Analiza Geopolitica a Romaniei

Rezumat

Cuvinte cheie

Instituții de ordine și siguranță publică, cooperare instituțională, managementul Integrat, serviciul public

Introducere

Situată la ,,intersecția” Europei Centrale, de Est și de Sud-Est, România ocupă o poziție geopolitică și geostrategică importantă. Poziția geografică a României reprezintă un punct forte, dar și o vulnerabilitate, în același timp.

Mărimea și potențialul său material și uman, dispunerea pe axa Dunării, pe litoralul de vest al Mării Negre și pe singura direcție terestră de ,,pătrundere” din Ucraina și Federația Rusă spre Balcani, permit României îndeplinirea unui rol complex în plan internațional, favorizarea fluxurilor de produse, oameni și idei între estul și sud-estul Europei, Orientul Mijlociu și Caucaz.

Aderarea la NATO și Uniunea Europeană permit, însă, depășirea ,,complexului” așezării între Est și Vest, într-o zonă afectată de conflicte și instabilitate.

Poziția strategică a României face ca aceasta să gestioneze o parte importantă a frontierelor externe ale Uniunii Europene, fapt care implică adoptarea unor măsuri speciale pentru asigurarea unui înalt nivel de control și supraveghere a frontierei de stat.

România este sursă, zonă de tranzit și destinație a unor activități infracționale de migrație ilegală și trafic de ființe umane, trafic ilegal de armament și muniție, trafic de stupefiante și precursori, trafic de produse contrafăcute.

Managementul Integrat al Frontierei de Stat constituie un element de bază al sistemului de securitate al Spațiului European.

Comandamentul Județean Timiș pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat are rolul de a asigura coordonarea unitară a acțiunilor și măsurilor desfășurate de instituțiile și serviciile publice cu competențe și responsabilități în domeniul managementului integrat al frontierei de stat.

Elementele teoretice abordate în lucrarea de față se referă la atribuțiile și rolul instituțiilor implicate în managementul integrat al frontierei de stat, descrierea obiectivelor Comandamentului Județean Timiș pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat .

Elementele practice reprezintă acțiunile întreprinse de instituțiile din cadrul Comandamentului Județean Timiș pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat pentru combaterea săvârșirii faptelor ilegale, combaterea traficului de migranți, prevenirea și combaterea traficului internațional de droguri, prevenirea și combaterea traficului cu produse accizabile destinate piețelor statelor din Comunitatea Europeană.

Principalele obiective ale acestei lucrări constau în analizarea importanței adaptării managementului frontierei de stat a României la standardele Uniunii Europene pentru combaterea traficului de persoane și contracararea oricăror tipuri de infracțiuni săvârșite la frontieră.

Pentru realizarea unui management performant al frontierei este importantă folosirea eficientă a forțelor și mijloacelor disponibile, astfel încât acestea să acționeze pe direcțiile principale de acțiune ale făptuitorilor, prevenindu-se astfel crearea unor breșe în dispozitivele realizate.

Coordonarea unitară a sarcinilor ce revin autorităților responsabile din cadrul Comandamentului Județean Timiș pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat reprezintă un element important al aplicării corecte și coerente a modelului de management integrat al frontierei.

Pentru limitarea faptelor contravenționale, a traficului ilicit de bunuri supuse regimului vamal, descoperirea și identificarea persoanelor care comit fraude vamale, monitorizarea și depistarea persoanelor implicate în traficul internațional de droguri, este necesară intensificarea schimbului de informații între structurile de poliție ale județului Timiș, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara și Direcția Regională Vamală Timișoara.

Este necesară atragerea tuturor instituțiilor la cooperare, pentru a identifica mai rapid infracțiunile de trecere ilegală a frontierei de stat, trafic de migranți, contrabandă, trafic de droguri, arme si muniții.

Pentru fluidizarea traficului, a creșterii eficienței controlului de frontieră, combaterii faptelor ilegale precum și pentru soluționarea rapidă a litigiilor de trafic este necesar un sistem de cooperare flexibil privind schimbul de date și informații cu autoritățile de frontieră din statele vecine și ale Uniunii Europene.

LITERATURA DE SPECIALITATE

STRATEGIA NAȚIONALĂ DE MANAGEMENT INTEGRAT AL FRONTIEREI DE STAT A ROMÂNIEI. MANAGEMENTUL INTEGRAT AL FRONTIEREI DE STAT.

,, Infracționalitatea transfrontalieră organizată reprezintă o amenințare globală, în evoluție, care a dobândit capacitatea de a influența politica statelor și activitatea instituțiilor democratice. Ea constituie atât o expresie a proliferării unor fenomene negative care se amplifică în condițiile globalizării, cât și o consecință directă a gestionării ineficiente a schimbărilor politice, economice și sociale profunde care s-au produs în Europa.”

România, în dubla ei calitate de membru al Uniunii Europene și stat de graniță al Uniunii, cu frontierele orientale care formează o parte din limitele exterioare ale U. E. , are menirea și obligația de a stopa fenomenele infracționale care migrează în special din spațiul Asiatic către vestul continentului European. Prin urmare, se impune un efort deosebit pentru combaterea infracționalității transfrontaliere care se deplasează în special de la Est la Vest, dar care, până a ajunge la destinație, afectează în primă fază și România, atât din punct de vedere economic și politic, cât și sub aspectul socialului.

Mediul de securitate continuă să fie complex, dinamic și cu evoluții imprevizibile.

Într-o Europă modernă, fiecărui cetățean trebuie să i se asigure un mediu de securitate, în care îi sunt garantate libertatea, securitatea și justiția.

Este necesar un sistem integrat de management, orientat proactiv către nevoile de securitate națională și combaterea infracționalității transfrontaliere.

Rutele folosite pentru traficul ilicit de mărfuri și stupefiante, sunt într-o permanentă schimbare, raportat la formele de manifestare a infracționalității internaționale, iar mijloacele și metodele de sustragere de la controlul legal al trecerilor peste frontieră a mărfurilor contrafăcute, a produselor periculoase și a speciilor periclitate de faună și floră sălbatică sunt diversificate.

