Afaceri Electronice

Afaceri electronice

5.1. Caracteristicile afacerilor electronice

Pentru ca o afacere să supraviețuiască este necesar ca potențialii ei clienți să știe de existența acesteia. World Wide Web oferă o oportunitate unică, aceea de a permite lumii să afle despre existența companiei, despre produsele și serviciile pe care ea le oferă și dispune de mijloacele care permit clienților să comande produsele și serviciile pe care firma le oferă, toate acestea utilizând Internetul.

Afacerile derulate pe Web sunt asemănătoare afacerilor realizate într-o manieră tradițională: oferă posibilitatea de a vă prezenta potențialilor clienți sau parteneri, să afle cine sunteți, ce faceți, ce produse le puteți oferi și unde puteți fi găsiți. Prezența companiei pe Web, prin intermediul unui site are câteva avantaje clare comparativ cu deschiderea unui sediu fizic al firmei. Avantajele pot fi împărțite, în funcție de beneficiarul lor direct, în avantaje directe ale firmei, avantaje ale beneficiarilor produselor și serviciilor firmei și avantaje ale societății.

Principalele avantaje aduse activității firmelor de care diferitele tipuri de afaceri electronice sunt:

• Facilitează extinderea activității, asigurând acces rapid la piețele locale și naționale, dar mai important și la piețele internaționale;

• Scăderea costurilor cu desfășurarea activității firmei, în special acelea cu realizarea, procesarea, distribuirea, păstrarea și regăsirea informațiilor păstrate pe hârtie; în cazul afacerilor electronice sunt folosite soluții informatice, automatizate, pentru aceste activități;

• Creează posibilitatea modelării facile a produselor și serviciilor conform nevoilor cumpărătorilor;

• Costuri de comunicație, transport sunt mult reduse.

Avantajele consumatorilor sunt numeroase, dintre care sunt enumerate:

• Oferă posibilitatea consumatorilor să cumpere sau să efectueze tranzacții 24 h/zi, în tot timpul anului din aproape orice locație;

• Acordă consumatorilor mai multe posibilități de alegere;

• Cumpărătorii pot să aleagă mai ușor cel mai mic preț pentru un produs sau serviciu;

• Permite livrarea rapidă a produselor și/sau serviciilor (în unele cazuri);

• Consumatorii pot să primească informație relevantă într-un timp scurt: în câteva secunde și nu în zile sau chiar săptămâni cum este cazul în multe afaceri tradiționale;

• Face posibilă participarea la licitații virtuale;

• Facilitează competiția, ceea ce duce la scăderea prețurilor produselor și serviciilor;

• Permite consumatorilor să interacționeze cu alți cumpărători prin intermediul comunităților electronice, să schime impresii și să-și compare experiențele.

De asemenea, afacerile electronice aduc o serie de avantaje societății, printre care:

• Oferă posibilitatea mai multor persoane să lucreze de acasă și să cumpere de acasă, ceea ce poate duce, în timp, la scăderea traficului auto și la scăderea poluării;

• Anumite mărfuri pot fi vândute la prețuri mai mici, acest lucru avantajându-i pe cei cu venituri mai mici, contribuind astfel la protecția socială;

• Afacerile electronice contribuie la creșterea eficienței și/sau îmbunătățirea calității produselor și serviciilor.

Pe lângă aceste avantaje, afacerile electronice au și o serie de limite. Cele mai importante neajunsuri ale afacerilor electronice sunt:

• Lipsa unor standarde universal acceptate pentru calitate, securitate și încredere în afacerile electronice;

• Instrumentele de dezvoltare software pentru derularea afacerilor electronice sunt încă în plină evoluție;

• Existe unele dificultăți în ceea ce privește integrarea aplicațiilor software de comerț electronic cu unele aplicații existente și bazele de date;

• Accesul Internet este încă scump și/sau inoportun pentru o mare parte a populației.

