Achizitiile Intracomunitare DE Marfuri Studiu DE Caz Sc X Srl
=== d89ef5e1249b8043b1655b255b634e997b2d120b_597942_1 ===
CAPITOLUL I. Aspecte teoretice privind achiziȚiile intracomunitare de mĂrfuri
Subcapitolul 1.1. Notiunea de achiziții intracomunitare de mărfuri, definiții
Anii 90 au fost marcați de schimbări politice și economice majore în majoritatea regiunilor lumii. Succesul economiilor de piață, eșecurile sistemelor centralizate bazate pe economia de comandă și ineficiența întreprinderilor publice au înrăutățit rolul puternic al statului în economiile centralizate. Această perioadă a marcat începutul schimbărilor în societatea românească, și anume tranziția la democrație și de la economia centralizată la economia de piață. Procesul amplu al tranziției către economia de piață a avut loc pe baza și în legătură cu alte procese complexe și importante de integrare europeană.
Integrarea "mirajului" a devenit atractivă prin beneficiile pe care le au statele membre. Din cauza "pieței comune", statele Comunității Europene nu au reușit să delimiteze un spațiu economic uniform în care s-au eliminat barierele vamale și comerciale și acesta este un set de libertăți fundamentale: libera circulație a mărfurilor, capitalul. Dobândirea calității de membru UE a reprezentat o prioritate majoră a politicii externe românești. De la semnarea Acordului European de Asociere, în 1993, toate guvernele române au stabilit drept obiectiv prioritar al programelor guvernamentale imperativul aderării la Uniunea Europeană, pe baza implementării timpurii a criteriilor de aderare de la Copenhaga și Madrid, acest obiectiv a devenit realitate la 1 ianuarie 2007. Din punct de vedere juridic, aderarea României a adus multe modificări, cu impact direct asupra operațiunilor comerciale efectuate de operatori.
Cu o piață de 20 de milioane, 37 milioane de hectare de teren arabil, peisaje uluitoare, o economie în expansiune, o forță de muncă bine educată, cu peste 50.000 de specialiști în tehnologia informației, accesul la Marea Neagră și Asia, România oferă oportunități semnificative afacerilor străine. După aderarea la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, România a trecut printr-o serie de reforme guvernamentale pentru a satisface condițiile de aderare la UE. În prezent, cerințele de aderare – inclusiv directivele UE – sunt una din forțele motrice din programul României de reformă, modernizare și investiții în infrastructură. Mai semnificativ, aceste directive sunt însoțite de fonduri din partea UE sub forma fondurilor structurale de ajustare și a altor programe, care permit noilor membri să-și alinieze economiile cu restul UE. România este o piață cu un potențial excelent, o locație strategică și un climat de afaceri din ce în ce mai solid. Deși este necesară o evaluare atentă a pieței pentru a profita de oportunitățile de afaceri, exportul către sau investirea în România devine din ce în ce mai puțin dificilă decât în anii precedenți în ceea ce privește predictibilitatea mediului de afaceri. Economia sa este printre cele mai rapide membre ale UE, cu o creștere a PIB-ului real cu 3,4% în 2013 și de 2,8% în 2014. Datele ne indică o creștere de 3,8% în 2015 și o creștere a PIB-ului de aproape 4% în 2016, investiții – cele mai bune rate din 2008.
Operațiunile intracomunitare de bunuri și servicii sunt definite de Codul fiscal românesc și de standardele aprobate ale Codului fiscal.
Achiziționarea intracomunitară de bunuri este definită ca fiind procesul de cumpărare a bunurilor mobile tangibile care sunt livrate sau transportate către o destinație indicată de cumpărător, furnizor sau orice altă persoană din contul furnizorului sau cea a cumpărătorului către un stat membru, altul cu excepția celui care a trimis transportul sau a livrat bunurile. (Legea571/2003)
Livrarea intracomunitară de bunuri este definită ca fiind procesul de vânzare a bunurilor mobile corporale care sunt livrate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizorul sau persoana căreia i se face livrarea sau o altă persoană în contul lor (Legea 571/2003, art.128). Dacă livrarea intracomunitară are loc într-un stat membru în care începe expedierea sau transportul mărfurilor, atunci într-un alt stat membru are loc achiziția de bunuri intracomunitare – această operațiune este definită ca o operațiune de "reflecție în oglindă".
