comerciale, în situația în care indicile de creștere

I Rbex > I CA.

2.2.2. Rata rentabilității financiare

Ratele de rentabilitate financiară măsoară randamentul capitalurilor proprii, randamentul plasamentului financiar pe care acționarii l-au făcut pentru cumpărarea acțiunilor.

Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende și creșterea capitalurilor proprii (creșterea rezultatelor), constituind un mijloc de stimulare a participării la creșterea capitalului social, atât pentru acționarii existenți, cât și pentru noii acționari. [1]

Dacă nivelul ratei rentabilității financiare este ridicat, acționarii acceptă ca o parte din profitul lor să fie lăsat la dispoziția întreprinderii, asigurând astfel mijloacele de creștere a acestora. [1]

Rata rentabilității financiare este dependentă de modalitățile de finanțare a activității, fiind sensibilă la modificarea structurii financiare, în special a gradului de îndatorare. De asemenea este influențată de regimul de calcul al amortizărilor și provizioanelor, al cheltuielilor deductibile și nedeductibile pentru determinarea bazei de calcul a impozitului pe profit. [1]

Relația de calcul a rentabilității financiare este:

Rrf = (2.9)

Analiza factorială a rentabilității financiare pe baza modificării vitezei de rotație a capitalurilor proprii și de modificarea profitabilității comerciale.

Modelul factorial utilizat este:

Rrf = (2.10)

Factorii de influență sunt:

CA/Cpr exprimă viteza de rotație a capitalului propriu;

Rn/CA este rata profitabilității comerciale, care exprimă profitul net ce revine la 1 leu cifră de afaceri.

Factorii de influență asupra modificării ratei rentabilității financiare sunt:

factorul de multiplicare al capitalului propriu, care exprimă politica de

finanțare a întreprinderii prin măsurarea ratei îndatorării, deoarece

pasivul total este format din capitaluri proprii și datorii;

rata netă a profitabilității comerciale.

Creșterea ratei rentabilității financiare se realizează în următoarele condiții [1]:

în situația în care indicile de creștere I CA > I Cpr;

îmbunătățirea structurii și creșterea ratei profitabilității comerciale unitare, în situația în care indicile de creștere I Rn > I CA;

reducerea cheltuielilor de exploatare și comerciale, în situația în care indicile de creștere I Rn > I CA;

creșterea prețurilor, în situația în care indicile de creștere I Rn > I CA;

modificarea politicii fiscale, în situația în care indicile de creștere I Rn > I CA;

creșterea gradului de îndatorare, în situația în care Rentabilitatea economică > Rata dobânzii.

În mod practic se consideră ca nivel optim pentru rata rentabilității financiare o rată de 25 %. [1]

Pentru a constitui un stimulent pentru potențialii investitori, rata rentabilității financiare a întreprinderii trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii de pe piață financiară. [1]

Căile de sporire a randamentului financiar trebuie să urmărească două direcții:

minimizarea efortului;

maximizarea efectelor.

Principalele căi de creștere a randamentului financiar sunt [1]:

realizarea unei structuri eficiente a producției prin corelarea cu cerințele pieței prin asimilarea de produse noi cu performanțe superioare și prin îmbunătățirea structurii producției;

reducerea costurilor bazată pe diminuarea cheltuielilor materiale și a celor cu munca vie;

creșterea volumului producției, prin reducerea costurilor, întrucât costurile fixe și cele lent variabile nu cresc sau cresc într-un ritm inferior creșterii volumului producției;

folosirea pârghiei prețurilor stimulează întreprinderile în vederea asigurării și creșterii rentabilității, dar aceasta se poate face doar în corelație cu creșterea nivelului calitativ și a complexității produselor;

accelerarea vitezei de rotație a resurselor, respectiv scurtarea duratei unui circuit are efecte pozitive asupra ratelor de rentabilitate, ca urmare a faptului că se obține un volum mai mare a profitului, fără a fi necesară sporirea volumului resurselor.

2.3. Dividendul și politica de dividend

Singura formă de remunerare a acționarilor unei companii este dividendul, acesta arată valoarea unei acțiuni în decursul unui an calendaristic.

