Analiza Comparativa Intre Galurile Somes Chioar Si Somes Codru

CAPITOLUL II

Analiza comparativă între galurile Someș Chioar și Someș Codru

SOMEȘ CHIOAR

PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

Teritoriul analizat are următoarea componență:

Jud. Sălaj:

Bălan;

Mirșid;

Năpradea;

Someș-Odorhei;

Jud. Maramureș:

Boiu Mare;

Valea Chioarului.

Servicii pentru populație și infrastructuri medico – sociale.

Echipamente prezente sau accesibilitatea populației la aceste servicii.

Activități sociale și instituții locale

Localitatea Mirșid are patru cămine culturale, câte unul în fiecare sat. De asemenea, mai există 2 biblioteci: biblioteca școlară și biblioteca comunală, amplasată în satul Mirșid, și filiale ale bibliotecii la căminele culturale din sate. Comunei Mirșid mai deține: 3 oficii poștale, telefonie fixă, 18 magazine și baruri. Infrastructura locală în comuna Boiu Mare se compune din instituția primăriei, 5 locații de cămine culturale, 5 localuri de școli, sediul poliției, 7 biserici, un dispensar medical și unul sanitar veterinar. Rețelele de utilități constau în: TV cablu, rețea telefonică, rețea elecrică, alimentare cu apă, alimentare cu gaze naturale. Locurile de adunare și cazare a populației în situații de urgență sunt: căminele culturale, subsolul poliției și a școlii cu clasele I-VIII Boiu Mare. În comuna Mirșid are sediul și Asociația Centrul Județean pentru Educație, Dezvoltare și Economie Socială Sălaj. Comuna Valea Chioarului este una dintre primele și puținele comune din Maramureș care au reușit întocmirea unor relații de înfrățire cu localități similare din străinătate. Valea Chioarului a încheiat un acord prolific în 1990 cu localitatea Affigen din Belgia, relație care s-a dovedit a fi una deosebit pe fructuoasă de-a lungul timpului pentru ambii parteneri. Dintre cele mai importante realizări ale comunei putem aminti:

Donarea a două microbuse pentru transportul elevilor;

Donarea unei mașini pentru dispensarul comunei;

Dotarea școlilor din comună cu mobilier, birotică, calculatoare;

Amenajarea și dotarea unui dispensar uman la standarde comunitare în Valea Chioarului;

Înființarea fundației Noroc Affigen, prin care se derulează activități umanitare, deajutorare și comerciale;

Organizarea unui târg anual de animale la care participă invitați din Affigen;

Schimburi culturale și educaționale.

Serviciul voluntar pentru situații de urgență a fost înființat pentru intervenția în localitățile din comuna Valea Chioarului, ca urmare a analizei tipurilor de riscuri din comună (riscuri naturale – fenomene meteorologice periculoase, alunecări de teren, incendii de pădure; riscuri biologice – epidemii), pentru activități de salvare, sprijinirea forțelor care intervin (pompieri, voluntari, ambulanță), limitarea urmărilor dezastrelor, asigurarea acțiunilor de intervenție, asigurarea logistică a populației din zonele afectate. Primăria comunei Valea Chioarului, are în dotare o autospecială, care asigură intervenția în caz de incendiu obținută prin act de donație de la localitatea din Belgia înfrățită cu comuna Valea Chioarului. În comuna Valea Chioarului funcționează asociații composesorale și asociații profesionale agricole ale crescătorilor de animale.

2.1.2. Bilanțul politicilor întreprinse în teritoriu.

La nivelu teritoriului Someș – Chioar s-au depus proiecte cu finanțare europeană, dar și cu finanțare din alte fonduri atât de către societăți comerciale cât și de către persoane fizice. Sumele cele mai mari atrase în teritoriu din fonduri europene și din alt tip de fonduri sunt cele cuprinse pe proiectele implementate de administrațiile publice locale.

2.2.PRIORITĂȚI

Prin consultarea partenerilor din teritoriul Someș – Chioar și în urma analizei diagnostic și a analizei SWOT s-au creat trei scenarii de dezvoltare posibile ale zonei, iar mai apoi în urma alegerii scenariului de dezvoltare s-au fixat următoarele priorități în legătură cu proiectele de dezvoltare rurală a zonei:

Scenariul dezvoltării inerțiale

Scenariul dezvoltării inerțiale este acela în care sunt preluate și continuate tendințele din ultimii ani. Economia teritoriului Someș – Chioar se bazează în principal pe activitățile agricole de cultivare a terenurilor și creșterea animalelor, populația ocupată este majoritat angajată în sectorul agricol. În cadrul acestui scenariu dezvoltarea zonei s-ar baza doar pe dezvoltarea și diversificarea sectorului agricol pentru creșterea competitivității sectorului și a produselor obținute și pentru încadrarea șomerilor în câmpul muncii creat în sector prin creșterea numărului de exploatații agricole și dezvoltarea capacităților acestora.

Scenariul dezvoltării alternative

Scenariul dezvoltării alternative presupune axarea pe activități care nu sunt conexate cu sectorul agricol și anume dezvoltarea sectorului industrial non-agricol și a celui a serviciilor și comerțului. Dezvoltarea acestui sector ar presupune susținerea activităților extractive de pe teritoriul Someș – Chioar (agregate de râu, calcar), a industriei prelucrătoare (prelucrarea lemnului), dar mai ales a sectorului servicii (coafor, cizmărie, servicii stomatologice, servicii sanitar-veterinare) și a comerțului.

Scenariul dezvoltării compuse

Scenariul dezvoltării compuse presupune combinarea celor două scenarii prezentate mai sus și anume cel al dezvoltării inerțiale și cel al dezvoltării alternative. Dezvoltarea Văii Someșului se va baza atât pe dezvoltarea sectorului agricol prin sprijinirea fermelor de semi-subzistență dar și prin susținerea investițiilor în creșterea animalelor, cultura de câmp, albinărit, legumicultură în câmp sau spații protejate, plante și arbuști ornamentali în câmp sau spații protejate, dar mai ales prin susținerea activităților inovative: cultivarea plantelor tehnice, cultivarea arbuștilor cu ciclu scurt de viață și regenerare pe cale vegetativă, și cultivarea plantelor medicinale. Sectorul agricol va fi susținut de dezvoltarea industriei agroalimentare prin dezvoltarea unor proiecte legate de prelucrarea produselor agricole, iar industria prelucrătoare va fi susținută prin investiții în prelucrarea lemnului. Sectorul servicii va fi susținut prin investiții ale micilor întreprinzători din teritoriu care vor duce la diversificarea economiei.

Din scenariul dezvoltării compuse nu poate lipsi sectorul turism care va fi susținut atât prin activități de promovare a teritoriului ca zonă turistică, dar mai ales prin sprijinirea investițiilor în structuri de cazare, care de ce nu ar putea să combine atât activitatea agricolă a fermelor de semi-subzintență cu activitățile de cazare a turiștilor. Potențialul natural al zonei precum și cel istoric și cultural este insuficient exploatat, iar turismul ar putea deveni motorul de dezvoltare al zonei, un sector care ar putea îngloba, așa cum precizăm și mai sus și activitățile agricole, dar care va aduce beneficii economice zonei prin creșterea numărului de turiști care pe lângă serviciile turistice vor căuta și alte tipuri de servicii, dar mai ales vor ajuta la dezvoltarea comerțului în zonă. Un alt aspect important legat de dezvoltarea turismului este dezvoltareal meșteșugurilor și artizanatului ca și activități complementare. Foarte important este domeniul protecției mediului pentru că dezvoltarea durabilă a unui teritoriu nu poate să faca abstracție de protejarea mediului.

Activitățile de protecție a mediului se vor regăsi în cadrul acestui scenariu în toate activitățile care vor duce la dezvoltarea teritoriului Someș Chioar. Din toate cele trei scenarii descrise mai sus considerăm că cel mai potrivit este scenariul dezvoltării compuse care include atât dezvoltarea sectorului agricol și a celui forestier, dar și a a sectoarelor non-agricole (industrie, servicii, comerț) și care este completat de beneficiile pe care ar putea să le aducă teritoriului dezvoltarea turismului.

Prioritățile de dezvoltare ale teritoriului Someș – Chioar sunt:

Dezvoltarea economică a teritoriului și creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier – pentru că atât relieful cât și capacitățile existente, dar și expertiza în domeniu permit susținerea sectoarelor agricol și forestier pentru dezvoltarea economică a teritoriului;

Îmbunătățirea calității mediului înconjurător în vederea dezvoltării durabile a teritoriului Someș – Chioar: pentru că dezvoltarea durabilă a unui teritoriu nu se poate realiza fără protecția mediului;

Creșterea calității vieții în mediul rural și promovarea diversificării activităților economice: pentru că îmbunătățirea calității vieții în spațiul rural presupune atât dezvoltarea serviciilor și facilităților oferite de sectorul public către cetățeni, dar este legată strict și de creșterea economică a teritoriului respectiv.

Relația dintre sectorul public și cel privat are dublu sens, atât din partea sectorului public către cetățeni și mediul economic, dar și reciproc din partea cetățenilor către sectorul public.

Obiectivele operaționale ale Planului de Dezvoltare Locală a teritoriului Someș – Chioar sunt legate de creșterea competitivității exploatațiilor agricole în curs de restructurare și creșterea viabilității economice a fermelor de semi-subzistență, încurajrea tinerilor fermieri pentru realizarea investițiilor, încurajarea fenomenului de asociere pentru creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier, diversificarea economiei și dezvoltarea sectorului non-agricol, dar și îmbunătățirea calității mediului social, natural și economic din teritoriul Someș – Chioar. În centrul obiectivelor operaționale se află cele legate de protejarea mediului prin implementarea acțiunilor pentru conservarea patrimoniului natural, dar și dezvoltarea economiei în strânsă legătură cu protejarea mediului, adică dezvoltarea afacerilor prietenoase cu mediul.

Complementaritatea Planului de Dezvoltare Locală cu alte programe de dezvoltare.

În calitate de membru al Uniunii Europene, România participă la realizarea obiectivelor comune care vizează susținerea creșterii economice, a competitivității și ocuparea forței de muncă. Datorită nevoilor și caracteristicilor sale, România va beneficia de intervenția instrumentelor structurale în cadrul Obiectivului „Convergență”, pe baza unei strategii de 7 ani, care urmărește reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială între România și media de dezvoltare a statelor membre UE. Cadrul Strategic Național de Referință și Planul Național Strategic sunt documentele care indică direcția de dezvoltare a Strategiei României pentru implementarea instrumentelor structurale: Fondurile Structurale reprezentate prin:

Fondul Social European (FSE);

Fondul de Coeziune (FC);

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);

PNS (Planul National Strategic).

Planul Național Strategic reprezintă baza pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2013. Centralizarea procesului de programare este justificată prin faptul că, majoritatea instrumentelor măsurilor planificate sunt orizontale prin natura lor și procesul poate fi greu transferat la nivel regional, datorită lipsei structurii administrative și a complexității programului. Setul de instrumente planificat, va implementa prioritățile strategice la nivel național luând în considerare și necesitățile regionale.

Planul Național Strategic este centrat pe trei aspecte-cheie:

Facilitarea transformării și modernizării structurii durabile a agriculturii și silviculturii, pentru a le face mai competitive și pentru a contribui la creșterea economică și convergența veniturilor din spațiul rural, în paralel cu asigurarea condițiilor de trai și protecția mediului din aceste zone.

Menținerea și îmbunătățirea calității mediului din zonele rurale ale României, prin promovarea unui management durabil atât pe suprafețele agricole, cât și pe cele forestiere.

Gestionarea și facilitarea tranziției forței de muncă din sectorul agricol către alte sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din punct de vedere social și economic. Abordarea folosită în PNS este una complexă, care asigură o complementaritate între PNS și alte programe naționale. În abordarea primului aspect cheie, s-a acordat atenție în principal modului de abordare și atenuare a dezavantajelor structurale din sectorul agricol și cel forestier, în vederea modernizării, consolidării și restructurării, care să permită atingerea unui nivel ridicat de competitivitate și durabilitate din perspectiva protecției mediului. Acest lucru va oferi un mecanism puternic de conservare a vieții din spațiul rural, lărgind gama de locuri de muncă viabile atât în cadrul fermei cât și în afara ei și contribuind astfel la atingerea obiectivului de convergență a veniturilor în paralel cu păstrarea texturii sociale.

