Adnotare In Proces de Dezvoltare

Introducere

Scopul proiectului dat este realizarea unui braț manipulat de un microcontrolor. Brațul va fi alcatuit dintr-un microtrolor, șapte servomotoare, șase potențiometre și placi din aluminiu pe care va fi asamblat mecanismul.

Acest proiect reprezinta un braț mecanic, programabil, cu functile similare ca la un brat de om și el poate fi folosit pentru operațiunile de asamblare, sudare, vopsire prin pulverizare. Este un robot al cărui braț are cel puțin trei articulații rotative și cu control manual pentru a poziționa cu ușurință brațul în ipostaze pentru capturarea obectelor.

Bratul dat va putea fi aplicat la industriea asamblarii automobilelor, medicina, cosmonautica. Acesta va rezolva problema lipsei bratelor de munca, asigurînd precizie și flexibilitate înalta.

Proiectul va fi asamblat pe o scîndura din lemn cu marimele 15×37, unde se va afla blocul de alimentare, microcontrolorul, panoul de comndă manual și bratul construit din placi din aluminiu și va putea apuca obiecte la o rază de 40 cm.

Brațul robot poate fi ușor modificat și modernizat pentru mai multe tipuri de proiecte. El poate fi controlat prin intermediul panoului de control manual, cod programat, control direct prin intermediul PC-ului sau prin orice tip de panou construint personal folosind diferiți senzori și intrările analogice.

1 ROBOTUL

Pentru prima dată termenul robot a fost utilizat de către scriitorul Ceh Karel Capek în piesa de teatru science fiction “Rossum’s Universal Robots” unde muncitori de asemănare umană, sunt crescuți în rezervoare, publicată în anul 1920. Cuvântul robot este de origine slavă și se poate traduce prin muncă silnică. Înaintea apariției termenului de robot s-au utilizat de expemplu în uzinele lui Stanisław Lem termenii automat și semiautomat.

1.1 Descriere generală

Aparițiea deasă a roboților în filme și literatură a atras atențiea științei. Domeniul care se occupă de proiectarea și fabricarea roboților se numește robotica și se bazează pe așa discipline ca electronică, mecanică și programare. Termenul dat a fost folosit pentru prima dată în anul 1942 de către autorul American de science-fiction Isaac Asimov în cartea sa, Runaround. O mare parte din creațile lui sunt bazate pe trei legi unde sunt descriși parametrii clari ai funcționării roboților în scopul de a preveni scăparea acestora de sub controlul omului.

Cele 3 legi sunt:

1. Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane, sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău.

2. Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât timp cât ele nu intră în contradicție cu Legea 1.

3. Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2.

În anul 1986 în creațiea "Robots and Empire" Asimov a propus legea supremă, numită legea 0 în care se spune că: Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău umanității sau să permită prin neintervenție ca umanitatea să fie pusă în pericol.

Bazele roboticii de azi se bazează pe o lungă evoluție, primii roboți earu niște mașine automate, adică care se mișcau singuri. Ele făceau partea dintro construcție fixată și puteau sa îndeplinească numai un singur obectiv.

Architas născut în anii 428 î. Hr. a fost un matimaticean, filosof și astronom grec. El a fost autorul a Figura1.1 Porumbel proiectat de Architas primului automat. Acest automat era un porumbel alimentat cu aer sub presiune, care putea zbura singur și era controlat prin intermediu unor cabluri.

Ceasurile mecanice astronomice descoperit din secolul XIV au oferit noi posibilități primelor mașine automate. Aceastea automate seamănau cu roboții de ziua de azi, prin faptul că mișcările erau automate, adică fără implicarea manuală a oamenilor.

