Analiza Fluxurilor de Trezorerie la S.c Boromir Prod S.a.docx

=== Analiza fluxurilor de trezorerie la S.C Boromir Prod S.A. ===

CAPITOLUL 1. NOȚIUNI PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI

1.1.Definirea, structura și contabilitatea fluxurilor de trezorerie

Noțiunea de trezorerie poate fi înțeleasă în termen de flux, corepunzător incasărilor și plăților intr-o perioadă sau in termeni de stoc, reprezentând șituația de trezorerie la un moment dat.

IAS 7 tratează contabilitatea și cerințele de prezentare aferente fluxurilor de numerar. Informațiile referitoare la fluxurilor de numerar aferente unei activități sunt utile deoarece constituie pentru utilizatorii șituaților financiare ale entității o bază de evaluare a capacității entității de a genera numeral și echivalente de numerar, precum și a utilității acestor fluxuri. Utilizatorii doresc să cunoască amănunte de capacitatea entitații de e genera fluxuri de numerar, despre durata acestor fluxuri și, de putea astfel lua decizii economice privind entitatea in cauză.

În 1992, Comitetul Internațional pentru Standarde Contabile (IASC) publică norma internațională IAS 7 „Tablourile fluxurilor de trezorerie” prin care se creează un cadru de referință pentru țările care reglementează întocmirea acestui tip de tablou axat pe variația trezoreriei.

IAS 7 definește fluxurile de trezorerie drept intrări sau ieșiri de numerar și echivalente de numerar. El stipulează că obiectivul acestora „este de a furniza informații despre poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice“.

IAS 7 consideră că situatia fluxurilor de trezorerie oferă informații utile pentru evaluarea capacității întreprinderii de a genera numerar, precum și a necesităților întreprinderii de a utiliza fluxurile de numerar, respectiv a momentului și siguranței generării lor. Utilizatorii situațiilor financiare ale unei entităti sunt interesați de modul în care entitatea generează și folosește trezoreria și echivalentele de trezorerie. Acest lucru se întâlnește indiferent de natura activității desfășurate. Entitățile au nevoie de numerar pentru a-și desfășura activitățile, de a-și plăti obligațiile și pentru a asigura rentabilitatea investitorilor. În consecință, IAS 7 cere tuturor entităților sa prezinte o situație a fluxurilor de trezorerie.

O entitate va întocmi o situație a fluxurilor de trezorerie și o va prezenta ca parte integrantă a situațiilor sale financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situațiile financiare.

În România, conform prevederilor legale situația fluxurilor de trezorerie sunt considerate o componentă a situațiilor financiare anuale în conformitate cu prevederile  Ordinului Ministerului Finanțelor Publice Nr. 1802/2014 pentru Aprobarea Reglementărilor contabile comforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate. Tabloul fluxurilor de trezorerie poate fi adaptat la prezentarea de date previzionale și poate fi integrat unui demers de control bugetar standardizat asupra costurilor și resurselor. El permite analiza retrospectivă sau previzională a dinamicii financiare a întreprinderii.

Tabloul fluxurilor de trezorerie furnizează o informație istorică – compatibilă și comparabilă – asupra fluxurilor monetare – ceea ce constituie o prețioasă bază de fundamentare a previziunii fluxurilor de trezorerie viitoare – făcând posibilă estimarea coerentă a creației de valoare la care participă întreprinderea.

Situația fluxurilor de numerar ii ajută, de asemenea, pe utilizatori la efectuarea unor comparații intre societăți diferite deoarece aceasta elimină efectele utilizării de tratamente contabile diferite pentru aceleași tranzacții sau evenimente.

Situația fluxurilor de numerar este parte componentă a șituatiilor fianciare și trebuie intocmită in fiecare perioadă pentru care sunt prezentate șituațiile financiare.

Situația fluxurilor de trezorerie

În cadrul situației fluxurilor de trezorerie, potrivit abordării funcționale a activităților întreprinderii, fluxurile sunt grupate în trei categorii:

fluxuri provenite din activitățile de exploatare (operaționale);

fluxuri provenite din activități de investiții;

fluxuri provenite din activități de finanțare.

Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activități este utilă pentru: corelarea profitului/pierderii cu numerarul; separarea activităților care implică numerar de cele care nu implică numerar; evaluarea capacității întreprinderii de a-și îndeplini obligațiile de plăți cash; evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitățile viitoare (cash-flow strategic). Utilitatea analizei este dată de faptul că variația globală a trezoreriei este reliefată prin soldul de trezorerie, rezultat din gestiunea activelor reale (din activitatea de exploatare) și prin cel rezultat din operațiunile de capital care privesc investițiile și finanțările. Atunci când fluxurile reale și cele monetare nu coincid, cum de fapt se și întâmplă, trezoreria se asigură prin decalaje de plăți asociate acestor fluxuri.

Fiecare dintre cele trei categorii de fluxuri are impact asupra unei surse sau a unei utilizări de lichidități.

Obiectivul acestui standard este acela de a impune furnizarea de informatii cu privire la istoricul miscarilor de numerar și de echivalent de numerar ale unei entitati, prin intermediul șituatiei fluxurilor de trezorerie, clasificand fluxurile de trezorerie din timpul perioadei in fluxuri din activitati de exploatare, investitie și financiare.

Fluxurile de trezorerie sunt intrarile sau ieșirile de numerar și echivalente de numerar. Numerarul cuprinde disponibilitatile banesti și depozitele la vedere. Echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar și care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Informațiile referitoare la fluxurile de trezorerie ale unei entitati sunt utile utilizatorilor de șituatii financiare, punandu-le la dispozitie o baza pentru evaluarea capacitatii entitatii de a genera numerar și echivalent de numerar, și a nevoilor sale de a utiliza acele fluxuri de trezorerie. Deciziile economice luate de catre utilizatori impun o evaluare a capacitatii unei entitati de a genera numerar și echivalente de numerar, precum și a momentului și a siguranței concretizarii acestora.

Situația fluxurilor de trezorerie va prezenta fluxurile de trezorerie din cursul perioadei, clasificate in activitati de exploatare, investitie și finantare.

Activități de exploatare

Valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activități de exploatare este un indicator cheie al măsurii în care activitățile întreprinderii au generat suficient flux de numerar pentru a rambursa împrumuturile, a menține capacitatea de funcționare (producție) a întreprinderii, a plăti dividende și a face noi investiții, fără a recurge la surse externe de finanțare. Informațiile cu privire la componentele specifice ale istoricului fluxurilor de numerar din exploatare, împreună cu alte informații, sunt folositoare în prognozarea viitoarelor fluxuri de numerar din exploatare.

Fluxurile de numerar provenite din activități de exploatare sunt derivate, în primul rând, din principalele activități producătoare de venit ale întreprinderii. Prin urmare, ele rezultă, în general, din tranzacțiile și alte evenimente care intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activități de exploatare sunt:

încasările în numerar din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii;

încasările în numerar provenite din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri;

plățile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri și prestatorii de servicii;

plățile în numerar efectuate către și în numele angajaților;

încasările și plățile în numerar ale unei societăți de asigurare pentru prime și daune, anuități și alte beneficii generate de polițele de asigurare;

plățile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepția cazului în care ele pot fi identificate în mod specific cu activitățile de investiție și finanțare;

încasările și plățile în numerar provenite din contracte încheiate în scopuri de plasament sau tranzacționare.

Anumite tranzacții, cum ar fi vânzarea unei instalații de producție, pot da naștere unui câștig sau unei pierderi, care este inclusă în determinarea profitului net sau a pierderii nete. Cu toate acestea, fluxurile de numerar aferente acestor tranzacții sunt fluxuri de numerar provenite din activități de investiție.

O întreprindere poate deține valori mobiliare și titluri de credit pentru scopuri de tranzacționare sau plasament, caz în care sunt similare stocurilor de mărfuri achiziționate special pentru a fi revândute. Prin urmare, fluxurile de numerar generate de cumpărarea și vânzarea titlurilor de tranzacționare și plasament sunt clasificate drept activități de exploatare. În mod similar, avansurile în numerar și creditele acordate de instituțiile financiare sunt, de obicei, clasificate drept activități de exploatare, din moment ce se referă la principala activitate producătoare de venit a respectivei întreprinderi.

Având în vedere importanța fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare, cu cât nivelul acestora este mai mare, cu atât capacitatea companiei de a genera rezultate sustenabile este mai mare. Pentru a-și majora fluxul de numerar din exploatare, companiile pot clasifica o cheltuială din exploatare ca fiind un element de investiții sau finanțare. În mod similar, o încasare din investiții sau finanțare poate fi clasificată ca un element de exploatare. Astfel de acțiuni nu vor afecta totalul modificărilor fluxurilor de numerar.

