Analiza Activitătilor Turistice din Varsovia

LUCRARE DE LICENȚĂ

Analiza activităților turistice din Varșovia

Idee imagine –ca la eseu meto + stilizare Palat Nauki

Candidat – Nițoaia Petrică Coordonator – Asist. univ. dr.Camară Gabriel

Iași, Iulie 2016

Cuprins

Motto:

,,Putem evite incorectitudinea sau lipsa de conținut a afirmațiilor noastre numai dacă prezentăm modelul drept ceea ce este el, ca obiect de comparație – ca riglă de măsură, pentru a spune așa; și nu drept prejudecată căreia ar trebui să i se conformeze realitatea.’’ L. Wittgenstein – Tractatus (București, Humanitas, 2001)

Introducere

Lucrarea de față se prezintă sub forma unei analize a fenomenului turistic ce caracterizează orașul Varșovia. Prima parte a lucrării propune o analiză la modul general și cronologic a turismului din Varșovia iar partea a doua descrie și analizează preferințele sectorului din sosirile turistice din Varșovia reprezentat de studenții dinafara orașului.

Deși la început am fost mai optimist am ajuns să înțeleg de ce Heely, 2011 afirma că

Este un truism că turismul este un domeniu complex

Este frustrant de dificil să estimezi cu precizie caracteristicile dintr-un oraș destinație, la nivel de țară sau la un nivel pan-europeamn…..Deși eu m-am ocupat doar de un oras…

Rezumat

Abstract

Cuvinte-cheie

Keywords

Încadrări teoretice. Definiții.

În lucrarea de față următorii termeni sunt folosiți doar cu înțelesul definit mai jos. Asta pentru a evita orice confuzii sau înțelesuri diverse pe care propozițiile le-ar putea avea.

Vizitatorul este persoana care călătorește în afara zonei de rezidență pentru o perioadă nu mai mare de un an în diferite scopuri (scopuri care au dus la conturarea termenilor ca turism de afaceri, turism religios, turism educațional, etc.) altele decât acela de a fi angajat de în acea țară sau zonă vizitată. Aceste călătorii sunt călătorii în scopuri turistice. Un vizitator va fi clasificat ca turist dacă călătoria sa include o ședere de o noapte (overnight stay) în zona vizitată (definiție preluată din International Recommendations for Tourism Statistics 2008 publicata de Organizația Națiunilor Unite, așadar lucrarea de față tratează despre noțiunile de turism și turist așa cum sunt ele definite de către UNWTO (World Tourism Organisation)). Relevant pentru lucrarea de față este faptul că studenții dinafara Varșoviei, ce nu sunt rezidenți permanenți, pot fi considerați turiști.

Turismul este înțeles în această lucrare, conform definiției oficiale a UNWTO ca activitate a vizitatorilor. Turismul este o parte a călătoriilor iar vizitatorii sunt o parte a călătorilor.

Toate referirile la turism și toate utilizările cuvântului turism se vor face având în vedere doar aceste accepțiuni ale cuvântului turism.

Surse definiție, alte definiții.

Literatura de specialitate se remarcă prin a defini turismul într-un mod direct (sursă)și indirect (surse? -), adică prin a spune ce nu este turismul sau că turismul este partea care scapă sferei de cuprindere a termenilor leissure, excursie.

The three most obvious consequences are cross-border movement, economic impacts and socio-cultural consequences. These evidences in support of foreign students as inbound tourists were extracted from both the academic and industry reports where foreign students are regarded as a significant part of inbound tourist source of revenue through foreign exchange earnings. Thus, confirming their economic impact on the host country through living costs, payment of tuition fees and travelling expenses. Notable among their reasons for travelling is to relax, have fun, chill out, and participate with friends in sightseeing. 

Capitolul I. Istoricul cercetărilor (2-3 pag)

I.1 Istoricul cercetărilor geografice

Cercetarea în domeniul geografiei turismului a apărut în Polonia în perioada interbelică la departamentul dedicat turismului din Universitatea Jagelloniană. După război cercetarea a continuat în centre universitare ca Varșovia, Cracovia, Poznan, Wroclaw sau Lodz. În Varșovia se remarcă în 1963, Mileska prin regionalizarea turistică a Poloniei propusă. După 1989 în Varșovia continuă să se publice lucrări importante pentru domeniul geografiei turismului.

Primele referiri despre Varșovia în lucrările de specialitate- Geografie sau turism?????

În 1963 în lucrarea Regiony Turystyczne Polski. Stan obecny i potencjalne warunki rozwoju (Regiuni turistice din Polonia. Situația actuală și posibilități de dezvoltare), Prace Geograficzne, nr. 41, PWE, Warszawa, autoarea Milenska M. I.

În 1971 în Plan kierunkowy zagorspodarowania turystycznego Polski (Directive pentru dezvoltarea turismului în Polonia), ZZT GKKFIT, Wroclaw, orașul Varșovia este clasificat ca unul dintre cele 8 mari centre urbane și turistice ale Poloniei.

Referiri despre Varșovia apar în volume generale dedicate geografiei turismului din Polonia printre care amintim: Geografia turystyki Polski (Geografia turismului din Polonia), Lijewsky, Mikulowski, Wyrzykowski, 1985 și Geografia turystyki Polski (Geografia turismului din Polonia), Liewski, Mikulowski, Wyrzykowski,

După schimbarea regimului politic și apropierea țărilor est europene de țările vestice dublată de folosirea preferabilă a limbii engleze în comunitatea științifică apar foarte multe lucrări – citari…