CSNR (Cadrul Strategic Național de Referință)

Dintre obiectivele specifice menționate prin CSNR în luna aprile 2006 mentionam creșterea economică și ocuparea forței de muncă prin:

Creșterea pe termen lung a competitivității economice;

Dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului uman;

Promovarea unei dezvoltării teritoriale echilibrate.

Prin Obiectivul Dezvoltarea și Utilizarea Eficientă a Capitalului Uman se coordonează politici privind investiții în educație, sănătate și bunăstare a populației, în scopul asigurării accesului complet al copiilor la forme de învățământ, al integrării și păstrării forței de muncă prin programe de educație vocațională și formare, prin aplicarea formelor de combaterea șomajului și prin asigurarea unei integrări sociale fără nici o formă de descriminare, prin consiliere și îndrumare.

Prin Obiectivul Creșterea Competitivității se coordonează politici privind creșterea productivității/crearea unui mediu de afaceri dinamic, modernizarea infrastructurii și serviciilor în susținerea afacerilor, crearea unui cadru favorabil privind Cercetarea și Inovarea, Dezvoltarea, întărirea ECO-inovațiilor, dezvoltarea sectorului ITC și a turismului.

Prin Obiectivul Promovarea Dezvoltării Teritoriale Echilibrate sunt coordonate politici de planificare de investiții multi-sectoriale prin care să se asigure dezvoltarea zonelor rurale, protejarea și punerea în valoare a patrimoniului natural și cultural precum și acțiuni și investiții de dezvoltare și cooperare.

În abordarea celui de-al doilea aspect cheie, PNS vizează îmbunătățirea echilibrului dintre dezvoltarea economică a zonelor rurale și utilizarea durabilă a resurselor naturale, prin menținerea și creșterea atractivității zonelor rurale – ca elemente de bază în diversificarea exploatațiilor și identificarea unor activități economice alternative. Pentru a realiza acest lucru, este prevăzută sprijinirea continuării practicării agriculturii în zonele defavorizate, abordânduse astfel problema abandonului terenurilor, de asemenea agricultorii vor fi sprijiniți pentru a introduce/aplica în continuare practici agricole care nu afectează mediul sau schimbării categoriei de folosință a terenului din agricol în forestier.

Ideea de bază este că dezvoltarea rurală trece dincolo de dezvoltarea sectorului agroalimentar propriu-zis și implică promovarea funcțiilor agriculturii care nu au tangență cu produsele, utilizarea alternativă, multifuncțională a terenurilor pentru silvicultură sau alte activități economice și îmbunătățirea calității vieții în general. Această abordare recunoaște nevoia unei ample restructurări a sectorului agroalimentar, care va necesita, foarte multe investiții, prin acțiuni axate pe protecția mediului și gospodărirea terenurilor agricole și forestiere, dar și pe dezvoltarea sectorului economic rural non-agricol, care să faciliteze exodul previzionat al forței de muncă din agricultură.

2.3. PREZENTAREA MĂSURILOR

Pentru atingerea obiectivelor operaționale propuse în cadrul acestui Plan de Dezvoltare Locală se are în vedere dezvoltarea și implementarea de proiecte în conformitate cu măsurile Planului Național de Dezvoltare Rurală 2007- 2013 în cadrul unei abordări „ de jos în sus” de tip LEADER. Programul LEADER reprezintă o abordare care oferă noi oportunități de dezvoltare rurală punând bazele identificării nevoilor locale, întăririi capacității de dezvoltare și implementării strategiilor locale de dezvoltare în vederea conservării patrimoniului rural și cultural, dezvoltării mediului economic și îmbunătățirii abilităților organizatorice ale comunităților locale.

2.3.1. Masura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

Obiectivul și raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenției :

Obiectivele la care răspunde această măsură sunt legate de valorificarea și păstrarea patrimoniului natural, cultural și touristic și de îmbunătățirea calității mediului economic, social și natural din teritoriul Someș Chioar. Maniera de implementare a proiectelor propuse va contribui și la atingerea obiectivelor legate de protejarea mediului și implementarea acțiunilor pentru conservarea patrimoniului natural. Activitățile care se vor desfășura în cadrul proiectelor vor contribui la îmbunătățirea mediului de viață și la dezvoltarea serviciilor sociale, medicale și culturale oferite cetățenilor teritoriului Someș Chioar.

Descrierea intervenției – domeniul de acoperire al măsurii:

Îmbunătățirea serviciilor sociale oferite cetățenilor;

Îmbunătățirea serviciilor medicale oferite cetățenilor;

Îmbunătățirea serviciilor culturale oferite cetățenilor;

Investiții corporale pentru reabilitarea clădirilor publice și a celor incluse în patrimoniul cultural.

Tipuri de beneficiari eligibili:

Privați: persoane fizice și juridice care dețin în proprietate sau administrează obiective

de patrimoniu cultural sau natural

Publici: comune, asociații de comune, așezăminte culturale și instituții de cult ONG- uri

Parteneriate: între entități din sectorul public, între entități din sectorul privat și entități din sectorul public, între entități din sectorul civil și sectorul public.

Evaluare număr de beneficiari: 8

Activități eligibile:

Reabilitare infrastructură de patrimoniu;

Investiții în sisteme de producere și furnizare de energie din surse regenerabile;

Investiții de renovare, modernizare și dotare aferentă a așezămintelor culturale;

Reabilitare și renovare clădiri publice;

Achiziționarea de echipamente pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural;

Înființare și amenajare spații publice de recreere pentru populație;

Înființarea de drumuri noi, extinderea și îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vicinale și străzi din interiorul comunei) ce aparțin proprietății publice a unității administrative pe teritoriul căreia se află, așa cum sunt definite și clasificate în conformitate cu legislația națională în vigoare;

Centre de îngrijire copii, bătrâni sau persoane cu nevoi speciale;

Restaurarea și consolidarea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural;

Prima înființare, extinderea și îmbunătățirea rețelei publice de apă (captare, stații de tratare, alimentare) pentru localitățile rurale având sub 10.000 populație echivalentă;

Prima înființare, extinderea și îmbunătățirea rețelei publice de apă uzată(canalizare, stații de epurare) pentru localitățile rurale având sub 10.000 populație echivalentă;

Prima înființare și extindere a rețelei publice de joasă tensiune și/sau a rețelei publice de iluminat;

Prima înființare și extinderea rețelei publice locale de alimentare cu gaz către alte localități rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la rețea;

Investiții în stații de transfer5 pentru deșeuri și dotarea cu echipamente de gestionare a deșeurilor.

Exemple de proiecte:

Înființare parc;

Amenajare locuri de joacă;

Amenajare piste pentru bicicliști;

Amenajare de parcări, piețe, spații pentru târguri;

Construire/ modernizare/ amenajare capele;

Reabilitare clădire cămin cultural;

Înființare casă de ocrotire și îngrijire a persoanelor vârstnice;

Înființare serviciu public de transport local;

Înființare serviciu de îngrijiri medicale la domiciliu;

Înființare club pentru tineret;

Restaurare obiectiv de patrimoniu cultural;

Achiziționare utilaje pentru întreținerea drumurilor si deszăpezire.

Obiectivul și raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenției :

Cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experiențele locale pentru îmbunătățirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informații si idei noi, de a face schimb de experiență si de a învăța din experiența altor regiuni sau țări, pentru a stimula și sprijini inovația, pentru dobândire de competențe si îmbunătățirea lor. În ceea ce privește raportul cu strategia de dezvoltare a teritoriului Someș – Chioar aceste proiecte de cooperare vor contribui la protejarea mediului și implementarea acțiunilor pentru conservarea patrimoniului natura, păstrarea și valorificarea patrimoniului cultural, natural și turistic, îmbunătățirea calității mediului social, natural și economic din teritoriul Someș – Chioar.

Descrierea intervenției – domeniul de acoperire al măsurii:

Acțiunile comune vor putea avea ca obiectiv si construcția instituțională: schimb de experiență și bune practici privind dezvoltarea locală prin organizare de evenimente, publicații comune, proiecte de twinning sau prin lucrări de dezvoltare comune sau coordonate în comun.

Responsabilitățile fiecărui partener vor fi detaliate în cadrul unui acord de cooperare, semnat de cele două GAL-uri implicate în proiect, care trebuie să conțină referințe la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activitățile pe care doresc să le implementeze în comun în vederea realizării acestora, rolul fiecărui partener si participarea financiară finală a fiecărui partener în cadrul proiectului.

Tipuri de beneficiari eligibili:

Prin intermediul acestei măsuri se vor finanța proiecte de cooperare transnațională (între România și alte state membre sau nu) și inter-teritorială între GAL-uri și alte grupuri/parteneriate, care funcționează după principiul LEADER, parteneriate public-private.

Evaluare număr de proiecte de cooperare:

Activități eligibile:

Principalele activități eligibile:

Proiecte comune de instruire;

Pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii, activități de traducere si interpretare, multiplicare documente;

Investiții pentru implementarea proiectelor commune.

2.4. PARTENERIATUL

2.4.1. Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de Candidatură

La nivelul teritoriului Someș – Chioar primăria comunei Mirșid reprezentată de domnul primar a fost animatorul și promotorul principal al ideii implementării unei strategii de tip Leader în teritoriu. Activitatea de programare a zonei și stabilire a direcțiilor de dezvoltare ale teritoriului Someș – Chioar își are baza în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală a comunelor Mirșid, Bălan, Someș-Odorhei, Năpradea din județul Sălaj și Boiu Mare și Valea Chioarului din județul Maramureș.

Fiind o persoană carismatică, domnul primar al comunei Mirșid a fost în favoarea dezvoltării ulterioare a parteneriatului, dar mai ales în favoarea elaborării Planului de Dezvoltare Locală.

Alegerea viitorului teritoriu asupra căruia să se intervină în cadrul programului LEADER prin elaborarea Planului de Dezvoltare Locală nu a fost dificilă deoarece arealul a fost restrâns mai întâi doar la zona rurală, ulterior s-au luat în considerare comunele care să îndeplinească criteriile de vecinătate și cele legate de existența elementelor comune care să determine coagularea teritoriului. Pentru că orașul Jibou se interpune în cadrul teritoriului fiind vecin cu comunele Mirșid și Bălan, dar nu a putut fi cooptat în parteneriat din cauza numărului mare de locuitori, s-a decis cuprinderea sa ca liant al teritoriului. Orașul Jibou este un punct de referință în zonă atât în ceea ce privește economia locală fiind o piață de desfacere pentru produsele aduse din comunele adiacente, dar și un punct de cultură, educație, administrație publică.

Elaborarea Planului de Dezvoltare Locală a demarat cu etapa de stabilire a modalității de lucru pentru aceasta și anume prin constituirea unui Comitet la nivel teritorial format din reprezentanți ai celor 6 comune care avea ca și atribuții identificarea teritoriului din punct de vedere geografic, dar mai ales a resurselor existente și a atuurilor teritoriului Someș – Chioar.

Identificarea persoanelor resursă din teritoriu nu a fost dificilă deoarece s-a considerat că reprezentantul legal al comunei în persoana primarului comunei respective este persoana resursă care deține cele mai multe informații despre comună, dispune de acces la informații și mai important cunoaște problemele comunei și poate juca rolul de animator în cadrul comunei respective.

La nivelul viitorului parteneriat s-a constituit un Comitet format din reprezentanții legali ai comunelor partenere care a avut ca și sarcină principală stabilirea liniilor directoare pentru elaborarea viitoare a Planului de Dezvoltare Locală.

Etapa următoare a elaborării Planului de Dezvoltare Locală a constat în constituirea de către Comitet a unor Grupuri de Lucru pentru eficientizarea muncii actorilor locali promotori ai dezvoltării. Astfel s-au constituit 3 grupuri de lucru care au cuprins atât reprezentanți ai sectorului public cât și reprezentanți ai sectorului privat și civil. Aceste grupuri de lucru și-au desfășurat activitatea în cadrul unor întâlniri care au avut ca scop final identificarea direcțiilor de dezvoltare ale teritoriului și implicit stabilirea schematică a conținutului Planului de Dezvoltare Locală.

Diseminarea rezultatelor muncii grupurilor de lucru s-a realizat prin intermediul unor întâlniri la nivelul teritoriului în care s-au supus atenției cetățenilor propunerile pentru prioritățile de dezvoltare ale teritoriului precum și obiectivele de dezvoltare. În ceea ce privește identificarea posibilelor acțiuni care vor putea fi întreprinse pentru atingerea obiectivelor strategiei și ideile de proiecte s-a recurs la sprijinul primarilor din comunele care compun teritoriul cărora li s-au solicitat idei de proiecte pentru cele 3 domenii vizate de dezvoltarea teritoriului și anume: privat, public și civil.