În ultimii ani s-a constatat o creștere a afacerilor electronice și în țara noastră și tendința este de creștere continuă.

5.2. Categorii de afaceri electronice

În ceea ce privește afacerile electronice există o multitudine de categorii în care aceste sunt împărțite. Strâns legate de afacerile electronice este comerțule electronic.

Comerțul electronic (e-commerce) este procesul de cumpărare, vânzare sau schimb de produse, servicii sau informații prin intermediul rețelelor de calculatoare.

Afacerile electronice (e-business) nu se limitează la cumpărarea și vânzarea de bunuri sau servicii, ci includ și facilități pentru servirea cumpărătorilor, colaborarea cu partenerii de afaceri sau conducerea unei organizații prin mijloace electronice.

Acum câțiva ani Hewlett-Packard lansa sub numele de servicii electronice (e-services), o serie de soluții complete pentru afaceri, formate dintr-o componentă hardware, o parte software și consultanță pentru afaceri.

Există posibilitatea ca numai anumite activități din cele ale afacerilor tradiționale să fie automatizate. Astfel afacerile electronice pot fi parțiale sau totale și ele presupun desfășurarea a cel puțin uneia din următoarele activități:

• Prezenta on-line ( existența unui site de prezentare);

• Comanda on-line;

• Plata on-line;

• Transmiterea on-line a produsului sau serviciului.

Strâns legată de comerțul electronic este piața virtuală, aceasta reprezentând locul unde se întâlnesc cumpărătorii și vânzătorii pentru schimbul de produse, servicii sau informații contra bani.

Activitățile din categoria afacerilor electronice sunt acele părți ale afacerilor tradiționale care pot fi automatizate și mai mult, se pot desfășura pe Internet.

Afacerile electronice existente la ora actuală au fost împărțite în câteva mari categorii și anume:

Business to Business (B2B)

Business to Consumer (B2C),

Consumer to business (C2B),

Consumer to consumer (C2C) / e-auction,

M-commerce (comerțul mobil)

E-banking

E-directories;

E-engineering;

E-gambling

E-learning

E-mailing;

E-working

E-operational resources management

E-procurement

E-trading/ e-brokering;

E-leasing

Government-to-business (G2B)

Government-to-consumer (G2C)

Business to Business (B2B) reprezintă un model de comerț electronic în care toți participanții care participă la tranzacții sunt companii sau organizații. Acest tip de afaceri folosesc ca mediu de comunicare extranetul vânzătorului de servicii. Celelalte categorii de afaceri electronice folosesc ca mediu de comunicare rețeaua Internet.

Business to Consumer (B2C) este un model de comerț electronic în care companiile oferă persoanelor fizice, prin intermediul magazinele on-line (s-shop) o serie de servicii similare celor ale comerțului tradițional: informări despre produsele/servicii, oferte speciale, discount-uri, plata electronică a produselor achiziționate, achiziționarea de produse. Magazinele electronice au la bază un site Web care este administrat de o firmă pentru promovarea și vânzarea de produse și/sau servicii. Un magazin virtual conține un catalog de produse și/sau servicii cu descrierea aferentă fiecărei poziții. Catalogul este gestionat prin intermediul unui Sistem de Gestiune al Bazelor de Date(SGBD) prin intermediul căruia care sunt stocate și actualizate informații le privind produsele și/sau serviciile oferite . Magazinele electronice includ funcții pentru căutarea și vizualizarea produsele, preluarea comenzilor și efectuarea plăților (sau inițierea acestora).Exemple de afaceri B2C sunt: www.emania.ro și www.amazon.com (figurile 51 și 5.2).

Consumer to business (C2B) este o categorie de afaceri electronice în care persoanele fizice (consumatori) utilizează Internetul pentru a-și vinde produsele sau serviciile firmelor și/sau caută vânzători să liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie.

