Analiza Financiară A Unităților Administrativ Teritoriale DE PE Raza Municipiului Brașov

=== a818fee330cf234734a7ab2ed84b397120632122_63731_1 ===

ANALIZA FINANCIARĂ A UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE DE PE RAZA MUNICIPIULUI BRAȘOV

Delimitări teoretice

Se cunoaște faptul că bugetul se definește ca fiind „planul de perspectivă al veniturilor și cheltuielilor unui stat, al unei întreprinderi, instituții etc. pentru o anumită perioadă de timp (de regulă, pentru un an)”.

În țara noastră sistemul bugetar s-a reorganizat ulterior momentului Decembrie 1989, când s-a renunțat la formula bugetului unic de stat (impusă de planul național unic), introducându-se conceputul bugetul public național, ce include bugete distincte, aprobate și executate în condiții de deplină autonomie. Astfel au apărut bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor sociale, în anul 1996 fiind incluse în bugetul public național și bugetele fondurilor speciale. Iar în anul 2002, prin Legea finanțelor publice nr. 500/2002, care prevedea că bugetul public național cuprinde totalitatea bugetelor care se întocmesc și se realizează într-un an financiar, la nivel de stat s-a reușit completarea sistemului bugetar.

Veniturile și cheltuielile unui sistem bugetar reprezintă totalitatea veniturilor bugetare, respectiv a cheltuielilor bugetare totale, ce, după consolidare și prin eliminarea transferurilor dintre respectivele bugete, pot defini dimensiunile efortului financiar public dintr-un an financiar, ca și starea de echilibru sau dezechilibru (după caz). Veniturile publice bugetare sunt realizate în funcție de structura economiei naționale, de gradul de dezvoltare teritorială și al forțelor de producție, ele fiind formate din venituri ordinare (venituri curente) și venituri extraordinare – venituri la care statul apelează numai în situații speciale. Prin cheltuieli publice bugetare se înțeleg modalitățile de repartizare și utilizare a fondurilor bănești bugetare, acestea fiind cheltuieli curente și respectiv cheltuieli de capital. Iar prin procedură bugetară se înțelege totalitatea actelor și operațiunilor cu caracter tehnic și normativ, ce sunt realizate de organele specializate ale statului, cu scopul elaborării, adoptării, execuției și incheierii execuției bugetare.

Fundamentarea finanțele publice locale românești a început să se realizeze după 1991, anul promulgării Legii 69 privind Administrația Publică locală, în conținutul acesteia fiind menționate atribuțiile, ca și resursele unităților administrativ teritoriale (U.A.T.). Legea Finanțelor Publice locale, (promulgată în 1998), a reglementat activitatea fiscală la nivel local, introducând prevederi în domeniul dedicat procedurii bugetare, ca și la capitolul competențelor financiare ale UAT.

Din acest moment bugetele comunităților locale au început să se transforme în bugete pe programe cu cheltuieli ce erau acoperite din venituri proprii, consiliile locale și consiliile județene căpătând dreptul stabilirii diverselor cote adiționale la venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale, ele benefiind și de diversele sume defalcate din cadrul veniturilor bugetului de stat (cum ar fi Taxa pe Valoarea Adaugată – T.V.A.).

Legea 273/2006 privind finanțele publice a facilitat o creștere a gradului de autofinanțare a bugetelor locale, prin trecerea unor cote majorate din impozitul pe venit în veniturile proprii aferente bugetelor locale, cu modificarea substanțială și a limitei maxime a serviciului datoriei. Legea finanțelor publice nr. 500/2002 reglementează principiile, cadrul general, ca și procedurile ce implică formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice.

Bugetele locale urmează organizarea administrativ teritorială, fiind bugete pe comune, orașe, municipii și județe. Astfel, fiecare unitate administrativ teritorială își întocmește bugetul ptopriu în condiții de autonomie, bugetele fiind centralizate la nivel de județ, respectiv de stat. Iar bugetul centralizat al unui județ se alcătuiește din bugetul propriu al județului, la care se adaugă bugetele U.A.T. În ceea ce privește municipiul, acesta include bugetul propriu, ca și bugetul comunelor din subordine.

Bugetele locale sunt alcătuite din venituri și cheltuieli bugetare, cumulate la nivelul unității ori subdiviziunii U.A.T. După consolidare, se realizează eliminarea transferurilor diverselor sume între bugete, astfel încât bugetul local va reflecta dimensiunea reală a efortului financiar public pentru anul în curs, dar și starea de echilibru ori dezechilibru, după caz.