Lista acțiunilor întreprinse de parteneriat pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Locală: Constituire comitet local format din cei 6 reprezentanți ai comunelor;

3 grupuri de lucru cu reprezentanți ai sectorului public, privat și civil;

6 întâlniri ale cetățenilor în fiecare dintre comune pentru diseminarea concluziilor grupurilor de lucru;

1 grup de lucru reunit pentru consolidarea informațiilor;

1 întâlnire finală de validare a Planului de Dezvoltare Locală;

Consultări ale cetățenilor prin intermediul primăriilor din teritoriu;

Expoziții cu informații despre LEADER și formarea GAL în comunele Valea Chioarului și Mirșid.

2.4.2. Prezentarea parteneriatului decizional

Descrierea partenerilor

Parteneriatul semnat pentru participarea la procesul de selecție a GAL este format din :

7 reprezentanți ai administrației publice locale, 6 comune din teritoriul Someș – Chioar: Mirșid, Bălan, Năpradea, Someș – Odorhei, Valea Chioarului, Boiu Mare și Școala Gimnazială Traian Crețu Năpradea.

44 reprezentanți ai sectorului civil astfel: 12 ONG-uri, 26 persoane fizice individuale, 8 parohii.

Din cele 12 ONG-uri 5 sunt din sectorul agricol reprezentând interesele crescătorilor de animale, 2 sunt din sectorul forestier din care una este un ocol silvic privat, 2 sunt din sectorul agricol reprezentând interesele deținătorilor de terenuri agricole iar 3 dintre ele sunt cu caracter social – cultural, una fiind o organizație a etniei rome. Asociația Partida Romilor Pro Europa Filiala Sălaj este o asociație constituită la nivel național cu reprezentare în fiecare județ din țară care reprezintă interesele cetățenilor de etnie romă. Această asociație prin intermediul filialei Sălaj a semnat parteneriatul pentru constituirea Grupului de Acțiune Locală Someș – Chioar deoarece are membrii din cele 4 comune din județul Sălaj și în plus, etnia romă este foarte bine reprezentată la nivel de teritoriu. În plus președintele filialei Sălaj este cetățean al comunei Mirșid.

17 reprezentanți ai sectorului economic: agenți economici de genul SRL, PFA; II, SRL-D, SNC.

Din cei 70 de membrii semnatari ai parteneriatului pentru constituirea Grupului de Acțiune Locală Someș – Chioar 15 sunt femei reprezentanți legali ai agenților economici sau personae fizice individuale, iar 29 sunt persoane cu vârsta sub 40 de ani. Aceste date sunt calculate pe baza listei de CNP-uri ale membrilor semnatari ai parteneriatului atașată dosarului de candidatură.

Parteneriatul decizional va avea următoarea componență:

Pentru că la nivelul viitorului GAL vor exista 70 de membrii fondatori semnatari ai parteneriatului s-a decis ca din parteneriatul decizional reprezentat de Comitetul de Selecție să facă parte un număr de 7 membrii reprezentând cele 3 sectoare astfel:

2 membrii din partea asociaților semnatare ale parteneriatului;

2 membrii din partea persoanelor fizice semnatare ale parteneriatului;

2 membrii din partea agenților economici;

1 membru din partea autorităților publice locale.

Autoritățile publice vor avea o reprezentare de 14,28% în parteneriatul decisional, 28,58% având reprezentare agenții economici, iar 57,14% fiind gradul de reprezentare a sectorului civil în parteneriatul decizional. Astfel, proporția generală în cadrul parteneriatului decizional va fi de 14,28% pentru sectorul public și 85,72% pentru sectorul economic și civil.

Crearea și funcționarea GAL-ului

Adunarea generală

Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaților.

Adunarea Generală are următoarele atribuții:

Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL;

Aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a bilanțului contabil;

Alegerea și revocarea cenzorului, sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;

Alegerea și revocarea Consiliului director;

Aprobarea cuantumului taxei de înscriere, precum și a cotizației anuale datorată de către membrii Asociației la propunerea Consiliului director;

Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selecție;

Dizolvarea și lichidarea Asociației precum și stabilirea bunurilor rămase după lichidare;

Modificarea actului constitutiv și a statutului;

Înființarea de filiale, sucursale, puncte de lucru în țară și în străinătate;

Orice dispoziții prevăzute în statut.

Adunarea Generală se întrunește o dată pe an și ori de câte ori este necesar în sesiune extraordinară. Adunarea Generală are drept de control permanent asupra Consiliului director, a cenzorului, a Comitetului de selectare a proiectelor, a Compartimentului administrativ. Adunarea Generală se convoacă de Consiliul director prin președintele acestuia sau la cererea scrisă și motivată a cel puțin unei treimi din numărul membrilor Asociației. Convocarea Adunării Generale se face în scris cu cel puțin zece zile calendaristice înainte de data convocării și va trebui să cuprindă locul și data convocării, precum și ordinea de zi. Adunarea Generală este legal constituită dacă la ea participă două treimi dintre membrii Asociației, la prima convocare. Convocarea a doua se face în cel mult cinci zile de la data primei convocări. La a doua convocare Adunarea Generală va putea hotărî împreună cu majoritatea celor prezenți.

Consiliul director

Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale. El poate și alcătuit și din persoane din afara Asociației, în limita a cel mult o pătrime din componența sa.

Consiliul director este format din 7 membri, numiți de Adunarea Generală pe un mandat de 1 an. Consiliul Director va asigura cât mai bine reprezentativitatea în cadrul acestui organ a tuturor membrilor Asociației, utilizând principiul reprezentării prin rotație. Consiliul director este alcătuit din: un președinte, un vicepreședinte, un secretar și 4 membri. Președintele este ales de membrii Consiliului director din cadrul lor. Fiecare membru al Consiliului director are dreptul la un singur vot. Mandatul membrilor Consiliului director încetează înainte de expirarea duratei pentru care au fost aleși, prin demisie, revocare, pierderea calității de membru al Asociației sau deces.

Consiliul director are următoarele atribuții:

Prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil, proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și proiectul programelor Asociației;

Încheie acte juridice în numele și pe seama Asociației;

Îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală;

Aprobă organigrama și politica de personal ale Asociației, dacă prin statut nu se prevede altfel;

Consiliul director își poate elabora un regulament intern de funcționare. Nu poate fi membru al consiliului director, iar daca era, pierde aceasta calitate orice persoana care ocupa o funcție de conducere in cadrul unei instituții publice, daca asociația respectiva are ca scop sprijinirea activității acelei instituții publice. Consiliul director, se întrunește lunar și lucrează valabil în prezența a tuturor membrilor săi și decide valabil cu unanimitate de voturi. Discuțiile și deciziile se consemnează într-un registru de procese-verbale de către unul din membrii Consiliului director și care se păstrează la sediul Asociației. Procesul-verbal se va semna de toți membrii participanți la ședință, și se va aduce la cunoștința tuturor la cererea membrilor Asociației.

Cenzorul

Controlul financiar al Asociației este asigurat de un cenzor, ales de Adunarea Generală pentru un mandat de un an. În cazul în care numărul membrilor Asociației depășește 100 de membri înscriși până la data întrunirii ultimei Adunări Generale, controlul financiar intern se va exercita de către o comisie de cenzori format din trei membri. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.

Cel puțin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in condițiile legii.

Cenzorul are următoarele atribuții:

Verifică modul în care este administrat patrimoniul Asociației;

Verifică îndeplinirea condițiilor statutare privitoare la prezență și vot în Adunările Generale;

Verifică gestiunea Asociației, consemnând constatările într-un registru de procese-verbale;

Întocmește pe baza verificării efectuate și prezintă Adunării Generale, rapoarte asupra activității sale și asupra gestiunii Asociației;

Participă la ședințele Consiliului director fără drept de vot;

Îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Adunarea Generală.

Comitetul de selecție a proiectelor

Comitetul va fi alcătuit din 7 persoane în funcție de mărimea parteneriatului și a numărului de entități care fac parte din acesta. La nivelul luării deciziilor, partenerii economici și sociali, precum și alți reprezentanți ai societății civile, trebuie să reprezinte mai mult de 50% din parteneriatul local, iar organizațiile ce provin din eventuale orașe având ca responsabilitate și zona rurală învecinată – consilii județene, prefecturi, consilii locale, furnizori de formare, servicii de consultanță etc., nu vor depăși 25%.

În ceea ce privește selecția proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecției să fie prezenți cel puțin 50% din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat și societate civilă.

Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparține unuia din membrii comitetului, în această situația persoana (organizația) în cauza nu are drept de vot și nu va participă la întâlnirea comitetului respectiv.

La nivelul GAL Someș – Chioar parteneriatul decizional va fi compus din parteneri publici, civili și reprezentanți ai sectorului economic în următoarele proporții:

autoritățile publice 14,28%

agenții economici 28,58%

sectorul civil 57,14%

Pentru transparența procesului de selecție a proiectelor în cadrul GAL și totodată pentru efectuarea activităților de control și monitorizare, la aceste selecții va lua parte și un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de la nivel județean (DADR).

Compartimentul administrativ

Compartimentul administrativ va avea următoarea componență:

Manager GAL – coordonează activitatea GAL atât sub aspect organizatoric cât și al respectării procedurilor de lucru. Este managerul Grupului de Acțiune Locală;

Animator – desfășoară activități de animare pentru promovarea acțiunilor GAL;

Departament tehnic – cu 2 angajați – un expert tehnico-economic și un expert tehnic ;

Consultant extern – sprijin pentru buna desfășurare a activităților GAL;

Angajat pentru activități de secretariat.

Membrii compartimentului administrativ vor fi angajați conform cu fișa postului cuprinsă în Planul de Dezvoltare Locală.

2.5. ORGANIZAREA GAL-ULUI

2.5.1. Resurse umane

Actititățile care se vor desfășura în cadrul Grupului de Acțiune Locală sunt :

Informare – comunicare

Apel pentru proiecte

Sprijinirea depunătorilor de proiecte

Organizarea procesului de verificare și decizie asupra proiectelor depuse

Monitorizarea proiectelor

2.5.2. Informare –comunicare

Activitățile de informare – comunicare din cadrul Planului de Dezvoltare Locală au ca scop:

Creșterea gradului de cunoaștere a publicului larg despre oportunitățile de finanțare oferite de axa LEADER prin intermediul Grupului de Acțiune Locală;

Creșterea gradului de cunoaștere a publicului larg asupra Planului de Dezvoltare Locală si obiectivelor sale, axelor prioritare și mecanismelor de implementare;

Creșterea capacității de absorbție prin asigurarea informării eficiente referitoare la proiectele finanțate prin Planul de Dezvoltare Locală, rezultatele obținute și modelele de bune practici;

Contactele la local ce pot furniza informații despre Planul de Dezvoltare Locală;

Informarea potențialilor beneficiari despre: condițiile de eligibilitate pentru obținerea finanțării în cadrul Planului de Dezvoltare Locală;

Procedurile de evaluare a aplicațiilor de finanțare și a termenului prevăzut; criteriile de selectie a operațiunilor ce urmează a fi finanțate;

Asigurarea unui maxim de transparență privind informațiile furnizate publicului despre alocarea și gestionarea fondurilor în cadrul Planului de Dezvoltare Locală;

Asigurarea accesului la informare pentru toate grupurile țintă.

Diseminarea informațiilor trebuie să urmăreasca anumite principii generale, cum ar fi:

Obiectivitate;

Consistență;

Acesibilitate;

Acuratețe;

Rapiditate în transmiterea mesajului.

Mesajele adresate grupurilor țintă trebuie să fie redactate într-o manieră accesibilă, utilizându-se un limbaj ușor de înțeles, cu evitarea termenilor tehnici și folosind exemple concrete și proiecte de succes, care să confere o imagine pozitivă proiectelor co-finantate din fonduri europene. Pentru succesul măsurilor de informare și comunicare din cadrul Planului de Dezvoltare Locală este esențială o relație de cooperare profesionistă și stabilă cu reprezentanții mass-media.

