Analiza pe Alcool a Unui Pacient

=== 0770c65b9b796272bf0d2b0ee1c05cd717c66bc1_551977_1 ===

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA –PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

BUCUREȘTI

Master: Psihologie clinică și intervenție psihologică

Disciplina : Intervenții în conduitele adictive

ANALIZA PE ALCOOL A UNUI PACIENT

Profesor coordonator [anonimizat] adicției, alcoolul

Alcoolismul face referire la consumul excesiv de băuturi alcoolice,uneori în cantitate din ce în ce mai mare, pentru a obține efectul dorit (fenomen numit toleranță), indiferent de mijloace sau consecințe asupra persoanei sau familiei, cu scopul schimbării stării de dispoziție sau cu acela de a evita stările neplăcute fizice sau psihice cauzate de sevraj (care se manifestă la aproximativ 24-48 de ore de la întreruperea consumului de alcool).

Tendința de a consuma alcool într-un cadru retras pentru căutarea unui efect psihic resimțit ca agreabil este foarte mică (în comparație cu alți agenți psihoactivi) în cazul persoanelor în bună stare de sănătate psihică.

Dependența psihică constă într-o stare psihică particulară, manifestată prin dorința imperioasă și irezistibilă a persoanei de a continua consumarea alcoolului și de a înlătura discomfortul psihic. Se întâlnește în toate cazurile de dependență, cu anumite particularități,putând fi însoțită ori nu de dependență fizică și toleranță.

Efectul plăcut direct sau indirect (consecutiv calmării unor simptome neplăcute) îndeamnă la repetarea consumului ducând în cele din urmă, prin întărirea repetată a condiționării, la învățarea comportamentului ce caracterizează dependența.

La aceasta poate contribui și o reactivitate individuală particulară, care determină un răspuns mai intens la efectul favorabil (sau aparent favorabil) al consumului de alcool și creează o impresie pregnantă de satisfacție, crescând astfel efectul de reântărire.

Folosirea alcoolului evidențiează o evoluție diurnă funcțională cu deficit global semnificativ al capacităților cognitive:posibile tulburări de percepție, iluzii ,halucinații,afectarea memoriei ,tulburări psihomotorii ,agitație,tulburări de somn ,insomnie sau somnolență,tulburări emoționale,stare halucinatorie organic,tulburare organic catotonică ,tulburare delirantă organic,tulburare organic anxioasă ,tablou psihic în contextual unei afecțiuni .

În timp ,pentru comportamentul adictiv al persoanei dependentă de alcool ,există explicații ale tulburărilor adictive :

Modelul bio-psiho-social, acordă adicțiilor multiple cauze,în situația în care primul pas important spre tratament este evaluarea persoanei.Trebuie menționat faptul că tratamentul trebuie să fie individual,obiectivul nefiind abstinența de la a consum a alcool ci urmărirea ce trebuie efectuată de la caz la caz ; prin acest model se urmărește diminuarea riscurilor,persoana să consume alcool moderat, îmbunătățirea funcționării socio-profesionale;

Modelul medical, care argumentează orice formă de adicție este un proces psihopatologic, a cărui abordare se bazează pe pe tratarea cauzelor bolii.

Modelul culpabilizant -adicția este caracteristică persoanei fără prea multă voință,lipsită de caracter,inconștientă de faptul că alcoolul poate face mai mult rău decât bine,tratamentul concentrându-se pe învățarea lucrurilor concrete și corecte,obiectivul fiind abstinența totală;

Modelul autocontrolului, conform căruia adicția este un proces învățat.Acest model evidențiează conduite dezadaptative, persoana dependentă având capacitatea de a se auto-controla atunci când își folosește cunoștințele și experiența;în acest caz abordarea adicției se poate centra pe funcția sa.

Evaluarea condiției psihice a persoanei .Consumarea frecventă a unor cantități variabile de băuturi alcoolice timp mai îndelungat, poate determina dependența și dezvoltarea diferitelor tulburări neuropsihice.

Din punct de vedere psihologic, manifestările exterioare de conduită apar ca o modalitate de acțiune tipic umană influențată de însușirile temperamentale ale personalității.

După ce a început să consume alcool, persoana se simt singură, abandonată, neglijată, are personalități diferite, este anxioasă, depresivă prezentând încontinuu diferite tulburări de comportament ,,și ce este mai rău că de multe ori,aceste tulburări se răsfrâng și asupra celor din jur,,. (Osteried, P. 2003).

Factorii determinanți, caracteristici psihologice privind condiția eului, nivelul și formele vieții emoționale, capacitatea de control).