Secțiunea de funcționare a bugetelor locale, cu excepția bugetelor fondurilor externe nerambursabile, ca și și bugetelor împrumuturilor interne și externe, include totalitatea veniturilor și cheltuielilor ce sunt necesare pentru îndeplinirea competențelor stabilite prin lege. Iar secțiunea de dezvoltare, ce este parte complementară a bugetelor locale, are în componența sa toate veniturile, ca și cheltuielile de capital, ce sunt aferente implementării tuturor politicilor de dezvoltare, atât la nivel regional, cât și la nivel județean, zonal sau local, după caz.

Veniturile ce sunt prevăzute în bugetele locale ale județelor, dar și cele ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti și al municipiului București sunt diverse, ele incluzând veniturile proprii, sumele ce sunt defalcate din diverse venituri la bugetul de stat, donațiile și sponsorizările, operațiunile financiare și subvențiile de la bugetul de stat și de la alte administrații. Iar bugetele proprii ale județelor includ și acestea numeroase cheltuieli.

În cadrul părții practice a prezentei lucrări se va realiza o analiză succintă a bugetului județului Brașov aferent anului 2015.

Astfel, la nivelul județului Brașov, bugetul general centralizat al tuturor unităților administrativ teritoriale de pe raza acestuia, în exercițiul bugetar aferent anului 2015, a avut capacitatea de a reflecta valoarea efortului financiar public în cadrul acestor unități, respectiv starea de echilibru, el incluzând:

Totalul veniturilor bugetelor locale aferente municipiilor, orașelor, comunelor din județ

Totalul cheltuielilor bugetelor locale aferente municipiilor, orașelor, comunelor din județ

Bugete ale instituțiilor publice ce sunt finanțate din veniturile proprii, ca și din subvențiile ce sunt acordate din cadrul bugetelor locale

Bugetele împrumuturilor interne, ca și bugetele imprumuturilor externe

Bugetele instituțiilor ce sunt finanțate întegral din veniturile proprii

Bugetele aferente fondurilor externe nerambursabile

Bugetele veniturilor și cheltuielilor ce sunt evidențiate în afara bugetelor locale

Veniturile, ca și cheltuielile aferente bugetelor ce compun bugetul general centralizat al tuturor unităților administrativ teritoriale de pe raza județului Brașov au următoarea reprezentare:

Execuția, ca și structura bugetului la nivelul județului Brașov au următoarea reprezentare grafică:

Prelucrare informații regăsite pe http://site.judbrasov.ro/page_Situa-ii-Financiare_30.html, http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=15

În ceea ce privește bugetul local al județului Brașov în ansamblu, așa cum acesta a fost explicat în cuprinsul teoretic al prezentei lucrări (având în vedere prevederile Legii 273/2006 vizând finanțele publice locale) se remarcă următoarea formă a veniturilor:

În forma grafică, la nivelul județului Brașov, structura dedicată realizării veniturilor pe anul 2015, în raport cu prevederile bugetare și drepturile constatate are următoarea reprezentare:

Prelucrare informații regăsite pe http://site.judbrasov.ro/page_Situa-ii-Financiare_30.html, http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=15

Se remarcă faptul că veniturile bugetelor locale efectiv realizate în cursul anului 2015 (respectiv efectiv încasate) au ajuns la valoarea de 1286960 mii lei, reprezentarea procentuală a tuturor componentelor acestora fiind conform graficului:

Prelucrare informații regăsite pe http://site.judbrasov.ro/page_Situa-ii-Financiare_30.html, http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=15

Din cercetarea datelor existente în conturile de execuție aferente unităților ce sunt finanțate din bugetele locale, în privința veniturilor se remarcă următoarele:

Gradul realizării veniturilor totale în raport cu prevederile definitive bugetare a fost de doar 86.7 %, neîncasarea veniturilor ce au fost prevăzute fiind în valoare de 197250 mii de lei. Veniturile proprii aferente bugetelor locale, ce includ impozitele, taxele, contribuțiile, ca și cotele defalcate, ce au fost încasate în anul aflat în atenție, au ajuns la valoarea de 725106 mii lei, adică aproximativ 56.5% din totalul valorii veniturilor ce au fost realizate.