Responsabili din cadrul departamentului administrativ pentru activitățile de informare – comunicare:

Manager GAL

Animator

Responsabil secretariat

Responsabil tehnic – inginer

Responsabil tehnico – economic

Consultant extern pentru implementarea strategiei

Apel pentru proiecte

În cadrul activităților GAL vor fi lansate apeluri pentru proiecte pe diferitele măsuri incluse în Planul de Dezvoltare Locală. GAL Someș – Chioar se va asigura de dezvoltarea unor proceduri coerente care să asigure egalitatea de șanse și lipsa oricărei forme de discriminare. În cadrul acestei categorii de activități, personalul GAL va elabora setul de documente aferente fiecărui apel de proiecte, va iniția un proces de consultare publică prealabil lansării oficiale a apelului de proiecte, va face modificările necesare la pachetul de documente aferent apelului după care va face public apelul pentru proiecte.

Responsabili din cadrul departamentului administrativ pentru apelul de proiecte:

Manager GAL- pentru organizarea apelului în totalitate

Animator – pentru procesul de consultare public prealabil lansării apelului de proiecte

Responsabil secretariat – pentru întocmirea documentației administrative a apelului de proiecte

Consultant extern – sprijin pentru organizarea apelului de proiecte în totalitate în conformitate cu regulamentele europene și cu procedurile în vigoare la nivel național.

Cadrul general de funcționare a GAL Someș – Chioar

Adoptarea deciziilor majore de funcționare a GAL revine Adunării Generale a GAL. Adoptarea deciziilor legate de implementarea proiectelor revine Consiliului Director. Deciziile operative legate de implementarea proiectelor din cadrul strategiei se vor lua de către managerul GAL împreună cu Președintele GAL.

În cadrul departamentului administrativ metodologia de lucru va fi următoarea: toți membrii departamentului participă și își aduc aportul în funcție de atribuțiile cuprinse în fișa postului pentru realizarea activităților de informare și comunicare. În ceea ce privește apelul de proiecte la începutul fiecărui an se va supune aprobării Adunării generale a GAL un calendar estimativ al lansării apelurilor de proiecte. În funcție de acel calendar membrii responsabili ai departamentului administrativ cu pregătirea și lansarea apelurilor de proiecte le vor pregăti pe acestea din timp, cu minim 1 lună înaintea lansării apelului se vor întreprinde acțiuni de informare și animare a teritoriului. După lansarea apelului de proiect angajații din posturile tehnice vor sprijini depunătorii de proiecte în elaborarea proiectelor împreună cu consultantul extern cooptat.

După ce se vor depune proiecte cei doi angajați din departamentul tehnic vor prelua și verifica din punct de vedere al conformității și eligibilității proiectele depuse. Pe măsură ce acestea vor fi verificate atât din punct de vedere al conformității cât și al eligibilității se va întocmi și lista cu propunerile pentru Comitetul de Selecție. În cazul declarării neconformității unui proiect decizia de returnare a proiectului către beneficiar se va lua operativ la nivel de departament de către responsabilul tehnic care a constatat neconformitatea și împreună cu managerul GAL. Fișa de verificare a conformității proiectului depus și a eligibilității vor fi semnate de către expertul constatator, de către cel verificator și de către managerul GAL.

Toate documentele din pista de audit întocmite în cadrul departamentului administrativ vor fi contrasemnate de către directorul executiv al GAL. Doar lista proiectelor selectate se va supune aprobării și semnării de către Consiliul Director. Departamentul administrativ își va întocmi rapoarte lunare de activitate care vor fi prezentate de către Directorul executiv Consiliului Director pentru monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare locală în teritoriu și pentru preîntâmpinarea eventualelor abateri de la implementarea acesteia cu succes.

Informarea și comunicarea – procedură de organizare:

Procesul de informare și comunicare este unul dintre cele mai importante procese care au loc în cadrul GAL datorită faptului că locuitorii teritoriului trebuie să fie informați cu privire la activitatea GAL pentru o mai bună implementare a strategiei teritoriului.

Informarea se referă la modul de funcționare a Grupului de Acțiune Locală și la acțiunile întreprinse de acesta pentru implementarea Planului de Dezvoltare Locală, precum și la activitățile ce urmează să se desfășoare.

Comunicarea este strict legată de implementarea efectivă a strategiei și anume ține de partea de comunicare în teritoriu a sesiunilor de primire a proiectelor, a condițiilor de conformitate și eligibilitate pentru fiecare măsură și a criteriilor de selecție ale proiectelor.

Partea de informare și comunicare va fi organizată de către departamentul administrativ, iar pentru partea de comunicare doar după stabilirea de către Consiliul Director a calendarului lansării sesiunilor de primire proiecte.

Informarea va consta în organizarea unei conferințe anuale la care să participe toți membrii GAL, dar și locuitori ai teritoriului, precum și în distribuirea în teritoriul Someș – Chioar a unui buletin informativ lunar. De asemenea, în cadrul acțiunilor de informare se va construi și manageria un site oficial al GAL Someș-Chioar pentru o diseminare a informației în teritoriu mai rapidă și mai eficientă. Relația cu mass-media va fi gestionată prin intermediul comunicatelor de presăcare se vor lansa înaintea oricărei activități de informare și comunicare în teritoriu.

Comunicarea va consta în organizarea acelor întâlniri tematice cu locuitorii teritoriului pentru promovarea calendarului sesiunilor de preluare a proiectelor și pentru comunicarea condițiilor specifice de accesare a măsurilor de către potențialii beneficiari. Tipurile de evenimente organizate în cadrul părții de comunicare sunt: seminarii și grupuri de lucru. Seminariile vor fi organizate o dată pe an în fiecare din cele 6 comune componente ale teritoriului Someș – Chioar pentru promovarea calendarului anual al lansării sesiunilor de primire a proiectelor. Celălalt tip de activitate va fi reprezentat de grupurile de lucru cares pre deosebire de seminarii au un carácter mai specific și mai orientat către condițiile de accesare a măsurilor. Aceste grupuri de lucru vor fi organizate în luna anterioară lansării apelului de proiecte în 3 locații din teritoriu.

Ca și materiale de informare și promovare se vor utiliza: pliantele pentru descrierea fiecărei măsuri în parte, afișele de informare cu privire la măsuri și calendarul de lansare a apelului de proiecte, ghidul măsurilor, raportul anual prezentat în cadrul conferințelor anuale, comunícatele de presă, buletinul informativ lunar, site-ul oficial al GAL Someș-Chioar.

Responsabilul principal cu organizarea părții de comunicare și informare este animatorul GAL sub supravegherea managerului GAL și cu sprijinul tehnic din partea departamentului tehnic și a consultantului extern.

Foarte important este rolul Consiliului Director în partea de informare și comunicare pentru că acesta va aproba calendarul lansării apelului de proiecte, iar mai apoi planul anual de comunicare și informare, precum și conținutul și forma finală a materialelor de informare și comunicare. Departamentul administrativ va putea acționa pentru informare și comunicare în cadrul teritoriului doar după primirea tuturor aprobărilor din partea Consiliului Director.

Animatorul va raporta în urma desfășurării fiecărei activități de informare și comunicare către manageul GAL modul de desfășurare a activității și lista de participanți precum și problemele, întrebările, opiniile participanților.

Apel pentru proiecte – procedură de organizare:

Sesiunile de cereri de proiectevor fi organizate de departamentul administrativ conform calendarului stabilit de către Consiliul Director. Apelulpentru proiecte va dura aproximativ 30 de zilepentru fiecare sesiune timp în care departamentul administrativ prin intermediul angajaților săi vor furniza potențialilor beneficiari toate informațiile necesare pentru accesarea corectă a măsurilor. De asemenea, în același interval se va organiza și procesul de primire a cererilor de finanțare.

Sprijinirea depunătorilor de proiecte – procedură de organizare:

Sprijinirea depunătorilor de proiecte începe o dată cu activitățile de informare și comunicare și continuă până la depunerea proiectului în cadrul sesiunii de apel de proiecte. Departamentul administrativ este responsabil prin intermediul animatorului și a departamentului tehnic: expert tehnic cu activitățile de sprijinire a beneficiarilor proiectelor

și expert tehnico-economic

În cazul în care beneficiarul se adresează direct departamentul administrativ la sediul GAL cu o nelămurire legată de accesarea unei măsuri de finanțare acesta va fi preluat de către responsabilul de secretariat și distribuit catre departamentul tehnic sau către animator în funcție de natura problemei ridicate. Interpelarea experților din cadrul GAL se va putea face și telefonic sau prin e-mail.

Organizarea procesului de verificare și decizie asupra proiectelor – procedură de organizare:

Etapa administrativă – în care proiectul se află după depunerea acestuia în cadrul sesiunii deschise de GAL la departamentul tehnic pentru verificarea conformității și a eligibilității. Departamentul tehnic va elabora o listă de proiecte conforme și neconforme, după care va elabora în urma verificării proiectelor o listă cu proiectele eligibile. Procedurile aplicate de către departamentul tehnic sunt cele oficiale postate pe site-ul APDRP.

Etapa de selecție propriu-zisă: Departamentul tehnic va aplica tuturor proiectelor eligibile criteriile de selecție locală și va puncta proiectele corespunzător cu grila de punctaj local, după care va întocmi un clasament al proiectelor începând cu punctajul cel mai mare obținut și până la cel mai mic. Acest clasament va fi prezentat de către managerul GAL Comitetului de selecție care va decide asupra selectării proiectelor propuse de către departamentul tehnic până la concurența sumei alocate sesiunii. În cazul în care vor exista solicitări mai puține decât suma alocată atunci Comitetul de selecție va aproba spre finanțare tóate proiectele eligibile depuse, dacă numărul de proiecte depuse va excede suma alocată măsurii și sesiunii atunci Comitetul de selecție va decide care proiecte vor fi finanțate și care vor fi repórtate dacă este cazul pentru o sesiune ulterioară.

În cazul proiectelor cu punctaj egal Comitetul de Selecție va urmări finanțarea acelor proiecte care asigură o cât mai bună implementare a strategiei la nivel teritorial și atingerea obiectivelor acesteia. Etapa se va încheia cu o listă a proiectelor care va fi înaintată spre aprobare Comitetului Director.

Etapa finală a selecției: Comitetul Director va aproba lista propusă de către Comitetul de Selecție.

Beneficiarii vor fi notificați în scris cu privire la rezultatul procesului de evaluare și selecție, situațiile în care s-ar putea găsi proiectele fiind următoarele:

Proiect eligibil finanțat;

Proiect eligibil reportat sau nefinanțat;

Proiect neconform;

Proiect neeligibil.

Monitorizarea proiectelor – procedură de organizare:

Activitatea de monitorizare și control a proiectelor se va realiza tot de către experții tehnici în cadrul vizitelor realizate pe teren pentru constatarea stadiului de implementare a proiectelor, pentru identificarea din timp a eventualelor întârzieri și probleme apărute în implementarea proiectului și pentru verificarea și controlul respectării clauzelor contractului de finanțare. Ca și în cazul apelului de proiecte și vizitele vor fi trecute într-un calendar estimativ pentru fiecare proiect aflat în faza de monitorizare, listă care se va supune aprobării Adunării Generale la începutul fiecărui an pentru anul în curs. Lista va fi întocmită cu scopul facilitării muncii experților tehnici și a fluidizării fluxurilor din cadrul GAL, precum și pentru păstrarea principiului transparenței deciziilor, deoarece beneficiarii proiectelor vor putea să consulte lista respectivă pe site-ul oficial al GAL Someș – Chioar.

Pentru fiecare vizită de monitorizare va fi întocmit de către expertul verificator un raport de monitorizare în care se va specifica stadiul implementării proiectului și nivelul de atingere a obiectivelor propuse prin proiect.

Aceste rapoarte de monitorizare vor fi prezentate centralizat si Consiliului director, dar și Adunării generale în cadrul dării de seamă anuale.De asemenea, aceste rapoarte de monitorizare vor fi centralízate și prezentate și organismelor superioare GAL și anume AM PNDR și APDRP.

2.6. MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

Dispoziții de evaluare – monitorizare – control

Dispozitivul de monitorizare și evaluare implementat de GAL presupune respectarea următoarelor cerințe:

Evaluarea realizărilor și rezultatele proiectului;

Monitorizarea și raportarea la timp despre realizările și rezultatele proiectului;

Informarea structurilor teritoriale ale Autorități de Management și a Agenției de Plăți cu privire la rezultatele proiectelor selectate ( monitorizarea și evaluarea acestora);

Procesul de monitorizare începe din momentul semnării contractului de finanțare cu un beneficiar și continuă pe tot parcursul perioadei de implementare a proiectului, înclusiv 3/5 ani după finalizarea implementării activităților proiectului (respectiv pe perioada de valabilitate a contractului de fînanțare).

