Amenajarea Unei Pensiuni Turistice pe Valea Draganului

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ȘI SPORT

PROGRAMUL DE STUDIU GEOGRAFIA TURISMULUI

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator :

Lector univ. dr. . MIHAI VLAICU

Absolvent: ROMAN MANUELA GEORGIANA

ORADEA

2016

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ȘI SPORT

PROGRAMUL DE STUDIU GEOGRAFIA TURISMULUI

FORMĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

PROPUNERE DE AMENAJARE A UNEI PENSIUNI TURISTICE

LA VALEA DRĂGANULUI

Coordonator :

Lector univ. dr. MIHAI VLAICU

Absolvent: ROMAN MANUELA GEORGIANA

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1

Elemente de potențial turistic natural

Așezare,limite,vecini……………………………………………………………………………….5

Potențialul turistic al geologiei………………………………………………………………….9

Potențialul turistic al reliefului………………………………………………………………….10

Potențialul turistic al climei………………………………………………………………………13

Potențialul turistic al vegetației și faunei…………………………………………………….14

Potențialul turistic al hidrografiei………………………………………………………………19

CAPITOLUL 2

Elemente de potențial turistic antropic

2.1. Obiective turistice din regiune…………………………………………………………………..21

2.2. Căi de acces în localitate…………………………………………………………………………..23

2.3. Populația și ocupațiile acesteia………………………………………………………………….24

2.4.Obiceiuri și meșteșuguri……………………………………………………………………………25

CAPITOLUL 3

Amenajarea pensiunii

3.1. Schița cadastrală……………………………………………………………………………………..27

3.2. Situația terenului……………………………………………………………………………………..28

3.3. Etapele de ridicare a noii pensiuni……………………………………………………………..29

3.4. Structura pensiunii și facilități…………………………………………………………………..30

CAPITOLUL 4

Organizarea și funcționarea pensiunii

4.1. Clienții…………………………………………………………………………………………………..37

4.2. Personalul………………………………………………………………………………………………38

4.3. Agrement și divertisment…………………………………………………………………………39

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ……………………………………………………………………40

INTRODUCERE

Alegerea acestei temei a fost determinată de a pune în valoare potențialul turistic pe care îl are Valea Drăganului.

Arealul de studiu face parte din Parcul Natural Munții Apuseni, arie naturală protejată, de importanță națională.

Valea Drăganului este componenta Bazinului Hidrografic al Crișului Repede.Această regiune beneficiază de un deosebit potențial în ceea ce privește posibilitățile de practicare a multor forme de turism : agrement și recreere, agroturism, cultural, aventură, deoarece cadrul natural ne oferă mai multe tipuri de relief, valori culturale.

Lucrarea este structurată pe 4 capitole.

Această lucrare conține amenajarea unei pensiuni în localiatatea Valea Drăganului, fiind o prezentare propiu-zisă și o descriere a meniului pe care pensiunea o propune.

Am folosit materiale de la Biblioteca Județeană ” Gheorghe Șincai” Oradea, Primăria Poieni și Direcția de Statistică Bihor.

Mijloacele și metodele de cercetare folosite au fost: identificarea în teren și pe hartă a obiectivelor turistice și sintetizarea informațiilor.

Capitolul 1

Elemente de potențial turistic natural

Așezare,limite,vecini

Valea Drăganului este o localitate din județul Cluj.Este situată la limita munților Vlădeasa și munților Meseș și depresiunea Heudin. Ea face parte din Conuna Poieni din județul Cluj.

Comuna Poieni se învecinează în partea de NV cu comuna Ciucea și Negreni, în partea de NE cu județul Sălaj, în E cu orașul Huedin și comuna Sâncraiul, în S cu comuna Săcuieni (Cluj), în V cu județul Bihor.

Arealul de studiu se află pe versanții Munților Vlădeasa, care fac parte din Munții Apuseni.