De asemenea există o tendință de amplificare și diversificare a infracțiunilor transfrontaliere privind traficul de ființe umane, traficul de migranți, traficul de droguri de mare risc și autoturisme furate.

Rețelele de crimă organizată sunt tot mai des implicate în traficul cu obiecte de patrimoniu precum și în traficul ilegal cu bani și alte instrumente de plată la purtător.

România, nu este preocupată doar de prevenirea și contracararea factorilor de risc interni și externi, prin instituțiile sale de ordine și siguranță publică, urmărește diminuarea vulnerabilităților interne manifestate în domenii diferite și care, pot avea, în anumite circumstanțe, impact și asupra securității transfrontaliere internaționale.

SCOPUL STRATEGIEI NAȚIONALE

Scopul strategiei naționale pentru managementul integrat al frontierei de stat este acela de stabilire a politicilor, principiilor și obiectivelor necesare pentru implementarea unitară, coerentă și eficientă a managementului integrat al frontierei de stat, bazat pe conjugarea eforturilor tuturor instituțiilor cu responsabilități în acest domeniu.

Pentru realizarea securității integrate a frontierei de stat este necesară participarea tuturor instituțiilor cu competențe în domeniu, o cooperare interinstituțională, națională și internațională.

Implementarea, prin îmbunătățirea capacității statului român de realizare a unui nivel înalt de control la frontierele externe ale Uniunii Europene, a conceptului de management integrat al frontierei de stat, prin adoptarea și implementarea politicilor comune în domeniu, reprezintă obiectivul principal al Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României .

Ministerul Afacerilor Interne, prin Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat – GIRMIFS asigură coordonarea și monitorizarea acțiunilor întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei naționale .

La nivel național, instituțiile și autoritățile responsabile de implementarea obiectivelor Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat sunt:

Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Apărării Naționale

Ministerul Finanțelor Publice

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Ministerul Justiției

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

Serviciul de Telecomunicații Speciale

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

Ministerul Sănătății

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale

Serviciul de Informații Externe

Serviciului Român de Informații

Ministerul Public

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Autoritatea Națională a Vămilor

Garda de Mediu

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

Principiile Strategiei

Strategia națională pentru managementul integrat al frontierei de stat a României are la bază următoarele principii:

Principiul responsabilității – fiecare autoritate sau instituție cu responsabilități în domeniu, răspunde de implementarea Strategiei naționale

Principiul legalității – pentru îndeplinirea obiectivelor strategice, activitățile desfășurate sunt în baza legii și în conformitate cu aceasta;

Principiul cooperării și coerenței – pentru asigurarea unei concepții coerente cu privire la obiectivele ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate, autoritățile și instituțiile responsabile vor coopera cu alte instituții publice și organizații neguvernamentale

Principiul continuității și coordonării – pentru realizarea obiectivelor strategiei naționale, acțiunile adoptate, continuă măsurile întreprinse pentru implementarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2008, acestea fiind coordonate unitar de GIRMIFS;

Principiul subsidiarității – cel mai potrivit nivel pentru implementarea strategiei naționale este cel al fiecărei instituție sau autoritate publică reprezentată în GIRMIFS.

Principiul proporționalității – este necesar ca măsurile luate să respecte criteriile de necesitate, adecvare și echilibru, pentru atingerea obiectivului și realizarea acestuia

Principiul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului – în domeniul managementului integrat al frontierei, toate activitățile desfășurate de autoritățile și instituțiile responsabile se realizează respectând prevederilor convențiilor și tratatelor internaționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului la care România este parte

Principiul evitării suprapunerilor investiționale – acțiunile autorităților și instituțiilor cu responsabilități în domeniul managementului integrat al frontierei vor fi planificate astfel încât să nu existe finanțări redundante pentru realizarea acestora

Principiul evitării suprapunerilor de competențe – pentru realizarea unei măsuri nu vor exista mai multe structuri sau instituții cu aceleași atribuții legale

Managementul Integrat al Frontierei de Stat, este bazat pe cinci obiective strategice constând în:

Control și supraveghere a frontierei de stat pe baza analizei de risc

Cooperarea autorităților pentru descoperirea și investigarea infracțiunilor transfrontaliere

Implementarea modelului celor 4 filtre

Cooperare interinstituțională atât la nivel național cât și internațional

Coordonarea și coroborarea activităților instituțiilor naționale cu cele ale organismelor Uniunii Europene

INSTITUȚIA PREFECTULUI. PREZENTARE GENERALĂ

Instituție de tradiție a sistemului administrației publice din România, prefectul, având calitatea de funcționar politic, demnitar sau înalt funcționar public, în funcție de momentul istoric la care ne referim, a fost și rămâne o instituție de însemnătate deosebită pentru administrația publică a statului român.

În România, Instituția prefecturii și a prefectului apare pentru prima dată în timpul domniei lui Al. I. Cuza. Prefectul și subprefectul reprezentau puterea centrală în județ.

Instituția Prefectului județului Timiș, funcționează ca instituție publică, are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu,având rolul de a îndeplini prerogativele prefectului așa cum este prevăzut la articolul 123 din Constituția României precum și în alte acte normative.

CONDUCEREA INSTITUȚIEI PREFECTULUI

Conducerea Instituției Prefectului se exercită de către prefect.

În activitatea de conducere a instituției, prefectul este ajutat de un subprefect.

