Analiza Legaturii Dintre Nivelul de Poluare Si Rata de Imbolnavire a Populatiei

Analiza legaturii dintre nivelul de poluare si rata de imbolnavire a populatiei

Cuprins:

Introducere……………………………………………3

Calitatea aerului din București………………………………..3

Poluanții monitorizați…………………………………………….4

Sănătate, efecte posibile și surse de date………………6

Unde se înregistrează depășiri…………………………7

Bibliografie……………………………………………8

Introducere:

În zilele noastre, legislația româneasca privind calitatea aerului nu respectă normele europene impuse pentru monitorizarea calității aerului, care este incompletă, mai multe substanțe poluante înregisrează valori peste limitele impuse pentru sănătatea umană, iar populația nu are o modalitate la îndemână pentru a schimba în mod realist și concret calitatea aerului pe care îl respirăm.

Calitatea aerului din București:

În perioada anilor 2010-2012, cele 8 stații de monitorizare a calității aerului din București au înregistrat depășiri ale concentrațiilor limită zilnice pentru PM10. Stațiile care masoare nivelul de PM2,5 au înregistrat depășiri pentru această substanță. În cateva anumite cazuri s-au sesizate depășiri și pentru dioxidul de azot (NO2) si ozon (O3).

Desi există procente diferite între valorile depășirilor înregistrate de catre stații, mediile anuale pentru PM10 și pentru PM2,5 au fost depășite în toate cazurile, indiferent de locație sau zonă.

În ce priveste depășirile maxime, au fost înregistrate anumite procente medii zilnice depășind limita zilnică de PM10 de 5 ori și iar limita zilnică de PM2,5 de 6 ori. În data de 23/12/2010, cetățenii au respirat un aer cu concentrații de PM10 de 3 ori mai mari și concentrați de PM2,5 de 6 ori mai mari depăsind limita impusă de UE.

În mediile stațiile de monitorizare au furnizat date invalide pentru anumite intervale în proporție de peste 23%. Procentul ajunge însă până la 69% in cazul dioxidului de sulf monitorizat la stația B7. În plus, la trei stații de monitorizare, perioada complet nemonitorizată în ce privește concentrațiile de PM10 a fost mai mare de 50 de zile consecutive. La stația de monitorizare a impactului traficului rutier asupra calității aerului de la Cercul Militar, concentrațiile de PM10 nu a fost monitorizate timp de 85 de zile consecutiv, între 27 iulie si 13 octombrie 2010.

Efectele poluării asupra sănătății populației din București sunt, conform estimărilor, extrem de grave. Dacă între 2004 și 2009 ar fi fost respectate limitele pentru PM10, dintre adulții și copiii sub 1 an care mor în fiecare an în București, peste 800 de adulți și aproximativ 230 de nou-născuți ar fi putut fi salvați.

Numai în anul 2009 în București, prin reducerea poluării cu PM10 până la limitele impuse de UE si recomandate de OMS, numărul persoanelor internate cu afecțiuni respiratorii cronice ar putea fi redus cu aproximativ 300 de cazuri. Numai prin evitarea spitalizprii acestora, statul ar fi putut economisi aproximativ 400.000 de RON. Această sumă nu include cheltuielile care ar putea fi evitate la nivelul altor categorii de afecțiuni respiratorii și cardiovasculare din București și din România, nici costurile cu medicamente și nici decontarea activității medicilor de familie raportate la acest segment de pacienți.

În concluzie consecințele umane si financiare ale ignorării problemei poluării atmosferice ca fiind extrem de grave și nejustificate. Sunt propuse o serie de măsuri și politici publice care ar putea fi adoptate de către autoritățile publice naționale și locale, dar și de către cetățeni, pentru diminuarea acestor consecințe. Recomandările ar putea include anumite măsurie de reglementare și sancționare a principalelor surse de poluare (de la traficul rutier la sectoare din industrie și comerț), măsuri de încurajare a consumului de energie regenerabilă și de promovare a transportului alternativ, cât și schimbări în modul de viață al fiecăruia dintre noi care pot contribui la îmbunătățirea calității aerului.

Calitatea aerului din București pe întreg parcursul anilor 2010-2012, pe baza datelor colectate de cele 8 stații de monitorizare a calității aerului din capitală, au fost analizate datele la nivel de medii orare, medii glisante pentru 8 ore sau medii zilnice, în funcție de modul de măsurare și de clasificare a concentrațiilor pentru fiecare substanță în parte.

Poluanții monitorizați:

Au fost urmărite 6 substanțe poluante: dioxid de sulf(SO2), dioxid de azot(NO2), ozon(O3), pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5) si monoxide de carbon (CO). Valorile măsurate au fost evaluate atăt în funcție de standardele impuse de către Uniunea Europeana cât și în raport cu normele Organizației Mondiale a Sănătății, care în unele cazuri proune limite pentru sănătate mai scăzute decât cele cerute de UE.

Sănătate, efecte posibile și surse de date:

Problematica efectelor poluării aerului asupra sănătății populației este foarte complex iar concluziile privind relația dintre poluare și sănătate evoluează permanent pe baza cercetărilor medicale care studiază această problemă. Există efecte coantificabile si necuantificabile, pe termen scurt și pe termen lung, dovedite științific cu probabilități mai mici sau mai mari. Principala problem este reprezentată de dificultatea izolării impactului factorilor de mediu din varietatea de factori care produc efecte asupra sănătății populației. Oms clasifică efectele poluanților atmosferici asupra sănătății în efecte pe termen scurt și pe termen lung.

Unde se înregistrează depășiri:

În perioada anilor 2010-2012, nu a existat nicio stație de monitorizare a calității aerului din zona București-Ilfov care să înregistreze depășiri ale concentrațiilor limită pentru cel puțin o substanță poluantă.

Concentrațiile de PM10 și PM2,5 depășesc limita pentru protecția sănătății umane la toate stațiile la care sunt masurate: PM10 la toate cele 8 stații din București, iar PM 2,5 la stațiile B1- Lacul Morii, B5- Drumul Taberei si B6-Cercul Militar. Concentrațiile limită de dioxid de azot (NO2) au fost depășite la stațiile B3-Mihai Bravu, B4-Berceni si B6-Cercul Militar. În ce privește concentrațiile de ozon, stațiile B5-Drumul Taberei și B8-Balotești au măsurat depășiri ale valorilor medii pentru 8 ore în raport cu limita.

Bibliografie:

www.calitateaer.ro