Analiza de Piață în Biblioteca U.s.a.m.v Cluj Napoca

Capitolul I

Introducere în conceptul de marketing

1.1 Definirea termenului de marketing

Termenul de “marketing”, are origine anglo – saxonă (the market = piață; to market = a realiza tranzacții pe piață), devenind un termen internațional datorită imposibilității de a găsi semnificațiile și echivalențele verbale în același timp cu încercarea de a fi tradus. Până nu de mult timp marketingul era considerat a fi doar de natură economică.

Marketingul înseamnă mai mult decât reclamă, mai mult decât Public Relation, înseamnă filosofia unei companii.

Nu se poate vorbi despre o definiție universal acceptată a marketingului, în prezent existând sute de definiții formulate de câteva sute de școli și autori diferiți.

Marketingul este ansamblul activităților umane orientate în direcția efectuării și stimulării schimburilor care pot avea loc pe piață ( Philip Kotler, 1970).

Marketingul înseamnă satisfacerea nevoilor / dorințelor umane. Acestea sunt influențate de: – anumite condiții (economice, sociale)

– sistemul de valori al consumatorului

Marketingul este procesul de analiză, planificare, implementare, evaluare, dezvoltare și control al unor programe / servicii în funcție de cerințele unei piețe.

După C. Florescu „în ultimele două decenii evoluția marketingului este marcată de pătrunderea sa și în domenii situate dincolo de frontiera activității propriu-zise.”

Marketingul este un proces de analiză, planificare, implementare, evaluare, dezvoltare și control al unor programe formulate cu mare atenție și destinate pentru punerea în valoare a anumitor schimburi pe anumite piețe în scopul de a atinge anumite obiective organizatorice. Marketingul este un concept care are în vedere planificarea unei oferte, necesitățile și dorințele unei „piețe”, folosind termenii de preț, comunicare și distribuție pentru a informa, motiva și deservi „piețele” respective.

Marketingul deține o contribuție majoră la rentabilitatea organizațiilor, iar managerii trebuie să îmbine efortul de marketing cu alte aspecte ale activității pentru a se bucura de succes.

Schimbările în tehnologie și informare sunt inevitabile, astfel și promovarea și marketingul prestațiilor bibliotecilor publice trebuie permanent să fie revizuite și redefinite. Procesul de marketing ajută bibliotecile publice să fie într-un pas cu nevoile consumatorilor și să profite de noile tehnologii.

Cele mai importante motive de promovare a marketingului:

informarea consumatorilor despre colecția și serviciile de care dispun;

îmbunătățirea imaginii bibliotecii și a filialelor ei;

crearea relațiilor de „prietenie” dintre utilizatori și bibliotecari;

obținerea asistenței pentru programele bibliotecare;

generarea finanțării în timpul de reducere a bugetului.

În cazul marketingului bibliotecilor apar următoarele aspecte:

Orientarea consecventă pe termen lung a activităților bibliotecilor spre client / folosul clientului.

Dorințele și așteptările clienților ( utilizatorilor) reprezintă punctul de pornire pentru toate activitățile bibliotecilor (= orientare spre client).

Procesele de interacțiune (= puncte de contact) cu clientul trebuie să fie organizate activ.

Consultând DEX-ul, găsim foarte multe definiții ale marketingului, ca de exemplu:

”Ansamblu al activităților, metodelor și tehnicilor care au ca obiect studiul cererii consumatorilor și satisfacerii acestei cereri cu produse și servicii”;

”știință a eficienței economice, înglobând totalitatea tehnicilor și metodelor moderne referitoare la livrarea mărfurilor de la producător la cumpărător, în ceea ce privește atât desfacerea propriu-zisă (organizarea magazinelor), cât și depozitarea, transportul, asigurarea, sondarea și prospectarea pieței etc. ”

”Ansamblul activităților (procedeelor) prin care producția este orientată și adaptată cererilor prezente și viitoare ale consumatorului, pentru satisfacerea integrală, la timpul și locul dorit, cu mărfurile cerute de acesta, în condițiile rentabilității întreprinderii producătoare sau comerciale.”

”concepție privind organizarea și desfășurarea activității economice, potrivit căreia producția trebuie să fie permanent adaptată la cerințele prezente și viitoare ale consumatorilor și să le satisfacă cu maximum de eficiență. ”

Asociația Americană de Marketing afirma în anul 1948, că marketingul este un ansamblu de activități prin care ”se dirijează fluxul de mărfuri și servicii de la producător la consumatorul final.”

P. Kotler afirma de asemenea că ”marketingul este o activitate umană îndreptată spre satisfacerea nevoilor și dorințelor prin procesele de schimb”. Însă marketingul trebuie văzut și abordat și din perspectiva satisfacerii nevoilor consumatorilor, conducând în final la cunoașterea și înțelegerea comportamentului acestuia, în așa fel încât produsul să se regăsească în nevoile sale și să determine achiziția acestuia.

Definițiile date marketingului se împart în două categorii:

Cele care pun accent pe dimensiunea filozofică

Cele care își îndreaptă atenția spre abordări mai concrete ale proceselor de marketing.

Astfel, marketingul ca filozofie a afacerii poate fi definit ca abilitatea de a crea și păstra consumatori profitabili.

În România, această știință a început să fie studiată și aplicată abia după anul 1990. În prezent, anumiți autori menționează un număr de peste 1600 de definiții ale marketingului, însă cel mai important fapt este însăși nevoia apariției conceptului în sine.

1.2. Conceptul de marketing

Conceptul de „marketing” se referă la indivizii și organizațiile care au dorința și posibilitatea de a cumpara anumite bunuri sau servicii.

În biblioteconomie, conceptul de marketing a apărut pentru satisfacerea nevoilor bibliotecarului, ca un proces continuu de studiu al serviciilor și bibliotecilor concurente.

Marketingul în bibliotecă „înseamnă dezvăluirea căilor raționale de comunicare între cei care propun serviciile (biblioteca) și cei care le « cumpară » (cititorii).

Conceptele și metodele de marketing au acaparat aproape toate domeniile de activitate, regăsindu-se și în activitățiile bibliotecilor.

Marketingul caută satisfacerea nevoilor utilizatorilor. Întreaga activitate a bibliotecilor trebuie să se învârtă în jurul utilizatorului/cititorului, cunoașterea și înțelegerea nevoilor acestuia astfel încât serviciile bibliotecii să îmbrace nevoile sale.

Biblioteciile sunt instituții publice înființate cu scopul de a servi necesitățiilor unui public bine definit. Acestea se impune să cunoască nevoile utilizatorilor ei, iar principalul obiectiv al marketingului de bibliotecă trebuie să fie satisfacerea nevoilor cititorilor.

I. Enache afirmă că termenul de „produs” în cazul biblioteciilor se referă la bunurile materiale a serviciilor și a tuturor mijloacelor prin care se pot satisface nevoile consumatorilor. „Valoarea” înseamnând însușirea produselor sau serviciilor care să corespundă necesitățiilor și idealurilor utilizatorilor.

Esența conceptului de marketing constă în anticiparea, identificarea, cumularea nevoilor și dorințelor consumatorilor țintă și satisfacerea acestora într-un grad mai ridicat și mai eficient decât concurența.