Prin politica de dividend managementul companiei decide modul de împărțire a profitului, respectiv nivelul de dividende ce se vor distribui tuturor acționarilor companiei.

În cadrul politicii de dividend se pune problema de a opta între distribuirea dividendelor sau reinvestirea unei părți cât mai mari din profit, de către firma respectivă. Profiturile acumulate reprezintă una dintre cele mai semnificative surse de finanțare a creșterii corporaționale, iar dividendele constituie fluxurile de numerar datorate acționarilor. O creștere a proporției profiturilor distribuite sub formă de dividend va rezulta în scăderea profiturilor acumulate pentru anul respectiv, deși sumele disponibile pentru investiții vor fi mai mici. [8]

Dividendele distribuite de către societățile comerciale pe acțiuni pot îmbrăca trei forme [8]:

în bani – este cea mai răspândită formă de plată. Această formă este convenabilă pentru societatea comercială (rapiditate, costuri reduse) dar presupune apariția unor fluxuri financiare negative. Această formă se aplică cu condiția de a nu micșora prea mult volumul lichidității, pentru a nu pune în pericol situația creditorilor.

în acțiuni – este o practică a societății comerciale care dorește să-și protejeze lichiditățile. În astfel de situații se emit noi acțiuni,

distribuindu-se fiecărui acționar corespunzător volumului dividendelor datorate. Este o metodă avantajoasă pentru că societatea își conservă lichiditățile existente și obține o creștere a capitalului social.

în natură – este o formă mai rar întâlnită, se aplică cu acordul acționarilor și numai în cazurile când societățile comerciale produc și desfac mărfuri de interes pentru acționarii proprii cum ar fi: combustibili, cherestea, materiale de construcții, etc.

Distribuirea dividendelor priveaza întreprinderea de lichidități, dar asigură un venit acționarilor, determinând creșterea randamentului la plasamentul financiar inițial. În principiu, orice deținător de acțiuni are dreptul de a primi dividend din partea societății. Societatea este autorizată să repartizeze dividende cu respectarea a două condiții [8]:

să dispună de suficient profit, astfel că distribuirea de dividende să nu micșoreze capitalizarea bursieră permanentă a societății, suma dividendelor să nu depășească totalul profitului;

distribuirea de dividende să nu afecteze lichiditatea financiară pentru a nu pune în pericol siguranța creditorilor săi ale căror creanțe devin scadente.

Politica de dividend este una de autofinanțare prin care se poate obține o maximizare a valorii dividendelor printr-o minimă distribuire a cestora.

Decizia de a investi se ia doar după evaluarea acționarilor dupa rate [8]:

Rata de distribuire este raportul dintre dividende și profitul net;

Rata de distribuire = (2.11)

Acest indicator semnalează incisivitatea politicii de distribuire a dividendelor și este relativ opus politicii de autofinanțare și invers proporțională cu gradul de capitalizare. Un grad ridicat de distribuire a dividendelor nu presupune în toate cazurile autofinanțare redusă. Un profit mare conjugat cu o rată de distribuire redusă poate conduce la un dividend mai consistent decât în cazul unui profit mic, căruia i se aplică o rată de distribuire ridicată.

Rata de creștere a dividendului, adică raportul dintre dividende și numărul de acțiuni;

Rata de creștere = (2.12)

Acest indicator arată suma absolută a dividendelor care se distribuie pentru o acțiune deținută. Valoarea acestui indicator este interesantă atât pentru acționar, care va cunoaște suma ce-i va fi vărsată de către societate, cât și pentru bonitatea societății, acest lucru ducând la atragerea de investitori. Deși are o expresivitate economică mare, acest indicator nu exprimă integral forța societății respective, mărimea sa depinzând mai mult de profitul afectat distribuției de dividend.

Rata de creștere a profitului (profitul pe o acțiune) este raportul dintre profitul net și numărul de acțiuni emise.

Profit pe acțiune = (2.13)

Acest indicator reprezintă îmbogățirea acționarilor în decursul unui an, indiferent dacă profitul întreprinderii se distribuie ca dividend sau rămâne capitalizat.