În partea NE a Munților Apuseni sunt situați Munții Vlădeasa, iar la N de Munții Bihor.Aceștia se extind până la Crișul Repede în N, iar în sud sunt despărțiți de Munții Bihor .Valea Iadului este limita vestică a masivului Bihor –Vlădeasa, iar la est fiind mărginiți de Valea Hențului.

Ramura estică a Munților Vlădeasa se întinde de la nord la sud, pe o lungime de 28 km.

Masivul este împărțit de văile Drăganului și Hențului în trei diviziuni: partea de vest, partea centrală și cea estică.

Fig.1 Localizarea comunei Poieni în cadrul României Sursa: (Arcgis )

Fig.2 Localizarea localității Valea Drăganului în cadrul comunei Poieni Sursa: (Arcgis )

Fig. 3- Limitele Parcului Natural Munții Apuseni Sursa: ( https://www.google.ro, cu modificări)

Potențialul turistic al geologiei

În Munții Vlădeasa întâlnim roci din perioada mezozoică și chiar neozoică, rocile sedimenatre nu sunt prezente predominând rocile vulcanice fiind rezultatul unor erupții vulcanice, care au dat naștere la curgeri de lave care alternează cu strate de cenușă .Suprafața de răspândire este în Munții Vlădeasa fiind de aproximativ 500km.

Munții Vlădeasa are în componență roci cristaline vechii care s-au format în proterozoicul superior.În acest ținut activitatea vulcanică a început în cretacicul mijlociu iar teritoritoriul s-a scufundat.

Munții Vlădeasa sunt construiți din roci eruptive, relieful fiind format din forme masive și grele, pantele fiind înclinate și uniforme.Prin abrupturi cu grohotișuri enorme sunt evidențiate rocile vulcanice.

“Peisajul de munte cu stâncării și creste este specific doar părții de sud a Munților Vlădeasa”( Măhăra Gh., 1999)

În masivul Vlădeasa se înalță Vf. Vlădeasa cu înălțimea de 1836m, fiind al doilea vărf ca mărime din Munții Apuseni, cel mai înalt vârf este Vf. Cucurbăta Mare având înalțimea de 1849m.

Valea Drăganului are aspectul unui defileu în unele sectoare, iar versanții sunt înclinați. Afluentul Drăganului este Moara Dracului, unde se află cascada Moara Dracului fiind situată la altitudinea de 1350m.

Calcarul prezent în Culmea Pietrele Albe a dat naștere unor forme spectaculoase de relief, iar în bazinul văii seci Boica a generat forme de relief a unui carast tipic.

Activitatea vulcanică în aceste ținuturi a început în cretacitul mijlociu când teritoriul s-a scufundat. În stratele sedimentare mai vechi au pătruns corpuri magmatice intensive, datorită proceselor subvulcanice. Înalțimile Vișag, Traniș si Răchițele sunt formate din dacite, iar Piatra Grăitoare, Poiana Mică și Vârful Vlădeasa din riolite.În paleocen activitatea vulcanică continuă, pe o linie NNE-SSV au pătruns intruziuni vulcanice care sunt formate din microgranite, granodiorite porfirice, granite, granodiorite și diorite.

Potențialul turistic al reliefului

“Importanța reliefului pentru turism este ilustrată înainte de orice prin numărul apreciabil al formelor clare la nivel individual sau al asocierii peisagistice,etalează atracții multiple.”(Cocean P ., 1996)

Munții Vlădeasa constituie una dintre cele mai masive unități al Munților Apuseni.Crișul Repede străbate acești munți și are afluenți principali precum: Săcuien, Drăgan și Valea Drăganului.

Înălțimile mai mari sunt dominate de culmi, largi, late, vârfuri rotunjite.La înălțimi mai mari, s-au creat forme de relief mici, datorită forței de eroziune a gheții și zăpezii.Pe latura estică a Vârfului Buteasa se întâlnesc câteva forme de circuri glacionivale.

Cheile reprezintă sectoare de vale îngustă și adâncă, fiind frecvent calcaroase dar și în alte tipuri de roci, precum și cele vulcanice.