Consumer to consumer (C2C)/e-auction – model în care consumatorii își vând direct altor consumatori produsele și serviciile prin intermediul unor licitații on-line. Un exemplu este www.okazii.ro.(figura 5.3)

M-commerce sau comerțul mobil în care tranzacțiile și activitățile de comerț electronic sunt conduse prin intermediul telefoanelor mobile. Cele mai frecvente servicii oferite sunt livrarea de informații, vânzarea de bilete la spectacole etc.

E-banking presupune realizarea de tranzacții bancare on-line, transfer de bani din conturile deschise la bănci, plăți electronice, consultanță bancară. Un astfel de exemplu este serviciul e-bcr oferit de Banca Comercială Română la adresa http://www.bcr.ro/multicash/e_bcr/e_bcrie60/banking/v298/html (figura 5.4)

E-directories sau cataloage de informații sunt site-uri, ca de exemplu www.yahoo.com, care își organizează informațiile pe categorii de concepte. Regăsirea informațiilor se face pe baza unor arbori de căutare.

E-engineering pentru proiectarea electronică distribuită realizată pe Web.

E-gambling oferă jocuri de noroc virtuale. Un exemplu este CasinoPalace.com (figura 5.5).

E-learning reprezintă sisteme instruire virtuală. De exemplu www.webct.com (figura 5.6).

E-mailing sunt foarte cunoscutele serviciile de poșta electronică.

E-working sau întreprinderi virtuale, un exemplu fiind www.eworking.com (figura 5.7).

E-operational resources management oferă echipamente de calcul, produse pentru întreținere și reparații etc.

E-procurement (aprovizionare electronică) folosită pentru procurarea bunurilor și serviciilor de către marile companii și autorități publice. Prin publicarea pe Web a specificațiilor ofertei, scad atât timpul cât și costul de transmisie, mărindu-se și numărul de firme care iau parte la licitație. Sistemul duce la creșterea concurenței și automat scăderea prețului.

E-trading/e-brokering sisteme de bursa virtuală folosite pentru cumpărarea și vânzarea on-line a acțiunilor. De exemplu site-ul Bursei Electronice RASDAQ este www.rasd.ro;

Prin e-leasing sunt oferite sisteme de leasing electronic, cum ar fi www.leasing.ro (figura 5.8).

Government-to-business (G2B) reprezintă un model de afaceri electronice în care o instituție guvernamentală cumpără sau vinde bunuri, servicii sau informații persoanelor juridice. La noi în țară a cunoscut o dezvoltare rapidă www.e-licitatie.ro. (figura 5.9)

Government-to-consumer (G2C) – Acoperă relații guvern-cetățeni la nivel de informare și prestare de servicii publice. În această categorie intră site-urile pentru plata on-line a taxelor și impozitelor, cum ar fi Serviciul Public pentru Finanțele Publice Locale Sector 6 București www.taxelocale6.ro.

5.3. Etapele realizării unei afaceri electronice

Etapele realizării afacerilor electronice sunt similare celor realizării afacerilor tradiționale și anume:

• Analiza afacerii electronice;

• Argumente pentru o afacere electronică;

• Identificarea riscurilor;

• Proiectarea;

• Realizarea;

• Promovarea;

• Administrarea afacerii.

Analiza afacerii are ca principale etape:

• Identificarea tipului de afacere și încadrarea ei într-una din categoriile de afaceri electronice prezentate;

• Stabilirea obiectivelor și performanțelor afacerii;

• Stabilirea canalului/canalelor ce vor fi utilizate pentru vânzarea și distribuția produselor/serviciilor;

• Alegerea unui furnizor de servicii internet (ISP), care va oferi și servicii de găzduire a site-ului;

• Stabilirea imaginii și conținutului site-ului; acesta trebuie să fie scalabil și să aibă implementate elemente de securitate;

• Alegerea strategiei de promovare a produselor și a site-ului;

• Alegerea mijloacelor și a modalităților ce vor fi folosite pentru plata produselor/ serviciilor: cecuri, cărți de credit etc.