Politica optimă de dividende pentru o firmă găsește echilibrul între dividendele curente de plătit și rata creșterii viitoare, astfel încât prețul acțiunilor firmei să fie maxim. O politică de distribuire este considerată scăzută, dacă rata de distribuire nu depășește 20% din profitul net, iar de la 60 % în sus, politica de distribuire este considerată ca fiind puternică. [8]

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA RANDAMENTULUI FINANCIAR A COMPANIILOR DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ LISTATE LA BVB

3.1. Prezentarea generală a companiilor din industria farmaceutică listate la bursă

Industria farmaceutică este o ramură a industriei românești tot mai bine cotată în ultima perioadă unde câștigurile sunt în creștere iar contribuția acesteia la formarea PIB-ului este tot mai mare. Atât producătorii interni cât și cei externi și-au mărit producția în ultimii ani datorită cererii mari de medicamente. Astfel această industrie a început să fie tot mai cautată de investitori, fie ei străini sau autohtoni.

Pentru a putea crea o imagine de ansamblu asupra industriei farmaceutice din ultimii ani două companii active pe piața din România, precum Biofarm S.A. si Antibiotice S.A., fac obiectul acestui studiu.

Biofarm S.A.Bucuresti (BIO) a fost fondată în 1921 prin fuzionarea mai multor societăți producătoare de medicamente. Din 1997 BIO a devenit companie cu capital integral privat. Compania are laboratoare de cercetare de cel mai înalt nivel, o echipă de specialiști foarte bine pregătiți, un portofoliu de peste 200 de produse, este prezentă în 12 țări și extinderea continuă. În anul 2005 acțiunile emise de Biofarm încep să fie tranzacționate la BVB, iar din 2015 acestea sunt încadrate în Categoria Premium.

Antibiotice S.A. Iasi (ATB) a fost fondată în anul 1955, fiind primul producător de penicilină din sud- estul Europei. Astăzi ATB este cel mai important producător de medicamente din România, în special produse antiinfecțioase, fiind lider în furnizarea de medicamente către spitalele din țara noastră. Începând din anul 1997 societatea este listată la BVB.

3.2. Analiza randamentului financiar a companiilor Biofarm și Antibiotice

Pentru analiza randamentului financiar a celor două companii s-au utilizat datele din situațiile financiare prezentate în Anexa 1 pentru Biofarm și Anexa 2 pentru Antibiotice.

3.2.1. Analiza ratelor de profitabilitate comercială

Relația de calcul a ratei profitabilității – Rpv este:

Rpv = (3.1)

Analiza ratei de profitabilitate comercială se realizează pe baza datelor din tabelul 3.1. Tabelul 3.1

Rata profitabilității comerciale

Sursa: realizat de autor

Reprezentarea evoluției ratei profitabilității comerciale este prezentată în

graficul 3.1 astfel:

Graficul 3.1 Rata profitabilității comerciale pentru Biofarm și Antibiotice

Sursa: realizat de autor

Ratele profitabilității comerciale ale celor două firme au înregistrat următoarele evoluții:

Pentru Biofarm:

nivelul ratei profitabilității comerciale Rpv este superior nivelului

recomandat de 15 %, cu toate că înregistreaza o reducere de 3,3 % în

2014 față de 2013. Rpv în 2014 este la un nivel de 21,2 % ceea ce

înseamnă că la 100 lei cifră de afaceri întreprinderii îi revine 21,2 lei sub

forma rezultatului brut al exercițiului.

Pentru Antibiotice:

nivelul ratei profitabilității comerciale Rpv este unul redus fată de 15 % nivel recomandat. Față de anul precedent nivelul ratei a crescut cu 0,8 % ceea ce exprimă o sporire a eficienței cu care sunt valorificate produsele firmei. Situația existentă este determinată de creșterea într- un ritm mai rapid a rezultatului brut al exercițiului Rbex (107,7 %) față de dinamica cifrei de afaceri CA (100,4 %). Pentru a crește profitabilitatea comercială, întreprinderea trebuie să crească vânzările, să accelereze viteza de rotație a stocurilor și să optimizeze cheltuielile.