Munții Vlădeasa reprezintă atracții incontestabile ale turismului local, prin morfologia lor. Munții Bihor reprezintă un obiectiv de mare atracție, iar în apropiere se află Cetățile Rădesei și Cheile Someșului Cald.

Un potențial atractiv îl constituie peșterile care au un relief calcaros. Peșterile atrag vizitatori prin:întunericul absolut, deosebita acustică, iar cele care se sunt subpământene stalactite și stalacmite.

Peșterile din Masivul Vlădeasa: Peștera cu apă de la Bulz, Peștera Izvorului, Peștera la Fața Apei de la Remeți.

Deosebit de spectaculoase forme de relief carstic sunt date de Ponoarele, din punct de vedere acustic sunt accesibile.

Fig.4 Pietrele Albe din Munții Vlădeasa Sursa: (https://www.google.ro/search?q=pietrele+albe&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAWoVChMIypD4xqzixwIVjFUUCh0MFQMx&biw=1366&bih=625 )

Fig. 5 Pestera cu Apă din Remeți Sursa: (https://www.google.ro/search?q=pietrele+albe&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAWoVChMIypD4xqzixwIVjFUUCh0MFQMx&biw=1366&bih=625#newwindow=1&tbm=isch&q=pestera+cu+apa+din+remeti )

Fig.6 Masivul Vlădeasa Sursa: (https://www.google.ro/search?q=pietrele+albe&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAWoVChMIypD4xqzixwIVjFUUCh0MFQMx&biw=1366&bih=625#newwindow=1&tbm=isch&q=masivul+vladeasa )

Potențialul turistic al climei

Clima este unul din factorii care favorizează în mare măsură potențialul turistic al unei zone.Clima este în general umedă și rece pe culmile înalte.

Prin masivitate Munții Vlădeasa sunt o barieră în fața maselor de aer care vin din vest.

Clima acționează direct asupra organismului uman,catalizând sau micșorând activitățile de recreere,de îngrijire și organizarea de drumeții. Principalele elemente ce definesc termenul de “timp frumos” sunt: durata de strălucire a soarelui,vântul,temperatura,precipitațiile și umezeala aerului.

Bazinul Văii Drăganului fiind component al bazinului Crișul Repede,care este sub directa influență a climei oceanice,determină ca precipitațiile să fie bogate. Ierni lungi și reci,iar media lunii ianuarie de -6 grade iar din noiembrie până în aprilie temperaturile sunt negative.

Din punct de vedere al turismului,clima este hivernal și plină cu zăpadă. ”Aceasta interesează în primul rând ,prin durata menținerii și prin grosimea stratului său și este un de mare importanță în practicare sporturilor de iarnă.”(Măhara Gh.,1999)

În luna iunie sunt prezente precipitațiile lichide,iar lunile cele mai bune pentru recreere sunt: august-septembrie.

Durata de Strălucire a Soarelui reprezintă intervalul de timp, din cursul unei zile când soarele strălucește și se exprimă în ore și zecimi de ore.

Datorită poziționării în arcuș a Munțiilor Vlădeasa,Valea Drăganului are un timp relativ calm de-a lungul ei. Aici întâlnim și topoclimatul de depresiune, acesta “se caracterizează prin predominarea calmului care este atât mai frecvent cu cât depresiunea este mai adâncă și mai închisă .“ ( Gaceu O., 2005)

În cursul anului dar în special iarna întâlnim fenomene precum: bruma,înghețuri prelungite,depuneri de rouă.

Precipitațiile atmosferice reprezintă totalitatea produselor de condensare și cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă care ajung la suprafața pământului.

Iernile sunt lungi și reci,cu temperaturi medii a lunii ianuarie de -6 grade.

Principala resursă a climatului de iarnă,o reprezintă zăpada pentru turism.

1.5.Potențialul turistic al vegetației și faunei

Pe arealul Muntilor Vlădeasa vegetația este foarte diversificată.