At the beginning of the nineteenth century, some elements of geography could be found in the works of the members of the Warsaw Society of Friends of Learning (e.g. a geography textbook) and in lectures offered in similar disciplines at Warsaw’s first higher education institutions. Wawrzyniec Surowiecki (1769-1827) gave lectures in statistics with elements of economic geography at the Main School for Law and Administrative Sciences(1808). In 1816–1831, lectures in cartography were held at the Royal University of Warsaw. At the Imperial University of Warsaw (where Russian was the language of instruction), an attempt was made to start the Chair of Geography and Ethnography in 1883-1885, but was abandoned due to insufficient funds. Some physical geography issues were taught as part of geophysics courses. The German occupation authorities. The Department of Geography University of Warsaw was launched as a Polish educational institution in 1915 with the approval of the was created by Professor Stanisław Lencewicz (1889-1944), who received his doctorate at Neuchâtel and postdoctoral degree (habilitation) at Lviv. The Department of Geography was established as part of the Faculty of Philosophy on 1 April 1918. In 1920, Professor Lencewicz was appointed the Deputy Head of the Department, and in 1922 its Head, following his promotion to full professor. Lencewicz’s scientific interests included mainly geomorphology, limnology and regional geography. In 1938, the Department of Anthropogeography was established as part of the Faculty of Arts and Humanities on the initiative of Professor Bogdan Zaborski (1901-1985). A pupil of Lencewicz, Professor Zaborski had a declared interest in human geography, although he also studied physical geography. These two divisions were re-launched after World War II to form the Institute of Geography in 1952, located in the Uruski-Czetwertyński Palace, which was rebuilt after the War. This new geographical unit at the University of Warsaw was created by Professor Stanisław Leszczycki (1907-1996), who moved here from the Jagiellonian University. Professor Leszczycki was an economic geographer, President of the International Geographical Union in the years 1968-1972. In 1969-1977, the Institute of Geography operated as an independent academic establishment headed by Professor Jerzy Kondracki (physical geographer). The Faculty of Geography and Regional Studies was founded following the merger of the Institute of Geography and the Institute of African Studies in 1977 to become the first Faculty of Geography in Poland, with Professor Zdzisław Mikulski (physical geographer) as its first Dean. Honorary University of Warsaw degrees (honoris causa degrees) presented by its geographical division in 1962-2004 were awarded to: Professor Sir Dudley Stamp, Professor Konstantin A. Salishchev, Professor Raul Preibisch, Professor Stanisław Leszczycki and Archbishop Desmond Tutu. In 1999, to commemorate Professor Jerzy Kondracki, a medal was established in his name for his contribution and services to the Faculty of Geography and Regional Studies of the University of Warsaw. The Medal is awarded to those who have made a significant contribution to the development of the Faculty and to Polish geography.

I.2 Istoricul cercetărilor referitoare la turism

Întrebări pt acest subpunct!

Literatura de specialitate tratează fenomenul studenților din afara Varșoviei?

Dacă da, în ce fel? Ce importanță li se alocă acestora? Cât de detaliată este analiza acțiunilor lor din punct de vedere turistic?

Capitolul II Metoda de lucru (+_ 5 pag)

Pentru realizarea acestei lucrări de licență și adunarea datelor am locuit pentru 3 luni și jumătate în Varșovia ca student Erasmus +. Pentru a-mi lărgi orizontul cunoașterii Varșoviei am discutat cu prieteni ce locuiesc aici, studenți străini din Varșovia, profesori universitari, localnici, reprezentanți a unor diferite instituții culturale și am vizitat orașul?

II.1 Culegerea datelor

II.1.1 Date oficiale

II.1.2 Chestionar

Diferență dintre questionaire and survey

Survey –întreg procesul

Chestionar= unul singur aplicat miilor de respondenți

II.1.3 Prelevare de probe. Limitări

Revizuirea textelor științifice = parte cu geo fizică + turism- multe căutaril……amintesc de biblioteca UW …execelenă dar puine lucruri despre Varșovia….căutări pe internet, surse oficiale și neoficiale

Folosirea datelor valabile pe site-ul Primăriei Varșoviei și Polish Statistical Online Database+ date despre sudenți străini de la??

Muncă de teren = interviuri cu profesori universitari, locuitori ai Șarșoviei, studenți polonezi și străini+ vizitarea celor mai importante obiective turistice ale orașelor = poze personale + pliante, vizită la Warsaw Tourist Office

Obținerea datelor prin chestionar, date prelucrate mai apoi de mine cu programele Excel și SPSS–– idei bune aici

Due to the fact that all data of international students were not available to author non-probabilistic sampling method was applied. Randomized sample could not be drawn therefore international students who were available through Facebook were chosen. They were also asked to forward survey to their friends so part responses were collected thanks to snowball sampling. Using this kind of method makes it impossible to measure relationship between sample and targeted population. Potential bias is also unknown. Therefore results gathered from this research can only indicate not state the phenomena occurring in international students population.

Unul dintre avantajele folosirii chestionarelor virtuale este acela că elimină dorința respondenților de a fi de ajutor și prietenoși cu interviatorul, astfel, sub protecția anonimatului respondenții nu vor exagera interesul lor în anumite situații sau activități.

Nu pot afirma că datele obținute sunt în totalitate obiective.

Chestionarele pot fi împărțite în cele completate de respondent sau de cercetător. În timp ce rezultatele primului pot fi mai atractive totuși acest tip de chestionar este mai costisitor necesitând mai mult timp de completare și/sau fonduri pentru a plăti respondenții pe când ce de-al doilea tip este de preferat prin rapiditatea completării de către respondenți dar poate prezenta probleme în privința validității. În ultimul caz sunt de preferat întrebările închise și nu cele care necesită a fi completate de către respondenți întrucât aceștia vor avea tendința de a fi evazivi. – același autor ajutor la partea statistică

II.1.4 Influențe personale. Considerații etice

Polish friends = multe date/personal conections

Bla bla cateva cuvinte despre grupurile de persoane la care am reusit sa ajung

Citam! ??

II.2 Prelucrarea datelor

Excel, SPSS, Google

Capitolul III. Cadrul natural și socio-economice (+_5pagini)

III.1 Poziție geo. Limite.

Varșovia (Polonia)- fondat în urmă cu sute de ani, pe malurile Vistulei de doi pescari: Wars și Sava.

Varșovia este centrul istoric al Poloniei, situată în prezent într-o poziție central-estică în interiorul țării în (vezi Figura nr. 1). Aflată în centrul Câmpiei Mazoviei pe râul Vistula, la o distanță de aproximativ 300 de kilometri de Munții Carpați și de aproximativ 260 de kilometri de Marea Baltică, Varșovia este capitala Poloniei și a voievodatului Mazovia, fiind, din 2002, un oraș cu statut de powiat. Orașul se învecinează cu alte 7 unități teritoriale de tip powiat și cu 18 gminii. De asemenea orașul este împărțit în 18 districte.

La momentul actual Varșovia se extinde între următoarele coordonate geografice: 52˚22'05'' Nord, 52˚05'52'' Sud, 21˚16'16'' Est și 20˚51'06'' Vest. Orașul se desfășoară pe o distanță de 30 de kilometri de la Nord la Sud și de 29 de kilometri de la Est la Vest (Primăria Varșoviei citată de Statistical Yearbook of Warsaw, 2014, p. 80).