2.7. COOPERARE, CREAREA ȘI IMPLEMENTAREA REȚELEI

2.7.1. Cooperare

Cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experiențele locale pentru îmbunătățirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informații si idei noi, de a face schimb de experiență si de a învăța din experiența altor regiuni sau țări, pentru a stimula si sprijini inovația, pentru dobândire de competențe si îmbunătățirea lor. În ceea ce privește raportul cu strategia de dezvoltare a teritoriului Someș – Chioar aceste proiecte de cooperare vor contribui la protejarea mediului și implementarea acțiunilor pentru conservarea patrimoniului natural, păstrarea și valorificarea patrimoniului cultural, natural și turistic, îmbunătățirea calității mediului social, natural și economic din teritoriul Someș – Chioar.

Acțiunile de cooperare sunt eligibile atunci când cel puțin un partener reprezintă un GAL finanțat prin axa LEADER. Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator. Acțiunile comune pot avea ca obiectiv si construcția instituțională: schimb de experiență si bune practici privind dezvoltarea locală prin publicații comune, organizare de evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de program si de personal) sau prin lucrări de dezvoltare comune sau coordonate în comun.

Responsabilitățile fiecărui partener vor fi detaliate în cadrul unui acord de cooperare, semnat de cele două GAL-uri implicate în proiect, care trebuie să conțină referințe la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activitățile pe care doresc să le implementeze în comun în vederea realizării acestora, rolul fiecărui partener si participarea financiară finală a fiecărui partener în cadrul proiectului.

GAL Someș – Chioar intenționează să desfășoare acțiuni de cooperare cu alte teritorii rurale (GAL) din România și/sau din UE în vederea extinderii experienșelor locale și îmbunătățirea strategiilor locale, pentru schimbul de informații și idei noi, schimb de experiență și stimularea inovației.

Pentru punerea în aplicare a intențiilor de cooperare GAL Someș – Chioar va căuta parteneri pentru realizarea celor două tipuri de proiecte proiectului propus. Trebuie avut în vedere faptul că cele 2 tipuri de proiecte propuse sunt doar proiectul propus este doar cu titlu orientativ deoarece după căutarea partenerilor și identificarea lor ideea de proiect se va putea contura și se vor putea desfășura etapele ulterioare ale proiectului și anume:

În ceea ce privește parteneriatul:, stabilirea responsabililor, semnarea acordului de parteneriat și a drepturilor și obligațiilor acestora în cadrul proiectului;

În ceea ce privește tipul de proiect: stabilirea activităților ce urmează a fi implementate în cadrul proiectului de cooperare în vederea atingerii obiectivelor acestuia;

În ceea ce privește aspectele tehnice: se vor stabili aspecte legate de implementarea și urmărirea proiectului: mecanism de implementare, calendar de activități, metodologie de lucru, managementul proiectului, aspecte legate de achiziții dacă va fi cazul, aspecte legate de decontarea cheltuielilor;

În ceea ce privește aspectele financiare: proiectul va avea stabilit un buget, care va trebui să se înscrie în alocarea financiară a măsurii, să aibă un plan de finanțare concret, modalități de asigurare a cofinanțării necesare, modalități de acoperire a cheltuielilor neeligibile dacă va fi cazul, deviz de investiție dacă va fi cazul, și foarte important aspecte legate de modul de implicare financiară a partenerilor.

Proiectele de cooperare vor Proiectul de cooperare va trebui să se înscrie în obiectivele generale ale Planului de Dezvoltare Locală și să contribuie la atingerea acestora și în plus va trebui să existe o anumită sinergie între acțiunile de cooperare și alte tipuri de acțiuni întreprinse în teritoriu.

2.7.2. Participarea GAL în cadrul RNDR

Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală din România a fost creată ca un instrument de promovare a unui model de dezvoltare rurală integrată și durabilă. Este o Rețea puternica și unită, deschisă și participativă, pentru a servi membrii care o alcătuiesc într-un mediu în care coexistă ideile plurale.

Având în vedere principalele orientări strategice stabilite de România cu privire la dezvoltarea rurală pentru perioada 2007 – 2013 și consolidarea acestor orientări prin facilitarea cunoașterii și însușirii lor de către actorii din spațiul rural, Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală are ca obiectiv general înrolarea energiei tuturor actorilor în procesul de dezvoltare rurală și promovarea unui flux eficient de informații, schimburi de idei și bune practici și cooperarea dintre actori, grupând toate organizațiile și instituțiile care sunt implicate în dezvoltarea rurală.

GAL Someș – Chioar va deveni membru al Rețelei Naționale de Dezvoltare Ruralăși va juca un rol semnificativ în promovarea politicilor și activităților Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală în domeniul dezvoltării rurale durabile. GAL va identifica evenimentele ce vor urma, în România sau în afara țării, care pot oferi oportunități importante de a acumula informații sau de a face schimb de idei și experiență în ceea ce privește dezvoltarea rurală. De asemenea, prin intermediul RNDR GAL Someș – Chioar își va căuta parteneri pentru implementarea măsurii de cooperare și a proiectelor ce vor fi propuse în cadrul acesteia.

GAL Someș – Chioar își va oferi tot suportul tehnic membrilor RNDR care doresc sa coopereze în scopul dezvoltării economice a teritoriului, îmbunătățirii calității mediului și creșterea calității vieții în mediul rural , in contextul PNDR, ca de exemplu:

Promovarea produselor tradiționale locale;

Promovare turistică a teritoriului;

Îmbunătățirea și promovarea facilităților și serviciilor turistice.

Echipa GAL va include personal specializat care va oferi expertiză tematică și va avea capacitatea de a utiliza experiența pentru toate aspectele semnificative ale dezvoltării rurale acoperite de PNDR. În cadrul GAL departamentul administrativ și mai exact animatorul va fi responsabil pentru implementarea obiectivelor RNDR și tot acesta va deveni persoana de legătură între GAL și RNDR.

Expertiza va fi aplicată în mod flexibil tuturor aspectelor activității RNDR, spre exemplu în sprijinirea schimbului de idei, în identificarea exemplelor de bună practică, în sprijinirea aplicării bunelor practici, în sprijinirea promovării produselor tradiționale, a promovării turistice și imbunatățirii și promovării facilităților și serviciilor turistice.

GAL Someș – Chioar dorește să se implice în următoarele activități ale RNDR:

Descrierea regulilor și procedurilor cu privire la accesul membrilor la serviciile RNDR;

Stabilirea planului strategic al RNDR;

Gestionarea, diseminarea informațiilor legate de dezvoltarea rurală românească și comunitară;

Susținerea contactului și a legăturilor cu Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală – REDR;

Participarea activă pe forumul național permanent on line de discuții pentru parteneriate;

Sprijin pentru monitorizarea și evaluarea Rețelei;

Sprijin de promovare a serviciilor în favoarea fermierilor;

Pregătirea programelor de instruire pentru Grupurile de Acțiune Locală în procesul de formare;

Asistență tehnică pentru cooperare inter-teritorială și trans-națională, analize, studii tematice, expertiză, monitorizare și control;

Organizarea și stabilirea structurii necesară schimburilor de experiență și know-how, precum și a evenimentelor cu caracter general și specific, la nivel local, național și comunitar;

Identificarea și analiza celor mai bune practici transferabile și informare asupra acestora, inclusiv diseminarea informațiilor privind rezultatele și impactul PNDR;

Transfer de bune practici și inovare și plasarea lor în diferite context;

Implementarea, managementul și funcționarea structurilor RNDR.

GAL Someș – Chioar se va angaja să participe la activitățile aferente creării și implementării rețelei, care i se vor propune.

Ca și acțiuni concrete pe care GAL Someș – Chioar dorește să le realizeze pentru a-și face cunoscut teritoriul sunt seminariile de promovare a teritoriului, materiale informative despre teritoriu, diseminarea exemplelor de bună practică către alte GAL-uri din RNDR, participarea la acțiunile realizate și promovate de RNDR, crearea unor micro baze de date la nivelul teritoriului care vor fi puse la dispoziția RNDR.

SOMEȘ – CODRU

PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

Microregiunea Someș – Codru se află în partea centru-est a județului Satu Mare. Se învecineaza la nord cu Țara Oașului, la sud cu Munții Codrului, la est cu depresiunea Baia Mare iar la vest cu zonele limitrofe municipiului Satu Mare. Aceasta acoperǎ o suprafatǎ totală de 514 km2 .

Din componența teritoriului fac parte comunele Medieșu Aurit, Apa, Culciu, Valea Vinului, Crucișor, Homoroade și Bârsau din judetul Satu Mare, având împreunǎ un număr de 22.557 locuitori și o densitate de 43 de loc/km2.

Cele mai apropiate orașe sunt Satu Mare la 30 km distantǎ și Baia Mare la 40 km departare.

Comunele sunt compuse din sate cu un numǎr mic de locuitori, 6 dintre aceste comune numǎrându-se printre localitǎtile cu un grad ridicat de sǎrǎcie. Acestea sunt: Medieșul Aurit, Apa, Valea Vinului, Crucișor, Homoroade, Bârsău.

Activități sociale și instituții locale

Instituțiile publice locale ale microregiunii la nivel de comună sunt:

Consiliul Local

Autoritatea administrației publice prin care se realizează autonomia locală, este CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, ca autoritate deliberativă, constituită, în urma alegerilor locale. Consiliul Local are inițiativă și hotărăște, în toate condițiile legii, în toate problemele de interes local. Dintre principalele atribuții ale consiliului local conform Legii nr. 215/2001, privind administrația publică locală le redăm pe cele mai semnificative astfel:

Alege din rândul consilierilor locali, pe viceprimarul comunei;

Aprobă STATUTUL COMUNEI, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local;

Aprobă bugetul local și stabilește impozite și taxe locale;

Aprobă la propunerea primarului Organigrama, Statul de funcții, numărul de personal Al aparatului propriu, precum și regulamentul de organizare și funcționare a acestuia;

Administrează domeniul public și privat;

Asigură buna funcționare a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sănătate, cultură, tineret și sport;

Stabilește măsuri pentru întreținerea și moderinizarea drumurilor și podurilor;

Înființează și organizează târguri, oboare, piețe și obiective de interes local;

Hotărăște darea în administrare, concesionare și închiriere a bunurilor proprietate publică și privată, precum și vânzarea, concesionarea ori închirierea acestora;

Hotărăște cu privire la activitatea pompierilor, pazei proprii și formațiunilor de protecție civilă;

Hotărăște în condițiile legii asupra înfrățirii, cooperării ori asocierii cu alte autorități ale administrației publice din țară ori străinătate.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri cu caracter normativ și respectiv cu caracter individual.

Primaria comunei

Autoritatea administrației publice executive, prin care se realizează autonomia locală la nivelul comunei este primarul, ales în condițiile legii.

Primarul, viceprimarul și secretarul comunei, împreună cu aparatul propriu al primarului, alcătuiesc o structură funcțională cu activitate permanentă, primăria comunei.

Dintre principalele atribuții ale primarului enumerăm:

Asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor;

Asigură aducerea la îndeplinire a hotărărârilor consiliului local;

Asigură ordinea și liniștea publică a locuitorilor comunității;

Asigură întreținerea și reabilitarea drumurilor publice proprietatea comunității;

Poate propune consiliului local consultarea populației prin referendum, cu privire la probleme de interes deosebit;

Prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări privind starea economică și socială a comunității;

Întocmește proiectul bugetului local și-l supune spre aprobare consiliului local;

Ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor catastrofelor, calamităților, epidemiilor sau epizotiilor, incendiilor, împreună cu organele specializate ale statului;

Controlează igiena și salubritatea localurilor publice și a produselor alimentare puse spre vânzare;

Ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localității și îl supune spre aprobare consiliului local;

Exercită controlul asupra activității în târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracții;

Îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă;

Emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege;

Conduce serviciile publice locale, asigură funcționarea acestora;

Propune consiliului local spre aprobare, organigrama și statul de funcții, număr de Personal și regulamentul de organizare și funcționare a acestora;

Numește și eliberează din funcție în condițiile legii, personalul aparatului propriu;

Răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public ori privat al comunității;

Ia măsuri pentru depozitarea deșeurilor menajere, industriale sau de orice fel.