Cele mai importante mijloace pentru argumentarea oportunității variantei electronice a afacerii sunt:

• Explicarea avantajelor afacerilor electronice pentru beneficiarii sau clienții firmei,

• Explicarea implicațiilor tehnologiei folosite pentru desfășurarea afacerii electronice, în desfășurarea afacerii,

• Realizarea unui proiect pilot,

• Estimarea costurilor cu instruirea personalului, întreținerea afacerii și suportul tehnic necesar desfășurării afacerii,

• Calculul productivității afacerii și compararea acesteia cu productivitatea afacerii în varianta tradițională a acesteia.

Este necesară identificarea riscurilor care pot să apară în realizarea unei afaceri electronice. Există o serie de riscuri suplimentare ale afacerilor electronice față de riscurile afacerilor tradiționale care trebuie avute în vedere și anume:

• Dacă în cazul afacerilor tradiționale competiția era locală sau națională, acest lucru depinzând de aria de întindere a afacerii, în cazul afacerilor electronice competiția este mondială deoarece localizarea companiei nu mai are, în majoritatea cazurilor, nici o importanță;

• Un factor cheie în desfășurarea afacerilor electronice îl reprezintă securizarea site-ului; “spargerea” site-ului ducând la imposibilitatea desfășurării afacerii;

• Viabilitatea – există anumite tipuri de activități/ domenii pentru care nu este oportună construirea unei afaceri electronice;

• Există câteva primejdii care ar putea pune afacerea în pericol și anume:

o Pierderea încrederii clienților în situația în care afacerea ar avea un punct vulnerabil sau dacă aceștia nu ar constata că produsele sau serviciile nu corespund descrierii acestora,

o Fluxul virușilor este o primejdie deosebită pentru site și aceștia pot pune în pericol afacerea, dacă site-ul nu este securizat suficient,

o Posibilitatea fraudei – există o serie de cazuri în care diferite persoane au folosit informații însușite fraudulos sau au intrat pe site-uri prin punctele sale vulnerabile și au beneficiat de produse/servicii prin fraudă.

Principalele strategii folosite la proiectarea conținutului site-ului afacerilor electronice sunt:

• “Conținutul este regele” (content is the king) – această strategie pune accent pe conținut, consistența și densitatea informațiilor prezentate, design și pe volumul informațiilor disponibile prin intermediul site-ului,

• Contactul cu utilizatorii –conținutul site-ului este modificat în urma mesajelor primite de utilizatori și în funcție de răspunsurile date de aceștia la chestionarele publicate pe site,

• Cele mai frecvent adresate întrebări FAQ (Frequently Asked Questions) este o rubrică consacrată în multe site-uri pentru actualizarea conținutului în funcție de dorințele utilizatorilor frecvenți ai site-ului,

• Consistența navigării – este important ca navigarea în site să fie unitară, ușurând astfel utilizarea acestuia de toate categoriile de utilizatori,

• Consistența cromatică – este bine ca utilizatorii site-ului să nu fie obosiți cu o paletă prea mare de culori ci culorile folosite la realizarea site-ului să fie armonioase și aceleași folosite și la realizarea materialelor de promovare ale firmei,

• Viteza de încărcare a informațiilor trebuie să fie cât mai mică; în acest sens dimensiunea imaginilor conținute în site trebuie să fie cât mai mică.

Există mai multe tehnici care pot fi folosite pentru atragerea vizitatorilor site-ului:

• Oferirea de informații gratuite sub formă de ghiduri, răspunsuri la întrebările vizitatorilor,

• Personalizarea conținutului site-ului din punctul de vedere al informațiilor și a prezentării, conform opțiunii utilizatorilor (my.yahoo.com),

• Suport on-line/off-line pentru derularea afacerii electronice,

• Anticiparea dorințelor clienților,

• Traducerea informațiilor în limba maternă; exemplu: google.com versus google.ro,

• Realizarea unei interfețe atractive.