Dintr-o altă perspectivă Varșovia se desfășoară pe 517,2 kilometri pătrați, (1.5 din suprafața voievodatului Mazovia) iar zona metropolitană ce înconjoară orașul ocupă aproximativ 3000 de kilometri pătrați. Un mod foarte simplu de a diferenția cele două zone este oferit de rețeaua de transport în comun organizată pentru a deservi două zone: zona 1 suprapusă peste Varșovia și zona 2 suprapusă peste aria metropolitană. În lucrarea de față analizăm orașul Varșoviei dar referirile la zona metropolitană nu trebuie și nu pot fi evitate.

Figura nr. 1 De la general la particular. Reprezentare grafică a poziției geografice a Varșoviei. Pune harta in shp…

Dea lungul istoriei poziția geografică a orașului a jucat un rol foarte important, datorită acesteia fiind ales capital a Regatului Polono-Lituanian.

parte a Importanta poziției in diferite contexte istorice

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/pl.html

stat yearbook of warsaw 2014. Pag 69

III.2 Caractere generale geografice

III.2.1 Geomorfologie

Varșovia este situată la o altitudine de 77-116 metri și se suprapune peste trei unități de relief (vezi Figura nr. 2). Acestea sunt valea râului Vistula, Câmpia Warszawska (pe malul stâng al Vistulei) și o mică parte a Câmpiei Wołominska (pe malul drept al Vistulei).

Valea Vistului, din zona Varșoviei, a fost creată prin procese fluviale în Cuaternar, în etapele finale ale ultimei glaciațiuni, care a afectat teritoriul actual al Poloniei, și în Holocen (Encyklopedia Warszawy 1994, citată de Sudnik-Wojcikovska și Galera 2011).

În zona Varșoviei, pe Valea Vistulei se disting următoarele trepte de relief: talvegul râului, apoi zona inundabilă, plată, puțin mai înaltă decât nivelul apei râului. În partea de oraș de pe malul drept al Vistulei pe unele terenuri din apropierea râului nu a au fost ridicate construcții, pentru a păstra o zonă inundabilă ocupată acum de păduri. De aceea, vizitatorilor care privesc dinspre Orașul Vechi al Varșoviei spre cartierul Praga li se oferă un peisaj bizar, o pădure printre care se ridică stadionul principal al orașului, un turn de catedrală și alte clădiri mai înalte. În continuare, urcând în altitudine, distingem terasa joasă Praski (cu 4-7 metri mai înaltă decât nivelul apei). Terasa superioară (cu 7-10 metri mai înaltă decât nivelul apei) este acoperită de dune formate din nisipuri fiind denumită Otwocki pe malul drept al râului și Kampinoski pe malul stâng.

Câmpia Warszawska este un platou glaciar al cărei geomorfologie a fost favorabilă construirii unor bastioane defensive în secolul XIII iar mai târziu zidurile medievale ale orașului.

Figura nr. 2Varșovia. Hartă geomorfologică simplă (realizată personal după PGI, 2015).

III.2.2 Clima

Polonia este caracterizată de un climat temperat moderat cu elemente de tranziție de la temperat oceanic la temperat continental, cu ierni reci (decembrie-martie) și veri calde (iunie-august). Circulația maselor de aer este dominată de cele vestice ce aduc deasupra Poloniei mase de aer polare sau oceanice ce se exprimă prin ploi și vreme răcoroasă pe timpul verii și prin vreme caldă pe timpul iernii. Pe de altă parte, masele de aer asiatice sau est-europene se manifestă prin vreme secetoasă vara și geroasă iarna.

Deși temperaturile extreme înregistrate în Varșovia sunt de +36.8 ˚C (22 August, 1943) și -32.6 ˚C (10 Februarie, 1929), temperatura medie anuală din Varșovia se situează în jurul valorii de 8˚C, cea mai rece lună fiind Ianuarie iar cea mai caldă Iulie (vezi Figura nr. 4).Totuși, datorită efectului de insulă urbană de căldură durata anotimpurilor s-a schimbat începând cu secolul trecut, astfel iernile s-au scurtat cu aproximativ două săptămâni pe când verile au câștigat câteva zile în plus. Datorită fenomenului de insulă urbană de căldură și în funcție de condițiile meteorologice, temperatura în Varșovia poate diferi cu 7-8 ˚C față de zona periurbană. / 2015

Precipitațiile atmosferice medii anuale au înregistrat valori cuprinse între 510 și 570 mm până în anii 2000 (vezi Figura nr. 4). Zăpada acoperă orașul pentru aproximativ 70 de zile pe an, în lunile de iarnă, cu o grosime de aproximativ 5 centimetri. Lunile în care se înregistrează cele mai mari cantități de precipitații sunt, de obicei, iunie și iulie, anul 2013 fiind o excepție (vezi Figura nr. 5). La polul opus lunile februarie și martie sunt cele mai secetoase. Față de zonele înconjurătoare rurale sau periurbane în Varșovia se observă o creștere a precipitațiilor medii anuale și o nebulozitate mai mare datorită aerosolilor urbani și a efectului de insulă de căldură urbană (conform Gutry-Korycka 2005, citat de Sudnik-Wojcikovska, B; Galera, H., 2011)

Figura nr. 3Climatogramă Varșovia 2013. De remarcat că precipitațiile prezentate aici sunt doar cele atmosferice. Stația meteo este situată la o înălțime de 110 m.

Figura nr. 4Privire de ansamblu asupra climei din Varșovia. Structura neortodoxă a graficului este data de modul în care datele au fost prezentate în Statistical Yearbook of Warsaw, 2014.

Clima și vremea dintr-o destinație reprezintă unul dintre cele mai importante???. De aceea un alt aspect important pentru lucrarea de față al climei din Varșovia este nebulozitatea. Pe o scară crescătoare de la 1 la 8, cele mai mari valori se înregistrează în lunile de toamnă și iarnă (valori medii de 7, ceea ce înseamnă o acoperire aproape totală și permanentă a cerului de nori, în acele luni) și valori mult mai mici pe timpul verii, situate în jurul cifrei de 4 (Statistical Yearbook of Warsaw, 2014, pag. 86).

În ceea ce privește poluarea atmosferică aceasta ???

III.2.3 Hidrografie

Râul Vistula nu poate lipsi din definirea sau caracterizarea Varșoviei. Acesta împarte orașul în două zone din punct de vedere istoric și cultural, pe malul stâng Varșovia (orașul vechi) iar malul drept se identifică cu districtul Praga.