Analiza profitabilității comerciale poate fi explicitată prin analiza a două rate:

Rata marjei brute (rata profitabilității comerciale brute);

Rata marjei nete (rata profitabilității comerciale nete).

3.2.1.1. Analiza ratei marjei brute

Rata marjei brute – Rpb se determină cu relația:

Rpb = (3.2)

Pentru evidențierea ratei marjei brute se utilizează datele din tabelul 3.2.

Tabelul 3.2

Rata marjei brute

Sursa: realizat de autor

3.2.1.2. Analiza ratei marjei nete

Rata marjei nete – Rrcn se determină cu relația:

Rrcn = (3.3)

Pentru evidențierea ratei marjei nete se utilizează datele din tabelul 3.3.

Tabelul 3.3

Rata marjei nete

Sursa: realizat de autor

Reprezentarea evoluțiilor ratelor brute și nete pentru cele două firme în anii de analiză este prezentată în graficele 3.2 și 3.3:

Graficul 3.2 Rata marjei brute și nete Graficul 3.3 Rata marjei brute și nete

pentru Biofarm pentru Antibiotice

Sursa: realizat de autor Sursa: realizat de autor

Cele două rate, ale marjei brute Rpb și a marjei nete Rrcn, au înregistrat următoarele evoluții:

Pentru Biofarm

în perioada de analiză, întreprinderea a înregistrat o rată a marjei brute Rpb ridicată și un trend crescător datorită creșterii excedentului brut EBE cu 15,9 % în timp ce cifra de afaceri a crescut cu 7,9 %. În 2014 valoarea ratei marjei brute ajunge la 44 % ceea ce înseamnă că la 100 lei cifră de afaceri întreprinderii îi revin 44 lei de excedent brut din exploatare. Această evoluție semnifică o creștere a eficienței cu care sunt valorificate resursele întreprinderii;

în perioada de analiză, rata marjei nete Rrcn are un nivel scăzut și un trend scăzut. În ultimul an, Rrcn a înregistrat un nivel de 20,7 %, ceea ce înseamnă că la 100 lei cifră de afaceri îi revin 20,7 lei profit net. În comparație cu 2013 nivelul ratei marjei nete a scăzut cu 0,8 %, ceea ce înseamnă o scădere a eficienței valorificării produselor firmei în termen de câștig. Situația este validată de creșterea într-un ritm mai rapid a cifrei de afaceri CA (107,9 %) față de dinamica rezultatului net al exercițiului Rrcn (103,8 %).

Pentru Antibiotice

rata marjei brute Rpb este una ridicată cu trend ușor crescător datorită creșterii excedentului brut al exercițiului EBE cu 2,6 % față de creșterea mai mică de 0,4 % a cifrei de afaceri CA. Această întreprindere valorifică eficient resursele sale;

rata marjei nete Rrcn are un nivel scăzut și cu un trend descrescător. În comparație cu 2013 nivelul ratei a scăzut cu 1,3 % ceea ce înseamnă o scădere a eficienței valorificării produselor firmei în termen de câștig. Acest lucru este determinat de creșterea mai mare

a cifrei de afaceri CA (100,4 %) față de cea a rezultatului net Rrcn (87,3%).

În practica economică se consideră că o rată a profitabilității comerciale cuprinsă între 5 % și 15 % este acceptabilă.

3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate

3.2.2.1. Analiza ratei rentabilitații economice

Nivelul și evoluția ratei se urmăresc pornind de la următoarea relație:

Rre = (3.4)

Analiza ratei rentabilității economice se realizează pe baza datelor din tabelul 3.4. Tabelul 3.4

Rata rentabilității economice

Sursa: realizat de autor

Evoluțiile ratelor de rentabilitate economică sunt prezentate în graficul 3.4.

Graficul 3.4 Rata rentabilității economice pentru Biofarm și Antibiotice

Sursa: realizat de autor

Analiza rentabilității economice presupune calculul și analiza a două rate:

Rata rentabilității economice brute

Rreb = (3.5)

Rata rentabilității economice nete.