Realizarea site-ului presupune separarea datelor (conținutului) de forma de prezentare (de formă). Realizarea site-ului constă în parcurgerea unei serii de etape, pentru fiecare etapă putându-se folosi una sau mai multe, dintr-o serie de tehnologii de programare. Etapele și tehnologiile corespunzătoare sunt prezentate în tabelul 5.1.

Tabelul 5.1. Tehnologii folosite pentru dezvoltarea afacerilor electronice

Promovarea afacerii electronice reprezintă următorul pas în derularea unei afaceri electronice. Etapele promovării unei afaceri electronice sunt: publicarea site-ului și anunțarea apariției pe Web.

Pentru publicarea site-ului este necesară alegerea furnizorului pentru găzduire (web hosting). Principalele elemente de care trebuie să se țină cont la alegerea furnizorului sunt:

costul lunar al serviciului (există furnizori care oferă acest serviciu gratuit),

caracteristicile tehnice ale suportului oferit: platforma pe care va fi stocat site-ul (sistemul de operare), tehnologiile ce vor putea fi folosite pentru accesarea datelor, sistemul de gestiune a bazelor de date disponibil pentru stocarea informațiilor, elementele de securitate pe care le pune la dispoziție sistemul,

lărgimea de bandă disponibilă utilizatorilor pentru accesarea site-ului.

De asemenea trebuie ales un nume de domeniu și achiziționarea acestuia. Unele firme includ gratuit această opțiune în pachetele de servicii. Domeniile pot fi achiziționate direct de la organizația existentă în fiecare țară, organizație care gestionează numele de domenii. În România, achiziționarea numelor de domenii se poate face apelând la Rețeaua Națională de Calculatoare pentru Cercetare și Dezvoltare (http://www.rnc.ro).

Anunțarea apariției pe Web este necesară în promovarea site-ului firmei. Principalele soluții ce pot fi folosite pentru promovarea site-ului sunt:

• În toate cataloagele, publicațiile și broșurile, practic în toate locurile în care apare numele companiei trebuie să apară și adresa site-ului,

• Înscrierea site-ului în cataloagele portalurilor românești și străine,

• Înregistrarea site-ului la motoarele de căutare și optimizarea conținutului său pentru indexarea adecvată de motoarele de căutare,

• Promovarea site-ului pe forumuri și în grupuri de discuții,

• Participarea la clasamentele site-urilor care fac topuri.

Administrarea afacerii presupune utilizarea unor sisteme avansate de gestiune a informațiilor. Există sisteme pentru gestiunea cunoștințelor, a relațiilor cu clienții, pentru colaborare, pentru managementul imaginii companiei etc.

Pentru gestiunea cunoștințelor pot fi utilizate următoarele tehnologii:

OLAP (On-line Analytical Processing);

Depozite de date (Data Warehouse);

Web semantic.

În cadrul unei organizații (întreprindere) toate activitățile acesteia pot fi integrate și gestionate prin intermediul unor sisteme de programe specializate:

gestiunea producției;

relațiile cu clienții;

relațiile cu furnizorii;

contabilitate;

gestiunea depozitelor și logistică

resursele umane.

Astfel de sisteme se regăsesc pe piața de specialitate grupate în următoarele categorii:

Enterprise Resource Planning (ERP);

Customer Relationship Management (CRM);

Supply Chain Management (SCM);

Process Life-cycle Management (PLM)

Human Resources Management (HRM)

Financial.

Fiecare sistem oferă posibilitatea de introducere de informații în bazele de date asociate, de prelucrare, de regăsire a informațiilor și de obținere de rapoarte privind diverse situații.

Principalii producători de sisteme pentru gestiunea afacerilor în cadrul întreprinderilor sunt SAP (mySAP), Oracle (Oracle 11i – e-Business Suite) și PeopleSoft (PeopleTools) [FOTA02]

Este necesară realizarea unei colaborări prin intermediului groupware și teamware.