Râul Vistula drenează 31.6 kilometri din teritoriul ocupat de orașul Varșovia, teritoriu în care primește numeroși afluenți, cel mai important fiind Wilanowka (16.5 kilometri pe teritoriul orașului) și mulți alți afluenți mei mici. În oraș se întâlnesc și alte mici ape de suprafață apărute ca urmare a escavărilor antropice.

Odată cu dezvoltarea orașului hidrografia zonei, în special a câmpiei Warszawka, a suferit numeroase modificări printre care secarea unor surse de apă în special din vechea arie a orașului, colmatarea unui mic râu numit Belczaca în secolul XVIII și înlocuirea altor ape de suprafață de către contrucții. Sursele de apă ce irigă partea dreaptă a orașului sunt realizate prin canale artificiale și șanțuri de drenaj. De asemenea cursul actual al Vistulei din zona orașului a creat în secolul XIX (sursa: Encyklopedia Warszawy, 1994; citată de Sudnik-Wojcikovska B; și Galera, H., 2011). În privința apei potabile aceasta a fost de proastă calitate până în secolul XIX odată cu construirea canalizării orașului și a sistemelor de alimentare cu apă. În prezent orașul este a alimentat cu apă potabilă extrasă din sedimentele de sub Vistula.

Din punct de vedere turistic?? Recreațional-vara loc de imbătat + activități antropice…bărcuțe + reconstrucția portului prin acel program de modernizare a economiei și gândirii orașului prin intermediul sectorului creativ –

III.2.4 Biogeografie

Din teritoriul de 517.2 de kilometri pătrați al Varșoviei, 17.3 % este ocupat de păduri și tufișuri, 23.3 % este teren arabil, 3.3 % teren acoperit de apă și 54, 8 % este teren urbanizat sau construit (vezi Figura nr. 5). Dintr-o altă perspectivă 23,6 % din teritoriul Varșoviei este destinat ariilor naturale protejate prin lege.

Ariile naturale din Varșovie cuprind numeroase specii, mai exact 35,9 % din flora Poloniei. Conform Sudnik-Wojcikovska, B și Galera, H., 2011 aproximativ 25-35% din speciile native au fost înlocuite de specii străine sau invazive (de exemplu Cyclachaena xanthiifolia din America de Nord) pe parcursul ultimelor două secole.

În Varșovia se întâlnesc habitate forestiere naturale și semi-naturale (14%), habitate non-forestiere naturale și seminaturale (9%), habitate specifice terenurilor agricole (12%), habitate specifice spațiilor verzi urbane (9%), arii inctive bilogic sau cu vegetație ruderală (47%), habitate acvatice (3%) ș.a. (cifrele redate conform Sudnik-Wojcikovska, B; Galera, H., 2011, pagina 517) Spații verzi urbane includ parcuri, locuri de joacă, piețe cu arii verzi, cimitire, grădini zoologice și botanice (sau zone urbane ca acoperișul Bibiliotecii Universității din Varșovia).

Zonele forestiere din Varșovia se întâlnesc de obicei la marginea orașului și fac parte din pădurile din afara orașului ce formează o centură verde în jurul Varșoviei. O mare parte din acestea au mai puțin de 50 de ani, doar aproximativ 20% din pădurile din Varșovia încă au vegetație similară celei naturale. Părți din zonele forestiere din Varșovia sunt rămase din pădurea Mazoviană.

Varșovia este singura capitală europeană care cuprinde o parte a unui parc național. Acesta este Parcul Național Kampinoski iar orașul Vașovia include între granițele sape, sper Nord-Nord-Vest o pare din zona tampon a parcului și anume 1.073 hectare. Parcul este una dintre cele 10 rezervații ale biosferei din Polonia inclusă pe lista UNSECO. Acesta s-a clasat pe locul 5 al celor mai vizitate parcuri naționale din Polonia în 2008 .

Atracții turistice: Grădini Botanice-UW+Polish Academy of Science , parcuri…mai multe detalii în capitolul IV

Figura nr. 5; 17 % din Varșovia este ocupată de păduri (Diagramă realizată personal pe baza Statistical yearbook of Warsaw 2014.

Figura nr. 6; Repartizarea teritorială a spațiilor verzi din Varșovia, care ocupă 25% din suprafața orașului. Sursa: Primăria Varșoviei la http://www.um.warszawa.pl/

Cum este prezentat acest spatiu verde? -> 2018 varsovia canditeraza pentru titlu de rfghjhjkn

https://www.facebook.com/Warsaw/videos/1057425197624615/

III.3 Generalități geologice

Varșovia se află în centrul unui vast bazin din Cretacic. Depozite Cuaternare formează platoul glaciar (Câmpia Warszawska), depozite formate din nisipuri si pietrișuri fluvio-glaciare, silturi, s.a. (vezi Figura nr. 7).Terasele mai vechi sunt formate sau au fost șlefuite de procese eoliene. Depozitele mai noi, Holocene sunt formate din soluri de origine fluvială, nisipuri, pietrișuri, noroaie și nămoluri organice de origine fluvială. Totuși, cele mai noi depozite sunt cele formate prin acțiunea omului (antroposoluri, tehnosoluri, brown fields).

Figura nr. 7 Varșovia. Hartă geologică. Hartă realizată personal cu informații obținute de pe site-ul Institutului Geologic Polonez (http://www.pgi.gov.pl/en/)

III.4 Considerații socio-economice

O simpla privire pe u atlas espon arata ca varsovia straluceste…este o insula de dezvoltate in spatiul est european, impregnand aceasta caracteristica mazoviei, de asemenea

Grafic evo pop

Grafic economier /..poate o placina poate …

Share of warsawțs ecnomomy out of polands whole eco

http://ec.europa.eu/eurostat/web/cities/data/database

w-1.7 mil pop

z metro-3 mil pop???