Activitățile de exploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale entitatilor, precum și alte activități care nu sunt activități de investitie sau finantare. Fluxurile de trezorerie provenite din activități de exploatare sunt derivate in primul rand din principalele activități producătoare de venit ale entității. De aceea ele rezultă in general din tranzacțiile și alte evenimente care intra in determinarea profitului sau pierderii.

Valoarea fluxurilor de trezorerie ce provin din activitati de exploatare este un indicator cheie al măsurii in care activitatile entității au generat suficiente fluxuri de trezorerie pentru a rambursa imprumuturile, a mentine capacitatea de functionare a entitatii, a plati dividende și a face noi investitii, fara a recurge la surse externe de finantare.

O entitate va raporta fluxurile de trezorerie din activitati de exploatare folosind una din cele doua metode:

– metoda directa, prin care sunt prezentate clasele principale de plati și incasari brute in numerar; sau

– metoda indirecta, prin care profitul sau pierderea este ajustat (a) cu efectele tranzactiilor ce nu au natura monetara, amanarile sau angajamentele de plati sau incasari in numerar, din exploatare trecute sau viitoare, și elementele de venituri și cheltuieli asociate cu fluxurile de investitii sau finantari.

Ambele metode vor furniza aceleași cifre, dar metoda directă este preferată de IAS 7 deoarece furnizează mai multe informații despre entitate. Totuși, această metodă este rar utilizată în practică, deoarece aplicarea ei este mai dificilă și solicită mai mult timp.

Fluxurile de trezorerie relative la activitățile de exploatare (metoda directă):

(+) Încasări de la clienți

(+) Încasări care provin din redevențe, onorarii și alte venituri

(-) Plăți în favoarea furnizorilor

(-) Plăți în favoarea și în numele personalului

(-) Dobânzi și dividende plătite (aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, în categoria fluxurilor de finanțare)

(-) Plăți TVA

(+) Alte încasări generate de exploatare

(-) Alte plăți generate de exploatare

(-) Plăți privind impozitul asupra beneficiilor (aceste fluxuri ar putea fi repartizate îintre activitățile de exploatare, cele de investiții și cele de finanțare)

= Fluxul net de trezorerie din activități de exploatare

Metoda directă conduce la prezentarea fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare prin detalierea intrărilor și ieșirilor de trezorerie pe o serie de elemente. Aceste elemente sunt:

Încasări clienți = Venituri din vânzări – Creșterea creanțelor clienți + Descreșterea creanțelor la clienți;

Alte încasări din activitatea curentă = Alte venituri + Creșterea veniturilor înregistrate în avans – Descreșterea veniturilor înregistrate în avans – Venituri de la filialele consolidate prin punerea în echivalență;

Plăți către furnizori = Cheltuieli cu stocurile, lucrările și serviciile cumpărate + Creșterea de stocuri – Descreșterea stocurilor + Descreșterea datoriilor față de furnizori – Creșterea datoriilor față de furnizori;

Plăți către salariați, asigurări și protecție socială = Cheltuieli cu salariile, asigurările și protecția socială + Descreșterea datoriilor salariale și sociale – Creșterea datoriilor salariale și sociale;

Plăți de dobânzi = Cheltuieli cu dobânzile – Creșterea datoriilor din dobânzi + Descreșterea datoriilor din dobânzi;

Alte plăți din activitatea de exploatare = Alte cheltuieli + Creșterea cheltuielilor înregistrate în avans – Descreșterea cheltuielilor înregistrate în avans- Pierderi de la filialele consolidate prin punerea în echivalență;

Plăți de impozit pe profit = Cheltuieli cu impozitul pe profit + Descreșterea datoriilor din impozitul pe profit – Creșterea datoriilor din impozitul pe profit.

Fluxurile de trezorerie relative la activitățile de exploatare( metoda indirectă):

„(+/-) Rezultatul înaintea impozitării

+ Cheltuielile cu amortizările și provizioanele

(-) Venituri din amortizări și provizioane

(+/-) Rezultatul din cesiunea imobilizărilor

(+/-) Rezultatul din cesiunea titlurilor de plasament

(+) Cheltuieli cu dobânzile

(-) Venituri din dobânzi și dividende

=(+/-) Rezultatul din exploatare înaintea variației necesarului în fond de rulment

(+/-) Variația stocurilor

(+/-) Variația conturilor de clienți și a altor creanțe din exploatare

(+/-) Variația cheltuielilor în avans

(+/-) Variația conturilor de furnizori și a altor datorii de exploatare

(+/-) Variația veniturilor în avans(din exploatare)

(-) Dobânzi și dividende plătite (ar putea fi incluse în categoria activităților de finanțare)

(-) Plăți privind impozitele asupra beneficiilor

= Fluxul net de trezorerie relativ la activitățile de exploatare "

Înțelegerea metodei economice indirecte presupune următoarele explicații suplimentare:

cheltuielile eliminate vor fi luate cu semnul "+", veniturile eliminate cu semnul "-", deoarece la calculul rezultatului acestea au fost luate cu semnul minus, respectiv cu semnul plus;

rezultatul din cesiune este un venit net sau o cheltuială netă, urmărind linia expusă mai sus;

în cazul variației necesarului de fond de rulment, soluționamentul va fi:

în cazul unui element de activ, acesta are o influență negativă asupra trezoreriei;

o micșorare are o influență pozitivă;

în cazul unui element de pasiv, judecățile sunt total opuse.

Indiferent de metoda folosită rezultatul trebuie să fie același, "ceea ce diferă fiind modalitatea de analiză a fluxurilor de numerar implicate în activitatea de exploatare a întreprinderii. Pornind de la valoarea contabilă a rezultatului exercițiului, sunt operate ajustări în scopul determinării fluxului de numerar echivalent al acestuia. Practicarea unei contabilități de angajamente, precum și luarea în calculul profitului a unor elemente de venituri și cheltuieli nemonetare adâncesc diferența dintre mărimea rezultatului realizat și cea a numerarului din trezoreria societății comerciale."

 Deși pare mai dificil de aplicat, metoda indirectă câștigă teren în fața celei directe, poate și datorită faptului că are o logică de calcul mai apropiată de forma raportărilor contabile. În acest sens au fost dezvoltate formule mai simplificate de calcul, ce pot fi aplicate mai ales atunci când structura bilanțului și contului de profit și pierdere nu este foarte dezvoltată. Astfel marimea fluxurilor de numerar din activități de exploatare, întalnite în literatura de specialitate și cu titulatura de cash flow operațional, este aproximată prin formula :

Cfop = PN – Rezultat financiar + Am – ∆NFR

∆NFR = variația necesarului de fond de rulment

Am = cheltuieli cu amortizarea

PN = rezultatul exercițiului (din calculul căruia a fost eliminat rezultatul vânzării activelor imobilizate, calculat ca diferență între prețul de vânzare și valoarea lor netă contabilă).

Activități de investiție

Activitățile de investiții constau în achiziționarea și cedarea de active imobilizate pe termen lung, precum și de alte investiții, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Prezentarea separată a acestora este importantă deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care cheltuielile au servit obținerii de resurse menite a genera viitoare venituri și fluxuri de numerar.

Exemple de fluxuri de numerar provenite din activități de investiție sunt:

plățile în numerar pentru achiziționarea de imobilizări corporale, necorporale și alte active imobilizate. Aceste plăți le includ și pe acelea care se refera la costurile de dezvoltare capitalizate și la construcția, în regie proprie, a imobilizărilor corporale;

încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, active necorporale și alte active imobilizate;

plățile în numerar pentru achiziția de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi și de interese în asocierile în participație (altele decât plățile pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament și de tranzacționare);

încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi, și interese în asocierile în participare (altele decât încasările pentru acele instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate iui scopuri de plasament și de tranzacționare);

avansurile în numerar și împrumuturile efectuate către alte părți (altele decât avansurile și împrumuturile efectuate de o instituție financiară);

încasările în numerar din rambursarea avansurilor și împrumuturilor efectuate către alte părți (altele decât avansurile și împrumuturile unei instituții financiare);

plățile în numerar aferente contractelor futures, forward, de opțiuni și swap, în afara cazului când acestea sunt deținute în scopuri de plasament sau de tranzacționare sau când plățile sunt clasificate ca fiind activități de finanțare;

încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, pe opțiuni sau swap, în afara cazului când acestea sunt deținute în scopuri de plasament sau de tranzacționare sau când încasările sunt clasificate ca fiind activități de finanțare.

IAS 7 solicită prezentarea detaliată, atât pentru achiziții cât și pentru vânzări de filiale, a valorii totale de achiziție sau vânzare și porțiunea reprezentată de numerar sau echivalente de numerar, precum și a valorii activelor, pasivelor și numerarului și echivalentelor de numerar aparținând filialei vândute sau achiziționate.