În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplinește următoarele atribuții::

la nivelul județului, răspunde de aplicarea și respectarea prevederilor Constituției, a legilor, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice;

dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;

colaborează, pentru a determina prioritățile de dezvoltare teritorială, cu autoritățile locale

verifică actele administrative ale primarului, consiliului local și consiliului județean cu privire la legalitatea acestora

împreună cu autoritățile și organele abilitate, asigură, îndeplinirea, în condiții legale, a activităților de instruire și intervenție pentru situații de urgență

dispune măsurile ce se impun pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență

în calitate de șef al protecției civile, utilizează fondurile special alocate de la bugetul de stat și baza logistică de intervenție în situații de criză

prin organele legal abilitate, stabilește măsurile necesare în vederea prevenirii infracțiunilor și apărării drepturilor și siguranței cetățenilor,;

realizeză planul de măsuri pentru integrare europeană;

Stabilește măsurile de aplicare a politicilor naționale hotărâte de Guvern și a politicilor de integrare europeană;

elaborează propuneri pentru îmbunătățirea activității serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor

lunar, coordonează activitatea Colegiului prefectural, convocat de prefect.

Acțiunile întreprinse de către primar sau de către președintele Consiliului județean, în calitate de reprezentanți ai statului, în unitățile administrativ- teritoriale pot face obiectul verificărilor prefectului, acesta având posibilitatea sesizării organelor competente pentru stabilirea , în condițiile legii, a măsurilor necesare.

Prefectul poate dispune convocarea, de îndată, a consiliului local sau a consiliului județean, pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unităților administrativ teritoriale, în cazuri de forță majoră și de maximă urgență.

Instituțiile militare și autoritățile locale ale Ministerului Afacerilor Interne, în situații de urgență sau de criză, au obligația de a informa și sprijini prefectul pentru rezolvarea oricărei probleme care pune în pericol ori afectează siguranța populației, a bunurilor, valorilor și mediului înconjurător.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul solicită administraților publice locale, documentații, date și informații, iar acestea sunt obligate să i le furnizeze în mod gratuit.

După caz, prefectul asigură, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului sau a Cancelariei Primului Ministru, prin consilierii juridici ai instituției, reprezentarea Guvernului sau a Primului – Ministru în fața instanțelor de judecată.

Prefectul, pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor ce îi revin potrivit legii, este ajutat de un subprefect.

Subprefectul

În numele prefectului, subprefectul are atribuții în domeniul conducerii serviciilor publice deconcentrate, al conducerii operative a instituției prefectului, precum și alte atribuții prevăzute de lege ori sarcini date de Ministerul Afacerilor Interne sau de către prefect.

Subprefectul face parte din categoria înalților funcționari publici.

Principalele atribuții ale subprefectului sunt:

Atribuții cu privire la exercitarea conducerii serviciilor publice îndeplinite în numele prefectului:

Analizarea activităților serviciilor publice deconcentrate, a serviciului public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor;

Verificarea proiectelor bugetelor și a situațiilor financiare cu privire la execuția bugetară, întocmite de către serviciile publice deconcentrate, în vederea emiterii avizului prefectului;

Întocmirea proiectului Regulamentului de Funcționare al Colegiului prefectural, respectând prevederile regulamentului – cadru;

Dispunerea măsurilor pentru organizarea ședințelor Colegiului prefectural, stabilirea, după consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, a ordinii de zi și a listei invitațiilor, pe care le înaintează prefectului;

Urmărește modul de implementare a hotărârilor luate în cadrul Colegiului prefectural, prin grija secretariatului Colegiului prefectural și formulează propuneri în cazul nerespectării acestora, pe care le înaintează prefectului;

Gestionează și urmărește măsurile dispuse de către prefect în calitate de președinte al comitetului județean pentru situații de urgență, precum și a hotărârilor luate în cadrul comitetului pentru situații de urgență.

Atribuții cu privire la conducerea operativă a instituției prefectului:

Conducerea operativă a instituției prefectului, cu excepția cancelariei prefectului;

Elaborarea proiectului Regulamentului de Organizare și Funcționare a instituției prefectului, pe care îl supune spre aprobare prefectului;

Asigură elaborarea proiectului ordinului prefectului privind înființarea și organizarea oficiilor prefecturale și transmiterea acestuia către Ministerul Afacerilor Interne ;

Asigură transmiterea către persoanele interesate a ordinelor prefectului cu caracter individual

Transmiterea ordinelor prefectului cu caracter normativ către Ministerul Afacerilor Interne precum și publicarea în Monitorul Oficial al județului;

Îndrumă și controlează biroul județean pentru rromi și coordonează activitatea grupului județean mixt de lucru pe problemele etniei rromilor, în vederea dezvoltării cooperării dintre structurile administrației publice și organizațiile neguvernamentale ale rromilor, pe bază de parteneriat și îmbunătățirii situației acestora

Aprobă eliberarea de extrase sau copii de pe acte din arhiva instituției prefectului, cu excepția celor care conțin informații clasificate, ca secrete de stat sau de serviciu;

Asigură secretariatul comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în calitate de secretar al comisiei județene

Atribuții în calitate de funcționar de securitate al Instituției Prefectului – județul Timiș:

Elaborează, împreună cu persoanele desemnate să îndeplinească atribuții ale funcționarului de securitate, normele interne privind protecția informațiilor clasificate;

Concepe programul de prevenire a scurgerii de informații clasificate al Instituției Prefectului județul Timiș, pe baza propunerilor formulate de către toate structurile subordonate și îl supune avizării Serviciului de Informații și Protecție Internăl, iar după aprobare, asigură aplicarea acestuia

Coordonează, în cadrul structurilor subordinate, persoanele desemnate pentru desfășurarea activității de protecție a informațiilor clasificate

Asigură relaționarea cu instituțiile abilitate să coordoneze activitatea și să controleze măsurile privitoare la protecția informațiilor clasificate, potrivit legii

Supraveghează activitatea de aplicare a normelor de protecție a informațiilor clasificate, precum și modul de respectare a acestora la nivelul Instituției Prefectului județului Timiș;

Informează conducerea Instituției Prefectului județul Timiș și D.I.P.I./S.I.P.I. despre riscurile și vulnerabilitățile sistemului de protecție a informațiilor clasificate și propune măsuri pentru înlăturarea acestora;