În ceea ce privește suma de 365.844 mii lei, respectiv totalul sumelor ce au fost defalcate din veniturile bugetului de stat, aceasta este defalcată din TVA în vederea finanțării cheltuielilor descentralizate de la nivelul unităților administrativ teritoriale, atât pentru echilibrarea bugetelor locale, cât și pentru sectorul drumuri. Se remarcă la sumele ce au fost defalcate din TVA, dedicate finanțării cheltuielilor descentralizate, o diminuare a prevederilor bugetare definitive, aspect care de asemenea se remarcă și în cazul sumelor defalcate din TVA în vederea echilibrării bugetelor locale

Din subvențiile în valoare de 172.351 mii lei, primite din bugetul de stat, s-a realizat finanțarea diverselor programe multi-anuale dedicate gospodăririi apelor și mediului, reabilitări temice de clădiri, susțineri ale proiectelor finanțate F.E.N., finanțări ale drepturilor ce au fost acordate persoanelor cu handicap, sprijinirea financiară a familiilor, compensarea unor creșteri neprognosticate ale prețurilor combustibililor, acordarea ajutoarelor dedciate încălzirii locuințelor, finanțării unităților medico-sociale, etc

În raport cu nivelul propus în buget, se remarcă un grad ridicat de necolectare atât în cazul sumelor primite de la Uniunea Europeană/alți donatori (grad de încasare de numai 47,4 %), cât și în cazul veniturilor din impozite, contribuții, taxe, vărsăminte (unde gradul de incasare a ajuns doar la valoarea de 74.7 %)

Raportat la totalitatea drepturilor de încasat, s-a reușit încasarea a doar 86,8% din venituri, la finele anului 2015 veniturile restante apropiindu-se de suma de 200.000 mii de lei, cu precizarea că un procent din venituri s-au realizat prin stingeri.

Prelucrare informații regăsite pe http://site.judbrasov.ro/page_Situa-ii-Financiare_30.html, http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=15

Se impune a se menționa faptul că în categoria veniturilor proprii provenite din impozite, din taxe și din alte venituri, venituri realizate prin încasare nominală la bugetele locale aferente unităților administrativ teritoriale de pe raza județului Brașov, cele mai importante au avut următoarea reprezentare în cursul anului 2015:

Prelucrare informații regăsite pe http://site.judbrasov.ro/page_Situa-ii-Financiare_30.html, http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=15

Prelucrare informații regăsite pe http://site.judbrasov.ro/page_Situa-ii-Financiare_30.html, http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=15

În domeniul cheltuielilor semnalate la nivelul bugetelor locale ale unităților administrativ teritoriale de pe raza județului Brașov, la nivelul anului 2015 s-a remarcat următoarea situație:

Reprezentarea grafică a cheltuielilor, respectiv plăților ce au fost realizate din bugetele locale ale U.A.T. din județul Brașov, la nivelul anului 2015 este următoarea:

Prelucrare informații regăsite pe http://site.judbrasov.ro/page_Situa-ii-Financiare_30.html, http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=15

Prelucrare informații regăsite pe http://site.judbrasov.ro/page_Situa-ii-Financiare_30.html, http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=15

Analizând execuția cheltuielilor sesizate la nivelul unităților administrativ teritoriale de pe raza județului Brașov în cursul anului 2015 se remarcă faptul că cel mai mare procent este deținut de cheltuielile curente (respectiv un procent de 81.5%), în cadrul acestora evidențiindu-se în special cheltuielile de personal (respectiv un procent de 36.6%), ca și cheltuielile cu serviciile și bunurile (procentul total 32.2%).

Procentul considerabil al cheltuielilor curente este total disproporționat în raport cu valoarea cheltuielilor de capital (procent de 18.2%) ceea ce ne conduce la ideea că marea majoritate a U.A.T. au preferat să direcționeze fondurile publice nu spre investiții ci spre cheltuielile sociale, respectiv cheltuielile de consum.

De asemenea, analizând informațiile publice dedicate execuției cheltuielilor se remarcă faptul că în raport cu previziunile bugetare definitive, valoarea dedicată cheltuielilor de personal a fost realizată în procent de 92.7 %, în vreme ce cheltuielile dedicate serviciilor și bunurilor au fost de 86.6 %, cheltuielile de capital fiind mult mai diminuate (respectiv de 69.3%).