Activitățile de investiție sunt achiziționarea și cedarea de active imobilizate și de alte investiții care nu sunt incluse in echivalentele de numerar. Prezentarea separata a fluxurilor de trezorerie provenite din activitati de investitie este importanta deoarece fluxurile de trezorerie reprezinta masura in care cheltuielile au servit obtinerii de resurse menite a genera viitoare venituri și fluxuri de trezorerie.

Fluxurile de trezorerie globale provenite din achizitiile și din cedarile de filiale și alte unitati de afaceri vor fi prezentate separat și clasificate drept activitati de investitie.

Activități de finanțare

Activitățile de finanțare sunt activități care au ca efect modificări ale dimensiunii și compoziției capitalurilor proprii și datoriilor entității. Prezentarea lor separată este importantă deoarece este utilă în previzionarea fluxurilor de numerar viitoare așteptate de către finanțatorii întreprinderii. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activități de finanțare sunt:

încasările în numerar provenite din emisiunea de acțiuni sau alte instrumente de capital;

plățile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziționa sau răscumpăra acțiunile întreprinderii;

încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanță, a împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligațiunilor, ipotecilor și a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;

rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;

plățile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligațiilor aferente unui contract de leasing financiar.

Fluxuri de trezorerie in valută

Fluxurile de trezorerie provenite din tranzactiile efectuate in valuta vor fi inregistrate in moneda functionala a unei entitati prin aplicarea cursului de schimb dintre moneda functionala și valuta, asupra valorii in valuta, la data fluxului de trezorerie.

Fluxurile de trezorerie ale unei sucursale din strainatate vor fi convertite la cursul de schimb dintre moneda functionala și valuta, la data fluxului de trezorerie.

Profitul și pierderile nerealizate ce provin din variatia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de trezorerie. Totusi, efectul variatiei cursului de schimb valutar asupra numerarului și echivalentelor de numerar detinute sau datorate in valuta este raportat in șituatie fluxurilor de trezorerie pentru a reconcilia numerarul și echivalentele de numerar la inceputul și la sfarsitul perioadei.

Numerarul și echivalentele de numerar

O entitate va evidentia componentele numerarului și ale echivalentelor de numerar și va prezenta o reconciliere a sumelor din șituatia fluxurilor sale de trezorerie cu elemente echivalente raportate in bilanț.

Entitatea va prezenta valoarea soldurilor semnificative de numerar și echivalente de numerar detinute de catre entitate și a caror utilizare de catre grup este restrictionata, impreuna cu un comentariu al conducerii.

Cunoaștem relația care leagă fluxurile de stocuri:

Situația trezoreriei la inceputul perioadei (soldul inițial) + incasările perioadei – plățile perioadei=situația trezoreriei lasfarșitul perioadei(soldul final)

Pentru a defini trezoreria, problema revine la intrebarea care sunt elementele conținute in șituația trezoreriei?

In teorie există patru concepții majore privind conținutul din ce in ce mai larg al trezoreriei: totalul valorilor de casă (t. v. c) , activul lichid, trezoreria netă și trezoreria potențială.

Totalul valorilor de casă (t. v. c. )

T. v. c este un termen distinct de noțiunea de trezorerie. T. v. c se definește ca fiind ansamblul mijloacelor de plată de ținute de intreprindere ți care sunt disponibile cvasii mediat.

T. v. c unei intreprinderi conține in principal:

Casa;

Diferitele conturi la vedere: bănci și alte organisme financiare;

Valorile de incasare: cecuri, cupoane de incasat(de exemplu cupoanele atribuite agricultorilor), efecte sau scontul;

Cecurile primite dar neremise incă la încasare.

Pentru conturile bancare, este vorba de conturi care au un sold debitor in intreprindere, adică creditor pentru banca. In optica managementului de trezorerie, managerul trezoreriei va avea drept scop reducerea, atat cat este posibil, a sumei acestor active numite “leneșe” pentru că ele nu aduc nimic.

Obiectivul trezoreriei zero este deci, un obiectiv de t. v. c zero. Intr-un plan operațional, soldul zilnic al incasărilor și plaților corepunde noțiunii de t. v. c, dar trebuie să distingem:

Soldul contabil după inregistrările contabile ale oparațiunilor de incasare și plată;

Soldul in valoare, după aplicarea de catre bancă a datelor de valoare.

1.2. Noțiunea de active lichide

In optica gestiunii de trezorerie trebuie să ținem cont nu numai de mijloacele de plată cvasiimediate, dar și de ansamblul plasamentelor corepondente unei trezorerii excedentare.

Activele lichide conțin disponibilitățile sau lichiditățile și diferitele titluri de plasament deținute de intreprindere (echivalentele de numerar).

Echivalentele de numerar sunt investițiile financiare pe termen scurt și extrem de lichide care sunt ușor convertibile in suime cunoscute de numerar. Investițiile vor fi clasate, in mod normal, in echivalente de numerar doar atunci cand ele au o perioadă scurtă de scadență, de regulă trei luni sau chiar mai puțin de la data achiziției. Prin urmare, investițiile de capital vor fi excluse din aceasta categorie.

Planul Contabil General (P. C. G) , dă lichidităților (sau disponibilităților) definiția următoare: numerar sau “valori asimilabile numeralui sau intr-un mod general toate valorile care, in funcție de natura lor, sunt convertibile in numerar pentru suma lor nominală”(P. C. G din Franța, partea I, pagina34).

Disponibilitățile care apar in activul bilanțului conțin in plus de t. v. c, bonurile care incepand cu subscriea lor sunt rambursabile in orice moment, și conturile bancare la termen in cazul in care este posibil să se dispună de ele prin anticipație.

Titlurile de plasament conțin valorile mobiliare de plasament (acțiuni, obligațiuni), titluri de creanțe negociabile, bonuri de casă și depozite de termen.

Noțiunea de active lichide corespunde concepției anglo-saxone a noțiunii de trezoreriei, iar noțiunea de trezoreriei(cash și cash echivalent) corepunde noțiunii de t. v. c și plasamentelor trezoreriei excedentare.

Activele lichide, potrivit legislației românești, cuprind disponibilitățile bănești. Sunt asimilate noțiunii de active lichide și creditele pe termen scurt contractate cu băncile pentru plăți.

1.2.1 Trezoreria netă

Prezentată la inceput de partizanii analizei funcționale (TN = FR – NFR), ea a fost adoptată de numeroși adepți ai trezoreriei.

Noțiunea de trezorerie netă (TN) este noțiunea mai varstă decat t. v. c sau decât activele lichide, deci reprezintă diferența intre valorile de trezorerie active și pasive. Ea poate fi pozitivă, nulă sau negativă.

Valorile active de trezorerie cuprind disponibilitațile care constituie o noțiune mai vastă decât noțiunea de t. v. c. Ea constituie atât ansamblul posturilor din activ corepunzatoare propduselor de plasament ale trezoreriei excedentare, mai alea valorilor mobiliare de plasament și titlurile de creanțe negociabile.

Valorile pasive de trezorerie corepund diferitelor credite la care intreprinderea a putut recurge pentru a finanța o parte din trezoreria sa sau părții din necesarul de fond de rulment neacoperită de fondul de rulment. Valorile pasive de trezorerie conțin mai ales soldurile creditoare ale bancilor, corepunzatoare mobilizărilor curente de creanțe născute in exterior (in străinatate) la care ar trebui adăugate efectele scontate nerevenite care au disparut din bilanț. Alte resurse financiare ca biletele de trezorerie subscrise de întreprindere sau obligațiile garantate reprezintă de asemenea valori pasive de trezorerie.

Valori active de trezorerie:

Disponibilități(sau lichidități): t. v. c:case, bănci, valori de încasare; bonuri, dacă sunt rambursabile în orice moment; conturi la termen, dacă sunt rambursabile în anticipare.

Titluri de plasament: valori mobiliare de plasament: acțiuni; obligațiuni;

Titluri de crență: negociabile: certificate de depozit; bilete de trezorerie; bonuri negociabile pe termen scurt.

Bonuri de casă;

Depozite la termen;

Valori pasive de trezorerie:

Conturi creditoare ale băncilor și alte organisme: avansuri în conturi sau finanțări prin bilete;

Concursuri bancare curente: scrisoare de schimb relevată magnetic(LCR); credit de mobilizarea creanțelor comerciale(CMCC); cesiuni de creanțe născute în străinate (MCNE); efectele scontate nereturnate(ESNR);

Afacturarea(factoringul);

Credite prin semnatură și obligațiuni garantate;

Noțiunea de trezorerie netă poate fi caracterizată printr-o definiție in termen de utilizare și resurse care apar în bilanț, sau în termn de variații ale utilizării și aleresurselor care apar in tabloul de finanțare.

Noțiunea de trezorerie netă este obținută prin diferența:

Valori active de trezorerie -Valori pasive de trezorerie = TN (pozitivă, nulă sau negativă)

În final, noțiunea de TN este o definiție reziduală; TN este diferența între FR și NFR (FR – NFR = TN). Trezoreria este deci depedentă de mărimea FR și NFR.

