Adolescentii Si Stilul de Viata

Adolescenții si stilul de viață

Ce înseamnă un stil de viață sănătos?

Pentru un stil de viată sănătos trebuie să respectăm următoarele: sa ne hidratăm corespunzător, să avem o alimentașie sănătoasă, sa respectăm orele de odihnă, mișcare și educație.

Hidratarea

Pentru un individ a se hidrata corespunzător înseamnă să consume minim 8 pahare de apă plată pe zi, dar esențial ar fi cam 10 pahare de apă pe zi ( NU sucuri, cafea, și băuturi acidulate).

Deși nu furnizează energie sau calorii, apa este indispensabilă în toate etapele nutriției.

Deși nu furnizează organismului nici energie, nici vitamine, apa este un element vital în nutriția organismului. Din punct de vedere al urgenței, nevoia de apă a organismului se situează imediat după nevoia de oxigen.

Alimentația

O alimentație sănătoasă înseamnă mai multă mâncare vegetală și mai puțină mâncare animală, grăsime animală, proteine animale cum este din ce in ce mai des recomandat de către nutriționiști.

Prin ceea ce înseamnă o nutriție sănătoasa avem ocazia ca de 2-3 ori/zi să avem de a face cu un exercițiu de destindere, de concentrare, de armonizare a tuturor celulelor organismului nostru. Masa este un prilej de atenție, concentrare, stăpânire de sine.

O masă este o ceremonie magică multumită cărei hrană trebuie să se transforme în sănătate, în forță, în iubire, în lumină.

Activarea atenției interioare în timpul mesei ajută digestie, dezvoltă inteligență și voință.

Oamenii echilibrați la masă sunt echilibrați și în alte aspecte ale vieții lor. Agitația la maă arată agitație, dezechilibru și în alte zone de viață. Semnul evoluției unei ființe umane este constientă apartenenței sale la un întreg mult mai vast care îi oferă posibilitatea de a veghea să nu își tulbure armonia prin activitatea ei, prin gîndurile ei, prin sentimentele ei, prin

zgomotul ei interior.

Odihna

Se spune că cine doarme mai mult sau mai puțin își scurtează viața, insă cât trebuie sa dormim? Orele suficiente de odihna pentru un individ sunt 7-9 ore pe zi între 22:00 și ora 7:00, fiind cel mai sănătos și odihnitor somn.

Există doua tipuri de odihna: odihna activă și odihna prin somn.

Odihna activă înseamnă sa faci ceea ce îți place și ce te relaxează cum ar fi: cititul, dansul, înotul, muzica, plimbare etc., iar odihna prin somn înseamnă să dormi însă și aici contează la ce ore dormi, deoarece somnul de zi nu este la fel de eficient ca somnul de noapte.

Mișcarea

Mersul pe jos cel putin 30 de minute sau chiar urcatul scărilor este esențial pentru o viață sănătoasă, insă este important să facem din când în când și miscare intensă prin care eliminăm toxinele din organism.

Beneficiile psihologice ale exercitiului fizic

Intensificarea activitatii fizice are urmari pozitive . Creste :

• Performanța intelectuală,

• Interactivitatea,

• Încrederea în sine,

• Stabilitatea emoțională.

• Independența,

• Echilibrul, capacitatea de autocontrol, stăpânirea de sine,

• Memoria

• Percepția,

• Popularitatea.

• Satisfacția sexuală,

• Starea de bine,

• Eficiența in muncă.

Sedentarismul, absența miscării are efecte negative asupra stării de sănătate:

• Crește absenteismul în muncă,

• Abuzul de alcool,

• Anxietatea,

• Confuzia,

• Depresia,

• Tulburările de ciclu menstrual la femei,

• Fobii,

• Comportamente psihotice,

• Crește tensiunile,

• Creste numărul greșelilor în muncă.

Educația

Și educația este un factor important pentru o viață sănătoasă, deoarece putem învăța cum să trăim sănătos, ce alegeri să facem, și ne putem schimba chiar și modul de gândire indiferent de domeniu. Pentru o viată bună omul trebuie să aibă o gandire pozitivă, constructivă și sănătoasă.