Pentru integrarea aplicațiilor se utilizează tehnologiile EAI (Enterprise Application Integration) și serviciile Web.

Managementul imaginii companiei presupune următoarele activități:

Construirea profilului utilizatorilor (data-mining);

Analiza fișierelor cu informații despre utilizatorii care au accesat site-ul;

Stabilirea popularității site-ului prin analiza următoarelor elemente:

Numărul de accesări, într-o perioadă de timp;

Viteza de încărcare a datelor;

Timpul de vizitare al site-ului;

Numărul de bannere vizualizate.

După cum se observă pentru realizarea unei afaceri electronice sunt necesare o serie de investiții, care vor fi amortizate prin derularea afacerii, cu condiția existenței unei analize obiective a acesteia și a unui management de calitate.

5.4 Mijloace de plată în afacerile electronice

În desfășurarea afacerilor electronice, un aspect foarte important îl reprezintă efectuarea plăților pentru produsele sau serviciile oferite. Există mai multe modalități de plată, dintre cele mai răspândite metode utilizate în afacerile electronice se regăsesc:

Cărțile de credit;

Gift certificates;

Cecuri electronice (e-checks);

PayPal;

CyberCash;

SmartCard;

Sistemul de cărți de credit a fost creat pentru a permite cumpărătorului să poată cumpăra imediat bunurile și serviciile de care are nevoie. Prin utilizarea cărților de credit, riscul este transferat de la vânzător la instituția financiară care a emis cartea de credit. Aceasta este cea mai folosită modalitate de plată.

O altă metodă de plată foarte des întâlnită o constituie așa numitele gift certificates. Utilizând diverse sisteme de plată (cash, cărți de credit) o persoană poate cumpăra un astfel de certificat având o anumită valoare. Certificatul este transmis unei alte persoane (cadou), aceasta putând efectua plăți (în limita sumei înscrisă pe certificat) în foarte multe magazine virtuale.

Cecuri electronice (e-checks) constituie o metodă foarte utilizată în afacerilor electronice. Un consorțiu de bănci, FSTC – Financial Services Technology Consortium (www.fstc.org), a creat un model de cec electronic care este foarte asemănător cecurilor clasice, pe hârtie. Plătitorul folosește un procesor pentru a genera și semna digital un cec electronic ce va fi transmis prin poștă electronică sau Web. El este transmis fie băncii cumpărătorului – care-l va onora după verificarea semnăturii digitale, trimițând banii băncii vânzătorului, fie direct vânzătorului – care va verifica semnătura, îl va semna la rândul său, și îl va trimite băncii sale. Sistemul FSTC se utilizează metode criptografice cu chei publice pentru semnătura digitală și pleacă de la premisa că toate cheile publice ale participanților și certificatele lor sunt cunoscute în întregul sistem.

PayPal este o soluție software pentru plățile electronice (www.paypal.com). Tranzacțiile se desfășoară între vânzător și cumpărător, care trebuie sa-și creeze un cont de utilizator PayPal. Există mai multe tipuri de conturi, iar plățile se realizează prin mai multe metode.

CyberCash este un sistem care presupune instalarea la consumator a unui software care simulează portofelul, face criptarea mesajelor și memorează tranzacțiile. CyberCash (www.CyberCash.com), este compania care a inventat conceptul de client software numit portofel. Portofelul software permite folosirea mai multor metode de plată: bani digitali, cărți de credit sau cecuri. La instalarea software-ului, se generează o pereche: cheie publică – cheie privată. Cheia publică este

transmisă CyberCash-ului, care o memorează într-o bază de date, alături de toate cheile publice ale vânzătorilor și clienților. Vânzătorul are un software similar; el nu trebuie decât să folosească butonul pentru plată, buton aflat pe site-ul său de comerț electronic și să aibă un cont deschis la o bancă. Cumpărătorul și vânzătorul trebuie să facă schimb de chei înainte de a ști cu ce cheie publică se criptează mesajul adresat unui anumit corespondent. Serviciul CyberCash a fost achiziționat recent de către compania VeriSign specializată în asigurarea securității și confidențialității serviciilor digitale.