În Munții Vlădeasa la altitudini de peste 1600m,iar în cea mai mare parte se dezvoltă o vegetație subalpină,iar insular apare vegetația de tip alpin în vârfurile Vlădeasa și Buteasa.Pâlcurile restrânse de jneapăn (Pinus mugo) sunt întâlnite în etajul alpin. Pe culmi înalte se găsesc omagul (Aconitum paniculatum) și ghintuța (Gentiana punctata),iar în ecosisteme stâncoase apar afinul (Vaccinum myrtillus),merișorul de munte (Vaccinum vitisidaea),ochii șoricelului (Saxifraga aizoom),scânteiuța de munte (Potentilla ternata),mușchi (Hipnum),licheni de sol (Cetraria islandica),iar des întâlnit este ienupărul pitic (Juniperus sibirica).Pe culmi întâlnim covor vegetal format din ierburi cum ar fi: firuța (Agrostis tenuis),rogozul (Carex transsilvanica),trifoiul (Tripholium alpestre),tepoșica (Nardus stricta),păiușul (Festuca rubra,Festuca ovina).

Plante cu flori sunt: cimbrișor (Thimus pulegioides),vioreaua (Viola canina),vulturica (Hieracium auricula,H.aurantiacum),turta (Carlina acaulis),mărțișor (Geum montanum) (Gaceu O.,2005)

Pe culmi până la 1200m întâlnim etajul de vegetație al coniferelor.Pajiștile naturale care s-au format pe locul vechilor păduri sunt pline cu fag,molid și brad.

Stejarul (Quercus robur) ,gorunul (Quercus sessiliflora) și cerul (Quercus ceris) sun intâlniți la altitudini joase precum drepresiunile intramontane și dealuri.

În masivul Vlădeasa întâlnim ursul brun (Ursus arctos).Mai sunt întâlnite animale ca: iepurele (Lepus europeus),cerbul (Cervus elaphus),veverița (Sciurus vulgaris).

Ariile cele mai importante piscicol sunt pe Valea Drăganului,Valea Iadului și Brătcuței.

Fig. 7 Reprezentarea vegetației în comuna Poieni Sursa: ( Arcgis)

Fig.8 Vioreaua Sursa: (http://www.pravaliata.ro/vioreaua.htm)

Fig.9 Vedere asupra dealurilor din Valea Drăganului

Fig.10 Cimbrișor Sursa: (https://www.google.ro/search?q=pietrele+albe&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAWoVChMIypD4xqzixwIVjFUUCh0MFQMx&biw=1366&bih=625#newwindow=1&tbm=isch&q=cimbrisor )

Fig. 11 Veverița Sursa: (https://www.google.ro/search?q=pietrele+albe&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAWoVChMIypD4xqzixwIVjFUUCh0MFQMx&biw=1366&bih=625#newwindow=1&tbm=isch&q=veverita+din+muntii+vladeasa )

Fig.12 Vulturica

Sursa: (http://www.gradinamea.ro/Vulturica__hieracium_pilosella__8939_541_1.html )

Fig.13 Turta Sursa: (http://floraspontanaromania.blogspot.ro/2010/09/cozonacul-babeicarlina-acaulis.html )

1.6.Potențialul turistic al hidrografiei

În Munții Vlădeasa elemente ale hidrografiei sunt concentrate în Bazinul Hidrografic al Văii Drăganului. Crișul Repede izvorește din nordul Depresiunii Huedinului,de la altitudinea de 710m.

Bazinul Hidrografic al Drăganului se formează în scobitura potcoavei Munților Vlădeasa.
Lacurile sunt un alt,element de mare importanță turistică.

Barajul de la Drăgan din Valea Drăganului este un lac de acumulare construit pe afluentul Crișului Repede,cu o suprafață de 290ha, înălțimea lui fiind de 120m.

În Valea Drăganului întâlnim și cascada Moara Dracului.