Mai putem defini trezoreria netă tot ca o diferență, dar intre Trezoreria de activ și Trezoreria de pasiv:

TN = Disponibilități – Împrumuturi bancare pe termen scurt (de trezorerie)

1.2.2. Trezoreria potențială

Definiția TN conduce la o concopție reziduală. Acest aspect rezidual riscă să diminueze rolul trezoreriei, în special marcand funcția sa ca sursa de flexibilitate. de exemplu, pentru a sesiza oportunitățile de investiții sau a face față dificultăților.

Noțiunea de trezorerie potențială răspunde în parte la această critică.

Trezoreria potențială poate fi definită ca o trezorerie netă, la care se adaugă toata capacitățile neutilizate la nivelul îndatorării pe termen mediu și lung. Astfel trezoreria potențială nu se referă doar la lichiditățile existente la un moment dat, ci și la cele care pe care le-am putea avea la dispoziție, inclusiv pe baza creditului în limita de îndatorare permisă și neutilizată.

La noțiunea de trezorerie nu trebuie să se rețină ca șingure valori de trezorerie, activele și pasivele care există în mod real astăzi, ci să se înglobeze în mod egal lichiditățile potențiale și capacitățile de îndatorare neutilizate.

O întreprinderecare are o trezorerie excedentară poate să accelereze lichidarea furnizorilor săi pentru a beneficia de un scont pentru lichidarea la vedere. aceasta practică ce poate constitui un excelent plasament al trezoreriei are consecința măririi NFR și de a diminua trezoreria disponibilă. Deasemenea, o capacitate de îndatorare neutilizată ar permite întreprinderii să obțină finanțări noi in caz de nevoie.

1.3. Fluxurile trezoreriei

Fluxurile trezoreriei sunt reperezentate de toatalitatea intrărilor , respectiv a ieșirilor intâlnite la nivelul trezoreriei, ca urmare a punerii în aplicarea politicii de încasare și plați, elaborată de managerul trezoreriei.

Deciziile de investiții sau dezinvestiții, de exemplu, se traduc prin plățile privind achitițiile de imobilizări, sau încasarea prețului cesiunilor. Deciziile de finanțare antrenează fluxuri de trezorerie care pot fie să majoreze capitalurișe proprii, fie să mărească datoriile sau să provoace diminuarea lor în caz de rambursare. Deciziile de investire a dividentelor antrenează alte fluxuri. Întreprinderea poate încasa sau plăti diferite sume. De asemenea, realizând operații de exploatoare, întreprinderea încasează bani din vânzari, plătește salarii și are cheltuieli, prin care își reglează furnizorii precum și alte cheltuieli externe.

Astlfel, trezoreria rezultă din ansamblul fluzurilor antrenate de operațiunile de exploatare și din operațiunile în afară exploatării, la nivelul acesteia întâlnind fluxuri de intrare și fluxuri de ieșire.

1.3.1 Fluxuri de intrare

Fluxurile de intrare la nivelul trezoreriei sunt aferente ciclurilor, de exploatoatare, financiar și investițional, fiind generate de realizarea de venituri, sau ca urmare a unor împrumuturi financiare.

Astfel, încasările vor cuprinde: vânzari cu plată imediată; încasarea vânzarilor pe credit(din perioada anterioară); vânzari de valori mobiliare; obținerea unui împrumut sau vânzarea unei noi emisiuni de titluri; încasarea chiriilor; încasarea dobanzilor; încasarea dividenelor și a altor venituri.

1.3.2 Fluxuri de ieșire

Fluxurile de ieșire, la nivelul trezoreriei sunt asemenea aferente ciclurilor de exploatare, financiar și investițional, fiind generate de achitarea previzibilă a următoarelor datorii:

Plata achiziițiilor la vedere și pe credit(aferente perioadelor anterioare);

Plata salariilor și a premiilor;

Plata cheltuielilor de exploatare, administrație și desfacere;

Vărsarea taxelor și impozitelor la bugetul statului;

Achiziții de imobilizari:corporale și necorporale;

Plata dobânzilor și a ratelor scadente;

Răscumpararea titlurilor emise de întreprindere;

Vărsarea dividentelor către acționari, sau retragerea de fonduri de către proprietari.

Prin compararea celor doua tipuri de fluxuri, pe anumite perioade (lună, trimestru, semestru, an) , ajungem fie la un excelent , fie la un delict de trezorerie.

Managerul trezoreriei poate influența anumite fluxuri pentru obținerea unui echilibru cert, în urmatoarele direcții:

Accelerarea încasării creanțelor;

Temperarea plăților de casă pe cât posibil;

Utilizarea cursului flotant ca diferență între conturile bancare.

Dacă fluxul intrărilor este inferior fluxului ieșilor, managerul trezoreriei poate decide recurgerea, la un sprijin bancar și anume:

Dacă se dorește recurgerea la o linie de credit, bugetul permite determinarea unei limite superioare;

Dacă s-a recurs la un sprijin bancar pe termen scurt, bugetul permite determinarea caracteristicilor acestuia (mărimea, data contractării, durata creditului necesar) .

În situația în care fluxul intrărilor este superior celui al ieșirilor, managerul trezoreriei poate decide plasarea excendului, în condiții cât mai eficiente, cu un câștig cât mai mare și un risc cât mai mic.

Managerul trezoreriei este obligat să cunoască toate fluxurilor posibile cu incidență asupra trezoreriei, cunoaștere ce ii permite un management flexibil, adecvat mediului intern și extern întreprinderii.

CAPITOLUL 2.PREZENTAREA FIRMEI S.C.BOROMIR PROD S.A.

2.1. SCURT ISTORIC

Născută în respectul tradiției, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui domeniu, atât de vechi și totuși atât de puțin exploatat, societatea s-a dezvoltat și și-a diversificat activitatea oferind pieței atât produse tradiționale, cât și produse noi, de care piața românească avea nevoie.

1994 → Ia ființă societatea comercială S.C. BOROMIR IND Râmnicu Vâlcea. Obiectul principal de activitate îl constituie achiziția, prelucrarea cerealelor, precum și valorificarea superioară a făinurilor prin secțiile proprii de panificație și otential.

1998 → Moara Cibin din Sibiu a fost preluată de către grupul Boromir, iar la sfârșitul anului 2001, S.C. BOROMIR IND Râmnicu Vâlcea a devenit otentia majoritar. Moara Cibin este dotată cu mori performante ce procesează grâu moale, grâu dur și porumb.

2000 → A fost preluată moara de grâu din Buzău. Moara produce în special făinuri superioare, putând realiza întreaga gamă sortimentală de produse de morărit și panificație.

1999 – 2002 → În această perioadă S.C. BOROMIR IND Râmnicu Vâlcea achiziționează unități de tip Comcereal, având ca obiect principal activitatea de achiziție, păstrare și valorificare a cerealelor.

2011 → Pe lângă cele trei societăți, BOROMIR IND Râmnicu Vâlcea, BOROMIR PROD SA Buzău și Moara Cibin din Sibiu, Grupul Boromir mai deține puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Iași, Slobozia.

Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat într-un ritm otenti, pentru ca în otenti să ajungă să controleze 10% din activitatea de morărit de pe piața de profil din Romania, cu o capacitate de măcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât în urma achiziționării de noi otent de morărit și panificație aflate în zone ale țării cu otential de dezvoltare din Sibiu, Buzău, Deva, Slobozia, cât și prin retehnologizarea și reutilarea tuturor facilităților de producție din patrimoniu.

Societatea dispune de o rețea de magazine specializate “Boromir Pan Café” (magazine cu suprafețe cuprinse între 50 și 150 mp), acestea constituind un proiect lansat în aprilie 2008, bazat pe re-branduirea tradiționalelor brutării Boromir existente în orașul Râmnicu Vâlcea încă din anul 1996. În municipiile Buzău și Râmnicu Sărat își desfășoară activitatea o rețea proprie de desfacere de 20 de magazine, din care 16 sunt situate în municipiul Buzău iar 4 în orașul Râmnicu Sărat. Pe lângă acestea, Boromir mai deține 3 benzinării în Râmnicu Vâlcea și fabrica de cherestea Hardwood .

Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de cea de dulciuri și prăjituri care deține 20%, apoi de divizia de panificație cu o pondere de 15% iar restul activităților sunt reprezentate de magazine, distribuție și benzinării care acoperă 10% din afaceri. Acestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2013.