Rren = (3.6)

Valorile ratelor rentabilității economice brute și nete sunt prezentate în tabelele 3.5 și 3.6.

Tabelul 3.5

Rata rentabilității economice brute

Sursa: realizat de autor

Tabelul 3.6

Rata rentabilității economice nete

Sursa: realizat de autor

Evoluțiile ratei rentabilității brute și ratei rentabilității nete pentru cele două companii sunt reprezentate în graficele 3.5 și 3.6.

Graficul 3.5 Rata rentabilității brute și Graficul 3.6 Rata rentabilității brute și

rata rentabilității nete pentru Biofarm rata rentabilității nete pentru Antibiotice

Sursa: realizat de autor Sursa: realizat de autor

Analizând cele două rate ale rentabilității economice pentru cele două întreprinderi remarcăm urmatoarele evoluții:

Pentru Biofarm

tendința de creștere înregistrată de rata economică brută Rreb de la 23,6 % în 2013 la 27,6 % în 2014 se datorează creșterii mai mari a excedentului brut din exploatare EBE (115,9 %) față de creșterea capitalurilor investite Cinv (99,3 %). Nivelul ratei Rreb din ultimul an de 27,6 % arată că la 100 lei capitaluri investite au revenit 27,6 lei de excedent brut de exploatare, nivel care asigură remunerarea capitalurilor investite (nivelul minim de referință este de 20 %);

rata economică netă Rren a înregistrat o tendință crescătoare de la 10,8 % în 2013 la 13,3 % în 2014 reflectând o îmbunatățire a situației întreprinderii. Rata asigură remunerarea corespunzătoare a capitalurilor investite Cinv. În 2014 la 100 lei capitaluri investite îi revin 13,3 lei rezultat al exploatării.

Pentru Antibiotice

rata economică brută Rreb a scăzut de la 28,4 % în 2013 la 27,1 % în 2014, datorită creșterii mai mari a capitalurilor investite Cinv (107,6 %) față de creșterea de 102,6 % a excedentului brut din exploatare EBE. Nivelul Rreb asigură remunerarea capitalurilor investite (nivelul minim de referință este 20 %);

o tendință de scădere a înregistrat și rata economică netă Rren de la 10,4 % în 2013 la 7,3 % în 2014. Rata asigură remunerarea capitalurilor investite Cinv.

Analiza factorială a ratei rentabilității economice

Analiza ratei rentabilității economice se poate realiza pe baza rentabilității comerciale, a vitezei de rotație a activului imobilizat și a ratei de structură a capitalului investit, caz în care rata rentabilității economice va fi:

Modelul factorial utilizat este:

Rre = (3.7)

Factorii de influență sunt:

Ai/Cinv este rata de structură a capitalului investit care măsoară ponderea activelor fixe în capitalul investit;

CA/Ai exprimă viteza de rotație a activelor fixe (imobilizate);

Rbex/CA reprezintă rata profitabilității comerciale, care exprimă profitul brut ce revine la 1 leu cifră de afaceri.

În vederea analizei factoriale a rentabilității economice se folosesc datele din tabelul 3.7.

Tabelul 3.7

Indicatori utilizați în analiza factorială

Sursa: realizat de autor

Influențele factorilor asupra modificării rentabilității economice sunt sintetizate în tabelul 3.8.

Tabelul 3.8

Analiza factorială a rentabilității economice

Sursa: realizat de autor

Influența factorilor principali asupra dinamicii rentabilități economice este prezentată în graficele 3.7 și 3.8.

Graficul 3.7 Dinamica rentabilității Graficul 3.8 Dinamica rentabilității

economice pentru Biofarm economice pentru Antibiotice

Sursa: realizat de autor Sursa: realizat de autor

Din analiza rentabilității economice Rre se desprind următoarele:

Pentru Biofarm – în anul 2014 rentabilitatea economică a scăzut cu 0,8 %,

modificare datorată:

micșorării ratei de structură a capitalului investit (Ai/Cinv) cu 0,03 % față

de anul anterior, care a avut un efect negativ asupra indicatorului în sensul micșorării acestuia cu 0,9%;

creșterii vitezei de rotație a activelor imobilizate (CA/Ai) cu 0,2 rotații față de anul 2013 care a avut un efect pozitiv asupra rentabilității Rre în sensul creșterii acesteia cu 2,1% ;

scăderea ratei profitabilității comerciale (Rbex/CA) cu 3,2 % față de anul 2013 fapt ce a avut efect negativ asupra indicatorului în sensul scăderii acestuia cu 2 % .