Oamenii din Warșovia sunt cei care definesc orasul. 3 randuri istorie….evolutie genetica in timp….consideratii actuale

Economie???


population (as of 31 XII 2014) – 1735,4 thous.

 registered unemployed persons
(August 2015) – 43,7 thous.

 unemployment rate (August 2015) – 3,8%

 average monthly employment in enterprise sector (August 2015) – 963,7 thous.

 average monthly gross wage and salary in enterprise sector (August 2015) – 5222,17 zl

 completed dwellings (January-August 2015) – 7632

 entities of the national economy
(August 2015) – 395508

IV. Paralelă poziție geografică-economie-turism

Cum estre infl tur de poz geo si faptul ca orasul e capitala turismul la modul general

Importanța turismului in evonomie

Scurt istoric turism….ceva din sec XIX? Inceput secol XX apoi razboi (care ofera foarte mult turismului din ziua de astăzi fiind un brand exploatat bine de Warsaw) apoi comunism….turism comunist apoi perioada 90 si dupa 90

Capitolul IV. Prezentare generală a fenomenului turistic ce caracterizează Varșovia

IV.1 Introducere

http://www.um.warszawa.pl/en/articles/warsaw-numbers

http://symbole.um.warszawa.pl/nazwa-warszawa

stat yearbook of warsaw 2014. Pag 248 241**

Facts:

Varșovia este unul dintre cele 8 mari centre de sightseeing din Polonia, împreună cu Cracovia, TriCity (Gdansk-Sopot-Gdynia), Wroclaw, Poznan, Szczecin, Lublin și Torun. Acestea sunt cele mai mari zone urbane ale țării, bogate în monumente istorice și evenimente culturale, fiecare necesitând cel puțin 3-5 zile pentru a fi vizitate (Duda-Seifrt M., Widawski K., Wyrzykowski J., 2012).

Într-un top al celor mai vizitate orașe din lume din 2013, Varșovia se situa pe locul 42 din 100 iar în 2014 a ajuns pe 43 deși numărul de vizitatori a crescut (Euromonitor International), iar dacă ne raportăm la Europa, Varșovia e situa în 2015 pe locul 16 din această perspectivă.

While this is an improvement, Warsaw still remains well behind other major European cities in terms of international tourist arrivals, ranking far outside the top 10 European city destinations. When looking at the number of international tourists spending a minimum of one night in
Warsaw, the picture looks quite different however. According to Warsaw City Hall‟s website, in 2010 the number was 833.296 (for 2009 the number was 752,544) (Number of tourists spending minimum one night [Website]). It therefore seems logical that the majority of the international tourist arrivals (2.220.000 for the year 2009), have not arrived in Warsaw with the intention of actually visiting the city, but rather as a stopover on their journey somewhere else. This is unfortunate for Warsaw, as tourism is considered to be one of the most important and powerful tools that nations and cities have available to shape their images (Anholt, 2007).

Următorul capitol vor prezenta o imagine a Varșoviei din punct de vedere turistic. Capitol interdisciplinar ce îmbină geografia turismului cu elemente de economie și statistică, nu va fi redat sub forma unei descrieri lungi ci prin îmbinarea cercetării calitative cu cea cantitativă. Totuși, în prima parte a acestui capitol informația descriptivă va prevala pe când în cea de a doua vom încerca să determinăm și să măsurăm fenomenul turistic din Varșovia. Asta ținând cont de cei 4 factori esențiali care, potrivit lui nu ar trebui să lipsească în orice încercare de a măsura turismul dintr-un oraș.

Fără vreo intenție de a complica și din pură ordine logică …..

Poate amintesc de Bulai sau de ce am decis că astea ar fi aspectele din care este compus turismul.!

IV.2 Metoda de masurare a turismului a lui J.Heely și aplicabilitatea acesteia in Varsovia

Heely în Iside City Tourim: A European Perspective, 2011, consideră că orice încercare de a măsura fenomenul turistic dintr-un oraș trebuie să aibă în vedere și să cuprindă următoarele 4 categorii de factori ce pot fi măsurați și interpretați statistic, asta pentru ca acea cercetare să se sprijine pe date care pot fi verificate și să ofere condiții pentru benchmarking. Astfel, cele 4 categorii sunt:

Măsurătorile de volum ale industriei turismului, exemplificate prin sosiri turistice (înnoptări, vizitatori de o zi) și rata de ocupare a structurilor de cazare care poate fi corelată cu numărul de paturi (locuri de cazare) disponibile.

Măsurătorile valorii turismului (pentru comunitatea locală) traduse prin cheltuielile turiștilor care ar trebui corelate cu cheltuielile pentru turism ale comunității locale, locurile de muncă generate de turism și importanța turismului pentru economia locală.

Evaluarea marketingului turistic și a activităților instituției de marketing a orașului, dacă aceasta există.

Benchmarking, care înseamnă compararea unor diferite entități (orașe, țări) din punct de vedere al turismului. Deși pare un lucru simplu, diferențele de cuantificare și adunare a datelor, în special când elemente ca limba și diferite sisteme statistice pot îngreuna cercetarea.

Toate acestea vor fi avute în vedere în capitolul de față, fiindcă nu putem acorda un capitol separat acestor probleme în lucrarea de față.

IV.2.1 Măsurători de volum

Așa cum am specificat mai sus acestea au in vedere numerele brute care arată evoluția unor parametri foarte importanți ce definesc turismul, în acest caz al Varșoviei. Acești parametri sunt: călătoriile cu scop turistic (sau sosirile turistice), înnoptările și gradul de ocupare a structurilor de cazare.

Călătoriile cu scop turistic la rândul lor pot fi împărțite în diferite feluri: în funcție de naționalitatea turiștilor vom diferenția sosirile interne față de cele internaționale sau, din altă perspectivă, turiștii de o zi față de cei care petrec măcar o noapte în Varșovia.

Bineînțeles că datele diferă în funcție de surse însă un punct bun de pornire este dat de anuarul statistic al Varșoviei ce înglobează o parte destinată turismului. Deși nu oferă numărul total de turiști sosiți în oraș sursa amintită oferă numărul de turiști găzduiți în diferite structuri de cazare, cu o importare delimitare a celor străini față de turiștii interni. Astfel plecând de la cei 1,633,052 de turiști cazați în 2005 în Varșovia se observă (aproape) o dublare a acestei valori care în 2014 ajunge la 2,858,213. Dintre aceștia, în 2005 aproape jumătate erau turiști străini (744,629) dar, deși numărul lor a crescut la 1,071,719 în 2014, reprezentarea lor în acel an s-a redus la 37% din total (vezi Figura nr. 10). Aceleași date sunt prezente și pe site-ul oficial de statistică din Polonia (GUS accesibil la http://stat.gov.pl/) completate de valori mai vechi, anuale, începând din 2002. Deși numărul total de turiști găzduiți în Varșovia a suferit o ușoară scădere din 2002 spre 2003, acest număr a continuat să crească de atunci ajungând la valori duble în 2014. De asemenea, numărul de turiști străini găzduiți a cunoscut o creștere continuă de la aproape 600 de mii în 2002 depășind un milion în 2013 și 2014. Aceste numere se corelează cu o creștere de ansamblu a capacității de cazare a orașului, exprimată prin număr de paturi disponibile (vezi Figura nr. 8).