2.2. STATUT JURIDIC

Denumire societate: BOROMIR PROD SA BUZĂU

Sediul comercial : Buzău , strada Santierului, numărul 37 ;

Număr telefon , fax : 0238712001

Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului : RO 1145077

Număr de ordine în Registrul Comerțului : J10/184/1991

Capital social subscris vărsat :23.306.374 RON

Piața reglementată pe care se tranzacționează valorile mobiliare emise: BVB București

Domeniul de activitate este fabricarea pâinii, prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie.(cod CAEN: 1071)

Societatea deține certificări în sistemul de management în Siguranța Alimentelor, Sistemul de Management al Mediului și Sistemul de Management al Sănătății și Securității Ocupaționale pentru a oferi satisfacție și siguranță în alimentație prin: tehnologia folosită, condițiile de prelucrare a materiilor prime și finite, condițiile de muncă și calitatea serviciilor.

Sistem de Management al Siguranței Alimentelor conform ISO 22000/2005, certificat nr. AJAEU /08/10984. Scopul certificării: producție și vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie și pizza

Sistem de Management al Mediului conform ISO 14001/2004, certificat nr. AJAEU /09/90341. Scopul certificării:

Producție și vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie și pizza;

Vânzare produse petroliere;

Comercializare produse alimentare și nealimentare.

Sistem de Management al Sănătății și Securității Ocupaționale conform OHSAS 18001/2007, certificat nr. AJAEU /09/90342. Scopul certificării:

Producție și vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie și pizza;

Vânzare produse petroliere;

Comercializare produse alimentare și nealimentare.

Societatea are implementat Sistemul de Management al Mediului conform standardului SR – EN – ISO 14001:2005. Identificarea aspectelor de mediu ia în considerare: emisiile de aer; deversările în apă; utilizarea materiilor prime și a resurselor naturale; utilizarea energiei; energie emisă (căldură, radiații, vibrații); deșeuri și subproduse. Pentru evitarea încălcarii legislației privind protecția mediului, societatea și-a elaborat proceduri referitoare la pregătirea pentru situațiile de urgență și capacității de răspuns care sunt adecvate necesităților sale particulare, planuri de gestionare a deșeurilor generate de fiecare sector.

Capitalul social și acționarii

La data întocmirii prezentului plan de afaceri, capitalul social al societății este de 23.306.374 RON divizat în 23.306.374 acțiuni la valoarea nominală de 0,1 lei/acțiune.

SC Boromir Prod SA deține 157.984.908 acțiuni, alte persoane juridice dețin 49.923.877 acțiuni (21.42 %), iar alți actionari, persoane fizice dețin . 25.660.453 acțiuni (11.01 %)

Societatea are șase acționari care au un total de 172.772.193 acțiuni, reprezentând 74,13% din totalul drepturilor de vot. Acești acționari sunt:

BOROMIZ CONSTANTIN (36% din acțiunile firmei)

SAVA CONSTANTIN

FRINTU GEORGE

RĂILEANU VASILE

VIOREL DINU

RADU HANGA

Părți afiliate:

SC BOROMIR PROD SA Buzău face parte din grupul de firme BOROMIR. Societățile afiliate cu care societatea a desfășurat tranzacții comerciale în anul 2015 sunt prezentate în tabelul 2.1, astfel:

Tabel 2.1. Părțile afiliate SC BOROMIR PROD SA

SC BOROMIR PROD SA deține titluri de participare la următoarele societăți:

Tabel 2.2. Ponderea acțiunilor în capitalul social

2.3.OBIECT DE ACTIVITATE

Societatea desfășoară activități conform cu obiectul de activitate aprobat de către acționari, respectiv:

producerea și comercializarea produselor de morărit;

producerea și comercializarea produselor de panificație, patiserie;

comercializarea en-gross si en-detail a mărfurilor;

prestarea de servicii (activități de consultanță pentru afaceri și management)

fabricarea și comercializarea de furnire și panouri.

Principalele produse, mărfuri și servicii prestate sunt: produse de morărit; produse de panificație; mărfuri diverse (dulciuri, cafea); prestări servicii ( morărit, transport).

Compania și-a extins activitatea de distribuție în direcția comerțului cu amănuntul, tocmai în ideea dezvoltării rețelei de retail cu scopul comercializării produselor Boromir.

Grupul Boromir deține o cotă importantă în industria de morărit și panificație operând în zonele Râmnicu Vâlcea, Buzău, Sibiu, Constanța, Iași și Hunedoara.

Din perspectiva micromediului, Boromir acționează în desfășurarea activității ei concomitent pe două piețe: piața intrărilor și piața ieșirilor. Pe primul tip de piață firmă apare în calitate de cumpărător și stabilește legături în special cu furnizorii de mărfuri, de forță de muncă și prestator de servicii. Pe piața ieșirilor, Boromir are calitatea de vânzător și valorifică produsele și serviciile realizate stabilind legături în principal cu clienții.

Compania produce opt categorii de produse de panificație și anume:

1. Cozonaci

Cozonaci de sărbători (Cozonac tradițional 1kg, Cozonac cu cremă de ciocolată – 450 g, Cozonac cu cremă de ciocolată – 600 g, Cozonac cu nucă și cacao – 450 g, Cozonac cu nucă și stafide – 450 g, Cozonac cu nucă și stafide – 700 g, Cozonac cu cremă de nuci, Prestige cu ciocolată, Prestige cu nucă și cireșe)

Cozonaci de Paște (Pasca cu branza si stafide, Pasca cu ciocolată, Pască tiramisu, Pască cu lămâie Cozonac tradițional 1kg, Cozonac cu cremă de ciocolată – 450 g, Cozonac cu cremă de ciocolată – 600 g, Prestige cu ciocolată, etc.)

Cozonac de zi cu zi (Cozonac feliat nucă și stafide 300g, Cozonac feliat cacao 300g, Cozonac cu crema de nuci – 600 g, Cozonac cu nucă și stafide – 400g, etc)

2. Croissante

Croissant (Croissant cu cremă de ciocolată, Croissant cu cremă de vanilie, Croissant cu cremă de caise, Croissant cu ciocolată și rom, Croissant cu cremă lapte etc.)

Picolina (Picolina cu vanilie , Picolina cu cicolată, Picolina cu caise)

Tortina (Tortina cu ciocolată, Tortina cu vanilie, Tortina cu caise)

3. Cornulețe – Cornulețe fragede ( Cornulețe cu gem de prune, Cornulețe cu gem de caise, Cornulețe cu gem de mere, Cornulețe cu rahat)

4. Covrigi

Covrigei buzoieni (Covrigei cu tărâțe de grâu, Covrigei cu mac, Covrigei cu ceapă, Covrigei cu sare, Covrigei cu usturoi, etc.)

Saleuri (Saleuri cu cașcaval și susan, Saleuri cu cașcaval și chimen)

5. Panificație – Pâine și specialități (Pâine, Pâinici, Baghete, Pâine ambalată, Pâine tradițională )

6. Paste făinoase (Spaghete Giani 500g, Paste scurte Giani cornetti rigati 400g, Tăieței de casă cu ou 125 g, etc)

7. Pișcoturi – Blaturi de tort , pișcoturi

8. Morărit – Făină industrială și Făină Retail.

Diversitatea produselor fabricate de societate este foarte mare în comparație cu a altor producători ce se încadrează în același profil de activitate. Termenele de valabilitate a produselor variază între 24 h pentru unele sortimente de pâine și 30 de zile pentru unele specialități ambalate.

2.4. RESURSE UMANE LA S.C. BOROMIR PROD S.A.

Structura organizatorică ierarhică și funcțională este sintetizată în organigrama societății și totalizează un număr de 443 persoane: 438 salariați și 5 colaboratori, din care 102 cu studii superioare și 283 cu studii medii, cu funcții și calificări corespunzătoare, definite în fișa postului.

Una dintre schimbările efectuate în cadrul S.C. Boromir Prod SA de către Adunarea Generală a Acționarilor după cumpărarea fostei firme Spicul SA a constat în restructurarea personalului societății. Această restructurare a fost efectuată pe toate nivelurile ierarhice și în toate departamentele, iar printre finalitățile acestei acțiuni s-a regăsit și înlocuirea integrală a echipei manageriale. Organismul de conducere al societății este Consiliul de Administrație. Componența actuală a Consiliului de Administrație este redată în tabelul de mai jos:

Tabel 2.3. Structura Consiliului de Administrație

Conducerea executivă a societății este asigurată în baza celor două contracte de management încheiate cu dl ing. Sava Constantin în calitate de director general și președinte al Consiliului de administrație și dl ec.Hanga Radu.

Politicile societății nu prevăd acordarea de bonificații sau obligații contractuale cu privire la plata pensiilor către foștii membri ai organelor de administrație, conducere și supraveghere și nici acordarea de avansuri și credite.

La data de 31.03.2015 societatea a înregistrat un număr mediu de 443 salariați, înregistrând o scădere cu 49 salariați față de anul 2014 și cu 122 persoane salariate față de anul 2013.