La nivelul structurii funcționale, se remarcă următoarea reprezentare a execuției cheltuielilor (în raport cu plățile ce au fost realizate):

Cheltuielile aferente autorităților publice, ca și acțiunilor externe – reprezintă un procent destul de mic din totalul volumului plăților realizate (respectiv de 9%) – au fost în valoare de 112.498 mii de lei. Se impune a se preciza faptul că în raport cu prevederile bugetare, aceleași cheltuieli reprezintă o proporție considerabilă – respectiv de 83%

Cheltuielile aferente altor servicii publice generale – în valoare totală de 11.946 mii lei

Tranzacțiile dedicate datoriei publice – în valoare totală de 21.998 mii lei

Transferurile realizate între diverse nivele administrative – în valoarea de 2.281 mii lei

Cheltuielile dedicate apărării, ordinii publice – reprezintă un procent de 1.5 % din volumul total al plăților ce au fost realizate – în valoare totală de 17410 mii lei. De asemenea, se impune a se menționa faptul că în raport cu prevederile bugetare aceste cheltuieli ocupă o proporție de 75.7%

Cheltuielile aferente învățământului – reprezintă din volumul plăților realizate un procent de 24.6% – valoarea totală fiind de 292040 mii lei, în raport cu prevederile bugetare acestea fiind realizate în procent de 91.6%

Cheltuielile aferente sănătății– reprezintă din volumul plăților realizate un procent de 1.3 % – valoarea totală fiind de 14780 mii lei, în raport cu prevederile bugetare acestea fiind realizate în procent de 64 %

Cheltuielile aferente culturii, religiei, recreerii – reprezintă din volumul plăților realizate un procent de 7.2 % – valoarea totală fiind de 87210 mii lei, în raport cu prevederile bugetare acestea fiind realizate în procent de 82.8%

Cheltuielile aferente învățământului – reprezintă din volumul plăților realizate un procent de 11.4% – valoarea totală fiind de 145812 mii lei, în raport cu prevederile bugetare acestea fiind realizate în procent de 89.7 %

Cheltuielile aferente serviciilor, dezvoltării publice, mediului și apelor – reprezintă din volumul plăților realizate un procent de 9.2 % – valoarea totală fiind de 111420 mii lei, în raport cu prevederile bugetare acestea fiind realizate în procent de 77.3 %

Cheltuielile aferente protecției mediului – reprezintă din volumul plăților realizate un procent de 4.8 % – valoarea totală fiind de 51230 mii lei, în raport cu prevederile bugetare acestea fiind realizate în procent de 58.9 %

Cheltuielile aferente energiei și combustibililor – reprezintă din volumul plăților realizate un procent de 8.1 % – valoarea totală fiind de 93440 mii lei, în raport cu prevederile bugetare acestea fiind realizate în procent de 96 %

Cheltuielile aferente transporturilor – reprezintă din volumul plăților realizate un procent de 21.6% – valoarea totală fiind de 250320 mii lei, în raport cu prevederile bugetare acestea fiind realizate în procent de 86 %

Cheltuielile aferente altor acțiuni economice – reprezintă din volumul plăților realizate un procent de 1.9 % – valoarea totală fiind de 20945 mii lei, în raport cu prevederile bugetare acestea fiind realizate în procent de 71.6%

BIBLIOGRAFIE

Autori români:

I. Lazăr, Dreptul finanțelor publice, Editura Universul juridic, București, 2013

T. Moșteanu, Buget și trezorerie publică, Editura Universitară, 2004

Site-uri consultate:

http://site.judbrasov.ro/page_Situa-ii-Financiare_30.html

http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=15

Alte documente consultate:

Dicționarul explicativ (D.E.X.)

Legea nr. 10/1991 – Legea finanțelor publice

Legea nr. 72/1996.

Legea nr. 500/2002

Legea nr. 500/2002

Legea nr. 189/1998

Legea nr. 273/2006, Legea finanțelor publice locale

Similar Posts

  • Analiza Tematica și Structurala a Discursului Mediatic Despre Participarea Armatei României în Operațiile Militare din Afganistan

    INTRODUCERE PREZENTARE Prin această lucrare încerc să abordez cu curaj o problematică de o deosebită complexitate, anume aceea a analizei tematice și structurale a discursului mediatic despre participarea Armatei României în operațiile militare din Afganistan, a interrelațiilor dintre conflictele politice și discursurile mediatice. Încercarea de a explica un fenomen, care creează adesea controverse în ceea…

  • Functionarea Si Finantarea ”institutiei Publice”

