Analiza Ocuparii Si a Eficientei Muncii, In Context European

Piața muncii din România.

Analiza ocupării și a eficienței muncii, în context European

Introducere

Munca si ocuparea fortei de munca au drept scop sporirea avutiei natiunilor si crearea unei vieti mai bune pentru toti. O caracterizare a performantelor unei economii, capacitatea economieie de a valorifica si valoriza resursele disponibile pot fi determinate prin analiza nivelului, structurii si eficientei ocuparii la un moment dat.

In acelasi timp, functionarea in bune conditii a pietei fortei de munca nu duce doar la sporirea avutiei natiunilor, ea reprezinta o necesitate pentru a asigura propriul echilibru si pec el al intregii economii.

Capitolul 1Piața muncii – analiză conceptuală

Ce este piața muncii

Desfășurarea unei activitații reprezintă un proces de combinare a trei factori de producție: munca, natura si capitalul. Locul de desfășurarea al activitații, și deci locul unde are loc această combinare este întreprinderea. Combinarea acestor factori de producție se face în condițiile deținerii acestora, iar acest lucru se poate realiza prin procurarea lor de pe piețele specializate: piața muncii pentru achiziționarea factorului muncă, piața capitalului și piața factorilor naturali.

Ca si celelalte piete, si piața muncii apare ca rezultat al întalnirii si confruntarii cererii de muncă cu oferta de muncă, bunul tranzactionat fiind forta de munca.

Există o relație de dependență între piața muncii și piața celorlalte piețe ale factorilor de producție și cu piața bunurilor si serviciilor. Piața muncii are trăsaturi comune cu celelalte piețe, dar și trăsaturi specifice.

Caracteristicile pietei muncii sunt:

obiectul – obiectul pietei muncii il formeaza munca, care implica omul, dar pe piata nu se cumpara si se vinde omul, ci munca efectiva.

este o piata derivata – piata muncii este influentata de celelalte piete si are efecte asupra tuturor sectoarelor economico-sociale.

este cea mai reglementata piata

este o piata eterogena – cuprinde segmente delimitate pe activitati, zone economice, profesii, categorii, sexe, varste

piata cu concurenta imperfect

are functie sociala importanta intrucat implica negocierea unor elemente ce tin de conditiile de munca si de calitatea vietii

are functie formative – culturala a fortei de munca care se realizeaza prin calificare, educatie, recalificare, reconversie.

Presupune negocierea permanenta dintre purtatorii ofertei de munca si cei ai cererii de munca sub aspect cantitativ, calitativ si structural.

O piata a muncii caractrizata de normalitate impune existenta urmatoarelor conditii:

Interzicerea muncii fortate

Asigurarea dreptului la munca

Asigurarea disciplinei in munca

Asigurarea protectiei in munca

Respectarea dreptului la odihna si refacere a fortei de munca

Perfectionarea si reconversia profesionala

Respectarea libertatii de asociere in sindicate cu respectarea legislatiei in domeniu

Respectarea dreptului la greva cu respectarea legislatiei in domeniu.

“Piata muncii este un sistem complex, aband relatii diverse cu toate celelalte piete ale economiei, iar formarea si dezvoltarea sa, de la multitudinea de piete locale si pana la cea international, raman dependente de progresul comunicatiilor, de mijloiacele si tehnicile informationale”.

Cererea de muncă

Cererea de muncă reprezintă cantitatea de munca pe care purtatorii cererii de muncă – angajatorii – sunt dispuși să o achiziționeze la diferite niveluri ale salariului, cu scopul de a desfășura activitați.

“Cererea de munca este nevoia de munca salariala ce se formeaza intr-o economie de piata concurentiala, la un moment dat sau pe o anumita perioada exprimata prin numarul locuirlor de munca.”

Factorii care determină mărimea cererii de muncă- determinantii – sunt

Oferta de muncă

Oferta de muncă reprezintă cantitatea de munca

Ocuparea forței de muncă și șomajul

In urma confruntarii cererii de forta de munca cu oferta de forta de munca rezulta un anumit nivel de ocupare si de somaj.

“Somajul este o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia active disponibila prin neasigurarea locurilor de munca.”

Somajul este un dezechilibru pe piata muncii caracterizat prin excendent de oferta de munca fata de cererea de munca.

Somerul este o persoana apta de munca, dar care nu gaseste un loc de munca. Definitia somerului data de Biroul International al Muncii (BIM) este “oricine are mai mult de 14 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii: este apt de munca; nu munceste; este disponibil pentru o munca salariata sau nesalariata; cauta un loc de munca”.

Dupa cauzele care determina aparitia somajului, acesta se clasifica astfel:

Somaj voluntar – refuzul de a se angaja ca urmare a faptului ca individual apreciaza ca salariul si conditiile de munca nu compenseazaq efortul facut cand lucreaza

Somaj involuntar sau Keynesian – somerii accepta salariul existent, dar nu exista cerere de munca. Aceasta situatie este create de faptul ca cererea de munca este determinata de cererea de bunuri si servicii care la randul ei este influentata de pretul bunurilor si serviciilor. Cand pretul bunurilor si serviciilor creste, oferta de bunuri creste, dar nu si cererea de bunuri care are tendinta sa se diminueze. O diminuare a cererii de bunuri duce la o diminuare a cererii de munca si la aparitia somajului involuntar.