Acordă sprijin D.I.P.I. /S.I.P.I., în scopul verificării persoanelor pentru care se solicita accesul la informații clasificate;

Asigură pregătirea specifică a persoanelor care au acces la informații clasificate;

Desfășoară, cu aprobarea prefectului, verificări privind modul de aplicare a masurilor legale de protecție a informațiilor clasificate;

Avizează cererile de multiplicare și procesele – verbale de distrugere a informațiilor clasificate pentru toate structurile, care nu au prevăzută în organigramă funcția de director adjunct;

Răspunde de implementarea și asigurarea măsurilor de securitate pe linie INFOSEC, conform normelor în vigoare;

Pune la dispoziția șefului Componentei de Securitate pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor (CSTIC) lista cu certificatele de securitate/autorizațiile de acces la informații clasificate deținute de personalul Instituției Prefectului județul Timiș;

Monitorizează echipamentele care intră/ies din zonele de securitate

PERSONALUL INSTITUȚIEI PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Structura de organizare a Instituției Prefectului – județul Timiș este prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta lucrare și este întocmită ținînd cont de prevederile H.G. nr. 460 din 05.04.2006 cu modificările și completările ulterioare.

Personalul instituției prefectului este format din:

funcționari publici

funcționari publici cu statut special

personal contractual.

Numirea, încadrarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu sau a raporturilor de muncă ale personalului din cadrul instituției, se efectueaza numai prin ordin al prefectului.

Prin ordin al ministrului afacerilor interne, anual, este stabilit numărul și structura posturilor aferente instituției prefectului, prin încadrarea în numărul și structura posturilor aprobate de Ministerului Afacerilor Interne.

Annual, este stabilit și numărul posturilor aferente fiecărui serviciu public deconcentrat din subordinea prefectului, prin ordin al șefului instituției ierarhic superioare a serviciului public deconcentrat și cu avizul prefectului.

Pentru desfășurarea activității, conform prevederilor legale, instituția prefectului este finanțată de la bugetul de stat, existând și posibilitatea beneficierii de programe cu finanțare internațională.

ACTIVITĂȚILE INSTITUȚIEI PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Cancelaria prefectului

Cancelaria Prefectului, compartiment organizatoric subordonat direct prefectului, este coordonată de un director.

Prefectul este cel care numește sau eliberează din funcție personalul încadrat în baza unui contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de timp determinată.

Principalele atribuții sunt acelea de colaborare cu structurile de specialitate ale Instituției Prefectului și serviciile publice deconcentrate ale ministerelor pentru realizarea acțiunilor dispuse de prefect.

Corpul de Control al prefectului

Corpul de Control al prefectului se subordonează exclusiv prefectului, personalul este specializat în realizarea inspecțiilor și controalelor, evaluarea climatului organizațional, verificarea petițiilor cetățenilor, cercetarea disciplinară și/penală a faptelor care constituie abateri sau infracțiuni.

Principalele atribuții :

Controlul și monitorizarea îndeplinirii, de către personalul instituției, al serviciilor publice comunitare, al serviciilor publice deconcentrate, primăriilor, precum și de către alte autorități ale administrației publice locale, a atribuțiilor funcționale

Verificarea și soluționarea , conform prevederilor legale, a petițiilor din zona administrației publice

Îndrumarea și sprijinirea autorităților administrației publice locale în vederea aplicării corecte și unitare a prevederilor legale

Serviciul Afaceri europene, relații internaționale, comunicare și relații publice

Subordonat prefectului și subprefectului, are atribuții de colaborare cu reprezentanțele diplomatice acreditate în România și la Timișoara, cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, instituțiile de învățământ, precum și cu redacțiile mass media locale și naționale.

În domeniul politicilor naționale, de integrare europeană și intensificare a relațiilor europene, Serviciul Afaceri europene, relații internaționale, comunicare și relații publice, întocmește, prelucrează și diseminează materiale cu tematică europeană pentru informarea publică referitor la mecanismele instituționale, legislative și financiare ale Uniunii Europene, programele de finanțare inițiate și susținute de U.E., politici europene.

De asemenea monitorizează, lunar, proiectele finanțate din fonduri europene sau externe nerambursabile, implementate la nivelul județului, colaborează și dezvoltă parteneriate cu instituții și organizații din județ în cadrul unor proiecte finanțate din fonduri europene.

Funcționarii acestui serviciu, asigură Secretariatul tehnic al Comandamentului județean Timiș pentru managementul integrat al frontierei de stat a României, întocmește anual Planul Județean Timiș pentru managementul integrat al frontierei de stat a României, iar trimestrial întocmește raportul de monitorizare a stadiului îndeplinirii obiectivelor și acțiunilor aferente Planului, prin centralizarea informațiilor primite de la membrii Comandamentului județean Timiș pentru managementul integrat al frontierei de stat a României.

Serviciul Dezvoltare economică și monitorizarea serviciilor publice deconcentrate

Principalele atribuții ale Serviciului sunt acelea de analizare a activitățiilor desfășurate de serviciile publice deconcentrate, informările întocmite cu privire la acestea fiind înaintate prefectului.

Pentru buna organizare și desfășurare a activităților pentru situații de urgență, urmărește îndeplinirea măsurilor dispuse de către prefect, prezintă soluții privind modul de utilizare, în situații de criză, a fondurilor special alocate de la bugetul de stat.

În cazul producerii fenomenelor naturale periculoase, informează zilnic prefectul cu privire la evaluarea preliminară a efectelor și pagubelor produse.

În scopul protecției populației afectate de calamități naturale, epidemii, epizootii, incendii sau alte fenomene periculoase, propune prefectului acordarea unor ajutoare umanitare.

Serviciul Controlul legalității, aplicării actelor cu caracter reparatoriu și contencios administrativ

Serviciul este subordonat prefectului și subprefectului, colaborează cu autoritățile administrației publice locale, autoritățile judecătorești și ale Ministerului Public, serviciile publice deconcentrate.