Dezvoltarea electronicii din secolul XX a favorizat la dezvoltarea roboticii. Roboticianul și neurofiziolagistul American William Grey Walter nascut în anul 1910 a cosntruit primi roboți mobili Elmer (1948) și Elsie (1949). Robotul dat după formă și viteză semăna cu o broască țestoasă cu trei roți. Acestea triciclete putea sa evite obstacole și se deplsau spre lumină. Elmer și Elise au fost construite din surplusul de Figura1.2 Elmer

materiale ale razboiului și din ceasuri de alarmă vechi. Fiecare aveau cite un sensor de lumină care ujuta să decidă direcțiea de mișcare a roboților și cu ajutorul acestor roboți, Wiliam a vrut să demonstreze că legăturile bogate între un număr mic de cellule ar putea da naștere la comportamente complexe.

Satisfacerea nevoielor umane cu un efort mai mic depus a adus la procesul de automatizare a industriei. Primul robot industrial a apărut în anul 1956, acesta a fost creat de către George Devol și purta numele Unimate. Acest robot se utiliza în auto industrie la General Motors. Pînă în prezent aceasta tendință ia cu asalt întreprinderile industriale, mii de roboți industriali lucrează la diferite întreprinderi.

1.2 Componentele principale ale roboților.

În prezent există o varietate largă de roboți care diferă după forma și structura. Dar există trei componente principale care se întîlnesc la fiecare robot indefernt de funcțile și domenile unde sunt utilizate.

Prima componenta de bază care este prezentă la toate modele de roboți este carcasa. Crearea roboților începe cu proiectarea carcasei. Proiectanții eau în considerare unde va fi utilizat și ce lucru va îndeplini robotul dat, deoarice opțiunile roboților depind de carcasă, de exemplu pentru un robot aerian va fi nevoie de o carcasă cât mai ușoară. De asemenea pe carcasă sunt asamblate componentele principale pentru funcționarea roboților.

Al doilea element de bază reprezintă componentele electronice care controlează mașinele și sursa de alimentare care alimentează acestea componente. Aspectul electronic la roboți este utilizat la deplasare prin intermediul motoarelor, la analizarea mediului încunjărător cu ajutorul senzorilor, procesarea datelor de la senzori se efectuează prin intermediul microcontroalelor și echipamentelor periferice și sursa de alimentare care pune în funcțiune toate acestea componente. De regulă sursa de alimentare la roboți este asigurată prin acumulatori. În prezent axistă a gamă variată de acumulatori, începînd de la acumulatori cu plumb care au timpul de expluatare relativ lungm dar sunt grele și termenînd cu acumulatoare de tip silver calcium care sunt mai ușoare, dar mai scumpe. De asemenea există sursă de energie alternativă așa ca solară, eoliană, hidraulică, ș.a.

Al treilea component fundamental care este prezent la toți roboți reprezintă un cod programat. De program depinde funcționarea normală a robotului. Programele sunt utilizate pentru procesarea datelor și să manipulează cu mișcările robotul. Există trei tipuri de programe pentru roboți: controlul de mișcare(în așa tip de programe sunt descrise un set de comenzi care răspund de mișcarea roboților și care sunt executatea de la semnalile unității de comandă), intelegența artificială(așa tip de roboți interacționează cu mediul încunjărător desinestătător) și hibride(sunt așa tipuri de programe care include controlul de mișcare și intelegența artificială).

1.3 Clasificarea roboților

În anul 1997, Federația Internațională de Robotică, în conformitate cu ISO 8373,a clasificat după structură constructivă a roboților pe următoarele șase categorii:

1. Roboți cartezieni sunt roboții al căror mecanism generator de traiectorie are trei cuple motoare de translație, având direcția de mișcare paralelă cu cea a axelor sistemului cartezian de referință.

2. Roboți cilindrici, sunt roboții al căror mecanism generator de traiectorie are două cuple motoare de translație și una de rotație, a căror axe formează un sistem de coordonate cilindrice.

3. Roboți sferici sunt roboții al căror mecanism generator de traiectorie are două cuple motoare de rotație și una de translație și a căror axe formează un sistem de coordonate sferice.

4. Roboți tip SCARA (Selector Complains Arm for Robotics Assemble) sunt roboții al căror mecanism generator de traiectorie are 2 cuple motoare de rotație cu axele paralele în plan vertical, iar a treia cuplă motoare este de translație pe o direcție paralelă cu cea a axelelor cuplelor motoare de rotație.