Tabel 2.4. Număr salariați/ an

Tabel 2.5.Evoluția numărului de salariați pe categorii în intervalul 2013-2015

Tabel 2.6.Structura personalului la data de 31.03.2015

2.5.FURNIZORI, CLIENȚI, PIAȚĂ, CONCURENȚĂ

Aprovizionarea cu materii prime și materiale se face în funcție de capacitatea spațiilor de depozitare (pentru grâu), dimensiunea stocurilor, termene de valabilitate.

Materialele folosite în procesul de fabricație sunt: drojdie – stoc minim două zile; margarină – aprovizionare săptămânală; sare, zahăr – aprovizionare lunară; ambalaje, etichete – aprovizionare lunară.

Pentru aprovizionarea cu materiile prime folosite în procesul de fabricare a produselor alimentare firma SC Boromir Prod SA desfășoară activități de colaborare cu diferiți agenți economici care au sediul atât în municipiul Buzău cât și în zonele învecinate.

Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO Agroital SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S International SRL, SC Acvila SRL.

Pentru panificație, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Cope SA Costisa Neamt, SC Enzime și Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buzău, SC Esarom Romania SRL Sibiu, SC Lesaffre Romania SRL Otopeni.

Materia primă cu ponderea cea mai mare în toate rețetele de fabricație, făina, este asigurată chiar de Boromir Prod SA, datorită morii de grâu pe care aceasta o deține în județul Buzău. Firma este nevoită doar să își achiziționeze grâul necesar. Acesta este achiziționat fie de la micii producători, fie importat din Ungaria.

Celelalte materii prime necesare cum ar fi: drojdia, zahărul, uleiul, laptele, sarea, untul, margarina, sunt cumpărate de la unități specializate: Zahărul SA, Agricola Total SA, Ulvex SA, Interfrig SA, Ady Com SRL, Midopan SRL, Sweets Com SRL, Salina Slănic SRL, Ertrag SRL.

Piața și clienții

Boromir Prod S.A. Buzău nu depinde de niciun client major a cărei pierdere ar influența negativ veniturile societății, având un portofoliu extins și diversificat de clienți. Consumatorii finali ai produselor fabricate de SC Boromir Prod SA fac parte din toate categoriile de populații.

Cea mai mare pondere în cifra de afaceri realizată o dețin clienții pentru produsele de panificație și morărit. Vânzarea produselor de morărit în anul 2015 a înregistrat o creștere față de anul 2014 cu 53%. În ceea ce privește evoluția pentru următorii cinci ani, se estimează a creștere a vânzarilor cu 20 % pe an.

Produsele de morărit au înregistrat o pondere de 60 % în totalul vânzărilor ca produse finite către diverșii clienți. Sociatatea prezintă o creștere a făinurilor industriale de 7 % prin atacarea segmentului de mici consumatori. Pe segmentul de morărit principalii clienți sunt: SC Can Serv, SC San Pauli Com, SC Cuptorul de Aur, SC Melisa Prod, SC Comfruct, SC Madexport, SC Superpan Lux.

Produsele de panificație au înregistrat o creștere în vânzări față de anul 2014 cu 4.5 %. Atât produsele de panificație proaspete cât și cele ambalate sunt distribuite atât în Buzău, cât și în localitățile limitrofe din județele Vrancea, Prahova, Ialomița și Brăila (în proporție de 90% pe piața locală și județeană și doar 10% pe piața națională prin intermediul rețelelor de distribuție.).

Pe segmental de panificație printre principalii clienți se regăsesc: SC Rewe Romania, SC Luxor, SC Agricola Internațional, SC Gimar Com.

Vânzarea produselor aparținând firmelor din „GRUPUL BOROMIR” în cadrul depozitelor en gross deține o pondere de 75 % în totalul vânzărilor de mărfuri. Pentru a asigura o valorificare corespunzătoare a producției realizate, firma utilizează mai multe forme de desfacere:

Livrarea la ieșirea din secția de producție către cumpărătorii organizaționali

Vânzarea în supermarketuri, rețele de magazine și magazine mici, unele dintre ele proprii cum ar fi și supermarketul “Avantaj”.

Concurenții direcți ai firmei sunt: SC Pambac SA Bacau; SC Dobrogea Grup SA; SC Lulis SA; SC Baneasa SA; SC Velpitar SA; SC Mopan SA; Holding Com SRL; SC Panicarma ABC SRL; SC Europan 2005 SRL; SC Daniro Pan SRL; SC Ginar Prod Panif SRL; SC Total Com SRL; mici producatori locali din județele unde Boromir deține capacități de producție.

Pe piața produselor de panificație și patiserie buzoiană vorbim de o concurență agresivă, purtată prin toate mijloacele posibile: publicitate, ofertă, reduceri de preț, etc. Pe acestă piață acționează la ora actuală șapte mari jucători, iar clasamentul s-a modificat în anul 2011, când Boromir a devenit lider.

Piața românească de panificație este estimată în prezent la 1,5 mld de euro, valoarea corespunzatoare unei producții de cca 2.3 milioane tone pâine, în condițiile în care România dispune de o capacitate de producție de 2.5 ori mai mare decât necesarul de consum. Veniturile înregistrate sunt aferente activității de bază, respectiv, producerea și comercializarea produselor de morărit și panificație.

Ca structură în cifra de afaceri la 30.09.2015 au fost înregistrate următoarele ponderi :

producția și valorificarea produselor de panificatie-patiserie și cofetărie – 30 %

producția și valorificarea produselor de morărit – 31 %;

producția și valorificarea produselor de paste și muștar – 3.15% ;

vânzarea produselor la nivelul depozitelor de tip engross – 35.85%.

Concluzia este că SC BOROMIR PROD SA Buzău este viabilă din punctul de vedere al activității comerciale și a demosntrat posibilitatea de adaptare la condițiile pieței și la presiunile concurențiale, devenind in anul 2011 lider in Buzău, fiind capabilă să își păstreze clienții și să atragă noi consumatori ai produselor Boromir.

CAPITOLUL III. ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE

LA S.C.BOROMIR PROD S.A.

Conform situațiilor contabile, S.C. BOROMIR PROD S.A. a realizat în anul 2014 un profit brut de 378.494 lei, și un profit net însumând 316.149 lei. Totodată, capitalurile proprii înregistrau la sfârșitul lui 2015, 316.549 lei.

Repartizarea profitului net:

– pentru fond de rezervă 0 RON;

– surse proprii de finanțare 0 RON;

– dividende 316.149 RON.

Cifra de afaceri 2006 : 1.066.888 RON

Cheltuieli totale 2006 : 770.845 RON

Profitul brut realizat in anul 2007 este 183.430 RON, iar cel net de 153.625 RON.

Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2007 era de 154.025 RON

Din total profit net: 153.625 RON

– pentru fond de rezerva 0 RON;

– surse proprii de finantare 0 RON;

– dividende 153.625 RON.

Cifra de afaceri 2007 : 966.393 RON

Cheltuieli totale 2007: 708.681 RON

Analiza financiara pe baza datelor din bilantul contabil Anexa 1, se bazeaza pe corelatiile existente intre elementele patrimoniale aflate in activul bilantului sub forma mijloacelor economice si cele din pasivul bilantului sub forma surselor de finantare.

Analiza financiara are ca obiectiv determinarea punctelor slabe si tari ale firmei pornind de la analiza exercitiului financiar incheiat.

INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. EXPREL PROD S.R.L.

SITUATIA NETA (2006) = 316.549

(2007) = 952.524

Situatia neta a intrepinderii este pozitiva si crescatoare, in anul 2007 avand cea mai mare valoare, realizandu-se astfel obiectivul major al gestiunii financiar si anume maximizarea valorii intreprinderii, adica a valorii capitalurilor. O situatie neta crescatoare este rezultatul desfasurarii unei activitati eficiente, profitabile, care genereaza un profit suficient atat pentru remunerarea aportorilor de capital (actionarii si creditorii, in primul rand), cat si pentru cresterea sau, cel putin, mentinerea afacerii prin cresterea abilitatii managerilor.

II. INDICATORI DE LICHIDITATE

1) Lichiditate generala (2006) = 1.40

(2007) = 1.89

Acest indicator reflecta posibilitatea activelor circulante curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plati exigibile. Se considera o lichiditate globala favorabila cand indicele este supraunitar. Se observa ca lichiditatea generala a crescut in anul 2007 fata de 2006. Se apreciaza o lichiditate mai buna. Valoarea optima a acestei rate este cuprins intre 2 si 2,5.

2) Lichiditate patiala (2006) = 1.15

(2007) = 1.82

Aceasta rata exprima capacitatea societatii de a-si plati datoriile pe termen scurt din creante, investitii financiare pe termen scurt si disponibilitati . Valoarea optima este cuprinsa intre 0,8 si 1.

3) Rata solvabilitatii (2006)= 1.64

(2007)=1.99

Acest indicator exprima gradul in care societatea face fata datoriilor sale. O rata mai mare de 1,5 dovedeste ca intreprinderea este solvabila, adica are capaciatea de a-si achita datoriile pe termen scurt, mediu sau lung prin valorificarea activelor.