Personalul din cadrul serviciului, alături de reprezentanți ai serviciilor publice deconcentrate, participă, în cadrul unor comisii mixte constituite prin ordin al prefectului, la verificarea la nivelul întregului județ, a aplicării și respectării actelor normative, elaborarea studiilor și rapoartelor cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, precum și la propuneri privind îmbunătățirea stării de legalitate, pe care le înaintează prefectului

Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple

Solutioneaza cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple ori de prelungire a valabilitatii acestora

Administreaza si gestioneza registrul judetean de evidenta a pasapoartelor simple si valorifica datele cuprinse in acesta

Asigura furnizarea permanent, in cadrul Sistemului national informatic de evidenta a persoanelor, a informatiilor necesare actualizarii Registrului national de evidenta a pasapoartelor simple

Asigura inscrierea de mentiuni in pasaporte, in conditiile legii

Organizeaza la nivelul judetului gestionarea si controlul eliberarii pasapoartelor simple

Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor

COMANDAMENTUL JUDEȚEAN TIMIȘ PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL FRONTIEREI DE STAT

Pentru a eficientiza comunicarea și colaborarea dintre instituțiile publice ale județului Timiș cu responsabilități și competențe în managementul integrat al frontierei de stat a României, ținând cont de prevederile H.G. 220/09.03.2011, în cadrul Instituției Prefectului județului Timiș, funcționează – sub directa coordonare a prefectului, Comandamentul Județean Timiș pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat a României.

Activitatea Comandamentului Județean Timiș pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat a României se realizează prin reuniuni, convocate de către coordonator, de regulă trimestrial. Rezultatele acestor reuniuni se materializează în procese verbale de ședință, măsurile propuse urmând a fi aprobate de către prefect.

Componența Comandamentului Județean Timiș pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat a României.

Comandamentul Județean Timiș pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat a României are următoarea componență:

Instituția Prefectului – prefectul – președinte

– subprefectul – vicepreședinte

– Consilier superior – Secretar

– Șef serviciu – membru

Inspectoratul Județean de Poliție Timiș – Șef Inspectorat – membru

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara – Șef Inspectorat – membru

Inspectoratul Județean de Jandarmi Timiș – Șef Inspectorat – membru

Direcția Regională Vamală Timișoara – Director executiv – membru

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara – Director regional – membru

Direcția Agricolă Județeană Timiș – Director executiv – membru

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Timiș – Director executiv – membru

Direcția de Sănătate Publică a Județului Timiș – Director executiv – membru

Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Timiș – Comisar șef – membru

Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara – Șef brigadă – membru

Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple – Șef serviciu – membru

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră – Sector Poliție Frontieră Aeroport Timișoara (S.P.F.) – Șef S.P.F. – membru

Garda Națională de Mediu- Comisariatul Județean Timiș – Comisar șef – membru

Garda Forestieră Timișoara – Inspector șef

Inspectoratul General pentru Imigrări – Serviciul pentru Imigrări al Județului Timiș – Șef serviciu – membru

Centrul de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Timișoara – Director – membru

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane -Centrul Regional Timișoara (C.R.T.) – Coordonator C.R.T. – membru

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră – Punctul Comun de Contact Cenad – Șeful Punctului Comun de Contact Cenad – membru

Comandamentul Județean Timiș pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat a României este un comitet proactiv, acesta ceează scenarii și ipoteze pentru ca în momentul confruntării cu o situație din zona sa de responsabilitate membrii acestuia să fie familiarizați cu modul de acțiune și rezolvare eficientă.

Activitatea Comandamentului Județean Timiș pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat se desfășoara în baza unui plan de măsuri realizat la începutul fiecărui an. În cadrul acestui plan sunt prevăzute atât obiectivele propuse cât și modul de acțiune al tuturor instituțiilor și serviciilor implicate pentru realizarea acestora.

Planul de măsuri privind Managementul Integrat al Frontierei de Stat se actualizează în funcție de dinamica standardelor europene în domeniu, respectiv de necesitățile obiective impuse de evoluția situației operative și schimbările survenite pe parcursul desfășurării activităților prevăzute de către instituțiile și serviciile publice membre.

ATRIBUȚIILE INSTITUȚIILOR DIN CADRUL COMANDAMENTULUI JUDEȚEAN TIMIȘ PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL FRONTIEREI DE STAT

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara este subordonat Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, având competență în zona de 30 kilometri de la frontiera de stat în interiorul țării, pe raza județelor Timiș, Caraș Severin și Mehedinți.

Efectivele poliției de frontieră din cadrul I.T.P.F. Timișoara, asigură, prin structurile subordonate, supravegherea și controlul trecerii frontierei cu Bulgaria – pe o lungime de 28 km, Serbia – pe o lungime de 546,4 km și Ungaria – pe o lungime de 49,939 km, precum și respectarea prevederilor acordurilor, tratatelor, convențiilor și protocoalelor de frontieră încheiate cu aceste state cu privire la frontiera de stat.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara coordonează, controlează și răspunde pentru întreaga activitate a structurilor subordonate privind supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat în scopul prevenirii și combaterii migrației ilegale, a infracțiunilor specifice criminalității transfrontaliere, respectarea regimului juridic al frontierei de stat

Inspectoratul Județean de poliție Timiș

Inspectoratul de Poliție Județean Timiș este organizat în baza Legii 218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române și funcționează pe baza legilor, decretelor, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, dispozițiilor, ordinelor, regulamentelor, instrucțiunilor și a celorlalte acte normative emise de ministrul afaceriloe interne, precum și a dispozițiilor inspectorului general al Poliției Române.

Activitatea Inspectoratului de Poliție Județean Timiș se desfășoară pe baza și în executarea legii, acționând pentru aparărea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, a avutului public și privat, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, celelalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor și ale statului.