Primarul îndeplinește și alte atribuții stabilite de lege sau de acte normative, precum și însărcinări date de consiliulul local.

Bilanțul politicilor întreprinse în teritoriu

Politicile de dezvoltare în microregiunea Someș – Codru, sunt orientate în ultimii ani în special spre:

Infrastructură

Utilități: alimentare cu apă, rețea de canalizare apă menajeră și epurare ape uzate;

Rutieră: reabilitare drumuri comunale și străzi din interiorul satelor, drumuri agricole, modernizare;

Construcția de locuințe pentru tineri;

Construcția sau modernizarea caselor și căminelor culturale;

Consolidarea/reabilitarea și extinderea școlilor; construcția sălilor de sport

Construcția de cămine pentru elevii navetiști;

Construirea și echiparea laboratoarelor și atelierelor școlare (cu echipamente IT etc);

Construcția și dotarea corespunzătoare a muzeelor sătești și etnografice;

Construirea de centre de sănătate și medicină preventivă;

Construcție locuințe speciale pentru rromi;

Înființarea de grădinițe;

Reabilitarea termică a grădinițelor, clădiri, cabinete medicale individuale.

Îmbunătățirea calității mediului:

Reabilitare și extindere spații verzi;

Îmbunătățirea, extinderea și creșterea nivelului de colectare și transport a deșeurilor menajere.

Dezvoltarea resurselor umane locale:

Formare manageri și cadre didactice.

Aceste politici s-au pus/se pun în aplicare în cadrul unor proiecte individuale sau integrate, cu sprijin financiar din programe guvernamentale, SAPARD, PHARE, Banca Mondială, BEI, PNDR etc.

PRIORITĂȚI

Planificarea strategică urmărește să mențină o viziune clară a destinelor comunității și a teritoriului, în termeni cât mai concreți și preciși. Aceasta are ca scop concentrarea activităților și a tuturor celor implicați în viața comunității, în beneficiul și în interesul acesteia. Strategia de Dezvoltare Locală se subscrie cerințelor de dezvoltare ale Comunității Europene pe principii de Dezvoltare Durabilă prin abordarea de tip LEADER.

Prioritățile de dezvoltare a microregiunii Somes – Codru au fost stabilite pe baza analizei diagnostic, a analizei SWOT realizate de cele trei grupuri de lucru prin consultările cu toți partenerii publici, privați și ONG_uri din teritoriu, ca urmare a tuturor activitaților desfăsurate în procesul de elaborare al strategiei.

Analiza diagnostic

Anliza diagnostic s-a realizat prin prezentarea microregiunii din punct de vedere al :

Teritoriului;

Populatiei;

Organizarea institutionala;

Activitatilor economice.

Au fost prezentate detaliat aceste capitole folosind surse oficiale și informații culese din teritoriu. Rezultatul acestei analize s-a concretizat în analiza SWOT realizată pe cele 4 mari categorii care a scos în evidență punctele tari, punctele slabe, oportunitațile și riscurile existente în microregiune.

Au fost identificate două alternative posibile:

I. Scenariul I prevede urmatoarele prioritați:

Creșterea competitivitații produselor agricole și silvice;

Îmbunătățirea infrastructurii zonei;

Îmbunătătirea mediului și a spatiului rural.

II. Scenariul II prevede urmatoarele priorități :

Creșterea competitivității produselor agricole și silvice;

Îmbunătățirea calității vieții în microregiune;

Activitați de cooperare;

Aceste scenarii au fost supuse dezbaterii publice și s-a stabilit ca strategia locală va include proiecte prin care se vor implementa obiectivele operaționale aferente priorităților scenariului II .

Motivele alegerii acestui scenariu rezultă din direcția în care comunitatea dorește să se dezvolte, respectiv proiecte de valori mici care se adresează unui număr mare de beneficiari îndeosebi tineri, ce iși propun promovarea de acțiuni inovative, pentru protecția mediului și care să încurajeze formele asociative.

Prezentare masurilor

Măsura 322- Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de

bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale

Obiectivul și raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenției :

Zonele rurale din România prezintă o deosebită importantă din punct de vedere economic, social și din punct de vedere al dimensiunii lor, diversității, resurselor naturale și umane pe care le dețin.

Dezvoltarea economică și socială durabilă a spațiului rural este indispensabil legată de îmbunătățirea infrastructurii rurale existente și a serviciilor de bază. Pe viitor zonele rurale trebuie să poată concura efectiv în atragerea de investitii, asigurând totodată și furnizarea unor condiții de viața adecvate și servicii sociale necesare comunității.

Renovarea și dezvoltarea satelor din microregiune se va axa pe urmatoarele direcții:

Menținerea și păstrarea moștenirii rurale și a identității cultural;

Servicii pentru comunitatea rurală.

Infrastructura fizică de bază este slab dezvoltată, în majoritatea comunelor fiind una dintre cauzele care limitează dezvoltarea serviciilor de bază în spațiul rural (facilități culturale, recreaționale, de îngrijire a copiilor și bătrânilor, servicii de transport public etc). În majoritatea comunelor și satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau în unele cazuri, aproape inexistente.

Educația ecologică este superficială;

Mentalitatea față de protecția mediului este de indiferența;

Colectarea selectivă a deșeurilor și gunoaielor inexistentă.

În ceea ce privește serviciile sociale, acestea sunt furnizate unor categorii defavorizate de către autoritățile publice locale sub formă de sprijin material sau financiar.

Există nevoi de servicii sociale, în special de îngrijire, adresate în principal persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstinice care au rămas singure ca urmare a plecării copiilor în străinătate și copiilor care au rămas în îngrijirea bunicilor.

Datorită fenomenului migrării populației active în străinătate, mulți copii au rămas în comună cu bunicii;

Serviciile acordate (asistentă social, medicală) sunt afectate de bugetul insuficient, iar sistemul de ajutor social nu incurajează reintegrarea activă;

ONG-uri foarte puține și slab dezvoltate;

Societatea civilă insuficient implicată;

Informare insuficientă cu privire la fonduri sociale.

Spațiile recreaționale (locuri de joacă pentru copii, parcuri, piste de biciclete, terenuri de sport) sunt de asemenea slab dezvoltate.

Neînțelegearea avantajelor și beneficiilor oferite de structurile de tip ONG pentru dezvoltarea unor activități de interes local;

Neimplicarea comunității locale în activități comunitare;

Cetățenii așteaptă în continuare rezolvarea unor probleme locale de la autoritățile publice.

Menținerea și păstrarea moștenirii rurale și a identitătii culturale

În spațiul rural, activitatea culturală este organizată în jurul caminului/centrului cultural al

comunei/satului. Majoritatea caselor de cultură, caminelor culturale și a altor așezăminte culturale, monumnete istorice se află într-o stare continuă de degradare, neputând oferi astfel, servicii culturale populației rurale, aspect ce se răsfrânge și asupra situației educaționale a acesteia.

Pe fondul lipsei de mijloace financiare, numeroase asezaminte culturale , din spațiul rural nu și-au mai putut desfasura activitatea din cauza stării înaintate de degradare.

Obiectivul general al măsurii vizează îmbunatațirea condițiilor de viața pentru populație, asigurarea accesului la serviciile de baza și protejarea moștenirii culturale și naturale din spațiul rural în vederea realizarii unei dezvoltări durabile.

Obiectivul specific vizează creșterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiaza de servicii îmbunatațite.

Obiectivele operaționale ale acestei măsuri vizează:

Îmbunătățirea accesului la serviciile publice de bază pentru populatia rurală;

Creșterea numărului de sate renovate;

Creșterea numărului de obiective de patrimoniu din spațiul rural sprijinite.

Descrierea intervenției – domeniul de acoperire al măsurii :

Sprijinul pentru aceasta măsură vizează investiții în spațiul rural pentru:

Menținerea și păstrarea moștenirii rurale și a identitații cultural;

Crearea și dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populatia rurală.

Acțiuni pentru atingerea obiectivelor

Înființarea, amenajarea spațiilor publice de recreere pentru populația rurală (parcuri, spații de joacă pentru copii, piste de biciclete, terenuri de sport);

Investiții de renovare, modernizarea și dotarea aferentă a asezămintelor culturale,

Prima înființare și dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, batrâni și persoane cu nevoi speciale;

Restaurarea, consolidarea și conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural – grupa B și natural din spatiul rural (peșteri, cascade, arbori seculari, etc.);

Achiziționarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiție nu este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate și vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de stații de autobuz;

Achiziționare de echipamente pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural.

Beneficiari :

Tipuri de beneficiari :

Publici: Comunele prin reprezentanții lor legali conform legislației nationale în vigoare;

Privați: Persoane fizice și persoane juridice, care dețin în proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local, ONG-uri, unitați de cult.

Intensitatea sprijinului

Sprijinul public (comunitar și național) acordat în cadrul acestei măsuri va fi:

De până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit.

De până la 85% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.

Volumul sprijinului nu poate depăși plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioadă de

minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis”.

Criterii de selectie locala

Localitatile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investiție similară;

Proiecte de investiții în infrastructura socială;

Proiectele care promovează investiții în scopul conservarii specificului local și a moștenirii culturale;

Proiectele care acoperă/se derulează pe teritoriul mai multor comune din teritoriu, promovând acțiunile de cooperare;

Proiecte care introduce acțiuni inovative ;

Proiecte care prevăd măsuri de protecția mediului;

Propuneri de proiecte:

Amenajarea Muzeului Țării Codrului (în aproprierea mănăstirii Măriuș)

Muzeu viu – restaurarea și expunerea pentru populație a caselor tradiționale, care să ofere vizitatorilor posibilitatea de a vedea cum se trăiește, cum se gătește într-o astfel de casă;

Sinergia cu alte măsuri

Prin Măsura 313 (PNDR – Axa 3) sunt susținute investițiile în infrastructura recreațională ca investiții private dependente sau independente de structura de primire turistică, în timp ce prin Măsura 322 sunt susținute investițiile în infrastructura publică recreațională ce deservește locuitorii comunei unde o astfel de investiție are loc.

Complementaritatea cu alte programe

Locale:

Stategiile comunelor;

Planul de dezvoltare Regională 2007-2013.

Nationale:

Prin Programul Național de Reabilitare a Așezămintelor Culturale vor fi finanțate

investițiile noi (construcție și dotare) pentru așezăminte culturale din spațiul rural.

Prin PNDR (Masura 322 ―Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătațirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale Axa 3) se va sprijini modernizarea, reabilitarea și dotarea așezămintelor culturale existente în spațiul rural.

Europene:

FEDR și FC

În ceea ce priveste managementul deșeurilor în perioada 2007-2013 prin FEDR și FC

(POS Mediu) vor fi susținute investițiile de dezvoltare a sistemelor de management integrat la nivel de județ care vor acoperi de asemenea și localitațile rurale din județele care intra sub incidența POS Mediu și sunt anexate în acest program;

FEADR (Măsura 322, Axa 3 PNDR) va susține investițiile în stațiile de transfer

pentru deșeuri și în echipament de gestionare al acestora în localitățile rurale din alte

județe decât cele susținute prin POS Mediu, cu respectarea Planurilor Regionale de

Gestionare a Deșeurilor;

FEADR (PNDR – Axa 3) va sprijini patrimoniul cultural local din mediul rural – grupa B. FEDR (POR) va sprijini:

patrimoniul UNESCO și patrimoniul cultural national – grupa A;

patrimoniul cultural local din mediul urban – grupa B.

FEADR (PNDR Axa 3) va susține prima înființare și dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centre de îngrijire copii, batrâni și persoane cu nevoi speciale și investiții noi în gradinițe pentru copii din spațiul rural;

FEDR (POR) va susține reabilitarea infrastructurii existente.

Finantare :

Ajutorul public (FEADR + contributie publică natională) :

De pâna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit,

De pâna la 85% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.

PARTENERIATUL

Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de Candidatură (parteneriatul care realizeaza Dosarul de candidatură – Planul de Dezvoltare Locală)

Grupul de Acțiune Locală al Microregiunii Someș Codru s-a constituit la inițiativa a 7 reprezentanți ai teritoriului, respectiv primarii comunelor :

Comuna Culciu;

Comuna Valea Vinului;

Comuna Bârsău;

Comuna Apa;

Comuna Medieșu Aurit;

Comuna Crucișor;

Comuna Homoroade.