Conceptele primare ale marketingului sunt:

Nevoile umane.

Cerințele (dorințele).

Cererea.

Oferta de produse (servicii).

Negocierea condițiilor schimbului.

Schimbul ca atare.

Piața.

Numai o parte din dorințe se transformă în cerere efectivă pe piață Cererea de Consum a unei piețe.

Cererea solvabilă: depinde de: nevoi, dorințe, oferte, puterea de cumpărare, solvabilitatea cumpărătorului.

Schimbul este determinat de:

existența unei „ piețe” mai mult sau mai puțin libere;

existența a două părți care să intre în relații de schimb;

părțile trebuie să aibă o anumită „ proprietate”;

părțile trebuie să aibă libertatea de a accepta sau a respinge ofertele;

părțile trebuie să comunice între ele.

Relații de interacțiune la nivel de biblioteci se pot stabili între: docenți ai universității proprii, studenți, conducerea universității, alți angajați ai universității, conducerea universității, alumni, angajați ai universității.

Pe lângă relațiile stabilite la nivel de universitate se mai pot stabili relații și între:

alte biblioteci

alte universități / instituții de cercetare

firme private

furnizori de servicii.

Marketingul bibliotecilor este deci o activitate sistematică:

Menită să afle dorințele utilizatorilor și non – utilizatorilor deopotrivă.

Menită să adapteze serviciile oferite la dorințele utilizatorilor.

Și să efectueze toate acestea într-un mod efectiv.

Orientări în marketingul bibliotecilor:

Orientarea către PRODUCȚIE

Orientarea către VÂNZARE

Orientarea către STUDIUL PIEȚEI

Orientarea către producție are în centru calitatea și nu consultă consumatorul.

Orientarea către vânzare:

pornește de la tehnologiile, produsele și serviciile existente la un moment dat și forțează, creșterea vânzării acestora prin orice gen de politici promoționale;

are în centru compania / organizația;

numai ei știu ce este bun pentru cumpărători.

Orientarea către studiul pieții (orientare de marketing sau „ spirit de marketing”, „ simț de marketing)

are în centru necesitățile consumatorului

creează și dezvoltă produsele / serviciile care răspund acestora;

leagă creșterea profiturilor de creșterea satisfacției clienților.

„ Bine faci, bine găsești” – filosofie de bază

Orientarea către client presupune:

identificarea și definirea cerințelor pieței

studiul comportamentului consumatorului sau utilizatorului

segmentarea pieței

diferențierea produselor și mesajelor noastre în raport cu diversitatea cerințelor pieței

folosirea strategiei avantajului diferențial în raporturile cu concurența.

Componentele de bază ale marketingului: „marketing mix” sau „mixul de marketing”(introdus de Niel Borden în 1964).

„ Cei patru P”

PRODUSUL („product”)

PREȚUL („ price”)

PROMOVAREA („ promotion”)

LOCUL („ place”)

Introducerea unui concept de marketing presupune:

definirea relațiilor de interacțiune,

analiza propriilor puncte forte / puncte slabe

analiza punctelor forte / punctelor slabe ale concurenței

Concept și poziționare

definirea obiectivelor și a strategiilor

introducerea conceptului prin intermediul măsurilor de marketing adecvate

Aplicarea conceptului de marketing prin instrumente adecvate (prelucrarea pieței) se poate face prin punerea în practică a „ celor patru P” și anume : oferta bibliotecii („product”), prețul („ price”), distribuția („ place”), comunicarea („ promotion”).

Oferta bibliotecii / produse

Servicii

oferta de medii diferite

informații și consultanță

căutări

livrarea de documente

servicii de copiere

punerea la dispoziție a unor puncte de lucru

Produse

catalogul / sistemul de organizare al bibliotecii

oferte de baze de date ( CD / ROM / Online)

oferta de medii (convenționale)

oferta de medii (electronice)

culegeri de link-uri

2. Oferte ale bibliotecii / produse

Extensia produselor

includerea sumarelor în catalog

digitizarea materialelor (fotografii, manuscrise)

liste automate de achiziție

3. Aspecte de preț

Taxe pentru servicii / produse

taxe de somare

taxe pentru copii

costuri pentru servicii de căutare

expedierea copiilor / cărților

Taxe de licențiere pentru reviste electronice

Distribuție ( Spațiu și timp)

Unde sunt oferite produsele / serviciile

Pe ce cale sunt ele oferite

Pe ce perioadă

Corespunde orarul cu interesele utilizatorilor

Cât de plăcută este atmosfera în bibliotecă

Cât de clară este pagina bibliotecii.

Concepția și orientarea de marketing presupune ca bibliotecile să urmărescă succesul, nu câștigul. Succesul, este reprezentat de imaginea, reputația, statutul social al acesteia, dar demnitatea pe care produsele și serviciile le oferă consumatorilor.

Succesul unei biblioteci are la bază următoarele elemente:

– prosperitatea personalului

– satisfacerea cititorului / utilizatorului.

Prosperitatea personalului presupune ca angajații să fie mulțumiți de munca pe care o depun și să-și iubească meseria. Se cunoaște faptul că în cazul bibliotecilor satisfacerea bibliotecarului din punct de vedere material reprezintă momentan o problemă, însă se cunoaște și faptul că orice bibliotecar își iubește meseria. Tocmai datorită acestui fapt, personalul trebuie stimulat continuu în vederea prestării de servicii calitative menite a atrage consumatorul.

Conceptul de marketig se poate prezenta astfel:

Studiile, cercetările și acțiunile de marketing sunt foarte complexe.

Astfel marketingul poate fi privit ca:

– o stare de spirit, ce trebuie să anime personalul

– voința de a cuceri și de a exploata piața

– totalitatea metodelor și tehnicilor care duc în final la cunoaștere, alegere, planificare, și comunicare

– un obiectiv ce are ca scop principal căutarea și obținerea satisfacerii consumatorului mai bine și mai eficient ca și concurența.

Notiunea de marketing se aplică și în biblioteci, informația devinind marfă. Pentru deținerea a cât mai multor cunoștiințe și a tehnologiei noi și avansate de informare, trebuie investit tot mai mult pentru a ține pasul cu viteza de informații care ne parvine pe toate căile.

În opinia lui Ioan Stoica, biblioteciile, „nu pot fi gândite în afara marilor sensuri ale vremii, dezlegate de suferință și speranțele oamenilor reali. Cine analizează conceptul de bibliotecă, trebuie să analizeze conceptul de informație, iar informația este un factor definitoriu pentru stadiile societății. Biblioteca preia în mod vital și dinamic obiectivele vremii”.

Daca până nu demult se considera că bibliotecile nu trebuie să aibă profit, azi, pentru îmbunătățirea și extinderea serviciilor, trebuie obținut un profit important, biblioteciile fiind nevoite să caute metode și soluții pentru rezolvărea multitudinilor problemelor care apar în activitățiile desfășurate în biblioteci.

Resursele financiare bugetare pot fi completate prin forme de venituri proprii, obținute din serviciile contra-cost, care sunt reinvestite în activitățile de bază ale bibliotecii.

Capitolul II

Marketingul strategic în bibliotecă

2.1 Definirea marketingului strategic în bibliotecă

De ce marketing în cazul unei biblioteci?