Structurile din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș, desfășoară, în comun cu celelalte instituții din cadrul Comandamentului pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, acțiuni periodice în zona de frontieră pentru monitorizarea și depistarea persoanelor implicate în traficul internațional de droguri și substanțe ilegale supuse controlului vamal, a traficului cu produse accizabile, precum și a celor implicate în traficul de migranți și a traficului de persoane.

In vederea perfecționării formelor și metodelor de acțiune, astfel încât elementele polițienești să acționeze pe direcțiile principale de acțiune ale făptuitorilor, elementele de dispozitiv ale structurilor de ordine și siguranță publică, sunt dispuse în sistem integrat, alternativ, în scopul prevenirii suprapunerilor sau creării unor breșe în dispozitivele create.

Inspectoratul de Poliție Județean Timiș intensifică schimbul de informații cu celelalte structuri cu atribuții și competențe în implementarea managementului integrat al frontierei de stat, în vederea unei coordonări eficiente și eficace a activității echipelor mobile care efectuează controale pe teritoriul județului , pentru:

Limitarea faptelor contravenționale, a traficului illicit de bunuri supuse regimului vamal

Monitorizarea și depistarea persoanelor implicate în traficul internațional de droguri și substanțe ilegale

participarea la acțiuni comune pentru controlul mijloacelor de transport

descoperirea și identificarea persoanelor care comit fraude vamale sau încearcă să eludeze reglementările vamale

prevenirea introducerii în țară de produse nesigure, care nu au elemente de identificare, marcare, etichetare, în conformitate cu legislația în vigoare.

Inspectoratul Județean de Jandarmi Timiș

Forțe din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Timiș, participă, împreună cu structurile teritoriale ale poliției de frontieră și ale poliției române, în cadrul unor acțiuni și controale comune, complexe și de mare diversitate, în medii sau locuri de interes operativ, în care este semnalată prezența persoanelor care se ocupă cu traficul de persoane, ori sunt predispuse la infracțiuni cu caracter transfrontalier.

La solicitarea Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, pe baza planului de cooperare, personalul din cadrul I.J.J. Timiș, execută misiuni de asigurare și restabilire a ordinii publice în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.

Inspectoratul Județean de Jandarmi Timiș, instituție componentă a Comandamentului Județean Timiș pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, conform planurilor întocmite:

participă la acțiuni pentru prevenirea faptelor de contrabandă,

efectuează controale ale fondurilor de vânătoare limitrofe frontierei și inspecții în vegetația de frontieră.

participă la limitarea și înlăturarea consecințelor dezastrelor naturale, tehnologice, de mediu sau complexe

participă, în cooperare cu celelalte instituții ale statului, abilitate prin lege, la misiuni de prevenire și neutralizare a actelor teroriste

participă la misiuni de intervenție antiteroristă la obiectivele aflate în responsabilitate, sau pentru capturarea ori neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc și alte mijloace care pot puneîin pericol siguranța persoanelor, bunurilor, valorilor sau transporturilor speciale.

Brigada de Combatere a Criminalității Organizate

Unica structură din cadrul Ministerului Public specializată în combaterea și investigarea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, împreună cu celelalte instituții ale comandamentului, are următoarele atribuții în baza planurilor realizate:

Participarea și colaborarea, în condițiile legii, în vederea susținerii unor activități coordonate împotriva traficului internațional de droguri.

Organizarea de acțiuni care să vizeze combaterea traficului cu migranți spre Vestul Europei și efectuarea de controale în punctele de trecere a frontierei asupra mijloacelor de transport pretabile a transporta în mod disimulat persoane,

Monitorizarea zonelor de frontieră care ar putea fi vizate de către migranți și călăuze pentru a trece frontiera de stat.

Organizarea de acțiuni de combatere și prevenire a traficului internațional de droguri spre și dinspre statele din Vestul Europei, urmând a fi efectuate controale fizice asupra mijloacelor de transport și persoanelor suspecte că ar putea transporta droguri

Inspectoratul General pentru Imigrări

Inspectoratul General pentru Imigrari isi exercita atributiile ce ii sunt date prin lege pentru implementarea politicilor Romaniei in domeniile migratie, azil si integrare a strainilor precum si a legislatiei relevante in aceste domenii.

Activitatea  Inspectoratul General pentru Imigrari constituie serviciu public si se desfasoara in interesul persoanei si al comunitatii, in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in exercitarea legii. 

Atribuții:

Verificarea și utilizarea operativă a datelor referitoare la activitatea unor cetățeni străini sau persoane suspecte a fi implicate în traficul de persoane, armament și muniții, stupefiante

Combaterea și prevenirea șederii ilegale și a muncii nedeclarate, pe teritoriul României

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane:

Are ca scop coordonarea, evaluarea și monitorizarea la nivel național a aplicării politicilor în domeniul traficului de persoane de către instituțiile publice, precum și a celor din domeniul protecției și asistenței acordate victimelor acestuia.

este liantul între victima traficului de persoane și organele de aplicare a legii, precum și între acestea și O.N.G.-urile din țară care oferă servicii în acest domeniu.

cooperează cu organizațiile neguvernamentale române și străine, precum și cu organizațiile interguvernamentalei în vederea conștientizării opiniei publice asupra fenomenului traficului de persoane și asupra consecințelor acestuia.

Realizează activități de instruire a personalului care desfășoară controlul de frontieră în punctele de trecere a frontierei cu privire la identificarea precoce a unor potențiale victime ale traficului de persoane.

Tipărirea unor pliante împreună cu ONG-uri locale si distribuirea acestora către persoane care trec frontiera de stat

PUNCTUL DE CONTACT CENAD

A fost infiintat in anul 2010, in baza acordului semnat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare pentru aplicarea Conventiei dintre Romania si Republica Ungara privind controlul traficului de frontiera rutier si feroviar.