5. Roboți articulați sunt roboții al căror mecanism generator de traiectorie este compus din trei cuple motoare de rotație, două având axele paralele în plan orizontal, iar a treia axă fiind perpendiculară pe direcția primelor două.

6. Roboți paraleli sunt roboții care au dispozitivul de ghidare format din 3 – 6 cuple motoare de translație sau de rotație a căror axe sunt concurente într-un punct. Față de structurile mecanice cunoscute se evidențiază o nouă structură mecanică, specifică unei noi categorii de roboți, cunoscuți sub denumirea de roboți paraleli.

1.4 Utilizarea roboților

Roboții pot fi utilizați în diferite domenii înlocuind lucrul manual, ei preiau muncile monotone, periculoase și acelea ce pot afecta sănătatea angajaților ca de exemplu în operațile de sudare unde se elemină gaze toxice. Roboții pot garanta o precizie înltă și rapiditatea muncii din motivul ca este exclus factorul uman.

Roboți în sudare

Sudarea în puncte este una din principala utilizare a roboților, și asta se referă în special în industriea automobilelor, unde sudarea caroseriilor a fost preluată de roboți, pentru că este nevoie de o forță mare încît piesele metalice să formeze o zonă de contact. Procesul de sudare constă în două etape, prima etap constă în fixarea a componentelor, dar în etapa a doua robotul ve genera un curent de amperaj mare ca să topiască piesele metalice în zona de contact. Pentru acest tip de lucru se folosesc roboți cu flexibilitate înaltă. În special se folosesc roboți cu 6 grade de sudură. Pentru caroseriea unui automobil în mediu este necesar 3000 de puncte de sudură.

Sudarea cu arc electrit este la fel un domeniu de utilizare a robiților. În acest caz roboții se mișcă pe o traiectorie cu o viteză controlată, ca sudura să fie trainică va fi nevoie ca electrodul să aibă o mișcare exactă. Pentru ca acești roboți să îndeplinească lucrul calitativ se folosesc diferiți senzori, așa ca: senzori tactili, optici și electrici. Roboții și acești senzori trebuie să fie foarte trainici din motivul că sunt expuși la condiții dure de lucru.

Roboți în lipire

Lipirea este o operațiune relativ asemănătoare cu sudarea cu arc electric. Dar în acest caz robotul aplică cleiul pe suprafețe. La așa tip de roboți viteza este sincronizată cu aplicarea cleiului. Așa tipuri de roboți pot lucra cu o viteză mai mare în comparație cu robți cu arc electric.

Un alt domeniu de utilizare a roboților este cositorirea. Acești roboți lipesc componentele pe plăcile imprimate. Acești roboții au nevoie de o precizie înaltă. În afară de cositorire se folosesc alte tehnologii de lipire cu topire prin inducție, prin lumină în infroroșu sau cu laser.

O mare porte a robților se utilizează în lucrul de transport dintr-un punct în altu care se repetă ciclic, pentru că acest lucru este plictisitor și obositor pentru un operator uman. În producțiea de masă roboții asigura o precizie și veteză înaltă în coporație cu oamenii. Un plus foarte mare este ca mașinele pot să manivreze piesele voluminoase sau care au temperature înalte.

Roboți în procesul de palitizare

Roboții sunt întîlniți si în procesul de paletizare. Aici roboții așează obectele pe paleți pentro o transportare mai simplă. Acești roboți trebuie să aibă o viteză de lucru maximală și dispozitive de apucare speciale în dependența cu ce obecte lucrează.

Roboți în vopsire

Procesul de vopsire este des întilnit în industrie. Aici procesul de automatizarea estefoarte important din considerente că se lucrează cu substanțe toxice care pot afecta grav sănătatea umană. Acești roboți sunt frecvent utilizați la vopsirea caoseriei a automobilelor. Penru o vopsire mai perfectă distanța, viteza și intensitatea polivizării trebuie să fie constantă. Pentru a reuce celtoierile particulile de vopsea sunt electrizate.