Se impune poziționarea propriei biblioteci în fața utilizatorilor

Poziționarea propriei biblioteci în fața altor biblioteci / ofertanți de informații

Legitimarea în fața propriei instituții / universități

Dezvoltare / îmbunătățirea relației bibliotecă / utilizator.

Un răspuns ar fi că singura soluție ca bibliotecile să nu dispară, este aceea de a găsi strategii de supraviețuire, într-o lume ce se află într-o continuă schimbare.

P. Kotler afirma că marketingul strategic se definește ca ”analiza, planificarea, introducerea și controlul programelor alcătuite minuțios pentru schimbul de valori pe piață, orientate spre realizarea scopurilor organizației.”

Un prim pas pe care o strategie de marketing îl face este să analizeze mediului în care urmează să acționeze. Astfel se poate stabili situația pieței dar și premisa obiectivă a activităților ulterioare. Cercetarea situației constă în strângerea de informații despre piață, astfel încât să se poată stabili factorii exteriori de natură economică, politică, juridică, socială, tehnologică și instituțională care intervin modificând piața cu cererea de bunuri și servicii.

Strategia de marketing trebuie să descrie imaginea pe care biblioteca dorește să o aibă în viitor și este orientată către ce vrea sa facă și nu către cum vrea să acționeze.

Planificarea strategică a marketingului presupune trei elemente prioritare, aflate într-o strânsă legătură.

Primul element: stabilește obiectivele principale privind universalizarea informației, actualizarea și diversificarea acesteia. De maximă prioritate este fixarea obiectivelor și finalizarea acestora.

Al doilea element : grupurile de destinație, deoarece bibliotecarii trebuie să fie conștienți de cercul de utilizatori pe care biblioteca îl deservește prin acțiunile sale de marketing.

Al treilea element : poziția pe piață a bibliotecii, care dacă dispune de fonduri necesare va putea oferi și servicii moderne și totodată eficiente.

Strategia de marketing se bazează întotdeauna pe cunoașterea cititorului beneficiar. Astfel strategia de marketing se stabilește de managerii de marketing care dispun de informații necesare pentru formularea și elaborarea strategiei de marketing la nivelul instituției, situația mediului intern și extern, obiectivele, „harta” pieței.

Există și factori decizionali care influențează serviciile de bibliotecă:

Publicul

Accesul, dreptul de a fi înscris și autorizația de utilizare a serviciilor sunt reglementate de fiecare structură în parte.

Orientarea și diferențierea serviciilor se vor face în funcție de categoriile de utilizatori, de profilul acestora și de politica generală față de utilizatori. Biblioteca are obligația de a dirija și reorienta publicul care nu are acces la serviciile și produsele sale către alte structuri care ar putea oferi aceste servicii.

Resursele umane

Organizarea serviciilor va fi precedată de studiul personalului bibliotecii, a specializării, competenței, mobilității și adaptabilității acestuia, de studiul calității acestuia.

Resursele materiale și financiare

Biblioteca este obligată să evalueze, diferențiat, costurile fiecărui serviciu prestat pentru utilizatori, costurile unui nou serviciu, să stabilească ce servicii sunt oferite gratuit utilizatorilor (și /sau unei categorii a acestora) și ce servicii trebuie plătite.

Deși costurile serviciilor sunt greu de evaluat, ele trebuie să includă costuri legate de pregătirea și lansarea serviciului, costuri de materiale și echipamente, costuri de personal și costuri legate de producerea efectivă a serviciului.

Biblioteca trebuie să dezvolte în rândul utilizatorilor conștiința că, deși unele servicii sunt oferite gratuit, la un moment dat, cineva trebuie să le plătească, și acest cineva este însăși biblioteca.

Organizarea serviciilor trebuie să țină seama de aspectele economice, de existența resurselor materiale și financiare pentru producerea și difuzarea acestora, de costurile serviciilor și, eventual, de modalitățile de recuperare a acestora. Gama de servicii ar trebui să răspundă următoarelor două obiective: nivelul de absorbție al pieței și volumul nevoilor de informare, respectiv echilibrul dintre producerea serviciilor și produselor și rentabilitatea acestora.

Biblioteca are posibilitatea de a opta pentru:

gamă largă de servicii care acoperă un număr mare de segmente de piață. Dar expansiunea de servicii și produse dispersează eforturile și conduce la creșterea costurilor de producere și organizare;

gamă restrânsă de servicii, care prezintă avantajul unei mai bune cunoașteri a segmentului de piață, oferind o marjă mai mare de exploatare.

Comunicarea trebuie să trezească interesul clienților pentru serviciile respective, să informeze despre oferte / produse, să convingă clientul de oferte, să motiveze clientul pentru a utiliza aceste servicii și oferte.

Dintre măsurile de comunicare cele mai cunoscute sunt:

consultanța / cursuri / prezentări

reclama / Public Relations

comunicarea personală

expoziții, publicații

De asemenea stategia de marketing se bazează pe:

cheltuielile (bugetul) necesare

mixul de marketing

alocarea bugetelor.

Planul de marketing din bibliotecă descriind procesul prin care biblioteca încearcă să-și cunoască / înțeleagă utilizatorii, cititorii.

Acesta cuprinde următoarele etape:

analiza pieței

stabilirea obiectivelor

proiectarea mixului de marketing

proiectarea politicilor (planuri anuale) de marketing

găsirea metodelor de implementare a planului și a criteriilor de evaluare a performanțelor activității de marketing

măsurarea și compararea rezultatelor cu planul.

Planificarea strategică stabilește direcția și obiectivele, în timp ce planificarea operațională pune bazele luării deciziilor zilnice la nivele mai joase ale organizației. Planificarea strategică face lucrurile bune, în timp ce planificarea operațională face lucrurile bine. Ceea ce rezultă de aici este că planificarea strategică implică eficacitate, iar planificarea operațională, eficiență.

2.2 Analiza de piață în Biblioteca U.S.A.M.V Cluj – Napoca

Exigențele metodologice ale marketingului se referă la evaluarea calității, a dimensiunii ofertei, armonizarea cu cerințele de consum, investigarea gradului de satisfacție a consumatorului, a motivației, comportamentelor culturale.

        Mai multe voci arată ca marketingul de biblioteca este o filozofie de gestiune, o atitudine, o stare de spirit, fiind un factor ce ameliorează activitatea sa, conducând în ultima instanța la eficiență, acces mai bun la fondurile și colecțiile bibliotecii, satisfacție mărita în utilizarea serviciilor oferite. Dar pentru atingerea acestor deziderate se ridică în primul rând problema precizării orientării sale esențiale:

"Imaginea bibliotecii" joacă un rol important în afirmarea și expansiunea bibliotecii, cunoașterea și prezența ei cât mai bună în conștiința publicului prin aspectul localului, produsele și serviciile oferite, materialele publicitare folosite, comportamentul personalului, fiind o veritabilă resursă  ce trebuie folosită inteligent.

Ținând cont de cele prezentate mai sus, principalele categorii de informații într-un studiu al pieței urmăresc:

– identificarea concurenților

– identificarea resurselor proprii sistemului de informare

– identificarea utilizatorilor reali și/sau potențiali.