O cauză principală a îmbolnăvirii unui individ este stilul de viață nesănatos. Fumatul, consumul de droguri, consumul de băuturi alcoolice, regimul alimentar dezechilibrat sunt factorii cei mai importanți ce duc la apariția unor afecțiuni precum diabetul, cancerul și nu în ultimul rând apariția bolilor cardiovasculare.

Pe langă acești patru factori se mai aadaugă unul esențial si tot mai prezent in zilele noastre si acela este: stresul psihologic. Efectele nefaste ale acestor factori se pot observa abea dupa o perioadă îndelungată, iar stilul de viață a unui individ se formeză încă din copilărie și chiar din adolescență. Deși multe persoane, mai ales tinerii, caută informații despre ceea ce înseamnă un stil de viață sănătos, majoritatea continuă sa aibă aceleași obiceiuri care îi vor influența starea de sănătate negativ mai târziu.

Mai multe studii au arătat că dieta precum și dependența de tutun sunt strâns legate de apariția atacurilor cerebrale și a infarctelor.

Un studiu realizat în Anglia în anul 2008 arată că un procent relativ mic de 32% dintre tineri au un stil de viață sănătos conform Organozației Mondiale a Sănătății. Numărul adolescenților ce duc un stil de viață sănătos în comparație cu populația generală este mult mai mic, deoarece mulți fumează sau consumă în exces băuturi alcoolice. Studiul a arătat că 60% dintre tineri nu fac cele 30 de minute de activitate fizică ce trebuie zinic, 95% dintre ei nu consuma cele 5 porții de fructe și legume pe zi ce sunt absolut necesare pentru o viață sănătoasă, iar într-un procent de peste 50% consuma în exces cel puțin o dată pe săptămână băuturi alcoolice. Apariția unei boli cronice este direct proporțională cu acumularea mai multor factori nocivi pentru sănătate, iar adoptarea unui stil de viață sănătos încă din copilărie sau chiar din perioada de adult tânăr precum si menținerea acestui stil au efecte pozitive asupra vieții pe o perioadă îndelungată.

Un rol foarte important în aceast scop, pe lângă educația primită, il are informarea despre cum trebuie să procedăm pentru a duce un stil de viață sănătos, dar si influența prietenilor sau exemplul dat de familie în acest sens.

Un stil de viată sănătos înseamnă a sti sa ne trăim viața, a fi prieten ai propriei sănătăți, a acorda o atenție deosebită dietei ( proteine, lipide, dar si cantități suficiente de fructe și legume), si prezența zilnică a activității fizice. Este esențial ca să inlăturăm din viața noastră consumul de tutun și excesul de băuturi alcoolice, deoarece micile detalii fac si ele diferența chiar și în privința stilului de viață, scăzând riscul de apariție a diferitelor boli cronice.

Riscurile consumului de tutun:

Crește riscul apariției cancerului pulmonar,

Crește riscul de deces prin apariția bolilor cardiovasculare,

Respirație grea, oboseală, tuse,

Cancer de laringe, plamâni, faringe, gât, pancreas etc.,

Dureri de cap, nervozitate, greață,

Tulburări ale somnului, anxietate.

Alterează și diminueată gustul și mirosul,

Tulburări de concentrare.

Fig. 1 Țigări

Vestimentația adolescenților

Dorința tinerilor de a se afirma, de a fi cei mai cool și populari din gașcă, de a se diferenția printr-un stil unic generației lor, de a demonstra că se pot descurca și singuri este specifică vârstei lor.

Pentru generația tânără cel mai important este că atrag privirile celor din jur și că sunt in centrul atenției indiferent că este vorba despre o imagine pozitivă sau una negativă.