Fig. 14 Lacul de acumulare Drăgan

Fig. 15 Reprezentarea hidrografiei în cadrul comunei Poieni Sursa: (Arcgis)

Capitolul 2

Elemente de potențial turistic antropic

2.1. Obiective turistice din regiune

Pe teritoriul comunei Poieni,din care face parte Valea Drăganului obiectivele turistice sunt diversificate și numeroase.

În localitatea Bologa se află Moara de Apă,care este încă funcțională. În localitatea Ciucea se află Muzeul “Octavian Goga “.Spațiul în care se află acum muzeul ,a fost achiziționat în 1920 de la văduva poetului și de asemenea prietenul său Ady Endre. Aici se află și mormintele soților Goga.Muzeul este un obiectiv de importanță națională și atrage turiști de toate categoriile.

Obiective turistice de interes național care se află în apropierea comunei din care face parte Valea Drăganului sunt edificiile religioase precum: Bisericile din lemn de la Ciucea,Bisericilrhitectură original din Valea Drăganului și Poieni.

Fig. 16 Muzeul “Octavian Goga “ din localitea Ciucea Sursa: (https://www.google.ro/search?q=pietrele+albe&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAWoVChMIypD4xqzixwIVjFUUCh0MFQMx&biw=1366&bih=625#newwindow=1&tbm=isch&q=muzeul+goga&imgrc=_ )

Fig. 17 Mausoleul Iubirii din incinta Muzeului “Octavian Goga “ Sursa: ( https://www.google.ro/search?q=pietrele+albe&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAWoVChMIypD4xqzixwIVjFUUCh0MFQMx&biw=1366&bih=625#newwindow=1&tbm=isch&q=muzeul+goga&imgrc=_)

2.2. Căi de acces în localitate

Căile de acces din comuna Poieni,unde se află Valea Drăganului sunt diverse și cuprinde: șosele,transporturi special,căi ferate.

Localitatea Poieni este străbătută de drumul european E60,un drum care face legătura între Oradea și Cluj-Napoca.Distanța dintre Oradea și Valea Drăganului este de 89km, iar legatura între localitatea Poieni și Valea Drăganului se face pe drumul județean DJ 764B.

Transportul feroviar care face legătura cu Valea Drăganului este magistrala 300 Cluj, și reprezintă un mijloc de transport important din regiune.

Mijloace de transport sunt spre Valea Drăganului,iar cine dorește să meargă are cu ce să o facă,doar să existe dorintă și voință.

2.3. Populația și ocupația acesteia

La recesământul din anul 2011, populația comunei Poieni era de 1016 locuitori ,iar în Valea Drăganului 1444 locuitori.

Structura etnică al populației din comuna Poieni in anul 2011 arata așa: români: 4439 , roomi: 254 , maghiari: 30 , germani: 1.

Structura religioasă a comunei Poieni este: ortodocși: 4351 , Greco-catolici: 44 , penticostali: 202 , baptiști: 41 , martori iehova: 49 , reformați: 15 , adventiști : 5 , romano-catolici: 9 , altele: 6.

Localnicii din comuna Poieni consideră după tradiție ,că pădurea este propietate comună.Fiind în continua dezvoltare și modernizare societatea,aceasta cere mai multe material pentru construcții, dezvoltându-se astfel prelucrarea lemnului ,comercializarea materialelor lemnoase și nu în ultimul rând transportul acestora.Bărbații acestor locuri se ocupă de prelucrarea lemnul.

În 1930,în localitatea Valea Drăganului a fost deschisă o carieră de piatră,producând piatră pentru drumul București- Budapesta.Cariera a fost preluată mai târziu de către Căile Ferate Române.După 1989 cariera a fost privatizată,dar nu s-a dovedit a fi la nivelul altor mine din zonă.Locuitorii acestei localități se ocupă cu: păduritul,pescuitul și agricultura(calitatea pământului din zona deluros-muntoasă, nu permite decât să satisfacă necesitățile individuale ale locuitorilor)

Cea mai veche ocupație a localnicilor de aici este industria serviciilor sau ospitalității,fiind destul de dezvoltată în Valea Drăganului. Oamenii de aici se mai ocupă cu crescutul de oi,vaci și capre ,datorită pășunilor existente ,mai sunt întâlnite în gospodăriile oamenilor păsări și porci,dar în număr redus.