Roboți în asamblare

Asamblarea este un proces care necesită o precizie inaltă și o ordine exactă a mișcărilor. Pentru așa tip de lucru se necesită roboți cu o performanță înaltă și e nevoie să aiba un număr maximal de grade de libertate. În timpul de asamblare roboții trebuie să asigure o putere necesară de apăsare, pot fi folosite unelte speciale de șurubare, găurire. Cu așa lucru eficient se pot isprăvi roboții de ultima generație, de aceea acest domeniu de folosire a roboților este una din cele mai dinamice acum și în viitorul apropiat.

Roboți în alte domenii neobișnuite

Roboții sau afirmat și în alte domenii neobișnuite așa ca: spațiu extraterestru, laboratoare de cercetare, medicină, producții în camere stirile, construcții, etc.

În spațiu terestru sunt preferați sisteme automatizate în loc de astronauți, pentru că aprovizionarea cu defirite necesități pentru susținerea în viață este foarte scump. Din acest motiv sunt preferați roboții.

În medicină la prepararea medicamentelor se necesită o stirilitate înaltă, unde prezența omului are un impact negativ asupra produsului. Acesta fi posibil numai cu implimentarea roboților în camerile sterile, unde roboții efectuează producerea și împachetarea preparatelor.

Roboții ne pot fi înlocuiți în producerea circuite integrate și de materiale magnetice pentru stocare date. Deoarice la producerea acestor produse se necesită condiții idiale pentru producere. De aceea ele sunt produse în camera sterile unde temperature și umiditatea sunt constant iar aerul este filtrat de difirite particule de impurități.

Mai rar roboții se utilizează în construcții. În acest domeniu roboții sunt folosiți în transportarea obectelor grele și la producerea semifabricatelor. Acești roboți trebuie sa fie foarte rezistivi, din considirentul că majoritatea lucrează la aer liber în condiții nefavorabile pentru roboți așa ca variațiea condiților climaterice, rezistivi la apă și la transportarea pe drumuri neamenajate.

1.5 Tipuri de brațe robotice

Braț robotic cartezian.

Braț robotic cartezian este un robot de tip industrial ale cărui trei axe principale de control sunt liniare, adică se mișcă pe linii drepte în sus jos, la stînga dreapta și interior exteror.. Cele trei articulații glistante pot muta încheietura în sus-jos, înainte-înapoi și intereor-exterior. Printre unul din avantaje ale acestui aranjament mencanic este simplificarea procesului de conrol a brațului. Robotul dat se întîlnește în imprimante 3D. Cea mai simplă utilizare a acestui robot se folosește în mașini de desen unde un pix care este coborît și ridicat pe axa X Y pe o suprafață pentru a realiza un desen precis. Figura4.1 Braț cartezian

Braț cilindric.

Braț cilindric este un robot ale cărui axe formează un sistem de coordonate cilindric. Robotul dat are următoarele axe de mișcare – axa de mișcare circulară și două liniare, în deplasare verticală și orizontală. Robotul dat poate fi confundat cu robotul de tip SCARA, avînd un mod de lucru asemănător. Diferența este că robotul cilindric pot fi combinați cu diferite instrumente și pot efectua sarcini de manipulare și asamblare, precum și sarcinele de sudare. Acesta flexibilitate este binevenită pentru un producător. Pe piața de astăzi robotul dat nu este popular deoarice este înlocuit cu brațe robotizată ca sunt mai flexibile și au mai multe grade de libertate. Cu toate acetea robotul cilindric a intrat în istorie, folosind cleme pneumatice pentru efectuarea sarcinelor de manipulare înaitea roboților articulate.

Robotul sferic.

Robotul sferic mai des se întîlnește în costrucții și acești roboți sunt destul de rapizi. Cotrolul acestui robot necesită trei variabile ca și la roboții cartezieni și cilindrici. Roboții sferici pot cu ușurință sarcinele care necesită mișcări în trei spații demensionale. Acesta poate junge ușor, repede și cu acuratețe întrun punct din spațiu. Ca să se efectueze acestea mișcări trideminsionale este nevoie ca sa fie calculate coordonatele ramei și a variabilelor de control. Alicararea robotului dat în primul rînd depinde de spațiul de lucru și srcina necesară. Robotul dat se folosește în operațiuni de manipulare a materialelor în liniea de producție cum ar fi transferul sau luarea și deplasarea materialelor și stocarea obiectelor.