Vestimentația în secolul nostru a devenit un „ limbaj”, un mod de a ne exprima și un mod de a comunica. Cu ajutorul hainelor ce le îmbracăm zi de zi cei din jur pot interpreta cum se simțim în ziua respectivă sau modul în care gândim în acea zi. Nu mai este o noutate că acum imaginea contează mai ales în rândul adolescenților, și că cei mai mulți oameni pun preț pe imagine, deoarece prima impresie contează întotdeauna.

Desi stilul vestimentar al tinerilor nu este mereu pe placul profesorilor sau al parinților, cei din urmă nu prea mai por intra în grațiile adolescenților la acest capitol, apărând mici conflicte din această cauză, și mulți punctând ca este diferență de generații.

Hainele predominant negre, accesoriile cool, blugii rupți, tricorile lejere, culorile stridente conturează cu succes imaginea de adolescent rebel în ciuda împotrivirii părinților.

Fiecare generație, epocă, zonă geografică a fost caracterizată de un anumit stil vestimentar adoptat de acei oameni. Același lucru se întâmplă și în rândul tinerilor, ei fiind la vârsta specifică afirmării, specifică adolescenței, o perioadă a dezvoltării personalității lor. Majoritatea tinerilor așteaptă cu nerăbdare această perioadă a vieții, pentru a fi independenti intr-o oarecare măsură și acest lucru se observă și pe plan vestimentar.

De aceea este important ca părinții să comunice permanent cu copiii lor pentru a vedea de ce ei preferă stilul cu care ei nu sunt de acord , însă nu le trebuie îngradită libertatea de a alege si de a avea gusturile lor vestimentare, deoarece un copil nu se va îmbrăca niciodată cu hainele ce le poartă părinții lui. Adolescenții trebuie să fie ajutați să descopere ce li s potrivește peronalității lor.

Coafurile, vestimentația cu culori stridente, accesorile ce atrag atenția, culoarea părului sunt mecanisme de diferențiere a tinerilor. Așa arată ei felul în care se simt și că fac parte dintr-un anumit segment de vârstă fiind un lucru relativ normal, însă toate acestea trebuie adaptate în funcție de ocazie, ani și etapa a zilei.

În cele din urmă tinerii își dezvăluie personalitatea prin hainele pe care le poartă indentificându-se generației din care fac parte.

Fig. 2 Stil vestimentar

Starea de nutriție la adolescenți

Nutriția este totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele își procură hrana necesară dezvoltării și creșterii, obținerii energiei pentru refacerea țesuturilor și desfășurarea proceselor vitale.

Organismul uman are nevoie în mod constant de un aport de energie pentru a funcționa în limitele normale. Fiind un organism ce nu poate depozita căldura (homeoterm) și nici nu poate transforma o altă formă de energie exterioară, singura sursă a suprviețuirii rămânând energia ce se obține prin desfacerea din structura alimentelor a legăturilor chimice.

Statusul nutrițional optim este evaluarea stării de sănătate a unui individ ce înseamnă echilibrul dintre aportul nutrițional și necesarul nutrițional. Dezvoltarea și creșterea organismului promovează existența unei stări optime de nutriție, ce permite desfășurarea activității zilnice, menține starea de sănătate și protejează organismul de diverse boli si afecțiuni.

Un rol important în determinarea statusului nutrițional îl are balanța energetică ce stă la baza echilibrului intern și la baza stabilității ponderale. Pe o parte a balanței se află consumurile energetice necesare pentru termoreglare și menținerea funcțiilor organismului, iar pe cealaltă parte a balanței stau aporturile energetice.

Specific organismului uman este că în timp ce consumul energetic este permantent, aportul energetic este variabil și discontinuu, de aceea trebuie sa existe niște depozite energetice ce asigură funcționarea optimă a organismului între prânzuri.

La indivizii umani balanța energetică este reglată prin modularea aportului de energie. În timp ce un aport excesiv duce la creșterea în greutate, aportul alimentar insuficient duce la scăderea individului in greutate, însă este foarte important de știut că un om care depune un efort fizic intens va consuma o cantitate mult mai mare decât o persoane care e considerată sedentară.