Figura nr. 8 Corelație între numărul de paturi disponibil în Varșovia (axa din stânga) și turiștii găzduiți (axa din dreapta), dintre care cei străini sunt scoși în evidență. (sursă dat: BDL, prelucrare personală)

Numărul real de vizitatori este foarte dificil de estimat iar sursele oficiale nu oferă un număr de referință ci doar date despre turiștii cazași și despre tranzitul vamal sau prin aerian. O sursă ce oferă un număr total de vizitatori este Euromonitor International iar acel număr este bazat pe surse oficiale, sosiri în aeroporturi și alte metode detaliate la: http://www.euromonitor.com/. Important pentru subiectul de față, Varșovia a fost vizitată de aproximativ 4.100.000 de turiști cu o creștere de 4.5% față de 2013 dar cu o modificare foarte importantă față de 2008 când orașul a fost vizitat de aproximativ 2.000.000 de persoane, deci o creștere de peste 50%.

Pe baza surselor oficiale putem face câteva considerații în privința turiștilor străini găzduiți în perioada 2005-2014 (vezi Figura nr. 9) sau a vizitatorilor muzeelor (vezi Figura nr. 13 ).

Figura nr. 9 Reprezentare grafică a unor eșantioane de turiști găzduiți în Varșovia și evoluția lor numerică în perioada 2005-2014 (sursă date: BDL, prelucrare personală)

Parametrii aleși în graficul de mai sus reprezintă primele șase țări de origine ale turiștilor străini ce au vizitat Varșovia. Cei mai mulți turiști care au petrecut cel puțin o noapte în Varșovia au fost în 2014 de origine britanică, americană sau germană. Una dintre posibilele explicații ale acestor numere, în afară de interesul turistic pentru oraș, este dată de originile poloneze ale turiștilor, toate cele trei țări având comunități mari de polonezi. Pe de altă parte, dacă ne referim la toți turiștii străini găzduiți în Varșovia în aceeași perioadă (vezi Anexa 1) observăm că cei mai mulți (71%) au fost europeni urmați apoi de turiști asiatici și americani, în special nord-americani, cu o cotă neglijabilă de turiști africani. De asemenea, turiștii străini au preferat să se cazeze în hoteluri (în 93.4% din cazuri). Cât despre rata înnoptărilor turiștilor străini aceasta a suferit o mică scădere în 2014 față de anii anteriori ajungând la 40.1% din total (1944,2 mii de înnoptări). Cât despre durata medie de ședere a unui turist în Varșovia, aceasta a fost în 2014 de 1.8 zile.

Al doilea parametru analizat în cadrul măsurătorilor de volum ale turismului este dat de structurile de cazare. Dezvoltarea infrastructurii de cazare din Polonia în perioada interbelică a urmat direcția dezvoltării turistice de după obținerea independenței, Varșovia devenind unul dintre cele mai importante centre de touring (touring center) din Polonia.

Numărul de structuri de cazare au crescut constant în Varșovia, de la 84 în 2002 la 124 în 2013 și 2014 (vezi Figura nr. 10). De o mare varietate tipologică, cele mai multe sunt hoteluri, care deși au crescut ca număr, cota lor din total s-a redus treptat ajungând la 56.5 % în 2014. Totuși, hotelurile beneficiază de o poziție centrală avantajoasă în Varșovia (vezi Figura nr. 13). De asemenea, distribuția spațială a facilităților de cazare din Varșovia este inegală, observându-se o concentrare a acestora în districtele centrale: Śródmieście, urmat de Mokotow, Wlochy și Ochota. Cei mai mulți turiști au înnoptat în hoteluri (89.2%) din total urmați de cei care au innoptat în hosteluri (4.5%). Asta se explică datorită numărului de paturi disponibile în hoteluri care, reprezintă aproape 81% din total. În ansamblu, numărul de paturi disponibile crește în perioada analizată (vezi Figura nr. 8), evidențiindu-se creșterea din 2008 având o posibilă legătură cu Campionatul Regional de Basket EuroBasket 2009, urmată de o mică scădere în 2009 ca urmare a recesiunii economice din acea perioadă ce a afectat turismul mondial (însă economia Poloniei per total a cunoscut creșteri), iar din 2010 acest indicator crește, cu o intensitate mai mare în 2012, strâns legată de sporirea capacității de cazare legată de evenimentul sportiv UEFA Euro 2012 găzduit de Polonia și Ucraina.

Figura nr. 10 Corelație între numărul de paturi disponibile și rata ocupării acestora pentru Varșovia în perioada 2010-2014 (sursă date BDL, prelucrare personală)

Al treilea element care e cere avut în vedere în cadrul măsurătorilor de volum ale turismului este dat de rata ocupării structurilor de cazare. În perioada pentru care există date disponibile, rata ocupării structurilor de cazare din Varșovia a cunoscut un salt înainte dinspre 2012 spre 2013 stimulată cel mai probabil de UEFA Euro 2012, trend-ul de mărire fiind continuat și în 2014 dar cu o intensitate mai mica, ajungând la valoarea 52.0% ceea ce este un nivel considerat mulțumitor în industria turistică . Desigur, această rată variază de la tipuri de structuri de cazare până la stabilimente individuale, cea mai mare rată a ocupării întâlnindu-se în 2014 în rândul hostelelor (66.4%), hotelurilor (54.3%) pe când valoarea cea mai mică, de 16.5%, a fost înregistrată de apartamente (camere de închiriat).

Figura nr. 11 Distribuția hotelurilor în Varșovia (2014)

Figura nr. 12 Evoluția structurilor de cazare din Varșovia în perioada 2002-2014 (sursă date BDL, prelucrare personală)

Acestea sunt datele. Atât de mare este turismul în Varșovia. Dar de ce? Ce stă în spatele aceste evoluții? Ce importanță are turismul pentru comunitatea locală? Cum se situează Varșovia în raport cu alte orașe din Polonia și din lume? Răspunsurile acestor întrebări și a multor altora vor fi arătate în capitolele următoare.