2.4. Obiceiuri și meșteșuguri

Cele mai bogate obiceiuri din aceste zone care sunt cântecul și jocul popular care sunt păstrate și astăzi.

Obiceiurile de sfintele sărbători de iarnă precum Nașterea Domnului și Anul Nou,au un loc important în cultura populară.Ca în tot spațiul românesc și aici sunt copii care merg cu Plugușorul și Viflaimul iar feciorii cu Capra.

Bătrânii,tinerii și adolescenții colindă satele,intrând din casă-n casă,luând la joc orice femeie sau fată întâlnită în casa respectivă.

Un alt obicei popular se regăsește în perioada Sărbătorilor Pascale,încondeiatul ouălelor cu frunze iar vopsirea acestora se face cu ajutorul plantelor.

La începutul lunii mai au loc manifestări prilejuite de Măsurișul Oilor,acestea se ține în toată comuna Poieni,ele sunt închinate păstorilor.Tot la începutul lunii mai ,mai exact pe data de 1 Mai,are loc Armindeni.În această zi fiecare gospodar trebuie să aibe câte o crenguță de tei la stâlpul casei,semnificând ocrotirea casei de cele rele.

Căsătoria în comună este un obicei foarte respectat și important,au loc în ordine ritualul de pețit,logodna,căsătoria și petrecerea căsătoriei.

Comuna Poieni dispune de un ansamblu folcloric care este format din soliști și dansatori,apoi se organizează anual festivalul “Mugurii de dor “,organizat pe grupe de vârstă și pe secții : costume populare,tradiții,meșteșuguri populare, interpretare vocală, dansuri populare.

Valea Drăganului este un loc de trecere dintre nord și sudul țării,regăsindu-se din obiceiuri și tradiții în arealele învecinate,prezentate sub forme identice sau schimbate puțin.

Fiind transmise din tată în fiu aceste cântece și jocuri,este principal cale de a păstra tradiția.

Fig.18 Costume populare din Valea Drăganului Sursa: (https://www.google.ro/search?q=costume+populare+din+valea+draganului&newwindow=1&biw=1366&bih=625&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_AUoAWoVChMIrbDc2IjjxwIVyD4UCh20VgJi )

Fig. 19 Festivalul folcloric “Muguri de dor” Sursa: (https://www.google.ro/search?q=pietrele+albe&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAWoVChMIypD4xqzixwIVjFUUCh0MFQMx&biw=1366&bih=625#newwindow=1&tbm=isch&q=festivalul+mugurii+de+dor&imgrc=wWEdc3UJ99BfyM%3A )

Capitolul 3

Amenajarea pensiunii

3.1. Schița Cadastrală

Fig. 20 Schița cadastrală

3.2. Situarea terenului

Terenul pe care doresc să construiesc pensiunea,este situat în partea de nord al localității Valea Drăganului. Terenul actual este o pășune ,iar proprietarul acesteia este o persoană fizică.

Arealul pe care l-am ales pentru construcția pensiunii,se află în interiorul localității Valea Drăganului.

Fig.21 Situația terenului,pentru construirea pensiunii. Sursa: (www.googleearth.com , cu modificări)

3.3. Etapele de ridicare a pensiunii

Obiectivul este construirea unei pensiuni de 3 margarete,în localitatea Valea Drăganului.

Suprafața pe care se realizează pensiunea este de 1500metri pătrați.

Fundația pensiunii va fi construită din beton,geamurile și ușile vor fi din termopan de culoare maro,iar fațada va fi termoizolantă și vopsită cu vopsea specială pentru fațade.