Bilanțul energetic înseamnă: aportul de energie – consumul de energie = modificare depozitelor energetice ale organismului.

Evaluarea stării de nutriție

Evaluarea se face atât pe date de laborator (biochimie, densiometrie etc.) cât și pe date obiective clinice( indici funcționali) și subiective (autoaprecierea greutății, putere de muncă, etc.).

Măsurători antropometrice

Este printre cele mai vechi metode de măsurare a stării nutriționale. Se folosește înăltimea, greutatea corporală, pliurile cutanate, circumferințele ce sunt folosite ca un reper pentru determinarea greutății „ideale”.

Greutatea

Este cea mai usoară metodă de determinare a statusului nutrițional. Greutatea exagerată peste limitele normale este considerată obezitate, iar o greutate mult redusă este considerată denutriție.

Fig. 3 Cântar

Este foarte important să se țină cont de înălțime și vârstă când se interpretează valoarea greutății corporale, mai ales în cazul copiilor. Greutatea se măsoară cu ajutorul cântarului, iar greutatea ideală se obține în urma calculării cu diferite formule.

Formula lui Broca

Greutatea ideala (kg)= inaltimea(cm) – 100

Formula lui Pende

Greutatea ideala = inaltimea (cm) / 2,4

Aceasta formula este valabila pentru ambele sexe si are tendinta de a supraestima greutatea ideala in comparatie cu celelalte formule.

Formula lui Lorentz

M: greutatea ideala = inaltimea (cm) – 100 – [(inaltimea (cm) – 150) / 4].

F: greutatea ideala = inaltimea (cm) – 100 – [(inaltimea (cm) – 150 / 2].

Înălțimea

Înălțimea se măsoară cu ajutorul unui stadiometru, și aceasta este esențială pentru determinarea unei greutăți corporale ideale.

Fig. 4 Stadiometru

Junk-food-ul

În zilele noastre viața tinerilor de derulează într-un ritm foarte alert. Mulți sunt stresați de găsirea unui job, de pregătirea pentru facultate, se implică în diverse activități, practică un sport ceea ce duce la o alimentațiie necorespunzătoare, mulți fiind mereu pe drumuri și mâncând ce apucă.

Mulți cartofi prăjiți, hamburgheri, snak-uri, alimente ce ar trebui consumate in cantități infime, însă majoritatea adolescenților consuma aproape zilic aceste produse nocive organismului. A avea un stil de viață sănătos nu înseamnă a renunța în totalitate la mâncărurile ce ne plac, dar trebuie sa le consumăm rar pentru a ne menține sănătatea.

Sodiul vine în mare parte din alimentele consumate în mod frecvent, deoarece se adaugă sare în momentul preparării, iar colesterolul vine numai din grăsimile animale.

Sursa de energie ce furnizează cam 40% din totalul caloriilor vine din grasimile ingerate, dar și așa, un consum excesiv de grăsimi duce la creșterea colesterolului în organism și la apariția bolilor cardiovasculare, la creșterea în greutate și nu în ultimul rând la apariția cancerului. Chiar dacă medicii nutriționiști recomandă consumul a maxim 30% calorii ce provin din grăsimi, trebuie să se țină cont de alimentele ce conțin grasimi mai puține cum ar fi: lactatele fără grăsime, carne slabă, peste.

Balanța alimentelor sănătoase în detrimentul celor nesănătoase

Cât mai puțină sare și zahăr

Obezitatea

Aproximativ 14 milioane de copii sunt supraponderali și trei milioane obezi în UE. În câteva state membre peste jumătate dintre adulți sunt supraponderali și 30% riscă să devină obezi. Obezitatea a devenit o problemă europeană și afectează în principal copiii și adolescentții – conform unui raport al Parlamentului European.

Excesul ponderal și obezitatea este una din cele mai mari provocări în domeniul sănătății în Europa de azi. În unele zone ale Europei, 27% dintre bărbați și 38% dintre femei sunt obezi,iar numărul copiilor supraponderali crește rapid (400.000/an).