Somaj natural – acel nivel al somajului pentru care preturile se stabilizeaza si corespunde potentialului economiei nationale pe o anumita perioada. Acesta include somajul frictional si somajul structural.

Somajul ciclic – determinat de conjuncture economica si caracterul sezonier al unor activitati

Somaj structural – cauzat de alternanta perioadelor de progress si depresiune

Somaj sezonier – cauzat de sezonalitatea unor activitati (turism, constructii).

Somaj tehnologic – cauzta de inlocuirea unor tehnici si tehnologii vechi cu altele noi

Somaj aparent – specific populatiei active disponibile care cauta un loc de munca

Somaj deghizat – specific locurilor de munca cu productivitate slaba in care sunt angajati mai multi salariati decat numarul celor necesari.

In caracterizarea acestui fenomen se urmaresc:

Nivelul somajului – absolut ( nr. persoane somere) si relativ (rata somajului)

Rs =Nr.someri / PADx100

Intensitatea somajului unde putem vorbi de somaj total si somaj partial

Durata somajului / perioada de somaj

Structura somajului dupa ocupatie, grad de calificare, domeniu de activitate, varsta, sex, vechime in munca

Efectele economice si sociale ale sonamului sunt:

Reducerea PIB

Cresterea cheltuielilor cu protectia sociala

Scaderea eficientei fortei de munca

Diminuarea veniturilor individuale

Cresterea criminalitatii, sinuciderilor, cersetorilor

Efecte asupra sanatatii psihice a somerilor (stari depressive, excluderi sociale).

Acesti indicatori ai pietei muncii folositi pentru a descrie potentialul acestei piete pot fi exprimati in marime absoluta si in marime relative. Cu ajutorul acestor indicatori se pot realiza comparatii intre diferite piete (regionale, nationale).

Indicatorii exprimati in marime absoluta sunt: populatia activa, populatia ocupata, populatia activa neocupata (somerii).

Indicatorii exprimati in marime relativa sunt rata de ocupare, rata de activitate (sau de participare la forta de munca), rata somajului BIM si rata somajului.

Populatia activa include persoanele care furnizeaza

Capitolul 2 Piața muncii la nivel European și strategiile cu privire la ocuparea forței de muncă

Ocuparea și șomajul la nivel UE

Strategii UE cu privire la ocupare (Strategia Lisabona, Europa 2020)

Strategia 2020

Europa, si intreaga lume, de altfel, s-a confrunta la sfarsitul primului deceniu cu o criza globala fara precedent, criza manifestata in toate domeniile vietii sociale, economice, financiare afectand fiecare individ in parte, dar si natiuni, regiuni, continente.

O serie de deficient la nivel structural ale societatilor europene au iesit la suprafata: ritmul de crestere mai scazut datorat scaderii productivitatii, o porportie mai mica a populatie active, imbatranirea demografica.

Astfel ca, pentru a Evita declinul in cel de-al doilea deceniu, se impuneau actiuni care sa urmareasca o crestere inteligenta, durabila si incluziva.

Actuala criza nu era o simpla lovitura care sa ne permita sa reluam viata si activitatile, sa ne intoarcem la situatia de pre-criza. Problemele care au aparut odata cu criza sunt mai mari decat cele de dinaninte de recesiune.

In martie 2010 Comisia Europeana a emis un comunicat referitor la “Europa 2020” prin care se puneau bazele unei noi strategii pentru o crestere inteligenta, durabila si atotcuprinzatoare. Criza economica a demonstrate ca realitatile economice au o evolutie mult mai rapida decat realitatile politice.

Europa are milioane de someri, a acumulat o datorie imensa, iar acestea o afecteaza. Noi provocari au aparut, iar economia europeana a trebuit si trebuie in continuare sa le infrunte.

Criza a fost un semnal de alarma care ne-a dezvaluit faptul ca, procedand ca si pana atunci, declinul treptat este inevitabil.

De aici a rezultat necesitatea elaborarii si aplicarii unei strategii pentru perioada viitoare.

Efectele crizei au fost fara precendent, PIB a scazut semnificativ, productia industrial s-a intors la nivelul anilor 1990, peste 10% din populatia active este somera.

Slabiciunile economiei au fost scoase in evidenta. Asigurarea unei cresteri economice in viitor a fost mai dificila.

Deficientele la nivel structural

Măsuri pentru îmbunătațirea ocupării propuse la nivel UE

Capitolul 3 Ocuparea și eficiența muncii în România

Populatia ocupata include toate persoanele care desfasoara o activitate productiva, atat salariati cat si lucratori pe cont propriu.

Evolutia populatie ocupate pentru perioada 2008-2012 este prezentata in graficul de mai jos.

Se observa ca

Indicatori ai ocupării (Romania-UE)

Indicatori ai eficienței muncii în România

Măsuri pentru îmbunătațirea ocupării și șomajului în România

Concluzii

Bibliografie

Vîrjan, Daniela – Economie. Microeconomie si macroeconomie, Editura ASE, Bucuresti, 2009

Mocanu, Irena – Piata muncii din Romania. Discontinuitati temporale si teritoriale. Editura Universitara, Bucuresti, 2010

Pert, Steliana – Piata muncii in Romania in perioada de tranzitie la economia de piata. Dimensiuni. Caracteristici. Tendinte. Studii si cercetari economice, nr.11. Academia Romana, Institutul National de Cercetari Economice, Bucuresti, 1991