Analiza Evoluției Indicatorilor din Bilanțul Contabil Pentru Banka Koper

Proiect la disciplina Management bancar

Specializare: Finanțe-Bãnci

Analiza evoluției indicatorilor din bilanțul contabil pentru Banka Koper d.d. din Slovenia, pentru ultimii 7 ani,

calculul indicatorilor de performanță

ÎNDRUMĂTOR STUDENȚI

Conf. Dr. Capraru Bogdan-Sebastian Pavel Florin-Iulian

Dudanu Răzvan-Vasile

Cuprins

Capitolul 1 – Analiza evoluției indicatorilor din contul profit și pierdere pentru banca Banka Koper d.d. din Slovenia ……………………………………………………………………………………………. 3

1.1. Scurt istoric ……………………………………………………………………………………….. 3

1.2. Calculul indicatorilor de performanță la Banka Koper banka d.d. ……………………………….. 4

Capitolul 2 – Comparații ale indicatorilor de performanță dintre Banka Koper d.d. cu întregul sistem bancar …………………………………………………………………………………………………… 12

Capitolul 1 – Analiza evoluției indicatorilor din contul profit și pierdere pentru banca Banka Koper d.d. din Slovenia

1.1. Scurt istoric

Banka Koper face parte din Intesa Sanpaolo Group, un grup internațional bancar major și unul din liderii pe piața europeană, cu 20 de milioane de clienți, funcționând în mai mult de 40 de țări la nivel global.

Înființată în anul 1955, Banka Kopper d.d. are statutul de bancă universală, aceasta oferind o gamă largă de servicii bancare, care cuprinde servicii comerciale, custode bancare, servicii bancare cu amănuntul și a operațiunilor internaționale. Serviciile financiare ale băncii sunt, de asemenea, rotunjite prin aranjamente financiare și leasing operațional prin intermediul afiliatei, Finor Leasing d.o.o.

Banka Koper este larg recunoscută ca fiind unul dintre cele mai performante bănci slovene în domeniul dezvoltării de produse și servicii financiare inovatoare, de asemenea, de e-business.

Piloni de competitivitate:

cel mai mare rating de credit dintre toate băncile comerciale din Slovenia.

clasat pe loc ridicat în ceea ce privește rentabilitatea, cota de piață ridicată în depozite și credite.

produse și servicii inovatoare (cartele inteligente, cartele preplătite, on-line și mobile banking, credite ipotecare cu asigurare de locuri de muncă pierderi și de asigurare de viață).

investigare ridicată a riscului.

rețea de afaceri adaptată la nevoile și cerințele întreprinderilor globale și clienților.

acordă atenție opiniilor clienților și luptă pentru satisfacția lor în cadrul proiectului Ascultare 100%.

grija față de angajați și investiții în educație.

birouri de ramură verde de rețea fără documente.

1.2. Calculul indicatorilor de performanță la Banka Koper d.d.

Performanța este un concept managerial ce are ca obiect evaluarea rezultatelor activității băncii din punctul de vedere al eficienței, atât pe ansamblul, cât și pe diferite componente manageriale de realizare a componentelor de politică și strategie bancară.

Tabelul nr. 1 – Indicatori utilizați în calculul performanței bancare – mii EURO

Sursa: Banka Koper d.d., Annual Report 2008-2014

Rata rentabilitatii financiare (ROE) reprezintă cea mai semnificativă expresia a profitului, ce pune în valoare rezultatele managementului bancar în ansamblul sau și le indică acționarilor care este eficiența investițiilor pe care le-a realizat. În practica internațională, nivelul standard al rentabilității financiare este de 15-20%.

ROE se determină ca raport între profitul net și capitalul propriu. Reprezintă, deci, procentual, profitul net adus de o unitate monetară de capital.

ROE =

ROE – rata rentabilității financiare

PN – profitul net al bancii

CP – capitalurile proprii ale băncii

Pentru a determina performanța Banka Koper d.d., se începe cu calculul indicatorului ROE pentru perioada 2008-2014.

Tabelul nr. 2 – Calculul ROE

O imagine asupra evoluției acestui indicator este reprezentata prin intermediul figurei nr. 1, în care s-a analizat intervalul în care acesta s-a situat la Banka Kopper d.d.

Figura nr. 1 – Evoluția indicelui ROE la Banka Kopper

Sursa: Banka Kopper d.d. Annual Report 2008-2014

Pe baza datelor din figură, putem constata că nivelul acestui indice a fost cel mai ridicat în anul 2008, iar cea mai mică valoare s-a înregistrat în 2013. Situația din anul 2008 a fost determinată de creșterea economică care a continuat, această se datorează cererii ridicate din domeniul investițiilor și creșterii consumului ce a determinat și o sporire a creditelor acordate de Banka Kopper. Datorită crizei financiare, s-a constatat o scădere semnificativă a coeficientului de rentabilitate financiară, așa încât în 2013 a ajuns la nivelul cel mai mic din ultimii 7 ani.