Obezitatea duce la dezvoltarea unei serii de boli grave (cancerul, bolile de inimă, hipertensiunea arterială, diabetul, accidentele vasculare cerebrale).

„Promovarea unei alimentații sănătoase și a activității fizice: o dimensiune europeană pentru prevenirea exceselor ponderale, a obezității și a bolilor cronice“ este concluzia Parlamentului European la dezbaterea asupra obezității și la Cartea verde cu același titlu publicată de către Comisia Europeana în 2005.

Alimentația, activitatea fizică și obezitatea sunt priorități ale politicii de sănătate a UE.

Obezitatea este definită ca un exces de grăsime a organismului. Pentru a estima prevalența obezității, majoritatea studiilor epidemiologice se bazează pe indici de greutate relativă, ca indexul de masă corporală (BMI), un index de greutate corporală normalizat cu înaltimea (greutatea exprimată în kg raportată la pătratul înăltimii exprimat în m2).

Termenul de suprapondere se referă la excesul de greutate corporală raportat la înaltime care include toate tesuturile și, în consecință, poate reflecta grade diferite de adipozitate. În pofida distinctiei între obezitate și suprapondere, majoritatea persoanelor supraponderale sunt și obeze, de aceea cei doi termeni sunt interschimbabili în literatura de specialitate.

Obezitatea morbidă (greutatea cel putin dublă față de cea de dorit), conduce în mod sigur la creșterea mortalității la adulți, dar și cea mai puțin severă se asociază cu mortalitate crescută, așa cum rezultă din studii prospective largi de cohortă. Obezitatea din copilarie poate fi un factor semnificativ de risc pentru obezitatea adultului, obezitatea în adolescență fiind un factor predictor mai bun decât obezitatea la vârste mai mici.

Persoanele supraponderale sunt mai expuse debutului diabetului și HTA la vârsta adultă, precum și factorilor de risc pentru alte afecțiuni. Prevalența diabetului și a HTA este de 3 ori mai mare la adulții supraponderali decât la cei cu greutate normală. Studiile observaționale au demonstrat clar asocierea suprapondere – hipercolesterolemie și sugerează o relație independentă între supragreutate și boală ischemică coronariană.

Fig. 5. Evoluția creșterii în greutate

Despre fibre

Mazărea uscată, pâinea integrală și cerealele, dar și legumele și fructele, conțin mai multe tipuri de fibre ce sunt absolut necesare pentru o funcționare bună a digestiei. Se poate preveni prin consumul acestor fibre apariția bolilor cardiovasculare, dar și a cancerului, și medicii nutriționiști recomandă consumul fibrelor din alimente și să evite pe cât posibil acumularea acestora din suplimente nutritive ce conțin aceste fibre.

Alcoolul

Alcoolul este o problemă cu care populația se confruntă din ce în ce mai des, de aceea această problemă trebuie și ea discutată.

Deși este inerzisă vânzarea bauturilor alcoolice către persoanelor sub 18 ani, mai mult de jumătatea din clasele a XI-a au consumat aceste băuturi în ultimul an, consum ce afectează direct sănatatea adolescenților, riscând să dezvolte diverse afecțiuni. Tinerii devin tot mai inconștienți si libertini consumând alcool după care se urcă la volan punând în pericol atât viața lor cât și a celor din jur, fiind principala cauză a producerii accidentelor rutiere în rândul adolescenților.

Alcoolul nu este bun nici din punct de vedere nutritiv el conținând multe calorii și puține substanțe nutritive, iar pe lângă faptul că poate duce la o alimentație necorespunzătoare se ajunge în multe cazuri și la alcoolinsm, fenomen destul de frecvent și în rândul tinerilor.