2.2.1 Identificarea concurenților

Concurența este componența esențială a marketingului și în același timp motivația orcărei strategii de marketing.

Nici o bibliotecă, în prezent, nu poate afirma că acoperă toate cerințele cititorilor. Confruntate cu nevoile de documentare ale lumii moderne, biblioteciilor nu le rămâne decât soluția colaborării.

Dacă concurența există, cei câștigați vor fi cititorii, deoarece cu cât mai mare și mai accesibil va fi numărul serviciilor concurente similare oferite de biblioteci, cu atât mai greu va fi ca biblioteca să practice un preț la același nivel sau chiar mai mic.

Un bun manager este foarte important ca să analizeze piața, să identifice oportunitățile dar și riscurile existente în mediul extern al bibliotecii. Menținerea profitabilității depinde doar de concurența din mediul din care face parte instituția în sine.

Fiecare mediu se orientează spre utilizator, intrând astfel în competiție cu ceilalți furnizori ai acelorași servicii.

Internetul poate fi o amenințare pentru biblioteci, dar și un mijloc de întregire a servicilor de bibliotecă.

2.2.2 Identificarea resurselor bibliotecii U.S.A.M.V

Cunoașterea resurselor bibliotecii implică analizarea bibliotecii, a punctelor forte și a punctelor slabe. Acest lucru se va face prezentând activitățiile desfășurate în bibliotecă, avantajele și dezavantajele cu care se confruntă instituția, gradul de satisfacție al utilizatorilor vizavi de activitățile desfășurate în bibliotecă.

Bibliotecile universitare sunt parte integrantă a procesului de învățământ și cercetare, ele influențând decisiv calitatea acestuia.

Biblioteca U.S.A.M.V. Cluj – Napoca, este o bibliotecă de drept public, cu caracter enciclopedic, fără personalitate juridică, ea putând constitui singură sau împreună cu alte instituții, cu acordul Senatului Universității, centre de informare și documentare în unul sau mai multe domenii de cunoaștere, cu funcții zonale sau naționale, consorții, baze comune de date, organisme de coordonare biblioteconomică interuniversitară etc.

Biblioteca are o istorie strâns împletită cu cea a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj – Napoca (denumire obținută în anul 1995).

Cu sprijinul Asociației agricole ardelene, în anul 1869, ministrul agriculturii de la acea vreme Etienne Gorove, a înființat Institutul de învățământ agronomic Cluj – Mănăștur.

Prima dată certă despre fondurile bibliotecii este în anul 1872, când Anuarul Institutului consemnează existența a 881 de volume. În acele vremuri, primii care au adus cartea în acest așezământ au fost profesorii și studenții prin propriile lor eforturi. Lucrările științifice cu caracter agricol au constituit fondul de bază al bibliotecii. Ritmul de creștere a fondurilor a fost scăzut în perioada 1869 – 1918.

În momentul cedării părții de nord a Ardealului, biblioteca a fost mutată temporar, odată cu Facultatea de Agronomie, la Timișoara, această mutare ducând la pierderi mari din fondurile bibliotecii, așa încât, la primul inventar de după revenirea la Cluj în 1945, mai existau 1774 de volume.

Din 1991 odată cu transformarea Institutului în Universitatea de Științe Agricole Cluj – Napoca, aceasta este evaluată în prezent ca o Universitate de succes de către Comisia Asociației Universităților Europene, evaluare la care a contribuit și Biblioteca ce deservește în prezent un număr de cinci facultăți unde își desfășoară activitatea peste 5000 de studenți.

În luna octombrie 2015, are loc inaugurarea noii clădiri a Bibliotecii (fig. 1), iar de la începutul lunii ianuarie 2016, studenții pot împrumuta cursuri și studia la sala de lectură situată la etajul a doilea al clădirii.

Fig. 1. Biblioteca U.S. A. M.V Cluj – Napoca

În prezent biblioteca funcționează pe trei nivele, având un total de 354 de locuri de studiu accesibile studenților.

Atât etajul al doilea, cât și etajul al treilea dispun pe lângă săli de studiu, de spații generoase destinate depozitului de carte (fig. 2), respectiv depozitului de reviste (abonamente, schimb de publicații, donații) – fig. 3.

Fig. 2 – Depozitul de carte

Fig. 3 – Depozitul de reviste

Constituită în timp, paralel cu dezvoltarea unor facultăți și specializări noi, Biblioteca U.S.A.M.V. Cluj-Napoca are caracter enciclopedic acoperind un larg câmp de domenii: agricultură, horticultură, medicină veterinară, zootehnie, ecologie, biologie, geografie, istorie, pedagogie, management si marketing general și agricol, matematică, chimie, științe economice, sociologie etc. de asemenea patrimoniul documentar al Bibliotecii include: cărți, publicații seriale și alte categorii de documente pe diverse suporturi.

În prezent Biblioteca USAMV Cluj-Napoca deține un fond documentar (cărți, publicații seriale, CD-uri și DVD-uri) de peste 170.000 de volume, gestionate cu ajutorul sistemului integrat de automatizare pentru biblioteci “Liberty 3”.

În cadrul bibliotecii un loc major, îl deține secția de împrumut (fig. 4), situată la etajul 1 al clădirii, care, rulează un fond de 55.000 de volume (cursuri și lucrări practice) ce pot fi solicitate de către studenți pe baza legitimației de bibliotecă, pentru o anumită perioadă de timp, cu posibilitate de prelungire.

Fig. 4 – Secția de împrumut a Bibliotecii U.S.A.M.V Cluj – Napoca

Momentan, sala cu acces liber la raft nu este deschisă publicului din lipsa sistemului de securitate, dar unele documente (teze de doctorat, dicționare, enciclopedii, tratate), pot fi împrumutate doar pentru o zi exclusiv cadrelor didactice sau cercetătorilor.

Tot la sala cu acces liber la raft (fig. 5), studenții vor putea consulta în viitorul apropiat un număr de 11.634 volume carte, aranjate pe domenii și facultăți pentru a fi ușor de găsit la raft, cu mențiunea că din această sală, cărțile nu se pot împrumuta. Tot aici se află și tezele de doctorat, aranjate în ordinea alfabetică a autorilor, precum și ultimele numere ale revistelor intrate în bibliotecă prin schimb (23.936 volume) sau abonamente (19.312 volume) – fig. 6.

Fig. 5. Sala cu acces liber la raft a Bibliotecii U.S.A.M.V Cluj – Napoca

Fig. 6. Modul de aranjare a revistelor și abonamentelor în sala cu acces liber la raft a Bibliotecii U.S.A.M.V Cluj – Napoca

Prelucrarea fondului de carte se face utilizând sistemul integrat de automatizare pentru biblioteci, LIBERTY3. Regăsirea informației se face prin modulul OPAC de la toate stațiile de lucru din bibliotecă. Acest sistem ușurează munca bibliotecarului oferind informații referitoare la documentele pe care biblioteca le deține și anume:

– manuale, cursuri și caiete de lucrări practice pentru studenți

– tratate și monografii în limba română precum și în limbi de circulație internațională

– reviste românești și reviste străine

– dicționare, enciclopedii,

– baze de date bibliografice

– teze de doctorat.