Robotul SCARA.

Robotul SCARA sau  Simplified Compliant Assembly Robot Arm. Robotul dat a fost realizat sub conducerea a lui Hiroshi Makino, profesorului din Universitatea Yamanashi. La acest robot axa Z este fixată dar axele X și Y sunt mobile. Acest robot poate să adopte o oricare poziție pe acestea axe. Plusurile acesui robot sount ca axele paralele au un aspect comun. Faptul că robotul dat se mișcă pe axele X Y, oferă un avantaj în diferite pricese de asamblare. O altă calitate al acestui robot este că el se aseamănă cu mîna umană. Aceasta caracteristică permite brațului să pătrundă în locurile greu accesibile și sa se restrîngă înapoi. În general roboții SCARA sunt mai rapiziși și exacți în comparație cu roboții cartezieni. Plusul acestor roboți ete ca ei au marimi mici și ușor se montează. Din altă parte acest robot este mai scump de cît cel cartezian și necesită un software care realizează cinematică inversă pentru mișcările liniare.

Roborul articulat.

Roborul articulat este un robot care conține minimum două sau mai multe articulații rotative, numărul acestor articulații depinde de funcțiea pe care robotul o îndeplinește. Acestea articulații permit o gamă complexă de mișcări, deoarice se pot roti în mai multe direcții oferind multe posibilități. De obicei acești roboți se folosesc pe linile de fabricare unde flexibilitatea lor este binevenită. Mai multe brațe pot fi folosite pentru efectuarea a mai multor sarcini simultant. Deasemenea acești roboți pot fi observați în diferite laboratoare, unde se produc diferite experimente care pot afecta grav viața omului. Articulațile robotului pot fi programate ca să interacționeze unul cu altu, permițînd robotului de avea un grad mai mare de control. În ultemele generații de roboți tot mai des apar roboții articulați, Figura4.1 Braț articulat deaoarice aceata permite un nivel mare de funcționalitate. Roboții articulați pot avea mîini și picioare care le permit să se deplaseze și să manipuleze o varietate de obecte. Unele de acet gen de roboți sunt fixate pe un suport și brațele sunt folosite pentru a îndeplini diferite sarcini. Altele sunt adoptate cu roți, atsfel încît acestea să poată naviga în spațiu de demensiuni mari. Înr-un laborator medical, roboții articulați, pot fi utilizați la livrarea și transportarea probelor. Roboții dați pot avea diferite dimensiuni și pot fi folosiți în diferite domenii.

Robotul paralel.

Robotul paralel este un manipulator mecanic care e compus de mai multe lanțuri sprijiniți de o singură platformă. Cea mai cunoscută structură a manipulatorulu paralel este formată din șase motoare liniare care susțin o bază mobilă pentru așa dispozitive, ca simulatoare de zbor. Acest dispozitiv se mai numește platforma Steward ori platforma Gough Steward în cinstea inginerului care a proiecta și a folosit acest mecanism. Deosebirea robotului paralel de către cei sereali este că capătul de prindere a acestor legături este conectat la o bază unde legăturile sunt separate și independente, dar lucrează paralel.

Robotul Delta.

Robotul Delta este un tip de robot paralel, acesta este compus din trei pîrghii unite prin articulații care sunt conectate la bază. Datorita vetezii mari de lucru 300 de mișcări pe minut, acest robot se folosește la culegere și împachetarea a elementelor de mărimi mici și medii. Acest tip de roboți se mai folosesc la imprimante 3D.