Fig. Alcoolismul

Tinerii vegetarieni

Există diferite tipuri de diete vegetariene. La un pol se află veganii, care nu consumă absolut nimic de origine animală, iar la celălalt pol se află lacto-ovo-vegetarienii ce nu consumă carne, dar consumă lactate și ouă fiind o dietă mai ușor de ținut dar și mai benefică pentru organism. Însă pentru adolescenți nu este recomandată nici una dintre aceste diete, deoarece ei fiind în perioada de creștere au nevoie de toate alimentele atât de origine vegetală cât și origine animală, iar ținând oricare dintre aceste diete riscă să dezvolte diferite carențe, cea mai întâlnită fiind carența de fier, ce este esențială în dezvoltarea organismului tânăr.

O altă problemă cu care se pot confrunta tinerii vegetarieni este prezența în cantități mult mai mici decât valorile normale a zincului, calciului, vitaminei D și vitaminei B. Produsele lactate și laptele sunt cele mai bogate în calciu ce asigură creșterea masei osoase, ce poate prevenii apariția osteoporozei la bătrânețe, iar tinerii vegani sunt mai predispuși de a dezvolta această afecțiune.

Important este ca din timpul copilăriei să avem o viață echilibrată și un regim alimentar adecvat pentru o dezvoltare armonioasă a organismului din toate punctele de vedere.

Tulburările alimentare la adolescente

Un studiu efectuat în anul 2000 pe un eșantion de peste 900 de fete cu vîrsta cuprinsă între 14 și 18 ani, a scos în evidență apariția tulburărilor emoționale în rândul adolescentelor, tulburări ce duc la apariția problemelor alimentare, deoarece tinerele nu pot discerne și controla sentimentele neplăcute cu care se confruntă în perioada adolescenței.

Alte studii au arătat că într-un liceu cunoscut din Minneapolis 61 dintre fetele de clasa a X-a se confruntau deja cu probleme alimentare serioase (anorexie și bulimie). Din 271 de fete din liceul respectiv, peste jumătate dintre ele se vedeau grase, deși aveau greutatea normală, iar o nemulțumire puternică privind aspectul corpului plus alte nemulțumiri acumulate duc la tulburări alimentare grave.

Majoritatea studiilor arată că tot mai multe fete și adolescente devin obsedate de greutatea lor, existând un „etalon” al frumuseții ce doresc să-l atingă, ce duce la o slăbire excesivă, scădere în greutate majoră ce are efecte negative asupra sănătății lor.

Există situații în care persoanele obeze nu pot face diferența între a le fi foame, a le fi teamă sau a fi înfuriat, sentimente ce duce la o alimentație dezorganizată și excesivă, deoarece în aceste situații majoritatea unifică aceste sentimente în senzația de foame.

În zilele noastre tinerii sunt tot mai predispuși să aibă o viată dezechilibrată, deoarece mulți dintre aceștia nu se simt bine în pielea lor, iar în această perioadă apare cel mai des în rândul acestora tulburările psihice grave, anorexia dar și bulimie.

Pentru o dezvoltare adecvată a organismului si a minții adolescenții trebuie încă de mici să aibă un regim de viață saănătos din toate punctele de vedere pentru a evita eventualele afecțiuni ce pot să apară în perioada adolescenței.

Fig. Anorexie

Greșelile alimentare

Necesarul caloric la fetele adolescente este de 1800-2000 de kcal pe zi, pe când la băieți e nevoie de 2300-2500 de kcal pe zi, iar aceste nevoi pot crește în funcție de efortul fizic pe care îl depun în acea zi.

Principalele cauze de obezitate și creșteri rapide în greutate sunt: fast-food-urile, produsele de patiserie, dulciurile, gustările dintre mese bogate în calori, dar slabe nutritiv, programul de mese dezorganizat, sedentarismul, bauturile carbogazoase și nu în ultimul rând dietele drastice, care în acel moment par că dau roade, însă ulterior revenindu-se la regiumul alimentar dezorganizat, kilogramele se vor acumula într-un timp foarte scurt, dar și într-un număr mai mare decât cele date jos.

Bolile societății actuale sunt bulimia și anorexia. O multitudine de articole și fotografii evidențiază „siluetele perfecte”, ce sunt în cele mai multe cazuri photoshopate, ale idolilor adolescenților. Modelul imposibil de atins și dorința de a deveni cât mai atractiv pentru sexul opus, duc, în caz de eșec, fie la excese alimentare, fie la înfometare.