Accesul în bibliotecă se face pe baza unei legitimații obținută gratuit de către studenți. În cazul în care aceasta este pierdută, duplicatul se efectuează contra cost. Pe baza acestei legitimații utilizatorii pot împrumuta cursurile și lucrările practice de care au nevoie pentru studiul individual și tot pe baza legitimației, studenții primesc o cartelă de acces la internetul WI-FI, cartelă valabilă o perioadă de timp de 6 ore.

Legitimația de bibliotecă este valabilă pe tot parcursul anilor de studiu. Prezentarea legitimației la fiecare utilizare a orcărui serviciu din bibliotecă este obligatorie, iar tarifele sunt diferite în funcție de utilizatori : 15 lei / pentru duplicate și cititorii externi, 7,5 lei/ pentru angajații U.S.A.M.V. Pierderea legitimației trebuie anunțată imediat la bibliotecă, în această situație biblioteca va anula legitimația pierdută, eliberând o alta în schimbul taxei menționate anterior.

Pagina Bibliotecii oferă de asemenea posibilitatea consultării bazei de date online cuprinzând publicațiile existente în colecțiile ei, precum și linkuri către baze de date online puse la dispoziție de bibliotecă în cadrul campusului.

Universitațea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca este parteneră a proiectului structural ANELIS, prin intermediul căruia, pot fi accesate o serie de platforme – colecții de reviste științifice de cercetare în format text integral. De asemenea, se pot accesa baze de date bibliografice și bibliometrice internaționale (Fig. 7).

Fig. 7. http://www.infocercetare.ro

Biblioteca dispune de enciclopedii și cărți on-line în limba engleză, cu acces perpetuu, care pot fi consultate pe pagina web a Bibliotecii de pe site-ul USAMV Cluj-Napoca:

http://www.usamvcluj.ro/index.php/biblioteca/enciclopedii-si-carti-on-line

Printre atribuțiile și competențele Bibliotecii U.S.A.M.V Cluj – Napoca se regăsesc: asigurarea informării documentare pentru procesul de învățământ, activitatea de cercetare științifică, întreținerea și dezvoltarea relațiilor cu alte biblioteci, edituri, organizații, personalități științifice din țară și străinătate, în scopul intensificării circulației informației documentare.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor, biblioteca desfășoară activități ca dezvoltarea colecțiilor, evidența și organizarea colecțiilor, catalogarea și indexarea colecțiilor, metodologia și perfecționarea profesională, activitatea de cooperare în rețele etc.

Creșterea colecțiilor este asigurată și prin intermediul schimbului și a donațiilor. În cadrul bibliotecii există o strânsă legătură între bibliotecar și nevoile utilizatorilor, aceștia fiind consultați în legatură cu achiziționarea și scoaterea din uz a unor publicații.

Momentan Biblioteca U.S.A.M.V Cluj – Napoca oferă servicii de împrumut de documente la domiciliu, servicii schimb interbibliotecar intern și internațional, servicii de referințe științifice, servicii de informare bibliografică, acces la baze de date, românești și străine, servicii de orientare și îndrumare a utilizatorilor în vederea perfecționării tehnicilor de muncă intelectuală.

Personalul de specialitate al Bibliotecii U.S.A.M.V Cluj – Napoca este format din bibliotecari cu studii superioare, angajarea personalului de specialitate făcându-se prin concurs, conform legislației în vigoare.

Atribuțiile și competențele personalului Bibliotecii se stabilesc prin fișa postului, conform structurii organizatorice, programelor de activitate și sarcinilor de serviciu elaborate de către Conducerea Bibliotecii.

Drepturile și obligațiile utilizatorilor sunt cele stipulate în capitolul VII al Legii Bibliotecilor nr. 334/2002 și Regulamentul de Ordine Interioară al Bibliotecii, corelate cu prevederile legale referitoare la protecția patrimoniului cultural național, la drepturile de autor și drepturile conexe.

2.2.3 Identificarea cliențiilor bibliotecii

Comform lui J.C.Levinson, „potențialul client este, înainte de toate, o ființă umană și abia apoi un consumator”. De aceea, trebuie să aflăm totul despre el: ce gândește, ce speră, ce preferă, ce cumpără, cum poate fi convins să cumpere anumite produse și servicii.

Pentru a satisface nevoile utilizatorului/ cititorului, trebuie să cunoaștem: cine sunt cititorii/utilizatorii bibliotecii?; ce stim despre nevoile și despre dorințele lor?; ce anume îi determină să vină la bibliotecă?; ce servicii din bibliotecă sunt utilizate mai des?; ce le putem oferi?.

Biblioteca are la ora actuală un număr de 5785 de utilizatori înscriși, din care activi 4563. Ea deservește cinci facultăți:

-Facultatea de Agricultură

-Facultatea de Horticultură

-Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor

-Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii

-Facultatea de Medicină Veterinară

După cum s-a mai menționat, utilizatorii bibliotecii se împart în trei categorii:

studenți respectiv masteranzi

doctoranzi și cadre didactice U.S.A.M.V

utilizatori externi

Fiind o bibliotecă universitară, aceasta are un public bine stabilit însă cu toate acestea nevoile publicului sunt diferite, fie că este vorba de studenți, ori de cadre didactice sau cititori externi.

Utilizatorii Bibliotecii U.S.A.M.V Cluj Napoca, pot beneficia de următoarele servicii: consultarea colecțiilor în sala de lectură aflată la etajul doi al clădirii; împrumut de publicații la domiciliu; informații bibliografice și îndrumări din partea bibliotecarului privind utilizarea instrumentelor de informare din bibliotecă.

Marea majoritate a cititorilor, cer ajutorul bibliotecarului, în căutarea informației dorite. Studenții care frecventează Biblioteca U.S.A.M.V Cluj Napoca sunt interesați de manuale, caiete de lucrări practice, reviste românești, pe când cadrele didactice, sunt mai degrabă interesate de tratate, enciclopedii, teze de doctorat, baze de date bibliografice.

Frecventa studenților crește simțitor la sfârșitul anilor de studii, când aceștia au de realizat lucrări de diplomă și când are loc împrumutul manualelor pe un an universitar și astfel biblioteca le poate oferi documentația necesară.

Perioada de vârf pentru împrumutul cursurilor este luna octombrie ce corespunde cu începerea anului universitar. Manualele sunt foarte solicitate și de cele mai multe ori insuficiente, funcționând principiul ‘primul venit, primul servit’.

În această perioadă a anului, biblioteca este “asaltată” de către studenți, acest lucru datorându-se numărului insuficient de manuale și a creșterii numărului de studenți în fiecare an, dar și a prețului mare pe care-l au cărțile.

CAPITOLUL III

Analiza sectoarelor de activitate din cadrul Bibliotecii U.S.A.M.V.

Cluj – Napoca

3.1.Achiziția

Principala problemă pe care o întâmpină departamentul de achiziție este cea a surselor de aprovizionare. Biblioteca U.S.A.M.V. Cluj – Napoca achiziționează cărți direct de la librării și edituri, unde prețurile sunt mai mici.