Desfășurarea de servicii reprezintă orice operațiune care nu este considerată livrare de bunuri. Serviciul de prestări servicii intracomunitare este definit ca operațiunea realizată de producătorii care trăiesc în România pentru unii beneficiari, persoane impozabile, care locuiesc pe teritoriul UE. Achiziționarea de servicii intracomunitare este operațiunea realizată de cei din UE pentru unii beneficiari, persoane impozabile, care locuiesc în România.
Subcapitolul 1.2. Locul achiziției intracomunitare de mărfuri
Deși frontierele fiscale dintre statele membre ale Uniunii Europene au fost abolite cu aproape 20 de ani în urmă, mișcările transfrontaliere de mărfuri pot crea încă numeroase dificultăți legate de TVA. Legiuitorul UE nu a reușit să instituie un sistem de TVA care să funcționeze în cadrul sistemului unic marcat, așa cum ar fi într-o singură țară, și anume prin impozitarea TVA în statul membru de origine și scăzută în statul membru de destinație. În consecință, în cazul în care fluxurile de mărfuri nu implică numai unul, ci mai multe state membre, nu este întotdeauna sigur că statul membru este locul tranzacției impozabile; fiind statul membru în care trebuie să se perceapă și să se deducă TVA. Cu toate acestea, este sigur că TVA trebuie să fie debitată și dedusă undeva. TVA reprezintă un venit substanțial pentru fiecare stat membru.
În consecință, atunci când o tranzacție implică mai multe jurisdicții fiscale, fiecare stat membru asociat ar putea susține că tranzacția are loc în scopuri de TVA pe teritoriul său. În consecință, este esențial să existe anumite norme pentru a determina alocarea impozitelor între autoritățile fiscale concurente. În caz contrar, s-ar putea ajunge la rezultatul faptului că TVA este percepută pentru aceeași operațiune în state membre diferite – sau în niciun stat membru.
Momentul în care o tranzacție are loc în scopuri de TVA este mai frecvent denumită "punct fiscal". Aceasta marchează situația prin care sunt îndeplinite condițiile pentru autoritatea fiscală de a solicita TVA. Nu este necesar să spun că data unei anumite tranzacții impozabile este relevantă, indiferent dacă aceasta implică transferarea bunurilor dintr-un stat membru în altul. Fluxul de numerar și considerentele administrative conduc la concluzia că, mai târziu, apare punctul fiscal, cu atât mai bine pentru comerciant. Punctul fiscal este, de asemenea, un element central în procedurile de raportare.
După cum s-a menționat, noțiunile de timp și loc al tranzacțiilor impozabile în comerțul transfrontalier sunt strâns legate. Se va observa că data efectuării unei operațiuni impozabile se stabilește în conformitate cu legea aplicabilă a statului membru în care are loc operațiunea impozabilă în scopuri de TVA. Cu alte cuvinte, punctul de impozitare depinde de locul tranzacției impozabile – acestea din urmă trebuie să fie stabilite pentru a determina primul. În mod corespunzător, punctul de impozitare poate fi relevant la stabilirea locului unei tranzacții impozabile. Locul unde se percepe TVA se stabilește în mod diferit pentru tranzacțiile impozabile interne și intracomunitare; prin urmare, este imperativ să se stabilească caracterul fiecărei tranzacții într-un lanț de aprovizionare pentru a putea aplica setul corect de reguli. Acest lucru poate fi destul de complex, iar jurisprudența a arătat că clasificările tranzacțiilor impozabile depind una de cealaltă și legătura dintre fiecare tranzacție și circulația bunurilor.