SmartCard (cartela inteligenta) este înlocuitoarea portofelului obișnuit. conținutul unui portofel tradițional: acte, cărți de credit, bani gheață, va fi înlocuit de una sau mai multe cartele inteligente. Din punct de vedere fizic, o cartelă inteligentă arată ca o carte de credit, cu unul sau mai multe microcircuite. O cartelă inteligentă poate păstra de 100 de ori mai multă informație decât o cartelă magnetică, fiind totodată mult mai sigură. Conectată la un terminal de citire-scriere, cartela inteligentă poate efectua funcții complexe de luare a deciziilor sau proceduri de autentificare pentru a preveni frauda. Principalele beneficiile oferite de cartelele inteligente sunt: siguranța, flexibilitate in aplicații, posibilitatea de validare off-line. Cartelele inteligente memorează direct echivalentul digital al sumelor de bani și nu are în spate un cont la vreo bancă sau un credit acordat de bancă. Când o astfel de cartelă este folosită pentru a cumpăra ceva, echivalentul sumei respective este efectiv transferat vânzătorului și apoi mai departe unei instituții financiare. Cartela inteligentă poate fi reîncărcabilă sau nu, caz în care cartela va fi aruncată atunci când suma înscrisă pe ea a fost epuizată. În țările care au o tradiție în comerțul electronic se fac eforturi substanțiale pentru adoptarea cartelelor inteligente.

Pe lângă sistemele prezentate mai există și alte sisteme de plată utilizate în afacerile electronice.

Pentru a realiza plăți prin intermediul acestor servicii este necesar ca sistemul de plată să fie agreat atât de vânzător cât și de cumpărător.

La noi în țară există posibilitatea de a efectua plăți prin intermediul cardurilor bancare obișnuite sau speciale pentru comerț electronic, dar cea mai folosită metodă este plata la ramburs. Produsul este livrat prin poștă, iar la ridicarea acestuia cumpărătorul efectuează plata.

Asigurarea securității și confidențialității tranzacțiilor efectuate constituie una dintre cele mai importante probleme în ceea ce privește plata electronică.

5.5. Platforme software pentru afaceri electronice

Datorită faptului că domeniul afacerilor electronice este unul în dezvoltare, multe companii și-au concentrat eforturile în vederea realizării de soluții complete pentru afacerile electronice.

Când se dorește realizarea unui site de comerț electronic se poate construi site-ul folosind tehnologiile tradiționale, prezentate în tabelul 5.1, sau se poate achiziționa o platformă software pentru dezvoltarea afacerilor electronice, soluții ce permit, în general, generarea automată a unui sistem și adaptarea sa conform particularităților afacerii, dorințelor beneficiarului și complexității dorite.

Din multitudinea de platforme software existente, cele mai utilizate platforme pentru afaceri electronice care s-au impus pe piață sunt: Microsoft Commerce Server 2002, IBM/Lotus Domino și Oracle Application Server 10g.

În continuare vom face o scurtă prezentare succintă a facilităților acestor platforme.

Microsoft Commerce Server 2002 permite ca pentru o mare varietate de afaceri să poată fi construite rapid soluții comerț electronic scalabile, personalizate care optimizează experiența clientului și le oferă managerilor un timp real de analiză și control al afacerilor lor on-line. Commerce Server 2002 permite crearea de site-uri Web de comerț electronic înalt personalizate și, în același timp, dă posibilitatea managerilor să răspundă rapid necesităților în schimbare ale clienților și partenerilor de afaceri.