Interiorul pensiunii v-a avea parchet de culoare maro închis,iar pereții vor fi vopsiți cu colori deschise . Băile vor avea faianță și gresie de culoare maro cu bej,iar bucătăria cu faianță și gresie albă cu bej. Camerele vor fi dotate cu mobilier si covoare traditionale.

3.4. Structura pensiunii și facilități

Pensiunea este construită pe două nivele.

La primul nivel pensiunea cuprinde: recepția,livingul,sală de biliard,wc,sufragerie și bucătărie, fiind conceput ca spațiu de recreere.Bucătăria este dotată cu spațiu de gătit și pentru depozitare. La al doilea nivel pensiunea cuprinde: 3 camere duble, 6 camere triple, 2 camere matrimoniale,wc și sală de jocuri.Fiecare cameră este dotată cu baie propie.

Pensiunea mai dispune de parcare propie și loc de joacă pentru copii(acesta fiind inconjurat de gard),loc pentru biciclete și foișor.

Fig.22 Schița primului nivel al pensiunii

Fig.23 Schița celui de al doilea nivel al pensiunii

Fig.24 Recepție Sursa : ( http://www.pensiuneaboca.ro )

Recepția pensiunii,este una simplă și primitoare.

La recepție va exista mereu o recepționeră care să intâmpine turiștii și care va sta la dispoziția lor.

Fig. 25 Sufrageria Sursa: (http://www.turisminromania.ro/cazare/pensiunea_cehov_bran_brasov/

http://olx.ro/oferta/cazare-langa-odorhei-la-tibod-jud-hr-pensiune-pentru-20-pers-ID4TEpg.html )

În sufragerie este amenajat un șemineu, va mai exista și două canapele care vor contribui la confortul și primirea turiștilor.

Pe măsuța din sufragerie turiștii vor fi întâmpinați cu bautură tradițională “ pălincă “.

Fig.26 Wc Sursa: (http://www.turisminromania.ro/cazare/pensiunea_anastasia__poiana_marului_brasov/ )

Fig .27 Sala de biliard și tenis de masă Sursa: (http://www.cazaretransilvania.ro/capalnita-cazare-pensiune_maria-capalnita-hoteluri-vile-pensiuni.html#.Vq57kuIs1NM )

La primul nivel al pensiunii turiștii vor găsi o masă de biliard și tenis de masă, pentru a se relaxa.

Fig. 28 Cameră dublă Sursa : (http://www.pensiuneasureanu.ro )

În pensiune va exista camere duble cu două paturi pentru cei care nu sunt o familie sau nu formează un cuplu.

Fig. 29 Cameră triple Sursa: (http://www.infopensiuni.ro/cazare-piatra-neamt/pensiuni-piatra-neamt/pensiunea-alexia1 )

Camera triple este concepută pentru familiile care au un copil.

Fig. 30 Cameră matrimonială Sursa : (http://www.pensiune-junior.ro/camera-matrimoniala-cluj/ )

Camera matrimonială este concepută pentru tinerii căsătoriți,sau cei care nu au copii.

Fig. 31 Baie cameră

Sursa:(http://www.travelbank.ro/my+travel+bank/unitati+cazare/pensiune/pensiunea+casablanca/MTAx )

Capitolul 4

Organizarea și funcționarea pensiunii

4.1. Clienții

Pensiunea se adresează tuturor categoriilor de turiști,este destinată turiștilor cu venituri medii si mici.

Clienții pensiunii se pot relaxa,pot practica sporturile de iarnă în perioada cu zăpadă,copii au un loc de joacă pentru ei,de asemenea turiștii pot participa la sărbătorile de peste an,sunt bineveniți și amatorii de plimbări cu bicicleta care doresc să admire natura sau pentru a uita de viața cotidiană.

Pentru recreere în spațiul montan sunt așteptate persoane din mediul urban care au uitat de natură,din orășele și zone puternic urbanizate.