Achiziționarea directă a cărților din librării întâmpină probleme în cazul facturării cu sau fără TVA, unele din aceste librării refuzând facturarea fără TVA, reducându-se astfel numărul surselor de aprovizionare.

3.2. Catalogarea

Produsul principal al activității de catalogare informatizată este reprezentat de Catalogul on-line (baza de date a bibliotecii). LIBERTY3 facilitează găsirea informațiilor, datorită numeroaselor criterii de căutare și posibilității de combinare a acestora. Tipul de clasificare folosit este CZU.

Sistemul de bibliotecă LIBERTY3 permite catalogarea cărților, a CD ROM-uri, site-urilor web, fișierelor computerizate etc.

LIBERTY3 oferă o catalogare facilă, cu ferestre prezentate logic, permițând introducerea informațiilor utile publicului. În catalog există un număr de câmpuri de autoritate, care grăbesc procesul de catalogare și furnizează intrări logice, ceea ce reprezintă un avantaj major.

Scopul catalogării este acela de a oferi utilizatorilor instrumente diverse – cataloage și modalități facile de regăsire a publicațiilor după numele autorului, titlu, subiect.

Informațiile care pot fi înregistrate sunt următoarele:

Titlul, autorul(ii) sau alți colaboratori

Detalii referitoare la ediție

Detalii referitoare la datele de publicare

GMD

ISBN

Cuvinte cheie

Rezumate/note

Descriere fizică

Serie

Subiecte

Locație

Clasificare

Barcod

Număr de înregistrare

Categoria de împrumut

Data înregistrării

Furnizorul

Prețul etc.

3.3.Evidența

Ca și celelalte sectoare și evidența întâmpină dificultăți în desfășurarea activității. Astfel, în cadrul abonamentelor românești, există diferențe între numărul de apariții plătite în avans și cele primite efectiv. La achiziția de carte străină se întâmpină dificultăți datorită părții financiare, cărțile străine fiind având un preț destul de ridicat. Biblioteca U.S.A.M.V Cluj – Napoca are o colaborare bună cu Capricart SRL, Prior Media Group (de la intern), iar pentru extern cu Lamserv și Black Cat Books SRL.

3.4. Departamentul acces liber la raft

Deși în prezent biblioteca nu se confruntă cu lipsa spațiului, sala cu acces liber la raft deținând 142 de locuri destinate studiului, dar și spațiu generos în vederea intrării de noi volume de carte în fondurile bibliotecii, nu este deschisă momentan publicului, datorită lipsei sistemului de supraveghere. Există promisiuni în acest sens, însă până la darea în folosință a sălii, cititorii sunt privați de informația pe care o pot regăsi doar în cărțile și revistele aflate în această sală.

3.5 Departamentul “ Împrumut cursuri și cărți românești”

Acest sector este situat la etajul 1 al cădirii, iar depozitul bibliotecii se află la etajul doi în cadrul acestui sector, desfășurându-se împrumutul manualelor la domiciliu pe perioada unui semestru, dar și împrumutul cărților de la cotă.

Performanța unei biblioteci depinde de disponibilitatea și aplicarea diferitelor resurse ale bibliotecii, pe primul loc situându-se resursele financiare, urmate de cele personale, de facilitățile/sedii, de echipamente. Performanța se reflectă direct în gradul de satisfacție al utilizatorilor, nemulțumirile și satisfacțiile acestora urmând a fi atent observate și soluționate ca atare.

Majoritatea problemelor cu care se confruntă biblioteca sunt legate de lipsa calculatoarelor pentru studenți, lipsa sistemului de supraveghere la sala cu acces liber la raft și implicit privarea utilizatorului de informație atât de necesară studiului și întocmirii referatelor și lucrărilor de licență.

CAPITOLUL IV

Studiu de caz

Pentru a observa gradul de satisfacție al cititorilor față de activitățile desfășurate în noul sediu al Bibliotecii U.S.A.M.V Cluj-Napoca, s-a efectuat un studiu de caz, înmânându-se utilizatorilor un număr de 60 de chestionare.

Prin acest chestionar s-a încercat aflarea gradului de satisfacție al utilizatoriilor față de activitățiile bibliotecii și accesul la informație, rezultatele studiului fiind deosebit de important pentru corectarea a deficiențelor semnalate.

Chestionarul conține un număr de 19 de întrebări (anexa 1).

Chestionarul întocmit cuprinde patru tipuri de întrebări:

– întrebări deschise, utilizatorul putând răspunde folosindu-se de cuvintele lui

– întrebări închise, cu răspunsuri prestabilite (dihotomice sau multihotomice)

– întrebări cu răspuns în scală

– întrebări semideschise

Primele două întrebări fac introducerea în chestionar, încercându-se aflarea unor date referitoare la categoria de utilizatori, respectiv genul cititorilor care frecventează Biblioteca U.S.A.M.V. A treia întrebare caută să afle domeniul studiat de utilizatori, în timp ce a patra întrebare încearcă aflarea persoanei care a îndrumat respondentul spre bibliotecă. La întrebarea a cincea, variantele de răspuns sugerate urmăresc aflarea motivului pentru care utilizatorii frecventează biblioteca în timp ce întrebarea șase, indică gradul de frecventare a bibliotecii. Întrebarea șapte, urmărește aflarea părerii utilizatorilor privind perioada de împrumut a documentelor solicitate. A opta și a noua întrebare, stabilesc carențele documentelor existente în bibliotecă. Prin întrebarea zece se încearcă observarea gradului de satisfacție al utilizatorului față de orarul bibliotecii. Întrebările unsprezece, doisprezece treisprezece și paisprezece se referă strict la modul de satisfacție a utilizatorului față de personalul bibliotecii, respectiv activitățiile care se desfășoara în bibliotecă. Următoarea întrebare face din nou trimitere spre perioada de timp necesară până la obținerea documentelor solicitate, în timp ce la întrebarea șaisprezece respondentul are posibilitatea de a-și exprima nemulțumirile privind lipsurile majore ale bibliotecii. Penultima întrebare face referire la tarifele pe care le percepe biblioteca pentru serviciile oferite, în timp ce ultima întrebare dă din nou posibilitatea utilizatorului de a se exprima liber, cu privire la îmbunătățirile necesare serviciilor de bibliotecă.

4.1 Interpretarea chestionarului

La prima întrebare, putem observa că majoritatea utilizatorilor bibliotecii sunt studenți – tabelul 1; figura 8.

Tabelul 1

Gradul de aflare a procentului de utilizatori ai bibliotecii U.S.A.M.V Cluj Napoca

Fig. 8 Reprezentarea grafică a utilizatorilor bibliotecii U.S.A.M.V Cluj Napoca

Din răspunsurile întrebării doi, putem observa că cititorii majoritari ai bibliotecii sunt de sex feminin (tabelul 2, fig. 9).

Tabelul 2

Genul utilizatorilor bibliotecii

Fig. 9 Reprezentarea grafică a genului participanților la chestionar

La următoarea întrebare referitoare la domeniul studiat, cei mai mulți utilizatori ai bibliotecii s-au dovedit a fi de la Facultatea de Medicină Veterinară, urmați de cei de la Facultatea de Agricultură, respectiv Horticultură, la polul opus situându-se cei de la Facultatea de Zootehnie și un număr egal cu aceștia din urmă de la alte facultăți (tabelul 3, fig. 10).