Grupul de inițiativă a mobilizat alături de partenerii din primării și partenerii privați și ai societații civile care au semnat pentru adeziunea la GAL, respectiv un numar total de 22 parteneri din care 7 publici.

S-a constituit o echipă de management formată din experți interni și externi parteneriatului cu urmatoarele responsabilitati:

În cadrul activităților de informare și promovare, s-au realizat urmatoarele acțiuni:

Diseminarea de materiale de informare;

Atragerea de participanți din grupurile tintă;

Organizarea unei reuniuni a membrilor parteneriatului pentru stabilirea planului de promovare și animare a teritoriului;

Organizarea a 10 seminarii în regiune;

Elaborarea conținutului materialelor informative și avizarea materialelor de informare.

Aceste acțiuni s-au realizat cu sprijinul celorlalți animatori și promotori ai GAL.

În cadrul procesului de elaborare a strategiei și a planului de dezvoltare locală, s-au realizat urmatoarele acțiuni:

Organizarea unei reuniuni pentru alegerea liderului, și organizarea a 3 grupuri de lucru specializate pentru implicare în elaborarea strategiei;

Consultarea opiniei publice;

Organizarea a 3 intalniri ale celor 3 grupuri de lucru;

Organizarea întalnirii grupurilor de lucru – pentru validarea propunerilor și elaborarea variantei finale a planului de dezvoltare locală;

Organizare dezbatere publică a proiectului de strategie și plan de dezvoltare locală cu sprijinul celorlalți membrii ai parteneriatului;

Elaborarea strategiei și planului de dezvoltare;

Seminar de prezentare a concluziilor planului de dezvoltare locală, cu sprijinul membrilor parteneriatului.

În cadrul activitații de management al proiectului, au fost realizate:

Organizarea de intalniri periodice ale echipei de management;

Elaborarea rapoartelor de activitate .

Acțiuni externalizate:

Designul și tiparirea materialelor informative.

Descrierea partenerilor

Grupul de inițiativă a mobilizat parteneri care au semnat pentru adeziunea la GAL. S-a urmarit constituirea unui parteneriat echilibrat și reprezentativ pentru microregiune, format din parteneri publici, privați și societate civilă.

Parteneriatul mai cuprinde:

Reprezentanți ai minoritatilor germane: Forumul Democrat al Germanilor din Județul Satu Mare are drept obiectiv principal reprezentarea intereselor minorităților germane din județul Satu Mare în fața forurilor oficiale precum și în fața organizațiilor interne și internaționale. Întrucât la nivelul microregiunii Someș Codru, există comune în care populația germană deține o pondere însemnată, Forumul Democrat al Germanilor din Județul Satu Mare a constituit o organizatie locală fară personalitate juridică, cu sediul în Poiana Codrului, Comuna Crucișor care printr-o activitate constructivă contribuie la formarea unei societați pluraliste, într-o Românie democratică.

Reprezentanți ai sectorului forestier: Asociația „Barsarele și Gudurii” și-a propus să vină în sprijinul proprietarilor de pădure situată în zona „Barsarele și Gudurii” din împrejurimile localității Barsau. Astfel asociația iși propune îngrijirea, administrarea, paza și exploatarea ecologică a pădurilor. Asociația va milita și pentru apărarea florei și faunei pădurilor, reînpădurirea zonelor taiate, exploatarea știintifică și economică a masei lemnoase, etc.

Reprezentanți ai organizațiilor de mediu: Asociația de Pescuit Sportiv „Avatul” și Asociatia „Barsarele și Gudurii” își propun acțiuni care sa contribuie la protejarea mediului înconjurator, fiecare în domeniul în care activează.

Reprezentanți ai organizațiilor agricole: Asociația Crescătorilor de Animale comuna Valea Vinulu județul Satu Mare, iși propune activități prin care să susțină interesele membrilor săi.

Reprezentanți ai sectorului economic: 11 parteneri: Întreprindere individuală Achim Mariana Zeliana, Osan Gavril Întreprindere Familială, Apan Mihai Întreprindere Individuală, Pop Mircea Cristian PFA, Cornestean Ioana PFA, SC Zetea SRL, Ilut Daniela Florica Întreprindere Individuală, Buzila D Cristina Maria PFA, Tivadar Rodica Floarea PFA, Daraban Aurelia PFA, SC Lucdav & Nico SRL.

Partenerii vor fi asociați la procesul de monitorizare a proiectului din partea instituțiilor pe care le reprezintă și a funcțiilor ocupate de aceștia îin cadrul acestora, făcând distincția între partenerii publici, privați și ONG.

Selecția proiectelor va fi realizată de către un Comitet de Selecție, format din membrii GAL. În ceea ce privește selecția proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecției să fie prezenți cel puțin 50% din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat și societate civilă.

Pentru transparența procesului de selecție a proiectelor în cadrul GAL și totodată pentru efectuarea activităților de control și monitorizare, la aceste selecții va lua parte și un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de la nivel județean- DADR Satu Mare.

Crearea și funcționarea GAL – ului

La nivelul GAL – ului Someș – Codru, organele asociației sunt:

Adunarea generală;

Cenzorul;

Consiliul director;

Comitetul de selectare a proiectelor;

Compartimentul administrative.

Adunarea generală

Este organul de conducere al GAL Someș – Codru, alcatuit din totalitatea membrilor.

Competențele adunării generale:

Aprobă strategia și obiectivele generale ale GAL;

Aprobă bugetul de venituri și cheltuieli și bilantul contabil;

Alege și revoca cenzorul;

Alege și revocă membrii comitetului de selectare a proiectelor.

Adunarea generală se întrunește cel putin o dată pe an și are drept de control permanenet asupra Consiliului director și Comitetului de selectare a proiectelor.

Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii, ale actului constitutiv și statutului sunt obligatorii chiar și pentru membrii asociați care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotivă.

Asociația este condusă de un președinte și 2 vicepreședinți. Cei 2 vicepreședinți vor avea rol de coordonare și control a activității executive, pe câte una din urmatoarele componente:

Comunicarea interinstituțională: comunicarea cu instituțiile responsabile la nivel teritorial și național de managementul și monitorizarea GAL, precum și relațiile de cooperare și parteneriate la nivel național și european în cadrul Retelei Naționale de Dezvoltare Rurală și a celei europene, cu partenerii în cadrul proiectelor de cooperare care vor fi derulate;

Implementarea tehnică a PDL – monitorizarea și controlul modului în care echipa tehnică din cadrul GAL asigură implementarea măsurilor în cadrul Planului de Dezvoltare Locală.

Consiliul director

Asigură punerea în executare a hotarârilor adunării generale. El este alcatuit din urmatoarele persoane:

Președintele asociatiei;

Vicepreședintii asociației;

Responsabilul administrativ (Directorul Executiv);

Responsabilul financiar.

În exercitarea competenței sale, consiliul director:

Prezinta adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri și cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și proiectele asociației;

Încheie acte juridice în numele și pe seama asociației;

Aprobă organigrama și politica de personal ale asociației;

Îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

Consiliul director iși va elabora un Regulament intern de organizare și funcționare.

Cenzorul

Cenzorul este un contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii.

In realizarea competențelor sale cenzorul:

Întocmește rapoarte și le prezintă adunării generale;

Verifică modul în care este administrat patrimoniul asociației;

Participă la sedințele consiliului director, fară drept de vot;

Îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

Comitetul de selectare a proiectelor

Comitetul de Selectare a proiectelor reprezintă organismul tehnic cu responsabilități privind selectarea pentru finanțare a proiectelor depuse în cadrul măsurilor PDL al microregiuni Someș – Codru, în conformitate cu procedura de selecție. Comitetul de Selecție iși desfășoară activitatea pe întreaga perioadă de implementare a PDL. Membrii Comitetului de selectare vor fi aleși/revocați de către Adunarea Generală a Asociației GAL Someș – Codru, din rândul membrilor asociației.

Comitetul de selectare a proiectelor va funcționa în baza unui Regulament de Organizare și Funcționare (Manual de proceduri) care va fi aprobat în Adunarea Generală.

Componenta Comitetului de selectare

Din Comitetul de selectare vor face parte 5 membri din care:

SECTORUL PUBLIC: 2 membri – vor fi reprezentanți ai administrațiilor publice locale din teritoriu sau aleși comunali (30%);

SECTORUL PRIVAT:3 membri- întreprinderi private, organizații neguvernamentale, asociații sau grupuri de producatori (70%).

Comitetul de selectare:

Decide convocarea și organizarea reuniunilor;

Asigură respectarea prevederilor Regulament de Organizare și Funcționare de către membrii Comitetului de Selecție.

Pentru organizarea activităților Comitetului de Selecție, secretarul are următoarele atribuții:

Convocarea și organizarea reuniunilor;

Redactarea de rapoarte/minute;

Multiplicarea documentelor;

Asigurarea corespondenței între factorii de decizie privind procesul de selecție (AM-JUDETEAN/CRPDRP, Comitet de Selecție) în termenele prevăzute de ROF.

Compartimentul administrativ va avea în componență 5 angajați permanenti, precum și colaboratori cu rol în activități de animare și furnizare de expertiză de specialitate (experți pe termen scurt):

1 responsabil administrativ – Director executiv care coordonează activitatea GAL atât sub aspect organizatoric, cât și al respectarii procedurilor de lucru. Acesta va fi un expert, cu experiență în implementarea și gestionarea de proiecte finanțate din fonduri europene;

1 expert animare, promovare informare;

1 angajat pentru activități de secretariat;

1 responsabil financiar – contabil autorizat sau expert contabil – se ocupă de supravegherea și controlul gestiunii financiare – contabile a GAL-ului (externalizat);

2 angajati care vor asigura Direcția tehnică de implementare a P.D.L. pentru buna desfășurare a activităților GAL ( elaborarea ghidurilor solicitantului, pregatirea apelurilor de proiecte, elaborarea manualului de proceduri, consultantă juridică, audit, achiziții).

ORGANIZAREA GAL-ULUI

Resurse umane

Direcția tehnica de implementare a proiectelor PDLasigură la nivelul GAL urmatoarele activități:

Informare-comunicare;

Organizarea apelurilor pentru proiecte;

Organizarea procesului de verificare și decizie asupra proiectelor depuse;

Sprijinirea depunătorilor de proiecte;

Monitorizarea proiectelor, evidența, verificarea și analiza informațiilor statistice, intocmirea de rapoarte și analize cu privire la progresul implementării P.D.L.

Activitățile vor avea la bază un manual de proceduricare va fi întocmit de catre un colectiv de experți cu experiență în împlementarea și monitorizarea proiectelor finanțate din fonduri europene și care va conține:

Proceduri de evaluare și selectare a proiectelor depuse în cadrul apelurilor de proiecte;

Proceduri de monitorizare, evaluare și control privind implementarea măsurilor conținute de PDL.

Direcția tehnică va fi asigurată de experți în urmatoarele domenii:

Expert animare, informare și promovare (1 persoană);

Expert verificare, evaluare și monitorizare (1 persoană);

Expert evaluare (1 persoană).

Cerințele pentru personalul angajat al asociației sunt:

Studii superioare în domeniul economic/tehnic sau agricol;

Experiența de minim 3 ani în gestionarea/implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene (SAPARD, PNDR, fonduri structurale);

Bune abilitați de comunicare;

Buna cunoaștere a utilizării calculatorului (pachetul MS Office: word, excel, power point) și a Internetului;

Cunostințe despre programul LEADER.

Expert animare, informare și promovare are următoarele atribuții specifice:

Elaborează planul de animare, informare și promovare pentru implementarea P.D.L.;

Informează comunitatea din microregiunea Someș – Codru periodic despre conținutul P.D.L., atât în etapa de programare, cât și în perioada de implementare a măsurilor aferente acestuia și sprijină potențialii beneficiari cu informații necesare privind elaborarea și depunerea proiectelor;

Asigură activitatea de relații publice pentru problematica PDL;

Asigură promovarea programului prin participarea la diverse manifestări;

Asigură monitorizarea zilnică a informațiilor din mass-media referitoare la P.D.L. și întocmește rapoarte de monitorizare pentru Consiliul Director;

Întocmește comunicate de presă referitoare la P.D.L.;

Răspunde de elaborarea și diseminarea materialelor informative referitoare la PDL;

menține legatura cu membrii Rețelei naționale de deszvoltare rurală (RNDR);

Diseminează informații clare și cuprinzătoare cu referire la oportunitățile financiare și promovează masurile de finanțare din PDL;

Colaborează cu personalul de specialitate din cadrul structurilor de dezvoltare rurală de la nivelul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Satu Mare pentru promovarea P.D.L. și transmite informații specifice activității de promovare acestuia;

Implementează prin mijloacele de informare în masă, acțiunile de informare de la nivelul microregiunii.