4) Rata de indatorare generala ( 2006) = 1.85

(2007) = 6.53

Aceasta rata furnizeaza informatii asupra autonomiei intreprinderii fata de creditorii sai, si sta la baza normelor bancare de acordarea creditelor si definesc capacitatea de indatorare. Nivelul ratei inregistreaza o tendinta de crestere accentuata in perioada analizata. Valoarea optima este mai mica de 2. Cand aceasta valoare este atinsa capacitatea de indatorare este saturata- deci nu mai poate lua credite bancare.

III. INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR

1) Rata autonomiei financiare (2006) = 0.90

(2007) = 0.89

Acesta masoara independenta sau dependenta intreprinderii fata de banci. Sensul favorabil de evolutie este crescator. O autonomie foarte mare indica insa nefolosirea sursei bancare de finantare. Indicatorul este utilizat si de catre banci in aprecierea oportunitatii acordarii creditului.

2) Rata de finantare a stocurilor (2006) = 1.70

(2002) = 1.15

Exprima gradul in care stocurile sunt finantate din fondul de rulment, respectiv din resursele permanente ramase dupa finantarea investitiilor in imobilizari are valoarea cea mai mare in anul 2006, cand stocurile inregistreaza cea mai mare valoare, iar fondul de rulment cea mai mare valoare. Pe ansamblu valorile sunt satisfacatoare.

3) Rata datoriilor (2006) = 0.65

(2007) = 0.51

Reflecta gradul de indatorare, limita pana la care societatea este finantata din alte surse decat cele proprii. Cu cat indicatorul este mai aproape de 0 este mai bine. In perioada analizata, cel mai bun rezultat s-a obtinut in anul 2007.

4) Rata capitalului propriu (2006) = 2.54

(2007) = 1.70

5) Rata de rotatie a obligatiilor (2006) = 1.82

(2007) = 0.96

Indicatorul care are valoarea cea mai apropiata de 0 este de preferat, astfel, in anul 2007 s-a obtinut cea mai buna valoare.

IV. INDICATORI DE GESTIUNE

1) Rotatia activelor circulante (2006) = 1.39

(2007) = 0.52

2) Rotatia activului total (2006) = 11.15

(2007) = 0.49

Rotatia activelor marcheaza starea lor de lichiditate si se pot exprima in numar de circuite sau numar de zile. O buna gestiune financiara consta in apropierea duratei creditului acordat clientilor de cea obtinuta de la furnizori.

3) Durata medie de recuperare a creantelor(2006) = 1.20

(2007) = 1.20

V. INDICATORI DE RENTABILITATE

1) Rata rentabilitatii economice (2006) = 1.08

(2007) = 1.06

Exprima capacitatea societatii de a produce profit din activitatea de baza si masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate. Ea trebuie sa fie superioara ratei inflatiei. In anul 2006 intreprinderea a obtinut profit mai mare decat in anul 2007.

2) Rata rentabilitatii financiare (2006) = 1

(2007) = 1

Exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit. Profitul este distribuit sub forma de dividende actionarilor sau se capitalizeaza fapt ce determina cresterea valorii intreprinderi si implicit a averii actinarilor. Pentru ca actiunile soietatii sa fie atractive , rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie mai mare decat rata dobanzii remunerate de banci pentru depozitele la termen.

3) Rata rentabilitatii resurselor (2006) = 0.41

(2007) = 0.22

Exprima eficienta activitatii, a consumurilor pentru obtinerea profitului. Se poate constata ca rentabilitatea oscileaza.

VI. INDICATORI AI FONDULUI DE RULMENT

1) Fondul de rulment total (2006) = 778.189

(2007) = 1.868.212

2) Fondul de rulment propriu (2006) = 191.837

(2007) = 63.478

Un fondul de rulment propriu pozitiv asigura intreprinderii independenta financiara si libertate in luarea deciziilor de investitii.

3) Necesar fond de rulment (2006) = 117.605

(2007) = -109.905

Daca necesarul de fond de rulment este pozitiv rezulta ca resursele curente nu acopera nevoile curente, diferenta urmand sa fie finantata din fondul de rulment net global sau din credite de trezorerie.

Daca necesarul de fond de rulment este negativ inseamna ca operatiile curente nu implica nici o imobilizare de capitaluri, ci degaja resurse.

4) Fond de rulment net global (2006) = 227.363

(2007) = 83.177

Fond de rulment net global exprima incidenta ciclului de investire asupra echilibrului financiar global. Daca este pozitiv rezulta ca o parte din resursele durabile ramane disponibila pentru finantarea activitatii curente.

5) Trezoreia neta (2006) =109.758

(2007) =193.082

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt.

Trezoreria neta este pozitiva in toti ani evidentiind ca exercitiile financiare s-au incheiat cu un surplus monetar ce trebuie fructificat pe piata monetara si financiara.

Evolutia trezoreriei nete pe perioada exercitiului financiar prezinta cash-flow-ul.

Cash-flow = Trezoreria Neta (2007) – Trezoreria Neta (2006) = 193.082 – 109.758 = 83324

Cash-flow pozitiv reflecta o marja a activului real, a averii proprietarilor.

Cash-flow-ul este in primul rand un proces investitional continuu intr-o afacere, care are ca tinta obtinerea unui surplus monetar , in al doilea rand, cash-flow-ul este o stare financiara a firmei care reflecta atat formarea resurselor banesti, cat si utilizarea lor si in al treilea rand, prin cash-flow se evalueaza castigurile monetare pe care le poate obtine un intreprinzator dintr-o afacere.

Contabilizarea operatiunilor ce au loc in anul 2008 :

– In data de 01.01.2008 societatea constituie la BRD un depozit lunar in valoare de 100.000,00 lei , rata dobanzii anuale 12% . In data de 31.01.2008 se incaseaza dobanda aferenta depozitului iar la data de 01.02.2008 depozitul se lichideaza:

– constituirea depozitului la data de 01.01.2008

Inregistrarea in contul curent:

Inregistrarea in contul de depozit :

– incasarea dobanzii aferente depozitului:

– lichidarea depozitului

Inregistrarea in contul de depozit :

Inregistrarea in contul curent:

– In data de 02.01.2008 pentru a obtine un beneficiu pe termen scurt, societatea achizitioneaza un numar de 2000 de titluri de plasament la un pret de 15,00 lei. Plata se face cu ordin de plata din contul curent deschis la BRD .

– In data de 02.01.2008 societatea a achitat prin contul curent din BRD cu ordinul de plata factura furnizor in valoare de 1.652,00 lei . Banca a perceput un comision bancar de 8,00 lei

– Societatea achita in data de 03.01.2008 suma de 1.400,00 lei reprezentand chiria pentru sediu social, conform contractului de inchiriere incheiat intre Proprietar – persoana fizica si S.C. EXPREL PROD S.R.L. , plata acestuia realizandu-se din casieria unitatii pe baza dispozitiei de plata. Inregistrarile sunt:

– Societatea cumpara motorina pentru masina in valoare de 119,00 lei, pe baza bonului fiscal de Romania SRL . Operatiunea impune achitarea pe loc cu numerar a datoriei, precum si inregistrarea directa in contul de cheltuieli a combustibilului.

– Se ridica in data de 12.01.2008 numerar din contul de la BRD in valoare de 3.500,00 lei, in vederea achitarii chenzinei a doua de salarii. Ridicarea de numerar se face pe baza CEC-ului de numerar, documentul urmand a fi inregistrat atat in registrul de casa al unitatii, cat si in Extrasul de cont. Pentu aceasta operatiune banca percepe un comision de 0.5% din valoarea ridicata. Inregistrarile sunt urmatoarele:

– In data de 15.01.2008 se plateste lichidarea de salarii (chenzina a doua ) pentru luna Decembrie 2007 în valoare de 2.765,00 lei, conform statulul de salarii . Plata catre salariati este înregistrata in registrul de casa.

– Se achita din BRD factura de leasing din data de 11.01.2008 prin virament bancar cu ordin de plata in valoare de 1.268,74 lei. Operatia este evidentiata in extrasul de cont, si duce la stingerea datoriei fata de furnizorul de imobilizari . Banca opreste pentru operatiunea de plata un comision de 6.10 lei.

– In data de 18.01.2008 sunt virate catre Bugetul asigurarilor de stat, contributiile sociale aferente fondului de salarii din luna Decembrie 2007, precum si impozitul pe veniturile din salarii ale angajatilor in procent de 16%. Acestea sunt evidentiate centralizatorul statului de plata din luna Decembrie 2007 . Plata acestora se face pe baza de ordine de plata, iar pentru fiecare operatiune banca percepe un comision de 6 lei.