Pentru Antibiotice – în anul 2014 față de anul 2013 rentabilitatea economică Rre a crescut cu 0,01%, datorită:

creșterii ratei de structură a capitalului investit (Ai/Cinv) la o valoare de

0,008. Acest lucru a avut asupra indicatorului un efect pozitiv în sensul

creșterii acestuia cu 0,11%;

reducerii vitezei de rotație a activelor imobilizante (CA/Ai) cu 0,1 rotații

față de anul 2013, această reducere a avut un efect de scădere a

rentabilității economice Rre cu 0,6%;

creșterii ratei profitabilității comerciale (Rbex/CA) cu 0,8 % în anul 2014

față de anul precedent fapt ce a dus la o creștere a indicatorului cu 0,5%.

3.2.2.2. Analiza ratei rentabilității financiare

Rata rentabilității financiare se calculează după relația:

Rrf = (3.8)

Valorile rentabilității financiare s-au determinat pe baza datelor din tabelul 3.9.

Tabelul 3.9

Rata rentabilității financiare

Sursa: realizat de autor

Evoluțiile ratelor de rentabilitate financiară sunt prezentate în graficul 3.9.

Graficul 3.9 Rata rentabilității financiare pentru Biofarm și Antibiotice

Sursa: realizat de autor

Ratele de rentabilitate financiară Rrf în perioada de analiză au înregistrat următoarele evoluții:

Pentru Biofarm

rata Rrf are o tendință de creștere ceea ce duce la o mai bună remunerare

prin câștig net a resurselor proprii, respectiv sporirea capacității

capitalurilor proprii Cpr de a avea profit net. La nivelul lui 2014 la 100 lei

capitaluri proprii îi reveneau 15,7 lei profit net, profit ce se situează sub

valoarea minimă admisă de 25 %.

Pentru Antibiotice

în perioada de analiză s-a înregistrat o scădere a ratei Rrf cu 1,6 % în

2014 față de 2013 ceea ce duce la o reducere a câștigului net a

resurselor proprii, respectiv reducerea capacității capitalurilor proprii

Cpr de a crea profit net. La 100 lei capitaluri proprii în 2014 îi reveneau

doar 6,9 lei profit net, profit ce se situează cu mult sub valoarea minimă

admisibilă ( 25 %).

Analiza factorială a ratei rentabilității financiare

Analiza factorială a rentabilității financiare pe baza modificării vitezei de rotație a capitalurilor proprii și de modificare a profitabilității comerciale este:

Modelul factorial utilizat este:

Rrf = (3.9)

Factorii de influență sunt:

CA/Cpr exprimă viteza de rotație a capitalului propriu;

Rn/CA este rata profitabilității comerciale, care exprimă profitul net ce revine la 1 leu cifră de afaceri.

Analiza ratei rentabilității financiare se realizează pe baza datelor din tabelul 3.10.

Tabelul 3.10

Indicatori utilizați în analiza factorială

Sursa: realizat de autor

Rezultatele analizei factoriale sunt sintetizate în tabelul 3.11.

Tabelul 3.11

Analiza factorială a rentabilității financiare

Sursa: realizat de autor

Influența factorilor principali asupra dinamicii rentabilități economice este prezentată în graficele 3.10 și 3.11.

Graficul 3.10 Dinamica rentabilității Graficul 3.11 Dinamica rentabilității

financiare pentru Biofarm financiare pentru Antibiotice

Sursa: realizat de autor Sursa: realizat de autor

Rata rentabilității financiare conform analizei factoriale, a înregistrat următoarea tendință:

Pentru Biofarm – în perioada de analiză rata rentabilității financiare Rrf a crescut cu 1,2% modificare datorată:

sporirii vitezei de rotație a capitalului propriu ∆NrotCpr cu 0,1

rotații care a avut un efect pozitiv asupra indicatorului în sensul

creșterii acestuia cu 1,8%;

scăderii rentabilității comerciale nete ∆Rrcn cu 0,9 % ce a dus la

scăderea indicatorului cu 0,6%.