Expert verificare, selectare și monitorizarea proiectelor

Verifică conformitatea proiectelor pe baza procedurii de verificare și a grilei de verificare a conformității și eligibilitatii (informații referitoare la solicitant și la proiect, informații referitoare la concordanța documentelor solicitate, etc.);

Elaborează lista proiectelor care îndeplinesc cerințele de conformitate și eligibilitate și transmite lista proiectelor către AM-JUDEȚEAN/CRPDRP în vederea evaluării tehnico-economice;

Comunică cu aplicanții (notificări, solicitare de clarificari etc,);

Ține legatura cu AM-JUDETEAN/CRPDRP în toate aspectele legate de procesul de evaluare;

Pregătește reuniunea comitetului de selectare în vederea aprobarii listei proiectelor selectate;

Transmite notificari către beneficiarii selectați și ii informează în legatură cu etapele urmatoare pe care acestia trebuie să le parcurgă în vederea încheierii contractelor de finanțare;

Participă la elaborarea indicatorilor de monitorizare ai măsurilor din P.D.L.;

Concepe un sistem informatic de colectare, înregistrare, stocare și păstrare a informațiilor statistice referitoare la implementarea masurilor P.D.L.;

Asigură evidența informațiilor statistice referitoare la implementarea măsurilor P.D.L.;

Asigură analiza datelor statistice de monitorizare în vederea întocmirii rapoartelor anuale de progres și informării membrilor Consiliului Director;

Asigură întocmirea de rapoarte de monitorizare și analize necesare pentru urmărirea stadiului implementării și a progresului P.D.L. .

Expert evaluare are urmatoarele atributii specifice:

Verifica conformitatea si eligibilitatea proiectelor pe baza procedurii de verificare si a grilei de verificare a conformitatii si eligibilitatii (informatii referitoare la solicitant si la proiect, informatii referitoare la concordanta documentelor solicitate, etc.);

Elaboreaza lista proiectelor care indeplinesc cerintele de conformitate si eligibilitate si transmite lista proiectelor catre OJPDRP in vederea evaluarii tehnico-economice;

Comunica cu aplicantii (notificari, solicitare de clarificari etc,);

Participa la vizita in teren pentru verificarea conformitatii documentelor cu situatia existenta, daca este cazul;

Tine legatura cu OJPDRP in toate aspectele legate de procesul de evaluare;

Pregateste reuniunea comitetului de selectie in vederea aprobarii listei proiectelor selectate;

Transmite notificari catre beneficiarii selectati si ii informeaza in legatura cu etapele urmatoare pe care acestia trebuie sa le parcurga in vederea incheierii contractelor de finantare.

Structurile partenere – membrii Asociației – vor avea un rol activ în implementarea P.D.L. al microregiunii Someș – Codru, în primul rând pentru animarea teritoriului și informarea grupurilor ținta ale măsurilor P.D.L.

Din structura parteneriatului fac parte atât entități publice, cât și private, care reprezintă în mod echilibrat diferite categorii sociale(germani, femei, tineri), precum și reprezentanți ai grupurilor de producatori, oameni de afaceri, consultanți, astfel încât să fie acoperite cât mai bine atăt grupurile țintă ale acțiunilor din cadrul PDL, cât și domeniile vizate.

Descrierea resurselor material;

Buget indicativ anual de funcționare a GAL-ului;

Dispozitivul de comunicare și informare;

MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

În cadrul Planului de dezvoltare locală, activitățile de monitorizare, control și evaluare vor fi realizate de către:

GAL Someș – Codru;

AM-JUDETEAN/CRPDRP – Satu Mare;

Agenția de Plăți.

Dispozitivul de monitorizare, evaluare și control implementat de GAL va avea ca și rol:

Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului;

Efectuarea zilnică a gestionării proiectului;

Depistarea problemelor;

Executarea operativă și corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;

Monitorizarea și raportarea la timp despre realizările și rezultatele proiectului;

Facilitarea coordonării între activitățile componentelor;

Informația despre conținutul proiectului și realizările acestuia este oferită factorilor de decizie la cel mai înalt nivel.

În vederea asigurarii unui contact direct cu potențialii beneficiari ai Programului, GAL Someș – Codru va forma o echipă responsabilă de dezvoltare rurală, ce va desfasura la nivel local activități corespunzatoare sarcinilor de implementare.

Monitorizarea

Monitorizarea prevede un dispozitiv riguros și transparent de vizualizare a modului în care are loc gestionarea financiară a implementării strategiei de dezvoltare, care să permită colectarea sistematică și structurarea anuală a datelor cu privire la activitățile desfășurate. Instrumentul de monitorizare utilizat va fi un sistem informatic structurat pe module aferente procesului de monitorizare și evaluare. Modulul de monitorizare va fi proiectat astfel încât să asigure colectarea și introducerea datelor privind proiectele depuse de solicitanți în tabele (baze de date) și să permită urmărirea fluxurilor și regăsirea facilă a datelor, monitorizarea în

orice moment, inclusiv realizarea de rapoarte statistice și alte rapoarte generale. Sistemul va permite:

Procesarea cererilor de finanțare depuse pentru măsurile de dezvoltare rurală;

Introducerea de date rezultate în urma verificării conformității și eligibilității proiectelor;

Informații rezultate în urma controalelor pe teren;

Date de finanțare, cereri de plată și executarea cererilor de plată;

Documentele depuse de beneficiari, scanate.

COOPERARE, CREAREA ȘI IMPLEMENTAREA REȚELEI

Cooperare

Teritoriul Someș – Codru recunoaste potențialul benefic al cooperarii formale și informale la nivel local, regional, național și transnațional, iar abordarea acestui aspect se va realiza progresiv pe durata de implementare a strategiei 2012-2015 și ulterior pe termen lung. Cooperarea va avea ca principal obiectiv întarirea legaturilor și coeziunii în cadrul comunităților locale și a celor vecine din Bistrița, Maramureș, Tara Oașului dar și cu celelalte din județul Satu Mare (Zona Satmarului și Zona Carei – Tasnad).

Cooperarea cu vecinățatile se va explora în vederea dezvoltarii de proiecte comune și asigurarii schimbului de exeprienta și de bune practici. Există sinergii naturale și economice în cadrul vecinatatilor, în mod particular în ceea ce priveste turismul.

Potențialul GAL Someș – Codru a stabilit deja o legatură cu teritorii vecine (LEADER Bistrița – Năsăud Țara Oașului și Bihor ), pentru a determina și monitoriza potențialul de cooperare. În acest sens s-au pus bazele unui parteneriat cu cele 3 teritorii în vederea dezvoltarii agro-turismului.

La nivel regional relațiile de cooperare vor avea la baza prioritățile de dezvoltare regionale.

Teritorii, sectoare sau organizații din Romania și din afara frontierelor, care se confruntă cu nevoi de dezvoltare similare, vor fi identificate în vederea cooperarii.

Deja au avut loc contacte initiale, cu GAL Verein Natur din regiunea Vorariberg- Austria, o arie geografică, și potențial natural care prezintă similitudini cu teritoriul Someș – Codru.

Participarea GAL în cadrul RNDR

Conform PNDR, Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală are ca obiectiv general înrolarea energiei tuturor actorilor în procesul de dezvoltare rurală și promovarea unui flux eficient de informații, schimburi de idei și bune practici și cooperarea dintre actori, grupând toate organizațiile și institutiile care sunt implicate în dezvoltarea rurala în vederea:

Creării unei economii agricole și forestiere bazate pe exploatații care trebuie să se angajeze pe calea modernizarii;

Dezvoltării unei agriculturi care să favorizeze biodiversitatea și conservarea mediului;

Îmbunatățirii calității vieții și dezvoltării economice în spatiul rural;

Îmbunatățirii guvernanței locale în vederea creării și implementarii strategiilor de dezvoltare locală.

Acest obiectiv generos se poate atinge prin implicarea activă a Gal-urilor în procesul de creare și implementare al rețelei.

În acest sens potențialul GAL Someș – Codru va participa în calitate de membru la :

Consultările organizate de rețea în vederea stabilirii prioritatilor de dezvoltare a acesteia, procesele de analiză și studiu pentru PNDR, pentru guvernanța politicii de dezvoltare rurală;

Programele de formare organizate în vederea sprijinirii guvernanței locale a GAL-urilor;

Schimburile de experiențe între actorii dezvoltării rurale la nivel național, regional precum și cu statele membre UE;

Identificarea și promovarea propriilor bune practici și a acțiunilor inovative, catalogarea și diseminarea acestora precum și preluarea bunelor practici din rețea;

Acțiunile de informare și comunicare privind programul și măsurile de dezvoltare rurală organizate în cadrul rețelei, diseminând mai departe informația la nivelul comunităților din microregiunea Someș – Codru;

Întalniri și seminarii la nivel Comunitar;

La acțiunile de promovare a produselor specifice, participând cu grupurile de producători locali și propriile produse;

La acțiunile de informare și promovare a activităților și seviciilor turistice furnizând informații și documentație pentru elaborarea de ghiduri turistice, pliante etc.;

La grupurile de lucru tematice : membrii potențial GAL Someș – Codru vor fi în principal interesați să participe la grupul de lucru pe tema referitoare la adaugarea de valoare a produselor și la promovarea agro-turismului;

La îmbunătațirea și actualizarea paginii web a RNDR furnizând informații de interes;

La evenimentele organizate de Rețeaua Europeană.

În acest sens, potențialul GAL Someș – Codru va participa la activitatea Rețelei cu resurse umane în principal, dar și cu resurse materiale (sediu, logistică, consumabile) și financiare în cadrul unor acțiuni punctuale (de exemplu organizarea de evenimente ale rețelei în Someș – Codru).

Concluzie

În concluzie aceste două galuri (Someș – Codru cu un număr de locuitori de 22.557 și o densitate de 43 de loc/km2 și Someș – Chioarcu un număr de locuitori de 16.146, iar densitatea populației este de 55,71 locuitori/) au în comun masura 322 acestea având activități egale și anume: înființare și amenajare spații publice de recreere pentru populație, reabilitare infrastructură de patrimoniu, centre de îngrijire copii, bătrâni sau persoane cu nevoi special, restaurarea și consolidarea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural, înființarea de drumuri noi, extinderea și îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local, etc. iar despre partenerii publici putem spune că sunt egali adică 7 la ambele galuri.

Teritoriul Someș – Chioar studiat în prezentul proiect deține o suprafață a fondului funciar de 39.169 ha și suprafața totală a fondului funciar, suprafața agricolă a comunelor aflate în teritoriul Someș-Chioar este de 22.913 ha. Comuna Valea Chioaruluieste una dintre primele și puținele comune din Maramureș care au reușit întocmirea unor relații de înfrățire cu localități similare din străinătate. Astfel, Valea Chioarului a încheiat un acord prolific în 1990 cu localitatea Affigen din Belgia, relație care s-a dovedit a fi una deosebit pe fructuoasă de-a lungul timpului pentru ambii parteneri.

Teritoriul Someș – Codru în 2002 are o populație de 23.507, iar potrivit datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică a județului Satu Mare populația stabilă totală la 1 ianuarie 2010 în localitățile microregiunii era de 22.557 persoane. Aceasta acoperǎ o suprafatǎ totală de 514 . Cea mai populată comună dintre cele șapte din microregiune este Medieșu Aurit cu 6708 locuitori, la polul opus se află comuna Homoroade având doar 1685 locuitori în total. Există diferențe mari între comune în privința numărului localnicilor, majoritatea lor având o populație în jur de 2000-2500, restul comunelor dispun de un număr de locuitori mai ridicat, peste 4000 de localnici. În cele trei mari comune ale microregiunii, Medieșu Aurit, Culciu și Apa, se concentrează mai mult de 57% a populației totale.

BIBLIOGRAFIE

Plan de acțiune RNDR;

Strategia de dezvoltare rurală 2014-2020;

Rețeaua națională de dezvolatare rurală LEADER;

Rețeaua LEADER+ în Valonia;

www.galsomeschioar.ro

www.galsomescodru.ro