– Se vireaza din contul bancar de la Trezorerie Mun. Constanta in data de 24.01.2008 datoria fiscala – TVA de plata aferenta activitatii din luna Deecembrie 2007. Valoarea acesteia de 1.117,00 lei, este reflectata in soldul initial creditor al contului 4423. Plata se realizeaza cu ordinul de plata de trezorerie. Trezoreria nu percepe comision pentru operatiunile de plata efectuate.

– Se intocmeste lista de avans chenzinal, iar pe baza ei se achita prima chenzina a drepturilor salariale cuvenite salariatilor pe luna Ianuarie 2008. Avansul este in valoare de 1.800, 00 lei, el achitandu-se din casieria unitatii, plata fiind inregistrata registrul de casa al unitatii:

– Se incaseaza venituri financiare de natura dobanzilor in contul bancar deschis la BRD si in contul de Trezorerie. Incasarea dobanzi in valoare de 18,32 lei pentru disponibilitatile banesti din contul curent BRD este evidentiata in extrasul de cont bancar din data de 30.01.2008. In extrasul de cont de trezorerie este evidentiata incasare dobanzii in valoare de 6,87 lei.

– In data de 30.01.2008 soldul titlurilor de plasament achizitionate este de 32.000,00 lei, deoarece o unitate de fond a inregistrat cursul de 16,00 lei. Avand in vedere ca la data achizitionarii celor 2000 titluri de plasament, cursul unei unitati de fond era de 15,00 lei, societatea va inregistra venituri financiare in suma de 2.000,00 lei

( 16,00-15,00) * 2000 titluri = 2.000,00 lei

– Se incaseaza in data 01.01.2008 in numerar valoarea de 13.000,00 lei aferenta unei facturi client. Se taie chitanata care va fi înregistrata in registrul de casa.

– Se incaseaza in data de 01.01.2008 prin banca ordinul de plata al unui client, in valoare de 10.000,00 lei. Operatiunea este evidentiata in extrasul de cont bancar BRD care percepe un comision de 6,00 lei.

– Asociatul „x” al societatii crediteaza firma prin casierie in data 01.01.2008 cu suma de 3.550,00 lei, pentru nevoile urgente de plati ale acesteia. Inregistrarea creantei fata de asociat este evidentiata prin dispozitia de casierie de incasare si este trecuta in registrul de casa.

– Avand nevoie de disponibilitati in contul curent BRD in data de 19.01.2008 societatea decide transferarea unei sume de 32.500,00 lei din contul de trezorerie in cel de Operatiunea se realizeaza prin ordin de plata .

– SC EXPREL PROD SRL primeste de la un client un CEC in valoare de 10.000,00 lei , pe care il depune in banca pentru incasare. Incasarea este evidentiata in extrasul de cont de la BRD care percepe un comision de 8,00 lei pentru sume incasate.

– Avand nevoie de bani inainte de scadenta unui bilet la ordin in valoare de 60.000,00 lei primit de la un client SC EXPREL PROD SRL decide scontarea acestuia bancii BRD care pretinde un scont de 500,00 lei

– SC EXPREL PROD SRL are în evidenata sa contabila un client care ii datoreaza 10.500,00 lei creanta neincasata cu o vechime de peste 60 zile. Societatea a actionat in justitie clientul respectiv pentru obtinerea titlului executoriu in vederea executarii silite, dar nu a evidentiat in contabilitatea sa creanta incerta. Astfel ca in cursul lunii decembrie, trebuia sa se inregistreaze urmatoarea operatie contabila:

La inchiderea exercitiului financiar, in baza principiului prudentei, trebuia constituit un provizion la nivelul creantei datorate de client, mai putin TVA aferent:

In situatia in care in exercitiul urmator se va incasa creanta de la clientul incert, se va anula ajustarea constituita si se va inregistra incasarea creantei:

Daca se constata ca acest client este insolvabil, se anuleaza provizionul si se inregistreaza pierderea din anularea creantei:

CONCLUZII SI RECOMANDARI

In urma analizei financiare pe baza datelor din bilantul contabil aferent anului 2007 se pot sintetiza cateva aspecte esentiale cu privire la activitatea desfasurata in perioada 2006-2007:

– Cifra de afaceri pe anul 2007 a scazut cu 10 % fata de anul 2006 iar profitul net al anului 2007 s-a redus la jumatate fata de anul 2006.

– Experienta indelungata in domeniu si existenta unui personal bine format;

– Existenta unui actionariat stabil;

– Capacitati de productie si transport mai greu de adaptat la reducerea consumului;

– Activitatea de marketing insuficient dezvoltata;

– Diversificarea insuficienta a producției;

– Ciclu de productie lung, iar in lunile de iarna exploatarea forestiera este ingreunata de cantitatile excedenale de precipitatii si temperaturile foarte scazute.

– Lichiditatea este in crestere dar sub limitele minime – firma nu este capabila sa faca fata angajamentelor asumate fata de terti, fapt ce poate fi cauzat de incapacitatea firmei de a-si recupera la timp creantele.

– Solvabilitatea calculata mai sus este mai mare de 1,5 deci societatea are capacitatea de a-si achita datoriile pe termen scurt, mediu si lung prin valorificarea activelor de care dispune. Conform marimilor inregistrate de ratele de solvabilitate, firma poate apela in continuare la credite bancare pentru a-si forma volumul de resurse banesti necesare continuarii activitatii, dezvoltarii si efectuarii de noi investitii, deoarece are posibilitatea sa le ramburseze din capitalul sau propriu.

Insa, aceste rate trebuie asumate si in functie de pozitia sa de lichiditate. Nivelurile inregistrat la ratele de lichiditate se afla sub cele cerute de banci, si astfel exista riscul ca obtinerea de credite sa se faca la o rata de dobanda mai mare. Iar, daca rentabilitatea economica pe viitor nu va depasi aceasta rata de dobanda, utilizarea de astfel de capitaluri imprumutate nu va fi eficienta, si va determina in timp scaderea puterii firmei.

– Rata de indatorare generala este crescuta deci societatea nu mai poat lua credite si in acest caz managerii trebuie sa apeleze la surse de finantare proprii – emisiuni de actiuni. Daca se previzioneaza profituri mari pe viitor se vor prefera sursele imprumutate si cand valoarea de piata a actiunilor va creste datorita profiturilor obtinute, se pot emite actiuni.

– Trezoreria neta pozitiva evidentiaza faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar.

Masuri cu aplicabilitate incepand cu anul 2008:

– Controlul strict al cheltuielilor si supravegherea permanenta a starii de lichiditate;

– Urmarirea mai atenta a evolutiei concurentei;

– Consolidarea si extinderea actualei retel de vanzare;

– Stabilizarea si atingerea nivlelor prevazute si cointeresarea mai buna a rezultatelor din productie cu nivelul salariilor platite printr-un sistem de salarizare stimulativ corelat cu cresterea productivitatii muncii (politica de salarizare)

– Renuntarea la produsele nerentabile si axarea pe produsele cerute de piata;

– Promovarea unui sistem de vanzari cu plata in rate, care sa creasca cota de piata din randul persoanelor fizice, ducand astfel la o crestere a vanzarilor si implicit a incasarilor;

– O politica de promovare mai activa, o crestere a productivitatii, o implementare de sistem de management al calitatii care sa creasca sansele competitive si sa duca la incheierea unor contracte pe termen lung (participarea la licitatii, oferte publice) care sa asigure vanzari/ incasari si in periodele de iarna.

– O politica de aprovizionare mai eficienta care sa presupuna reducerea stocurilor supradimensionate de materii prime fata de necesarul de productie ;

– Perfectarea de contracte comerciale de vanzare-cumparare, a caror clauze sa faciliteze activitatea de productie si sa creasca viteza de rotatie a debitelor clientilor:

– perceperea de penalizari in cazul nerespectarii termenelor de plata;

– incasarea unui avans de 20%-30% din totalul valorii contractului, inainte de inceperea livrarilor;

– retinerea drept garantie de file CEC sau incasarea prin efecte comerciale de natura biletelor la ordin si cambiilor.

– Achizitionarea de echipamente de investitii finantate prin imprumuturi cu scadenta egala cu durata de viata economica a echipamentului, pentru ca din cash-flow-ul generat de utilizarea respectivului activ sa fie achitate transele si dobanzile aferente imprumutului.

– Cotarea intreprinderii la bursa – firmle cotate la bursa au mai multe posibilitati de finantare decat cele necotate, putand atrage fonduri pentru investitii.

– Realizarea unei concordante intre scadentele creantelor si cele ale datoriilor pe termen scurt, iar pe de alta parte dezvoltarea unei politici agresive cu clientii prin reducerea soldului creante-clienti micsorand astfel durata de incasare. Acest alternativa trebuie adoptata, insa, cu luarea in considerare a limitelor impuse de riscul indepartarii clientilor spre alti furnizori.

– Firma poate opta pentru obtinerea de disponibilitati si la stimularea platii creantelor in numerar prin acordarea de disconturi.