Principalele domenii de cooperare:

Combaterea traficului de personae

Combaterea migratiei ilegale

Combaterea traficului de autoturisme furate

Combaterea falsurilor in documentele de calatorie

Identificari de personae

Efectuarea de verificări operative în ceea ce privește sprijinirea acțiunilor de combatere a faptelor de natură penală, realizarea unui schimb de date și informații în timp real între organele de aplicare a legii din Ungaria și România, precum și din alte state cu care se colaborează, în conformitate cu prevederile recomandărilor de bune practici în cooperarea politienească și vamală din Uniunea Europeană, precum și a Manualului Schengen de Cooperare Polițienească Internațională.

Direcția Regională Vamală Timișoara

Atribuții:

limitarea faptelor care constituie contravenții, a traficului ilicit de bunuri supuse diferitelor regimuri vamale și a produselor supuse accizelor;

depistarea persoanelor implicate în traficul internațional de droguri și substanțe ilegale;

participarea la acțiuni comune pentru controlul mijloacelor de transport;

descoperirea și identificarea persoanelor care comit fraude vamale sau încearcă să eludeze reglementările vamale;

Desfășurarea unor acțiuni comune pentru controlul mijloacelor de transport, depozitelor și altor obiective unde se găsesc bunuri supuse sau care urmează sa fie supuse unui regim vamal;

Întărirea controlului asupra persoanelor și mijloacelor de transport care intră în țară precum și confiscarea produselor de origine animală în condițiile stabilite de MAPDR și ANSVSA în vederea distrugerii.

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Timiș

Atribuții:

Notificarea operativă de către administrația veterinară județeană la autoritatea veterinară locală despre evoluția bolilor de mare difuzibilitate în teritoriile vecine județului Timiș

Amenajarea și menținerea în funcție la toate punctele de trecere a frontierei de stat a dezinfectoarelor, mijloacelor auto și aeronavale și controlul funcționării acestora.

Înăsprirea măsurilor de dezinfecție a mijloacelor de transport care intră pe teritoriul județului Timiș prin punctele de trecere a frontierei

Asigurarea întregului stoc de substanțe dezinfectante la nivelul necesarului solicitat pentru dezinfecția mijloacelor auto ce intră în țară.

Anunțarea imediată la autoritatea locală veterinară de eventualele treceri – ilegale de animale sălbatice și domestice a frontierei de stat

Supravegherea stării de sănătate a vânatului în zonele de frontieră pe o adâncime de 30 km și notificarea eventualelor suspiciuni de boală, îmbolnăviri, la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Timiș.

Examinarea tuturor cadavrelor din speciile receptive de către medicii veterinari de stat.

Instituirea de-a lungul frontierei a unei zone de supraveghere antiepizootică cu adâncimea de 30 km pentru:

înăsprirea măsurilor obligatorii de carantină în conformitate cu prevederile Legii Sanitare Veterinare și a Normelor și măsurilor sanitare veterinare;

interzicerea pășunatului animalelor și a păsărilor pe o adâncime de 1,5 km de la frontieră;

supravegherea și examinarea clinică zilnică a animalelor rămase în stabulație;

neadmiterea temporară la importuri și tranzit a animalelor și produselor de origine animală;

verificarea circulației animalelor și produselor de origine animală în târguri, oboare și piețe agroalimentare.

Realizarea anchetelor epizootice privind cauzele apariției focarului, evoluția și măsurile imediate de combatere a bolii precum și analiza fiecărui focar în parte.

Constituirea de Comisii tehnice pentru stabilirea de acțiuni tehnice în teritoriu în vederea asanării bolii. Întocmirea de programe privind imunizarea de necesitate și supraveghere a focarului în vederea asanării bolii.

Asigurarea și repartizarea de fonduri bugetare pentru acordarea de despăgubiri deținătorilor de animale care au suferit pagube urmare a aplicării măsurilor specifice pentru diagnostic, profilaxie și combatere a bolilor epizootice. (H.G. 1415/2004, modificata cu HG nr.1580/2005)

Acțiuni de inspecție și control efectuate de specialiștii din cadrul Serviciului de Inspecție și Control din Cadrul DSVSA Timiș cu privire la realizarea acțiunilor din Programul strategic național.

Direcția de Sănătate Publică a Județului Timiș

Supravegherea în context epidemiologic de alertă rapidă, pentru diverse boli -infecțioase identificate de Ministerul Sănătății sau Organizația Mondială a Sănătății

Triajul epidemiologic al persoanelor care călătoresc în/din zone endemice de boală transmisibilă

Consilierea persoanelor care vin și pleacă din zone endemic

Acțiuni de supraveghere și control cu organe ale altor ministere sau structuri locale, în situații deosebite (calamități naturale, dezastre etc.)

Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Timiș

Prevenirea introducerii în țară de produse nesigure care nu au elementele de identificare, marcare, etichetare, în conformitate cu legislația în vigoare, din comunitatea europeană și din afara comunității europene

Realizarea unui schimb permanent și operativ de date și informații pe domenii de interes

Efectuarea controlului produselor simultan în colaborare cu instituțiile abilitate în scopul fluidizării traficului, creșterea eficienței și soluționarea rapidă a litigiilor

Creșterea exigenței controlului asupra produselor folosite importate atât ca ajutoare umanitare cât și pentru comercializare din afara comunitarii europene.

Garda Națională de Mediu- Comisariatul Județean Timiș

Inspecții comune la frontieră, pentru verificarea modului de implementare a Regulamentului 1013/2006/CE privind transferurile de deșeuri și a Regulamentului 1418/2007/CE privind transferurile de deșeuri în țări care nu aplică Decizia OCDE

Controlul, monitorizarea si raportarea transferurilor către/din România de deșeuri destinate valorificării/ recuperării

Urmărirea respectării condițiilor legislative privind transportul deșeurilor, în special al celor periculoase.