Cu Microsoft Commerce Server 2002, fiecare element al fiecărei interacțiuni a clientului cu situl este introdus în sistemul de analiză al companiei, oferind directorii de companii o imagine unitară și permițându-le să facă schimbări optime pe site.

Principalele caracteristici ale Commerce Server 2002 sunt:

Permite lansarea rapidă pe piață de soluții pentru site-uri care pot fi scalate și particularizate pentru a întruni anumite necesități ale afacerii;

Creează profile și administrează milioane de utilizatori;

Optimizează experiența utilizatorului prezentând un conținut relevant bazat pe preferințele utilizatorului, regulile de afaceri și analiza sistemului;

Oferă managerilor suport avansat pentru luarea deciziilor, care încorporează un șir larg de date critice cum ar fi profilul utilizatorului, produsul, sesiunea și segmentarea datelor;

Analizează și administrează funcțiile site-ului de afaceri – incluzând campaniile de marketing și publicitate, regulile de alegere a țintei, rapoartele, datele clienților și partenerilor, licitațiile și cataloagele;

Permite prelucrarea particularizată a comenzii, publicitatea și comercializarea cu funcții particulare specifice;

Organizează și administrează ușor produsele sau serviciile companiei.

Lotus Domino dezvoltat de firma IBM combină mediul deschis al standardelor și protocoalelor Internet cu facilitățile puternice de dezvoltare a aplicațiilor oferite de Notes.

Câteva din facilitățile pe care le oferă Lotus Domino în dezvoltarea afacerilor electronice sunt:

• Livrează informațiile în mod dinamic, în funcție de: moment, de identitatea utilizatorului, de nivelul de acces al acestuia, de tipul de client etc.;

• Extinde sistemele de gestiune a bazelor de date la Web;

• Fluidizează și automatizează procesele ce au loc în cadrul unei organizații prin intermediul tehnicilor de lucru;

• Mediu integrat de dezvoltare a aplicațiilor;

• Oferă o metodă pentru controlul accesului la o resursă Web. Folosește liste de control a accesului care permit definirea accesului pe șapte niveluri. Mai mult, pentru fiecare nivel se pot rafina drepturile (cine poate crea, șterge documente, cine poate crea foldere, cine poate rula agenți privați sau publici). Tot acest sistem este utilizabil pe Web.

• Oferă suport pentru autentificare de baza Web;

• Are integrat suportul tehnologiei Secure Sockets Layer (SSL) pentru autentificarea serverelor și criptarea datelor în sesiuni securizate.

Oracle Application Server 10g este un produs middleware care simplifică managementul aplicațiilor proiectate să rulează într-un mediu de tip grid computing. Oracle Application Server 10g permite clienților sa răspundă mult mai ușor la cerințele proceselor de afaceri, care sunt într-o continuă schimbare, venind cu noi funcționalități pentru creșterea resurselor de calcul și integrarea de aplicații și servicii Web. Oracle Application Server 10g oferă importante capacități de integrare, care permit beneficiarilor să folosească un singur produs pentru diverse procese. Astfel, compania poate crea un singur model de date la nivel de organizație, model care acționează ca un singur nod de informații, reducând costurile legate de viitoarele integrări. Printre aceste facilități de integrare se enumără:

instrumente declarative ușor de utilizat si adaptoare pre-configurate pentru majoritatea aplicațiilor;

suport pentru integrarea B2B;

integrarea de servicii Web;

instrumente de management a reglementarilor privitoare la contracte, profilul partenerilor și alte detalii de colaborare si noi modele de administrare a proceselor de business.

De asemenea, Oracle Application Server 10g asigură și facilități care îmbunătățesc fiabilitatea aplicațiilor care rulează pe sisteme de tip grid, facilități precum Fast Start Fault Recovery Architecture și Failure Notification (FaN), care simplifică comunicarea dintre baza de date și nodurile de servere care alcătuiesc un grid, prevenind căderile de sistem

Similar Posts