Tabelul 3

Domeniul studiat de cititorii bibliotecii U.S.A.M.V Cluj-Napoca

Fig. 10. Reprezentarea grafică a domeniului cititorilor bibliotecii

Din răspunsurile întrebării patru observăm că majoritatea studenților au fost îndrumați către bibliotecă de către profesori – tabelul 4, figura 11.

Tabelul 4. Gradul de îndrumare spre bibliotecă

Fig.11 Reprezentarea grafică a gradului de îndrumare spre bibliotecă

La întrebarea cinci, cei mai mulți respondenți au afirmat că vin la bibliotecă pentru a împrumuta/prelungi/restitui cărți. Pe lângă aceștia mai există un număr de studenți care vizitează biblioteca doar pentru a accesa internetul, ori pentru studiul individual (tabelul 5, figura 12).

Tabelul 5

Aflarea motivului utilizării bibliotecii

Fig. 12 Reprezentarea grafică a motivului de utizare a bibliotecii

La întrebarea șase cei mai mulți respondenți au afirmat că vin la bibliotecă săptămânal. Doar cinci dintre cei chestionați au spus că vin anual. Șaptesprezece respondenți au afirmat că vin zilnic la bibliotecă. Toate răspunsurile sunt prezentate în tabelul 6 și figura 13.

Tabelul 6

Frecvența utilizării bibliotecii

Fig. 13. Reprezentarea grafică a frecvenței utilizării bibliotecii

Prin întrebarea șapte se caută aflarea gradului de mulțumire a studenților, privind perioada de împrumut la domiciliu. Astfel majoritatea respondenților a afirmat că perioada de împrumut este suficientă, doar doi cititori considerând că aceasta ar trebui să fie extinsă pe o perioadă mai lungă de timp – tabelul 7, figura 14.

Tabelul 7. Răspunsurile referitoare la perioada de împrumut

Fig. 14. Gradul de mulțumire a cititorului privind perioada de împrumut

La întrebarea: ,, considerați numărul de cărți necesar domeniului studiat de dumneavoastră a fi…,, , majoritatea au răspuns că acesta este suficient (tabelul 8, figura 15).

Tabelul 8

Gradul de satisfacere a cititorului privind numărul de cărți

Fig. 15. Aprecierea numărului de cărți necesar domeniului de interes

Întrebarea nouă urmărește să descopere păreea cititorilor despre starea cărților aflate la bibliotecă. Majoritatea au afirmat că acestea sunt de actualitate, însă au fost și respondenți care au spus că acestea ar fi învechite (tabelul 9, figura 16).

Tabelul 9

Părerea cititorilor despre starea fondului de carte existent

Fig. 16. Părerea utilizatorilor despre stărea fondului de carte existent

Prin întrebarea zece se intenționează aflarea părerii cititorilor asupra orarului bibliotecii. Marea majoritate a cititorilor s-au declarat mulțumiți de intervalul orar al funcționării bibliotecii, însă au existat și cititori care și-au exprimat dorința ca acesta să fie prelungit (tabelul 10, figura 17).

Tabelul 10

Părerea cititorilor despre orarul bibliotecii

Fig. 17 Părerea cititorilor asupra orarului bibliotecii

Întrebarea unsprezece urmărește aflarea gradului de mulțumire a cititorilor referitor la profesionalismul bibliotecarilor. Majoritatea respondenților au afirmat că aceștia sunt foarte buni și buni în ceea ce fac (tabelul 11, figura 18).

Tabelul 11

Părerea cititorilor despre profesionalismul bibliotecarilor

Fig. 18. Gradul de mulțumire a cititorilor referitor la profesionalismul bibliotecarilor

Următoarea întrebare este strânsse leagată de cea anterioară, aceasta urmărind promptitudinea bibliotecarilor. Majoritatea respondenților sunt foarte mulțumiți și mulțumiți de modul în care sunt serviți (tabelul 12, figura 19).

Tabelul 12

Părerea cititorilor despre promptitudinea bibliotecarilor

Fig. 19 Părerea cititorilor despre promptitudinea bibliotecarilor

Întrebarea treisprezece este corelată cu întrebările anterioarele, prin ea căutându-se aflarea gradului de pregătire a bibliotecarilor. Majoritatea cititorilor au răspuns că sunt mulțumiți de pregătirea personalului bibliotecii (tabelul 13, figura 20).

Tabelul 13

Părerea cititorilor despre pregătirea bibliotecarilor

Fig. 20 Gradul de mulțumire a cititorilor asupra pregătirii bibliotecarilor

Întrebarea paisprezece urmărește aflarea gradului de mulțumire a cititorilor despre condițiile de desfășurare a activității în incinta bibliotecii. Majoritatea respondenților consideră că acestea sunt bune și foarte bune, însă au fost și cititori care au afirmat contrariul (Tabelul 14, figura 21).

Tabelul 14

Părerea cititorilor despre condițiile de desfășurare a activității în incinta bibliotecii

Întrebarea cincisprezece face trimitere la întrebările legate de gradul de mulțumire al studenților privind serviciile oferite de către bibliotecar. Aflăm că majoritatea respondenților consideră că timpul până la obținerea documentelor solicitate este scurt și acceptabil (tabelul 15, figura 22).

Tabelul 15

Intervalul de obținere a documentelor solicitate

Fig. 22 Gradul utilizatorilor de mulțumire referitor la timpul de obținere a documentelor

Întrebarea șaisprezece încearcă aflarea părerii cititorilor privind lipsurile majore ale bibliotecii. Astfel, am aflat că studenții simt lipsa utilizării sălii cu acces liber la raft, lipsa calculatoarelor, a spațiilor de depozitare a lucrurilor personale, precum și lipsa unui copiator și totodată a unui calculator care să îi ajute în găsirea documentelor în baza de date a bibliotecii.

Întrebarea șaptesprezece se referă la taxele practicate de Biblioteca U.S.A.M.V Cluj-Napoca. Pentru evidențierea opiniei cititorilor s-au efectuat tabele și figuri pentru fiecare taxă în parte:

Legitimații/ duplicate legitimații

Amenzi pentru întârziere/ pierdere carte

Răspunsurile date de cititori sunt prezentate în tabelele 16, și 17, respectiv figurile 23, și 24.

Tabelul 16

Taxa pentru legitimații/ duplicat legitimații

Fig. 23 Gradul de apreciere a taxelor de legitimații/ duplicate utilizate de către Biblioteca U.S.A.M.V

Tabelul 17

Amenzile aplicate pentru întârzieri/ pierderi carte

Fig. 24 Gradul de apreciere a amenzilor aplicate de către Biblioteca U.S.A.M.V

La întrebarea optsprezece, s-a încercat aflarea îmbunătățirilor care ar trebui aduse activității bibliotecii. Astfel s-au făcut următoarele remarci:

– achiziționarea mai multor cărți de curs și lucrări practice,

– achiziționarea calculatoarelor necesare studiului

– achiziționarea unui xerox

– deschiderea sălii cu acces liber la raft

– prelungirea orarului bibliotecii înclusiv duminica

– amplasarea unui automat de cafea în incinta bibliotecii

– darea în folosință a dulăpioarelor pentru depozitarea lucrurilor personale

– accesul la terasa aflată la etajul al patrulea al clădirii

Concluziile chestionarului :

Analiza rezultatelor chestionarului, scoate în evidență că majoritatea utilizatorilor sunt multumiți și foarte mulțumiți de profesionalismul bibliotecarilor, starea cărților, orarul bibliotecii precum și de activitățile desfășurate în cadrul bibliotecii. Însă cu toate acestea nu putem afirma că biblioteca acoperă toate cerințele utilizatorilor, problemele majore fiind lipsa unui copiator, sala cu acces liber la raft care momentan nu funcționează, lipsa calculatoarelor etc.