2 SOFTURILE UTILIZATE ÎN PROIECTUL DAT.

2.1 QCad

Machetul pentru proiectul dat a fost proiectat în programul QCAD. Aici am determina mărimea și structura brațului. Sa luat în considerare marimea și puterea servomotoarelor ca sa nu le supraîncarc. QCad este o aplicație open source GNU General Public License (adică oricine are posibilitatea să copieze, să îmbunătățească și distribuie codul sursă în continuare) pentru proiectarea asistată de calculator (CAD), proiectare 2D și redactare. Acesta este disponibil pentru sistemele de operare ca Linux, Apple OS X, Unix si Microsoft Windows. Interfața grafică a softului este bazată pe frameworkul Qt. Qcad este dezvoltat de către RibbonSoft. Dezvoltarea QCadu-lui a început în octombrie 1999, fiind o continuare a codului CAM Expert. Pentru importarea și salvarea fișerilor QCad folosește formatul AutoCAD DXF. Machetul proiectului dat va fi adăugat în anexe.

2.2 Arduino IDE

Mediul de dezvoltare integrat Arduino este o aplicație multiplatformă scrisă în limbajul Java. Acesta include un editor de cod cu funcțile de evediențarea sintaxei, verificarea a acolazilor, compilare și încarcarea a sketchurilor cu un singur clic în microcontrolor. Programele scrise în arduino se mai numesc sketch. Programele în Arduino sunt scrise în limbajele C sau C++. Arduino vine cu o bibliotecă bogată cu funcțile care pot fi folosite la scrierea codului. Pentru rularea codului utilizatoru trebuie să definească două funcții setup() unde se inițializează pinii de intrare și ieșire, loop() unde se rulează în ciclu infinit corpul programului.

3 BRAȚ ROBOTIC CU MICROCONTROLER.

În proces de dezvoltare.

4 ARGUMENTAREA ECONOMICĂ

4.1 Planul calendaristic de efectuarea a lucrărilor de proiectare.

Planul calendaristic a proiectului reprezintă aranjarea în timp a procesului de elaborare și repartizare a sarcinilor și resurselor.

Obiectivele

-sa programaez microcontrolorul;

-sa asamblez produsul.

Evaluarea volumului de lucru

Tabelul 4.1 – Planul calendaristic de elaborare a proiectului de diplomă

Tabelul 4.2 – Graful Gantt de planificare a lucrărilor de proiect

În tabelul 4.2 s-au determinat toate activitățile ce urmează a fi efectuate și timpul necesar pentru realizarea lor. După cum se observă din Diagrama Gantt timpul necesar pentru realizare este de 58 de zile.

4.2 Analiza SWOT

Efectuarea analizei interne și externe a proiectului pentru a identifica raționalizarea sa, se utilizează metoda generală de analiză SWOT.. Analiza SWOT consistă din evaluarea punctelor forte și punctele slabe ale mijloacelor interne și externe ale proiectului.

Strengths – puncte forte (mediu intern) – descriu atributele pozitive, tangibile și intangibile care țin de organizație și proiect. Punctele tari cuprind atât elemente intangibile, de exemplu legate de echipa (organizației, proiectului)- cunoștințele în domeniu, educația, experiența, contactele, reputația, capacitatea membrilor precum și elementele tangibile legate de sursele financiare disponibile, echipamente, canale de comunicare, materiale cu drepturi de autori etc., care aparțin organizației.

Weaknesses – puncte slabe(mediu intern) – factorii care sunt aflați sub controlul organizației / echipei de proiect și care împiedică obținerea sau menținerea unui nivel de calitate competitiv.

Opportunities – Oportunități (mediu extern) – evaluează factorii atractivi externi care reprezintă elementele de care organizația / echipa de proiect poate profita.

Threats – Riscuri (mediu extern) – amenințările includ factori în afara controlului vostru care ar putea să vă pună implementarea proiectului într-o poziție de risc. Aceștea sunt factori externi și nu aveți controlul asupra lor, dar pe care –i puteți anticipa dacă aveți un plan de urgență care să se ocupe de prevenirea și rezolvarea acestor probleme.

Tabelul 4.3 Analiza SWOT

Reișind din rezultatele analizei SWOT, observă că numarul avantajelor (+6) este esențial mai mare decît numărul de dezavantaje (-2), ceea ce confirmă fexabilitatea produsuilui.