IV.2.2 Măsurători ale valorii turismului

Acest tip de măsurători sunt foarte importante deoarece arată dacă și cât de important este turismul pentru economia entității teritoriale studiate. Măsurătorile se bazează pe următorii indicatori: valoarea cheltuielilor locale pentru turism corelate cu veniturile obținute din turism plus locurile de muncă create de fluxul turistic aferent, în acest caz Varșoviei. Aceste figuri variază foarte mult între diferite entități teritoriale și trebuie tratate în strânsă legătură cu specificul economic al zonei studiate.

Informațiile statistice privind cheltuielile turiștilor ce au vizitat Varșovia sunt punctul de plecare pentru a stabili impactul turismului asupra economiei locale în termeni de venit și locuri de muncă generate.

Cateva detalii despre costuri – hoteluri 306 stat 2015

IV.2.3 Evaluarea marketingului

În condițiile economice actuale caracterizate de competitivitate nu doar companiile trebuie să dețină un brad și o imagine puternică pentru a atrage clienți dar și orașele sau țările (de exemplu pentru a atrage turiști, investitori și pentru mări exporturile). Pentru a măsura și vorbi despre marketingul destinației Varșovia va trebui folosită o abordare diferită pentru că discuția despre măsurarea efectivității marketingului este una relativ nouă în literatura de specialitate iar datele statistice sunt dificil de găsit sau deseori nu există. Printre metodele folosite în demersul de măsurare a marketing-ului unei destinații se numără cercetarea pieței, chestionare adresate atât turiștilor (potențiali sau aflați în destinație) cât și rezidenților însă cea mai important metodă este constituită de un raport de activitate a organizației ce se ocupă de promovarea entității teritoriale studiate. În alți termeni, de interes major sunt valorile ratei de returnare a investiției (sau return on investment, ROI) acestea fiind plasată în contextul duratei medii de ședere, a activităților turistice desfășurate la destinație sau in contextul percepțiilor turistice despre destinație. Totuși trebuie delimitat clar dacă turiștii chestionați au fost expuși sau nu materialului de marketing la care se face referire. Importanța acestor măsurători este uneori tranșantă în politica departamentelor de promovare turistică fiindcă o imagine clară asupra activității CTO/CMA dând actorilor interesanți (stakeholders) indicatori economici vitali .

În cazul Varșoviei

IV.2.3.1 Brand-ul Varșovia

Toate sursele de informare formează imaginea turistică a Varșoviei. Aceeași autoare demonstrează că sursele de informare turistică formează și influențează ambele componente (cognitiv și afectiv) ale imaginii Varșoviei. În materialele despre Varșovia pregătite de tour-operatori accentul este pus pe atracțiile turistice de ordin cultural pe care orașul le oferă pe când în materialele de promovare ale autorităților Varșovia este prezentată ca un oraș verde.

http://wroclawuncut.com/2016/03/04/wroclaw-tops-best-reputation-survey/ pozitia varsoviei si cati ar recomanda orasul

Brand

Saffron Copenhaga Zagreb

http://www.theguardian.com/cities/datablog/2014/may/06/world-cities-most-powerful-brands-get-the-data Warsaw nici macar nu e aici

Pot spune ca din asta deriva, sau cel putin are legatura cu existenta unor produse

Apoi- pot aduce detalii despre atractii?

Ce tip de org este? – CTO sau CMO cred ca e mai degraba marketing. Sau amandouă la un loc?

Tipuri de produse turistice pe care se pune accentul

’’Warsaw Tourist Office (împreună cu Warsqw Convention Bureau) este un departament al Primăriei Varșoviei, fiind finanțat în totalitate din bugetul orașului’’

Slogan-metode-cuvinte despre site+ mediul online

3 puncte de informare turistică- http://www.warsawtour.pl/en/warsaw-essentials/tourist-information/warsaw-tourist-information-1809.html

Imaginea istorică-phoenix-oras refacut de 3 ori

Heart of poland

Centru cultural-artistic

Se ocupă cu promovarea imaginii orașului prin site, brosuri, prezenta pe retelele soacializare (www.facebook.com/Warsaw/Fall_in_Love_withWarsaw; https://www.instagram.com/fall_in_love_with_warsaw/; https://twitter.com/ewarsaw)

Anuar….sau detalii si date despre activitate? Exemplu poznan catalog tourismn indicators evolution-

Istoric- brand razboi-apoi sirena

Religie –biserice

Turism de nisa?

Cred că voi găsi delimitarea nefolositoare….

Să nu uit să fac o trimitere la site-ul Biroului Turistic din Warsaw ca orice curios să se poată bucura de broșurile gratuite.

IV.2.4 Benchmarking

Bnechmarking-ul în turism se referă la compararea a două entități teritoriale similare ca dimensiuni, formă de guvernare, număr de locuitori sau alte aspecte, fiind vorba în special de orașe și țări. Principalii indicatori avuți în vedere sunt înnoptările, numărul de turiști sosiți și profitul din turism. Totuși măsurătorile de acest tip deseori nu pot fi dezvoltate foarte mult datorită a trei factori enumerați de Heely, 2011:

Date incompatibile sau incomplete la nivelul de țară sau regiune;

Caracteristica locala a CTO/CMA sau a ariilor studiate ce îngreunează benchmarking-ul;

Organizațiile de tip CTO/CMA sunt de cele mai multe ori administrate dintr-o perspectivă practică benchmarking-ul (și uneori alte categorii de informații statistice) nefiind prioritare.

IV34 Alte aspecte

Metroul- după război orașul a fost reconstruit în stil comunist. Datorită războiului rece și a fricii de posibile atacuri aeriene sistemul de transport nu a fost foarte bine dezvoltat iar în cazul metroului s-a doritt costruirea acestuaia pentru a servi ca zonă de adăpost în caz de atac atomic, după modelul moscovit. Acest lucru nu a fost posibil în Varșovia datorită geologiei zonei iar construcția unei linii de metrou a fost intarziata….azi avem..bla

Clasificarea de mai sus nu vorbeste despre rastauratie+ atractii+ transport?

Infrs

IV.3.1 Atracții naturale

Astea intra la antropice

Grădini Botanice-UW+Polish Academy of Science

Parcuri?