Rata rentabilității economice (ROA) – se calculează ca raport între profitul net și activul total al băncii. Este exprimată procentual, profitul net adus de o unitate monetară de active.

ROA x 100

ROA – rata rentabilității economice

PN- profitul net

A – total active

Rata rentabilității economice arată efectul capacității manageriale de a utiliza resursele băncii (proprii și atrase) cu scopul de a obține profit. Se spune ca ROA este cel mai apreciat indice al eficienței bancare deoarece exprimă rezultatul net ca performanță a managementului activelor, în condițiile unui volum dat al resurselor.

Tabelul nr.3 – Calculul ROA

În perioada 2008-2014, indicatorul ROA a fost supus influenței mai multor factori, evoluția acestuia fiind oscilantă, după cum se poate vedea în tabelul de mai sus.

Figura nr. 2 – Evolutia indicelui ROA la Banka Kopper

Sursa: Banka Kopper d.d. Annual Report 2008-2014

În perioada prezentată mai sus, evoluția indicelui ROA este asemănătoare cu cea a indicatorului ROE, astfel că valoarea cea mai ridicată este în anul 2009, iar cea mai scăzută în 2013, această valoare fiind determinată de evoluția favorabilă a rezultatelor financiare pe baza creșterii activelor datorită acordării unui număr mare de credite clienților. În anul 2013 s-a înregistrat cea mai mică valoare și anume 0,11%, acest nivel este datorat crizei economice și încercarea băncii de a limita riscurile la care se expune.

Efectul de parghie (EM – equity multiplier) este un indicator sintetic care evidențiază gradul în care utilizarea unor resurse atrase suplimentar duce la creșterea rentabilității capitalului propriu. Efectul de parghie se calculează astfel:

EP =

EP – efectul de levier

CP – capitalurile proprii ale bancii

A – activul total al bancii

Efectul de pârghie este un indicator de structură care se exprimă în unități de măsură absolute și are în general valori mai mari decât 10. Acest indicator variază invers proporțional cu ponderea capitalului la totalul pasivelor bancare. Cu cât ponderea capitalului este mai mare, cu atât banca se bazează mai puțin pe resursele atrase și, astfel, riscul băncii este mai mic. O pondere mai mică a capitalului un risc bancar și un efect de pârghie mai mare.

Observație: cunoașterea oricăror doi indicatori de performanță bancară dintre cei prezentați anterior ne permite determinarea celui de-al treilea. Cunoscând nivelurile RRE și EP, conform formulei următoare, valoarea ROE va fi:

ROE =

ROE – rata rentabilității financiare

ROA – rata rentabilității economice

EM – efectul de levier

Tabelul nr. 4 – Evoluția indicelui EP la Banka Kopper

Sursa: Annual Report 2008-2014 Banka Kopper d.d.

În ceea ce privește efectul de pârghie la Banka Kopper, aceasta s-a situat în intervalul 8,16%-10,7%, în perioada analizată mai sus. Pe ansamblu, tendința acestuia a fost descrescătoare, datorită creșterii ponderate a capitalului propriu în total pasive, fapt ce a determinat reducerea apelului la resursele suplimentare utilizate de bancă.

Rata profitului (RP) – se calculeaza ca raport procentual intre profitul net si venituri totale:

RP – Rata profitului

PN – Profit net

V- Venituri totale

Acest indicator sintetic al performanțelor bancare este denumit și marja netă.Venitul total al băncii este format din veniturile din dobânzi și alte venituri precum cele din comisioane,consultanță sau alte servicii financiare aducătoare de venituri.

În acest caz banca este cu atât mai profitabilă cu cât marja netă este mai mare.Mărimea acestui indicator depinde de presiunea fiscală,de gradul de concurență din sistemul financiar bancar și de eficiența activității băncii.

Valoarea acestui indicator ar trebui să se încadreze în intervalul 10-12%.

Tabelul nr. 5 – Evoluția indicelui RP la Banka Kopper d.d.

Sursa: Annual Report 2008-2014 Banka Kopper

Figura nr. 3 – Mutuații ale indicelui RP la Banka Kopper

Sursa: Banka Kopper Annual Report 2008-2014

Dacă urmărim datele din tabelul anterior, se poate vedea că în toți anii selectați, rata rentabilității a avut un nivel destul de ridicat și anume, înregistrând maximul în 2009, și anume 46,3%, și minimul în anul 2013, adică 5,71%, datorită măsurilor instituite pentru diminuarea efectelor crizei economice care a afectat întreg sistemul bancar sloven, respectiv și Banka Kopper d.d.