Calculul indicatorilor economici.

Dezvoltarea unui proiect necesită costuri materiale, de compensare a muncii și costurile indirecte.

Aici se calculează toată suma necesară pentru lansarea proiectului și menținerea lui până la momentul de atingere a pragului de rentabilitate.

Toate calculele sunt efectuate în lei moldovenești (MDL). Prețurile materialelor, precum și plățile salariale sunt actuale.

4.3 Cheltuieli materiale și nemateriale directe

Dacă vreun obiect este deja la dispoziție, atunci costul lui se indică în sursa prorie, dar dacă procurarea lui se planifică doar pentru realizarea proiectului, atunci costul lui (planificat) se indică în sursa externă. Aceste date pot fi exprimate și în cote procentuale.

Totalurile acestui tabel sunt:

valoarea totală a Cheltuielilor materiale;

valoarea Cheltuielilor materiale, căutată din surse externe;

valoarea Cheltuielilor materiale, acoperită din surse proprie.

Activele materiale și nemateriale care sunt la dispoziție pentru proiect nu se includ în bugetul proiectului dar se include numai suma defalcărilor de amortizare(utură).

În tabelul 4.4 sunt prezentate activele materiale si nemateriale pe termen lung, necesare pentru elaborarea acestui proiect.

Tabelul 4.4 Activele materiale si nemateriale pe termen lung

4.4 Consumuri directe

Consumuri directe de materiale – reprezintă valoarea materialelor, utilizate în procesul de producție incluse în costul produselor finite: elemente cu caracter material, utilizarea cărora este necesară în proiect.

În aceste consumuri intră toate consumurile legate de materiale – materie primă, materiale auxiliare și cele de bază (dacă există). Consumuri directe de materiale este prezența nemijlocită a materialului în produsul finit.

În tabelul 4.5 sunt prezentate toate consumurile de materiale directe necesare pentru elaborarea sistemului informațional pentru acest proiect.

Tabelul 4.5 Consumurile de materiale directe

În total au fost cheltuite 1370lei pentru materialele directe necesare pentru elaborarea proiectului.

4.5 Cheltuieli directe privind retribuirea muncii

Aceste consumuri includ consumurile oferente retribuirii muncii personalului încadrat în implementarea proiectului.

La calculul salariului pentru persoanele implicate în proiect reesă din planul calendaristic calculat anterior, unde este arătat timpul efectiv de lucru. Salariul se va calcula după forma de salarizare în regie – este cea mai simplă și cea mai veche formă de salarizare potrivit cărea salariul se calculează în în funcție de timpul lucrat.

Funcțiile salariaților în proiectul dat sunt Programator și Coordonator.

Tabelul 4.6 Consumuri directe privind retribuirea muncii

Cheltuielile au fost calculate in baza legislatiei in vigoare, fondul social constituie 23% din fondul de salarii, asigurarea medicală obligatorie constituie 4,5% din salariu.

Suma: Frm + FS + AM va constitui suma

Consumuri directe privind retribuirea muncii

8700+2231+436,50=12367.50 (lei)

4.6 Cheltuieli indirecte de producție

În tabelul 4.7 am reprezentat consumurile indirecte, folosite în elaborarea sistemului.

Tabelul 4.7 – Cheltuielile indirecte

Uzura mijloacelor nemateriale (fondurilor fixe)

Partea importantă a cheltuielilor indirecte constituie calcularea fondului de uzură amortizare.

În scopuri contabile uzura trebuie să fie calculată uniform pe toată perioada decurgerii proiectului. Aceasta înseamnă că dacă activul se planifica a fi utilizat trei ani, atunci costul lui va fi împărțit în trei părți uniforme pentru fiecare an aparte.

Ki

FA = –––– * T1 (4.1)

T

unde,

FA – suma amortizării, lei;

K – costul fondurilor fixe utilizate în proiec, lei;

T1 – durata utilizării fondurilor fixe în proiect, zile;

T – durata normativă de utilizare a fondurilor fixe, ani;

252 – fondul anual nominal de lucru, zile

FAmortizare (laptop) = (lei)

4.7 Costul de Producție

Costul de producție reprezintă totalitatea cheltuielilor, corespunzătoare consumului de factori de producție, pe care agentul economic le efectuează pentru producerea și vânzarea de bunuri materiale sau prestarea de servicii.