Psihologii susțin că cele două afecțiuni, anorexia și bulimia apar din cauza unor traume mai vechi, ce au avut o simptomatologie ascunsă (teamă, anxietate, deprimare, depresie).

Persoanele anorexice se pot recunoaște prin silueta excesiv de slabă și prin înfățișarea asemănătoare cu a unei persoane obosite, lipsite de vlagă, iar persoanele bulimice se recunosc prin consumul excesiv de alimente, însă e greu de recunoscut aceste persoane, deoarece după ingerarea alimentelor dorite le și elimină prin vărsături.

Fig. Bulimia

Părinții trebuie să fie atenți la orice schimbare comportamentală a copilului pentru a evita eventualele dezechilibrări pe viitor, deoarece aceste afecțiuni pot avea repercursiuni grave asupra sănătății adolescentului.

Factorii declanșatori tulburărilor alimentare sunt:

factorii genetici,

familia preocupată permanent de ținerea unui regim mai strict,

presiunea din partea familiei de a slăbi,

traume și abuzuri în familie,

istoric familial de obezitate,

factorii socio-culturali (colegi, prieteni fie preocupați de slăbit fie au obiceiul de a batjocorii persoanele mai plinuțe).

Evenimentele principale ce stau la baza deciziei de a urma un regim

Teama de sexualitate.

Unele fete trăiesc o anxietate intensă față de sexualitate. Slăbind excesiv le fac să le dispară sânii, rotunjimile și să se întrerupă ciclul menstrual, cãutând sã amâne pentru mai tarziu experiențele sexuale

Debutul relațiilor cu băieții.

Frica lor de dezamăgire le sperie atât de tare încât preferă să evite pornirea unei relații, ele fiind mereu neliniștite din cauza că poate vor fi respinse, sau poate nu vor fi la înălțimea așteptărilor băiatului, sau poate lui nu-i place cu adevărat de fata în cauză. De aceea ele se izolează si adoptă un regim alimentar precar (excese alimentare).

Dezamăgirea primei iubiri.

După despărțirea de prieten, cele mai multe fete au impresia că nu au fost destul de bune pentru fostul partener și adoptă o dieta pentru a scădea în greutate sperând că așa se ridică la asteptările băiatului, lucru ce dereglează organismul.

Frica de obezitate.

Cele mai multe adolescente ce se confruntă cu această frică sunt cele care provin din familii ce au cel puțin un membru obez, ceea ce poate să însemne că și copilul poate fi predispus la obezitate. De aceea cele mai multe fete la vârsta adolescenței încep să aibă grijă la alimentația pe care o au. Există si frica de a pierde statutul pe care il au, sau imaginea ce și-au format-o în caz de îngrașare, și amintim de fetele gimnaste, dansatoare. Profesia lor nu le permite să se îngrașe, de aceea ele sunt mereu stresate si atente la acest lucru.

Influența prietenilor.

O remarcă ironică din partea pritenilor, o schimbare a școlii sau pierderea contactului cu prietenii foarte apropiați pot face ca aceste adolescente să se izoleze social. Nu mai simt curaj, nici energie, nici încredere în ideea de a creea noi contacte, ele luând decizia să piardă în greutate cu speranța că silueta va participa la inserția lor socială.

O agresiune sexuală.

În unele cazuri de agresiune sexuală fetele pierd în greutate, aceasta fiind vazută ca o purificare a corpului.

Schimbări în familie.

Lipsa unui frate, despărțirea sora ce era cea mai apropiată, un parinte plecat de o perioadă foarte lungă de timp, un prieten de familie ce stă o mult timp în aceași casă, îndepărtarea de cei mai buni prieteni, sentimentul de a fi abantonat de persoanele cele dragi, în special de unul din părinți poate duce la un dezechilibru atât emoțional cât și alimentar foarte grav.

Factorii de menținere în bolile de alimentație