Există probleme de natura psiho-somatică, socială și ideologică, adică trebuie să existe anumite trăsături psihice și fizice într-o anumită situație dată de anturaj în corelație cu o anumită atitudine fată de viață, ca toxicomania alcoolică să se poată produce, dar nu și trebuie să se producă.

Alunecarea unei persoane dintr-o situație conflictuală, în dependența de alcool sau în fapte culpabile, presupune niște trăiri și un anume comportament, o tulburare a prelucrării trăirii necorespunzătoare normei, un dezacord între forțele voinței și dorința arzătoare de rezolvare a unor relații tensionate insuportabile și/sau o lipsă a capacității de adaptare la situația respectivă.

Dependența de alcool poate apărea ca urmare a încercării inconștiente de satisfacere a nevoilor neâmplinite în copilărie și prin consolidarea anumitor credințe puternice dobândite în acea perioadă.

Conform mecanismelor reflexului condiționat de ,,băutură,, se leagă treptat tot mai multe elemente ale mediului ambiant. Iată de ce este suficient ca persoana dependentă să intre în același mediu sau să se afle în anturajul prietenilor de beție pentru că imediat să fie atras la băutură.

Consumul frecvent de alcool afectează comportamentul,emoțiile și gândirea.Miturile, rolurile și restricții autoimpuse în copilărie pentru satisfacerea nevoilor de supraviețuire își au locul în această dramă. Sentimentul de rușine,tristețe,vinovăție,regret pot fi cause emoționale cauzate de consumul și dependența de alcool.

Este foarte important de menționat faptul că traumele psihice,stresul,experiențele mai puțin plăcute pot cauza consumul excesiv de alcool.

Consumul cronic de băuturi alcoolice determină, în primul rând, scăderea funcțiilor superioare de analiză și a capacității de stăpânire asupra pornirilor instinctiv-emoționale, favorizând astfel apariția comportamentului aberant.

Persoana devine iritabilă, nu sesizează diminuarea capacității sale productive și, în consecință, se consideră persecutată la locul de muncă, drept pentru care, de multe ori încearcă să se abțină. Dar aici intervine sindromul de abstinență .

Consumul de alcool înseamnă orice activitate care protejează și scutește persoana dependentă în a recunoaște adevărata natură și consecințele pe lungă durată a comportamentului Eu-lui.

Dependența este însoțită de idei, sentimente, atitudini și comportamente care permit sau încurajează inconștient consumul de alcool să continue sau să se înrăutățească prin protejarea persoanei care consumă alcool în mod abuziv, față de experiența unui impact total a consecințelor acestui comportament, din dragoste, compasiune, teamă și comportamente de supraviețuire.

Persoana consumatoare de alcool ,are stima de sine scazută fiind posibil să ocolească sau să refuze situațiile care o pun în fața unor noi încercări; adesea, vorbește negativ despre sine: Nu voi putea niciodată să renunț;Ce contează.. Oricum nu-i pasă nimănui de mine, etc.

În acest caz persoana prezintă în cele mai multe cazuri o toleranță scăzută la frustare, renunță ușor sau așteaptă ca alții să i rezolve problemele ,este autocritică ,se autodezamăgește cu ușurință; orice eșec temporar și minor este privit ca fiind permanent și de nesuportat, fiind însoțit de pesimism.

Caracteristicile persoanei dependente de alcool cu stimă de sine negativă sunt:este convinsă că nu poate să fac nimic bine ;știe că ce face este greșit dar nu se poate abține,este ferm convinsă că apropiaților săi nu o să le placă ceea ce face,este mereu nervoasă ,nemulțumită,nu râde ,nu este comunicativă dar este interiorizată,fără inițiativă, curaj sau independență ,este negativistă, poate chiar depresivă și anxioasă.

În concluzie,punând în balanță efectele discutabile ale alcoolului,cu incomparabilele neajunsuri pe care le adduce sănătății persoanei, se poate spune că alcoolul este dăunător prin modul său de eliminare,comportându-se ca un drog.Consumul repetat,peste cantitatea indicată pentru ocazii deosebite,se transform în risc pentru starea fizică ,mental și social a persoanei.

BIBLIOGRAFIE

Riana Rabie- Bauer, J., 1982, Alchoolism and woman. The Backgound and the Psychology, Inner City Books: Toronto

Revista de studii psihologice ,nr.1,2014,București

Rizeanu, S. 2012, Dependenta de jocuri de noroc. Ghid de ajutor pentru jucatorii patologici de noroc si familiile acestora, Ed. Universitară: București

Vasilescu ,Rizeanu- Stima de sine – vector al schimbărilor adaptative pentru persoanele dependente . În Anuarul Universității ,,Petre Andrei”. Tom VIII – Științe Socio-Umane, Fundația Academică ”Petre Andrei”, Iași,2013