Prețul de cost se calculează pe o unitate. Dacă se elaborează un site sau o aplicație, atunci va fi prețul de cost al elaborării, dar dacă în cadrul proiectului se planifică multiplicarea produsului, atunci este nevoie de calculat prețul de cost al unei copii.

Tabelul 4.8 Costul de producție

Din datele obținute am ajuns la concluzia că cel mai mult s-a cheltuit pentru fondul salariului iar cel mai puțin pentru consumurile materialelor directe. Suma totală a cheltuielilor a fost calculată pe baza tuturor cheltuielilor asupra proiectului și costul proiectului este de 15064.69lei.

Deoarece proiectul va fi comercializat o să calculăm prețurile respective.

4. 8 Rezultatele financiare

Având la dispoziție prețul de cost al unei copii de produs se poate de determinat prețul de realizare pe piață a programului elaborat prin una din următoarele metode: Metoda „bottom-up”:

Preț brut = Preț de cost + Profit

Rentabilitate = Profit / Preț de cost * 100%

Preț de realizare = Preț brut + TVA

La prima etapă v-om determina prețul brut conform formulei următoare:

a) Preț brut = Preț de cost + Marja Profit.

Dacă v-om planifica o marjă de profit in mărime de 20% atunci respectiv profit brut pe o unitate v-a fi egală cu:

Marja Profit=15064,69*20/100=3012,93 lei

Preț brut pentru o unitate de produs: se v-a calcula după formula următoarea:

Preț un produs = 15064.69+ 3012,33 = 18077,02lei

Preț de realizare se v-a determina ca suma prețului brut inclusiv taxele TVA:

b) Preț de realizare = Preț brut + TVA.

TVA = 18071,02 * 0,2 = 3615,40

Preț de realizare/1 sistem =18077,02lei + 3615,40 = 21692,42 lei

Dacă v-om asigura comercializarea a 10produse de acest gen, atunci veniturile din vînzări v-a fi determinat conform următoarei formule:

21692,42 lei /10 ex. = 2169.24lei

Tabelul 4.9 – Indicatorii rezultativi

4. 9 Efectele sociale

Roboții pot fi utilizați în diferite domenii înlocuind lucrul manual, ei preiau muncile monotone, periculoase și acelea ce pot afecta sănătatea angajaților ca de exemplu în operațile de sudare unde se elemină gaze toxice. Roboții pot garanta o precizie înltă și rapiditatea muncii.

Roboților în industrie sunt folosiți în fabricarea automobilelor, în ambalare și paletizare de bunuri fabricate, în electronică la fabricarea de circuite, unde se realizează sute de mii de componente pe ora, depășind performanțele unui om în viteză, precizie și fiabilitate.

În afară de industrie roboții sau afirmat și în alte domenii neobișnuite așa ca: spațiul extraterestru; laboratoare de cercetare; medicină; producții în camere sterile; construcții; etc.

În spațiul extraterestru sunt preferați sisteme automatizate în loc de astronauți, pentru că aprovizionarea cu diferite necesități pentru susținerea în viață este foarte scump. Din acest motiv sunt preferați roboții.

În medicină la prepararea medicamentelor se necesită o stirilitate înaltă, unde prezența omului are un impact negativ asupra produsului. Aceasta sterilizare poate fi posibilă numai cu implementarea roboților în camerile sterile, unde roboții efectuează producerea și împachetarea preparatelor.

Mai rar roboții se utilizează în construcții. În acest domeniu roboții sunt folosiți la lucrările greu de efectuat în transportarea obectelor grele și la producerea semifabricatelor. Acești roboți trebuie sa fie foarte rezistivi, din considirentul că majoritatea lucrează la aer liber în condiții nefavorabile (variația condiților climaterice, rezistență la apă și la transportarea pe drumuri neamenajate).