Controlul si monitorizarea traficului la frontiera, de specii protejate din cadrul Convenției CITES și a DIRECTIVELOR PĂSĂRI ȘI HABITATE

Verificarea modului de asigurare a salubrizării localităților, cursurilor de apă și a căilor de comunicație din zona de frontier

Informarea reciprocă cu datele și informațiile specifice pe care fiecare instituție le deține, în domeniul de competență

Verificarea modului de asigurare a salubrizării drumului național în zona de frontieră

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara

La frontiera internă, D.R.D.P.Timișoara coordonează A.C.I., unde conform protocolului încheiat cu Poliția de Frontieră se desfășoară activitatea de comercializare a rovinietelor, la solicitarea participanților la trafic.

3. METODOLOGIE

Metodologia de cercetare utilizată în această lucrare este ,, studiul de caz ”.

Din punct de vedere managerial, studiul de caz reprezintă o analiză detaliată a unei entități sau structuri , realizată pentru a determina factorii care stau la baza succesului sau insuccesului său.

Studiul de caz demonstrează, modul în care a fost identificată problema, soluțiile alese și evidențierea rezultatului final.

În funcție de subiect și de domeniul de activitate, un studio de caz se împarte în trei secțiuni:

Provocare/Problemă/Ipoteză

Abordare/Soluție/Implementare

Beneficiu/Rezultat/Finalizare

STUDIU DE CAZ

O patrulă de polițiști din cadrul Poliției de Frontieră, observă, cu ajutorul aparaturii de supraveghere, un grup de persoane care se deplasează, pe jos, pe câmp, dinspre frontieră spre interiorul țării.

Este anunțată conducerea Poliției de Frontieră. Imediat, mai multe patrule de intervenție și supraveghere a frontierei de stat, constituite din polițiști de frontieră și jandarmi, intervin, grupul fiind interceptat în apropierea frontierei.

Cele 10 persoane sunt preluate și transportate la sediul Poliției de Frontieră pentru a fi audiate.

Din discuțiile purtate cu persoanele aduse la sediul Poliției de Frontieră, polițiștii de frontieră stabilesc componența grupului, în functie de cetățenie și anume: 2 cetățeni români-A.M. și B.N., un cetățean german – A.N., un cetățean marocan – A.H., 3 cetățeni sirieni – M.A.K., A.L.M., A.H.M. și 3 cetațeni pakistanezi – A.B., H.A.M., M.M.A.

Aceștia au intrat în România ilegal, din Serbia, intenționând să ajungă în Ungaria pentru a pleca ulterior în Germania.

În vederea stabilirii identității reale a persoanelor, cât și pentru stabilirea autenticității documentelor cu care se legitimează, pe lângă verificările în bazele de date naționale și internaționale, asupra acestora se efectuează un control corporal, precum și un control amănunțit al bagajelor.

Se constată următoarele:

La controlul corporal, asupra cetățeanului român A.M. este găsit un pachet de 500 grame ce conține o substanță de culoare verde (posibil cocaină).

Acesta declară că a primit pachetul în schimbul sprijinului acordat persoanelor terțe pentru a intra ilegal în România.

Este solicitat sprijinul celor de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T)

Asupra cetățeanului român B.N. sunt gasite, pe langă documentul de identitate al acestuia, 3 pașapoarte simple temporare românești. La un control amănunțit se constată că acestea nu îndeplinesc condițiile de formă și fond ale unui document autentic.

Din declarația persoanei reiese că acestea au fost obținute în alb, cu sprijinul unui lucrător din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidența și Eliberarea Pașapoartelor Simple (S.P.C.E.E.P.S.), fila informatizată fiind ulterior completată cu datele a trei dintre migranții ilegali.

Se contactează S.P.C.E.E.P.S.pentru verificarea documentelor în cauză.

În bazele de date ale Poliției Române, pe numele lui B.N. este introdusă o alertă pentru trafic de persoane.

Sunt contactați lucratorii din cadrul Brigăzii de combatere a criminalității organizate și din cadrul Autorității Naționale împotriva traficului de persoane.

A.N. – cetățean german de naționalitate turcă. Acesta urma să însoțească grupul de migranți în Germania.

A.H. – cetățean marocan, iși exprimă dorința de a beneficia de o formă de protecție în România. Pe numele acestuia este introdusă o semnalare, acesta fiind suspectat de apartenență la o grupare teroristă.

Se informează Direcția Județeană a Serviciului Român de Informații.

M.A.K. – se legitimează cu pașaport simplu eliberat de autoritățile siriene și un permis de ședere eliberat de Ungaria.

Deoarece există suspiciuni cu privire la autenticitatea permisului de ședere prezentat se fac verificările necesare prin intermediulPunctului Comun de Contact, constatându-se că permisul este fals.

A.L.M.- posesor al pașaportului simplu sirian și al unui permis de ședere pentru membri de familie ai unui cetățean U.E eliberat de Croația. Pe numele acestuia este emis un M.E.A(Mandat European de Arestare) de către autoritățile austriece.

Sunt contactați lucratorii Serviciului de Investigații Criminale – Biroul Urmăriți pentru preluarea persoanei în vederea expulzării de pe teritoriul României.

A.H.M. – naționalitate siriană, posesor al unui Travel Document eliberat persoanelor care beneficiază de protecție subsidiară, emis de Serviciul pentru Imigrări.

Se contactează Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil pentru preluarea acestuia.

A.B., H.A.M. si M.M.A. – posesori de pașapoarte simple eliberate de autoritățile pakistaneze, fără alte documente asupra lor.

Se vor contacta autoritățile sârbe în vederea demarării procedurii de readmisie.

Deoarece persoanele provin din zone care pot pune în pericol sănătatea publică este solicitată Direcția de Sănătate Publică.

INSTITUȚII PARTICIPANTE:

Poliția de Frontieră

Punct Comun de Contact

Inspectoratul Județean de Jandarmi

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

Instituția Prefectului – S. P.C.E.E.P.S.

BCCO și ANITP

Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană

Poliția Română – Serviciului de Invetigații Criminale – Biroul Urmăriți din cadrul IPJ

Inspectoratul Genaral pentru Imigrări – Serviciul pentru Imigrări / Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil

Direcția de Sănătate Publică