Rata utilizarii activelor (RUA) se calculează ca raport între totalul veniturilor și totalul activelor, astfel:

RUA =

RUA – rata utilizării activelor

V – venitul total al băncii

A – activul total al băncii

RUA exprimă capacitatea băncilor de a genera venit. Nivelul acestui indicator depinde de structura activelor bancare și de remunerarea plasamentelor. În general, băncile din țările dezvoltate urmăresc majorarea celui de-al doilea termen, orientându-se spre creșterea veniturilor din comisioane și taxe, încercând să mențină la un nivel cât mai stabil primul termen. În practica internațională, nivelul standard al gradului de utilizare al activelor este de 10-12%.

Rata utilizării activelor este folosită pentru a evalua performanța unei instituții bancare, de aceea s-a calculat și pentru banca slovenă pe bază datelor din contul de profit și pierdere. În decursul perioadei acesteia, au atins următoarele niveluri.

Tabelul nr. 6 – Evoluția indicelui RUA la Banka Kopper

Sursa: Annual Report 2008-2014 Banka Kopper

Figura nr. 4 – Evoluția indicelui RUA la Banka Kopper

Sursa: Annual Report 2008-2014 Banka Kopper

Dacă comparăm datele din figura de mai sus, se poate observa că nivelul acestui indicator s-a menținut de-a lungul perioadei la dimensiuni apropiate. Pe baza acestei figuri, putem clasifica evoluția acestui indice în mai multe etape. O perioadă de creștere din anul 2008 până în 2011, urmată de o regresie începând cu anul 2012.

Capitolul 2 – Comparatii ale indicilor de performanta la Banka Koper cu intregul sistem bancar

Sistemul bancar din Slovenia a înregistrat 17 bănci comerciale, trei bănci de economii și trei sucursale ale băncilor străine, la finalul anului 2012, numărul total al instituțiilor scăzând cu două instituții față de anul anterior. De asemenea, tot în aceeași perioadă, autoritatea de supraveghere a primit în total de 66 de notificări ale unor instituții de credit din țările membre UE în scopul desfășurării de activității bancare pe teritoriul Sloveniei. Din perspectiva provenienței capitalurilor, șapte bănci aveau capital majoritar străin, zece bănci aveau capital majoritar autohton. Ca pondere, a capitalul străin este reprezentată de 41,3%. În ceea ce privește capitalul autohton, 22,9% reprezintă capital de stat.

Concentrarea bancară, deși în scădere, este relativ mare, ponderea primelor cinci bănci din sistem având un total de active de 58,4%, iar indicele Herfindahl-Hrischman înregistra o valoare de 1,115, indicând un sistem bancar moderat competitiv.

Topul băncilor din sistemul bancar sloven:

Nova Ljubljanska banka d.d.

SKB banka d.d.

Nova Kreditna banka Maribor, d.d.

Abanka d.d.

Gorenjska banka d.d.

Banka Koper d.d.

Deželna banka Slovenije d.d.

Raiffeisen banka d.d.

Tabelul nr. 7 – Structura indicatorilor de performanță ai sistemul bancar sloven

Indicatorii de performanță solicitați ne permit realizarea unei comparații ce evidențiază poziția instituției bancare selectate față de performanțele realizate la nivelul întregului sistem bancar din Slovenia, pentru a se evidenția acest lucru, s-au realizat tabele și figuri.

Tabelul nr. 8 – Nivelul indicatorului ROE pentru Banka Koper și sistemul bancar sloven

Figura nr. 4 – Mutuații ale indicatorului ROE pentru Banka Koper și SBS

Rata de creștere a profitului net din întregul sector bancar în perioada 2008-2014, în comparație cu cea realizată de Banka Koper în aceeași perioadă este aproximativ inferioară, de aceea nivelul ROE în cazul Koper este superior celui realizat în sistemul bancar sloven. În anul 2013, nivelul ROE înregistrat în cazul celor două situații a fost cel mai scăzut, cu toate acestea pentru instituția analizată acest indicator s-a situat deasupra sistemului bancar.

Tabelul nr. 9 – Nivelul indicatorului ROA pentru Banka Koper și sistemul bancar sloven

Figura nr. 5 – Mutuații ale nivelului indicatorului ROA la Banka Koper comparativ cu SBS

Pe ansamblul perioadei cuprinse între anii 2008-2014, indicatorul ROA a fost mai mare la Banka Koper comparativ cu SBS, diferența cea mai mare fiind înregistrată în anul 2013, respectiv de 7,81%. Această situație s-a datorat politicii practicată de bancă, care vizează reducerea cheltuielilor administrative.

Tabelul nr. 10 – Nivelul indicatorului EP pentru Banka Koper și SBS

Referitor la efectul de pârghie, observăm în tabelul de mai sus că în anul 2008 s-a înregistrat nivelul cel mai apropiat dintre Banka Koper și sistemul bancar sloven, în perioada următoare evoluția fiind una descrescătoare pentru Banka Koper, datorită creșterii ponderii capitalului propriu în total pasive.

Bibliografie

Cocriș V., Chirleșan D., – Managementul bancar și analiza de risc în activitatea de creditare, Ed. Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 2010

http://www.banka-koper.si/

http://www.zf.ro