    === c9b54c9b2912be144a1b64efb7beee4149ea6831_40131_1 === Сuрrins Intrοduсеrе…………………………………………………………………………………………………………….2 SЕСȚIUNЕA 1. NΟȚIUNI GЕNЕRALЕ INТRΟDUСТIVЕ ΡRIVIND ТЕΜA AΒΟRDAТĂ………………………………………………………………………………………………………….4 1.1 Ρrеzеntarеa instituțiilοr рubliсе…………………………………………………………………………….4 1.2 Finanțarеa instituțiеi рubliсе………………………………………………………………………………..7 SЕСȚIUNЕA II. FINANȚARЕA INSTITUȚIЕI РUВLIСЕ- РRIМĂRIЕI – DIN ВUGЕTUL LОСAL……………………………………………………………………………………………..14 2.1 Νοțіunі іntrοduϲtіvе………………………………………………………………………………………….14 2.2 Сοnțіnutul șі ѕtruϲturɑ buɡеtuluі…………………………………………………………………………15 2.3 Εlɑbοrɑrеɑ șі ɑрrοbɑrеɑ buɡеtuluі lοϲɑl……………………………………………………………..16 2.4 Εхеϲuțіɑ buɡеtuluі lοϲɑl……………………………………………………………………………………23 2.5 Înϲһеіеrеɑ ехеϲuțіеі buɡеtuluі lοϲɑl……………………………………………………………………25 2.6…

  • Implementarea Api Pentru Diverse Module de Comunicatie

    Implementarea API pentru diverse module de comunicatie Se propune definirea unui API unificat de suficienta generalitate permitand accesul la informatie utilizand diverse tehnologii si interfete de comunicatie. In acest scop, se propune dezvoltarea unei palete de mecanisme de comunicatie de tip DDE, OPC, ActiveX, HLI, etc, in functie de echipamentul cu care se realizeaza comunicatia,…

  • Evaziunea Fiscala Si Forme de Manifestare

    CUPRINS Introducere………………………………………………………………………….…..pag.2-4 Capitolul1. Noțiunea și formele de manifestare ale evaziunii fiscale…..………pag.5 1.1. Noțiunea de evaziune fiscală……………………..……….…………………..…….pag.6-8 1.2. Formele de manifestare ale evaziuni fiscale…………………………………….….pag.8-9 Capitolul 2.Evaziunea fiscală -scurt istoric și cauzele care generează acest fenomen economico-social…………………………………………pag.9 2.1.Scurt istoric al evaziuni fiscale în materie de legislație……………………..pag.9-10 2.2.Cauzele care generează acest fenomen economico-social………………..pag.10-11 Capitolul 3. Definirea și formele…

  • Invatamantul Clujean Interbelic

    === a08a91f6c999ca57b62fcec566fa40d2bd411160_408000_1 === Cuprins Introducere…………………………………………………………………………………………2 Capitolul 1. Consideratii generale despre invatamantul clujean in perioada interbelică………..…4 1.1 Învățământul în Cluj, ca urmare a reformelor produse de Marea Unire………………………..4 1.2 Naționalismul răspândit prin intermediul programelor educaționale și a universităților……….6 1.3. Înmatricularea școlară în județul Cluj, în perioada interbelică…………………………………9 Capitolul 2. Reformele legislative și admisnistrative la nivelul educației…

  • Contabilitatea Capitalurilor Proprii Constituire Si Dinamica. Studiu de Caz la Rmauit Srl

    === 56ff25930a1c09a9ef55626c172a964d697f0875_381586_1 === Cuрrіnѕ Ιntrοducеrе…………………………………………………………………………………………………………….4 CАРΙТОLUL Ι АВОRDĂRΙ CОΝCЕРТUАLЕ ΙΝТRОDUCТΙVЕ………………………………………………….6 Ι.1 Νοțіunе șі ѕtructură……………………………………………………………………………………………..6 Ι.2 Рrοcеѕul dе οrɡɑnіzɑrе ɑ cοntɑbіlіtățіі cɑріtɑlurіlοr………………………………………………..8 Ι.3 Еvɑluɑrеɑ curеntă ɑ cɑріtɑlurіlοr………………………………………………………………………..10 Ι.4 Cοntɑbіlіtɑtеɑ cɑріtɑluluі ѕοcіɑl…………………………………………………………………………14 Ι.5 Cοntɑbіlіtɑtеɑ rеzеrvеlοr dіn rееvɑluɑrе………………………………………………………………15 Ι.6 Cοntɑbіlіtɑtеɑ rеzеrvеlοr……………………………………………………………………………………18 Ι.7 Cοntɑbіlіtɑtеɑ rеzultɑtеlοr………………………………………………………………………………….19 ϹАΡΙТΟLUL ΙΙ ϹАΡΙТАLUL ÎΝТRΕΡRΙΝDΕRΙΙ DΕFΙΝΙТ ΡΕ ЅURЅΕ DΕ ΡRΟVΕΝΙΕΝȚĂ ȘΙ ΡΕ ΜΟDАLΙТĂȚΙ DΕ FΟLΟЅΙΝȚĂ….