Pentru Antibiotice – evoluția ratei rentabilității financiare Rrf a înregistrat o scădere cu 1,6% datorită:

scăderii cu 0,1 % a vitezei de rotație a capitalului propriu ∆NrotCpr, scădere ce afectează negativ indicatorul Rrf în sensul scăderii acestuia cu 0,6 %;

scăderii rentabilității comerciale nete ∆Rrcn cu 1,3 % ce a avut ca efect scăderea indicatorului cu 1 %.

3.2.3.Dinamica politicii de dividend

Cele două companii plătesc dividendele din profitul net de repartizat aferent anului financiar precedent în conformitate cu procedura de plată a fiecărei companii.

În tabelul 3.12 sunt evidențiate dividendele plătite în perioada 2010 – 2015 precum și datele la care s-a făcut plata.

Tabelul 3.12

Dividende

Sursa: date prelucrate de autor cu ajutorul celor existente pe site-ul: http://www.bvb.ro/FinancialInstruments

Evoluția dividendelor brute plătite de Biofarm și Antibiotice sunt reprezentate în graficul 3.12.

Graficul 3.12 Evoluție dividende

Sursa: date prelucrate de autor cu ajutorul celor existente pe site-ul: http://www.bvb.ro/FinancialInstruments

După cum se poate observa din grafic, cele mai mari dividende au fost plătite în anul 2015 pentru Biofarm, respectiv în anul 2012 pentru Antibiotice.

Au existat și ani în care nu s-au distribuit dividende, la Biofarm în anul 2013 și în anul 2010 la Antibiotice.

În tabelul 3.13 este prezentată evoluția cronologică a nivelului dividendelor de distribuit și a valorii dividendului net/acțiune încasat de acționari.

Tabelul 3.13

Valori dividende

Sursa: date prelucrate de autor cu ajutorul celor existente pe site-ul: http://www.bvb.ro/FinancialInstruments

Rata de distribuție a dividendelor pentru perioada 2010 – 2015 este prezentată în tabelul 3.14.

Tabelul 3.14

Rata de distribuție dividende

Sursa: date prelucrate de autor cu ajutorul celor existente pe site-ul: http://www.bvb.ro/FinancialInstruments

Indicatorul rata de distribuție a dividendelor arată ponderea (%) din profitul net ce a fost alocată pentru a fi distribuită ca dividende.

Evoluția ratei de distribuție a dividendelor pentru Biofarm și Antibiotice este reprezentată în graficul 3.13.

Graficul 3.13 Rata de distribuție a dividendelor

Sursa: date prelucrate de autor cu ajutorul celor existente pe site-ul

Biofarm și Antibiotice

Rata de creștere a profitului dividendelor pentru perioada 2010 – 2015 este prezentată în tabelul 3.15.

Tabelul 3.15

Rata de creștere a profitului dividendelor

Sursa: date prelucrate de autor cu ajutorul celor existente pe site-ul: http://www.bvb.ro/FinancialInstruments

CONCLUZII

Analiza situațiilor financiare, prin analiză și interpretare, are ca obiectiv final luarea celor mai bune decizii în vederea maximizării profitului în raport cu eforturile depuse.

Pornind de la analiza situațiilor financiare a două companii din sectorul farmaceutic, Antibiotice SA și Biofarm SA, în anii 2013 – 2014 am început cercetarea prin obținerea unor informații despre obiectul de activitate , am continuat cu identificarea principalelor elemente din bilanț, am realizat analiza performanțelor, recomandări și concluzii.

În tabelul 3.16 este prezentat un cumul de informații centralizate obținute în urma efectuarii analizei financiare asupra Biofarm și Antibiotice.