Foarte puțini dintre respondeți cunosc faptul că marea majoritate a problemelor se datorează fondurilor insuficiente. Unele probleme sperăm să fie rezolvate în cel mai scurt timp pentru a putea asigura condiții cât mai bune de studiu utilizatorilor/ cititorilor bibliotecii. Putem afirma cu certitudine că este nevoie să cunoaștem opinia acestora privind serviciile oferite și nevoile lor pentru îmbunătățirea activității desfășurate.

CAPITOLUL V

Concluzii

Obiectivul principal al Bibliotecii U.S.A.M.V Cluj-Napoca este performanța dar și alinierea la un nivel ridicat, practicat de bibliotecile cu același profil din țară și din afara țării.

Momentan biblioteca nu are un departament de marketing. Dacă situația o va cere, biblioteca va opta, pentru angajarea de personal calificat, sau va opta pentru formarea unei persoane din personalul existent. Ambele variante sunt costisitoare. Cu toate acestea trebuie să se țină cont de cerințele utilizatorilor, care sunt beneficiarii bibliotecii, de nevoile lor și trebuie pus accent pe diversificarea servicilor de biblioteca și pe menținerea pasului cu ultimele tehnologii de pe piață.

Din cele prezentate în lucrare, reiese faptul că bibliotecile au nevoie de un departament de marketing. Înființarea acestui departament este blocată la nivel de mentalitate, foarte mulți considerând nefolositor acest post.

Nici legislația românească cu privire la biblioteci nu încurajează/recompensează eforturile bibliotecarilor de a înființa acest departament indispensabil acestor instituții formatoare de cultură.

Problemele ridicate de studenți în mod verbal sunt notate și se încearcă soluționarea acestora într-un grad cât mai mare, în funcție de posibilitățile Bibliotecii U.S.A.M.V.

Privind mai atent, observăm că biblioteca are o evoluție crescândă, spațiile de studiu fiind aduse la standarde europene.

BIBLIOGRAFIE

BURKEI, Melinda, I. KIRALY , 2004, Metaforă și marketing, Hermeneutica Bibliothecaria, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca

CORAVU, R., 2004, Imaginea bibliotecii în mediul universitar: strategii de optimizare, Buletin ABIR, Vol. 15, nr. 4, p. 13 – 19

DRAGOȘ, Laura Ioana, 2002, Marketingul interactiv în domeniul cultural (I), Biblioteca, Anul XIII, nr. 8, București, p.241 – 242

DRAGOȘ, Laura Ioana, 2002, Marketingul interactiv în domeniul cultural (II), Biblioteca, Anul XIII, nr. 9, București, p.271 – 272

ENACHE, I., Mihaela MAFTEI, 2003, Marketingul în bibliotecă, Editura Universității din București, București, p.13, p. 47

ENACHE, I., Management și marketing de bibliotecă: prețul informației în bibliotecă

http://www.lisr.ro/9-10-enache1.pdf

FULOP, Maria, 1993, Reconsiderarea activității bibliotecare în condițiile apariției marketingului, Biblioteca, an IV, nr. 9-10

GRIGORUȚ, C., V. PLOAE, R. ZĂGAN, R. ZAHARIA, A. MICU, 2011, Marketing universitar, Ediție online (http://uefiscdi.gov.ro/Upload/60d56441-0ff7-4bf1-9a6b-aebecb2f1646.pdf)

HAREA, Gabriela, 2008, Marketingul în biblioteca școlară. Biblioteca, nr. 5, 148- 149

KOTLER, Ph., 2004, Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1064 p.

MOLDOVEANU, Maria, V. IOAN-FRANC, 1997, Marketing și cultură, Editura “Expert”, Bucuresti, p. 21, p. 79

PANAIT N., D. M. POP, 1998, Cercetări de marketing, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, p.1, p.4, p.6

SIRGHIE, Anca, 2004, Relații cu publicul în bibliotecă, Editura Alma Mater, Sibiu, p.11

STOICA, Ioan, 1997, Informația și cultura: sinteze, reflecții, atitudini, Editura Tehnică, București, p. 76

http://www.ifla.org/

http://www.slideshare.net/bibliotecibihorene/integrarea-logoului-culturii-informației

http://www.ugb.ro/Downloads/biblioteca%20virtuala/TGherasim/Marketingul_intr-o_abordare_critica.pdf

ANEXA 1

În ce categorie de utilizatori vă încadrați?

Cadru didactic

[anonimizat] extern

Genul dumneavoastră este:

Masculin

Feminin

Domeniul studiat de dumneavoastră este:

Agricultură

Horticultură

Știința și Tehnologia Alimentelor

Zootehnie și Biotehnologii

Medicină Veterinară

Alt domeniu. Precizați………..

Cine v-a îndreptat spre bibliotecă?

Profesorii

Colegii

Nimeni. Am venit din voința proprie

Altcineva. Menționați……………..

Motivul pentru care frecventați biblioteca este :

Împrumut/ restituit cărți

Accesarea internetului

Studiul individual

Alte activități. Menționați……………..

Periodicitatea cu care frecventați biblioteca :

Zilnic

Săptămânal

Lunar

Semestrial

Anual

Considerați perioada de împrumut la domiciliu:

Suficientă

Insuficientă

Considerați numărul de cărți necesar domeniului dumneavoastră de interes a fi:

Suficient

Insuficient

Apreciați cărțile a fi:

De actualitate

Acceptabile

Învechite

Orarul bibliotecii este:

Potrivit nevoilor mele

Oarecum potrivit nevoilor mele

Nepotrivit nevoilor mele

Cum apreciați profesionalismul personalului bibliotecii?

Foarte bun

Bun

Mediocru

Foarte slab

Apreciați promptitudinea bibliotecarilor:

Foarte prompți

Prompți

Lenți

Foarte lenți

Considerați bibliotecarii a fi:

Foarte bine pregătiți

Bine pregătiți

Mediocru pregătiți

Foarte slab pregătiți

Condițiile de desfășurare a activitatății în incinta bibliotecii sunt:

Foarte bune

Bune

Normale

Mediocre

Slabe

Intervalul până la obținerea documentelor solicitate este:

Foarte lung

Acceptabil

Scurt

Care credeți că sunt lipsurile majore ale bibliotecii:

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Taxele percepute de bibliotecă sunt:

Legitimații/ duplicate

Mari

Normale

Mici

Amenzi întârziere/pierdere carte

Mari

Normale

Mici

Care considerați că sunt îmbunătățirile care ar trebui aduse în activitatea bibliotecii?

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––