Kampi

IV.3.2 Atracții antropice

Figura nr. 13 Numărul de muzee din Varșovia corelat cu numărul de vizitatori (sursă date BDL, prelucrare personală)

Două atracții turistice din Varșovia se aflau printre cele mai vizitate atracții culturale din Polonia din anul 2003. Acestea sunt Castelul regal (peste 400 de mii de persoane) și Muzeul Național (peste 330 de mii de persoane în departamentele din Varșovia, Arkadia, Nieborow, Wilanow și Otwock)

Varșovia este una dintre cele 6 destinții din Polonia caracteristice pentru turismul de afaceri. În 2009 Varșovia s-a clasat pe poziția 49 în clasamentul internațional cu 32 de evenimente organizate (Cracovia-locul ).

Castelul regal

Catedrala Sfântului Ioan Botezătorul (Katedra sw. Jana Chrzciciela)

Orașul vechi+Filtrele Lidley- Monumente istorice

Palatul prezidențial (din orașul vechi)

Biserica Sfintei Cruci (Kosciol Swientego Krzyza)

Biblioteka Universității din Varșovia

Palatul Culturii și al Științei (+Muzeul Tehnicii dinăuntru)

Parcul Lazenki

Parcul+Castelul Wilanow- Ce rol a avut Sobieski?

Fukier?

Muzee-Warsaw Uprising, Chopin Museum, Marie Curie, National Museum, De istorie, Tnacuri

Sirena- poveste..

Festivaluri/Evenimente

-Warszawskie Spotkania Teatralnie

Konkurs Wiolonczelowy im. Witolda Lutoslawskiego

Festiwal Mozartowski

Miedzynarodowy Biennale Plakatu

Warsaw Summer Jazz Days

Miedzynarodowy Latni Festiwal Chopinowski

Miedzynarodowy Festiwal Jazz na Starowce

MiedzynarodowyFestiwal Szutka Ulicy

Miedzynarodowy Festival Muzyki Wspolczesnej Warszawa Jesien

Miedzynarodowy Festiwal Jazzowy ,,Jazz Jamboree**

Warszawski Miedzynarodowy Festiwal Filmowy

Atracțiile cultural și istorice sunt realizate de oameni, fiind produse ale istoriei și culturii. Printre acestea se numără locurile destinate practicării cultelor saua diferite ritualuri, castele, cetăți, case, muzee, vechi clădiri industriale (incluse recent pe astfel de liste în literatură ) și alte obiective turisitice arhitecturale.

Muzee-pagina 239-245

Deși nu se contestă că reconstrucția orașului este una remarcabilă mulți dintre locuitori sut de părere, ajutați de realitatea evidentă, că această reconstrucție a fost o mișcare de propagandă comuistă de dupa cel de-al Doilea Război Mondial. Reconstrucția Varșoviei a fost folosită pentru a unifica locuitorii Poloniei spre un țel central național. Cât despre lucrările întreprinse, în mare parte, nu au fost executate de profesioniști ci de studenți și elevi cu materiale de proastă calitate într-o țară devastată de cel de-al Doilea Război Mondial. Ghid Turistic

IV.3.3 Produse

Rutele tematice sunt principalele destinații și produse prezentate în oferta turistică a turisului cultural.

Rute tematice=? Jewish Warsaw, WWII Warsaw, more details, information

Prezint ce ofera Warsaw Tourist Office

Tururi ale orasului-Vodka tour, Orange Umbrella tours

Capitolul V. Studiu de caz asupra studenților străini din Varșovia (aprox 10-15pag)

V.1 Prezentare generală a grupului vizat

Principalul motiv pentru care studenții polonezi din afara Varșoviei dar care studiază in Varșovia au fost incluși în studiu este pentru a folosi la o comparație a acestora cu studenții din afara Poloniei.

https://www.facebook.com/moja.polis/photos/pb.158896484151242.-2207520000.1456239817./1134479336592947/?type=3&theater 247515 studenti in Warsaw4

Pg 241+244

http://www.topuniversities.com/universities/university-warsaw#wur

1.1Timpul. Până când poate fi considerat un student turist?

V.2 Interpretarea datelor obținute prin chestionar. Rezultate

V.2.1 Prezentare generală a respondenților

V.2.2 Factorii turistici care determină alegerea Varșoviei de către studenți

Imaginea Varșoviei- amintim de articol din bibliografie + camparatii intre imaginea studentilor straini cu cei polaci

V.2.3

V.2.4

V.2.5 După ce fac chestionarul stabilesc despre ce voi vorbi la aceste subpuncte (Idei: Timp, Factorul financiar, Imaginea Varșviei, Activități)

V.2.6 Perspective diverse. Studenți străini vs. studenți din alte zone ale Poloneiei care studiază în Varșovia

V.2.7 Forecasting

V.4 Discuții. Direcții viitoare de cercetare (3

Idei

Concluzie

Lista Figurilor

Figura nr. 1 De la general la particular. Reprezentare grafică a poziției geografice a Varșoviei. 10

Figura nr. 2Varșovia. Hartă geomorfologică simplă (realizată personal după PGI, 2015). 11

Figura nr. 3Climatogramă Varșovia 2013. De remarcat că precipitațiile prezentate aici sunt doar cele atmosferice. Înălțime stașie meteo-110 m 12

Figura nr. 4Privire de ansamblu asupra climei din Varșovia. Structura neortodoxă a graficului este data de modul în care datele după care am realizat graficul au fost prezentate în Statistical Yearbook of Warsaw, 2014. 12

Figura nr. 5; 17 % din Varșovia este ocuptă de păduri (Diagramă realizată personal pe baza Statistical yearbook of Warsaw 2014. 14

Figura nr. 6; 25% din teritoriul Varșoviei este ocupat de spații verzi. Sursa: Primăria Varșoviei la http://www.um.warszawa.pl/ 15

Figura nr. 7 Varșovia. Hartă geologică. Hartă realizată personal cu informații obținute de pe site-ul Institutului Geologic Polonez (http://www.pgi.gov.pl/en/) 16

Figura nr. 9 Evoluția structurilor de cazare din Varțovia în perioada 2002-2014 (sursă date BDL, prelucrare personală) 21

Figura nr. 10 Corelație între numărul de paturi disponibile și rata ocupării acestora pentru Varșovia în perioada 2010-2014 (sursă date BDL, prelucrare personală) 22

Figura nr. 11 BDL http://stat.gov.pl/bdlen/app/strona.html?p_name=indeks 22

Figura nr. 12Se observă 23

Lista Tabelelor

Anexe (5-10 pag)

Anexa 1 Turiștii străini găzduiți în arșovia în perioada 2005-2014