Tabelul 3.16

Analiza performanței

Sursa: realizat de autor

Performanțe

Profitabilitatea comercială la Biofarm are o rată de 21,2 – 24,5 %, rată superioară valorii recomandate de 15 %. Nivelul ratei de 10,9 – 11,7 la Antibiotice este sub valoarea recomandată;

Rata rentabilității economice pentru ambele companii înregistrează valori între 7,3 și 14 % încadrându-se în media sectorului farmaceutic;

Rata rentabilității financiare de 6,9 – 15,7 % se situează in limitele mediilor sectorului farmaceutic, performanță realizată de ambele firme;

Dividendul brut pe acțiune de 0,0015 – 0,0023 lei/acțiune este peste valorile dividendelor din sectorul pharma;

Valorile de 49 – 56 % înregistrate de rata de distribuție a dividendelor comparativ cu alte firme din domeniu asigură o politică de distribuție medie fiind în vecinătatea pragului de 60 % de la care politica de distribuire este una puternică;

Rata de creștere a dividendului înregistrează valori de la 0,013-0,047 lei/acțiune;

Rata financiară > Rata economică > Rata dobânzii > Rata inflației.

Recomandări

Pentru rata rentabilității comerciale:

Conducerea trebuie sa asigure continuitatea activității;

Este recomandat efortul promoțional și îmbunătățirea calitativă a produselor.

Pentru rata rentabilității economice:

Este recomandată creșterea eficienței vânzărilor;

La Biofarm este necesară creșterea vitezei de rotație a activelor fixe deoarece indicele de creștere a cifrei de afaceri a devansat ritmul de creștere al activelor imobilizante, I CA > I Ai;

Pentru Antibiotice este necesară creșterea marjei comerciale și îmbunătățirea structurii capitalului investit prin creșterea ponderii activelor fixe deoarece indicele de creștere al activelor fixe este mai mic decât cel al capitalului investit I Ai < I Cinv.

Pentru rata rentabilității financiare:

Cresterea gradului de indatorare, deoarece rata rentabilității financiare este mai mare decât rata dobânzii.

Concluzii

În condițiile accentuării concurenței în domeniul farmaceutic cele două companii au o bonitate financiară bună, fiind caracterizată printr-un nivel acceptabil de eficiență al gestiunii resurselor financiare;

Per ansamblu situația financiară a celor două companii Biofarm și Antibiotice poate fi apreciată ca relativ bună, cu un potențial ridicat de dezvoltare, în condițiile aplicării unor măsuri de îmbunătățire corespunzătoare;

Concluzia generală este aceea că ambele întreprinderi desfașoară activități rentabile, obținând profit în anii de analiză.

ANEXE

Anexa 1

Situație financiară Biofarm

Sursa: date prelucrate de autor cu ajutorul celor existente pe site-ul:

http://www.biofarm.ro

Anexa 2

Situație financiară Antibiotice

Sursa: date prelucrate de autor cu ajutorul celor existente pe site-ul:

http://www.antibiotice.ro

BIBLIOGRAFIE

Buglea, A.(2005) – „Analiză financiară. Concepte și studiu de caz.”, Ed. Mirton, Timișoara.

Corduneanu, C. et al. (2013) – „Piețe de capital”,

Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza’’ Iași.

Vâlceanu, Gh. et al. (2005) – „Analiză economico-financiară”,

Ed. Economică.

***http://www.bvb.ro/ForCompanies/RegulatedMarket/ListingRequirements la data de 12.03.2016.

***http://www.bvb.ro/ForCompanies/WhyBvb/MarketStructure la data de 12.03.2016.

***http://www.bvb.ro/ForCompanies/AeroForShares/About la data de 12.03.2016.

*** „ Piața de capital”. Disponibil pe:

< http://www.scritub.com/economie/business/Piata-de-capital25982.php > la data de 12.03.2016

***„Politica de dividend”. Disponibil pe:

< http://documents.tips/documents/politica-de-dividend-55c815fdecfef.html > la data de 20.03.2016.

***www.antibiotice.ro

***www.biofarm.ro

***www.bvb.ro

***www.tradeville.eu

***www.intercapital.ro

***www.kmarket.ro