Pensiunea beneficiază de peisaje minunate,pentru copii este un loc benefic în care pot respira aer proaspăt și curat.

Persoanele stresate pot regasi aici un loc în care liniștea predomină,iar stresul dispare.

În sezonul de iarnă clienții pensiunii au parte de priveliști naturale deosebite.

4.2. Personalul

Personalul pensiunii va fi format din:

Administratorul pensiunii

2 Recepționere

3 Cameriste

1 Persoană întreținere

1 Contabil

Administratorul – se va ocupa cu administrarea pensiunii.

Recepționerul – se va ocupa de cazarea turiștilor.

Camerista – se va ocupa de curațenia în camere.

Persoana de întreținere – se va ocupa de gazon și alte treburi din pensiune.

Contabilul – se va ocupa de menținerea contabilității în pensiune și evidența plăților .

4.3 Agrement și divertisment

Serviciile de agrement și de divertisment sunt servicii de bază,alături de masă și cazare ale oricărei unități.

Valea Drăganului dispune de minunate peisaje ale naturii,care sunt la dipoziția turiștilor pentru a le admira,a respira aerul proaspăt,a se plimba prin natură.Natura le mai oferă iubitorilor de pescuit nenumărate surse cu apă precum: Drăgan,Valea Lungă,Zărnișoara,Valea Ciripa și Valea Sebeșului.

Pe lacul Drăgan,turiștii pot admira peisajele oferite de natură, printr-o plimbare cu barca.Iarna turiștii se pot plimba cu sania trasă de cai.

Turiștii pot face drumeții pe jos sau cu bicicleta pe traseele marcate din imprejurimi.

În incinta pensiunii este amenajat un loc de joacă pentru copii și adulți,iar în partea vestică a pensiunii le va sta la dispoziție un foișor amenajat.

Pensiunea va avea amenajată o sală de biliard și tenis de masă fiind amplasate la primul nivel al pensiunii,iar la al doilea nivel vor avea la dispoziție jocuri precum: șah,remy,table,iar pentru copii puzzle.

Unitatea de cazare își propune să organizeze pentru turiști,seri cu muzică și dansuri populare,seri tematice.

Bibliografie

Bleahu M.,Bordea S.,(1981), Munții Bihor Vlădeasa,Editura Sport – Turism,București

Ciangă N.,(2006),România,Geografia Turismului,Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca.

Cocean P.,(1996),Geografia Turismului,Editura Carro,București

Cocean P.,(1997),Geografia Turismului Românesc,Editura “Focul Viu “ Cluj-Napoca

Cluj Monografie,(1980),Editura Sport-Turism București.

Gaceu O., (2005),Clima și riscurile climatice din Munții Bihor și Vlădeasa,Editura Universității din Oradea.

Ilieș M., (2007),Amenajare turistică,Editura Casa Cărți De Știință,Cluj-Napoca.

Lungu I.,(2002),Valea Drăganului-trecut și prezent,Editura Todesco

http://www.cazaretransilvania.ro/capalnita-cazare-pensiune_maria-capalnita-hoteluri-vile-pensiuni.html#.Vq57kuIs1NM

www.infoturism.ro

http://www.infopensiuni.ro/cazare-piatra-neamt/pensiuni-piatra-neamt/pensiunea-alexia1

Home

http://www.pensiuneasureanu.ro

http://www.pensiune-junior.ro/camera-matrimoniala-cluj/

http://www.pensiuneaboca.ro

www.prefecturacluj.ro

http://www.travelbank.ro/my+travel+bank/unitati+cazare/pensiune/pensiunea+casablanca/MTAx

http://www.turisminromania.ro/cazare/pensiunea_anastasia__poiana_marului_brasov/

http://www.turisminromania.ro/cazare/pensiunea_cehov_bran_brasov/

http://olx.ro/oferta/cazare-langa-odorhei-la-tibod-jud-hr-pensiune-pentru-20-pers-ID4TEpg.html

– www.wikipedia.ro