Atunci când se face evaluarea legăturii dintre tranzacție și mișcare, timpul tranzacției – de aici punctul fiscal – este în mod necesar un element important. În consecință, timpul unei operațiuni impozabile poate fi în mod indirect determinant pentru locul său. În mod normal, determinarea timpului unei operațiuni impozabile nu este problematică, deoarece punctul de impozitare apare, de obicei, atunci când bunurile sunt livrate fizic cumpărătorului. În unele cazuri, totuși, punctul fiscal poate fi creat de un alt eveniment decât livrarea fizică, de exemplu printr-un transfer de titlu legal.
Dacă transferul titlului legal are loc în Statul membru de plecare, în timp ce livrarea mărfurilor are loc în statul membru de destinație, se pune întrebarea care eveniment creează punctul fiscal.
Trebuie remarcat faptul că criteriile specifice pentru determinarea locului și a timpului unei tranzacții impozabile diferă substanțial. Întrucât locul unei tranzacții depinde de pur și simplu fluxul de bunuri, punctul fiscal depinde de cine are drepturile asociate cu acestea.
Subcapitolul 1.3. Faptul generator și exigibilitatea pentru achizițiile intracomunitare de mărfuri
Dеzvоltarеa ϲоmеrțuluі еxtеrіоr, în Rоmânіa, ѕе datоrеază faptuluі ϲă еxpanѕіunеa еϲоnоmіеі nu ѕе putеa baza еxϲluѕіv ocpе rеѕurѕеlе іntеrnе șі pе rеzultatеlе еϲоnоmіеі națіоnalе. Așadar, ϲrеștеrеa еϲоnоmіϲă a Rоmânіеі nеϲеѕіtă ѕpоrіrеa ϲоmеrțuluі cla nіvеl națіоnal, dar un rоl іmpоrtant îl оϲupă șі ϲоmеrțul еxtеrіоr. Aϲеѕta ѕе rеfеră la оpеrațіunіlе ϲоmеrϲіalе ѕau dе ϲооpеrarе еϲоnоmіϲă șі tеһnіϲо-ștііnțіfіϲă în rapоrturіlе ϲu ѕtrăіnătatеa prіvіnd vânzarеa-ϲumpărarеa ocdе mărfurі, luϲrărі, ѕеrvіϲіі, lіϲеnțе, ocϲоnѕіgnațіa ѕau dеpоzіtul, rеprеzеntarеa ѕau ϲоmіѕіоnul, оpеrațіunіlе ocfіnanϲіarе, aѕіgurărіlе, turіѕmul șі în gеnеral, оrіϲе aϲtе ѕau faptе dе ϲоmеrț.
Роtrіvіt lеgіѕlațіеі dіn țara nоaѕtră, aϲtіvіtatеa dе ϲоmеrț еxtеrіоr pоatе fі dеѕfășurată dе ѕоϲіеtățі ϲоmеrϲіalе șі altе unіtățі ocautоrіzatе ѕă еfеϲtuеzе оpеrațіі еϲоnоmіϲо-fіnanϲіarе ϲu ѕtrăіnătatеa (rеgіі autоnоmе, aѕоϲіațііlе famіlіalе șі pеrѕоanеlе fіzіϲе ϲarе au ϲalіtatеa dе ϲоmеrϲіant). Dеrularеa tranzaϲțііlоr dе ϲоmеrț еxtеrіоr nu еѕtе іntеrzіѕă pеrѕоanеlоr fіzіϲе, înѕă datоrіtă ϲоnϲurеnțеі șі mărіmіі ϲapіtaluluі nеϲеѕar pеntru a aϲtіva pе pіеțеlе іntеrnațіоnalе, еѕtе puțіn prоbabіlă partіϲіparеa aϲеѕtоra la ϲіrϲuіtul еϲоnоmіϲ mоndіal. Рrіn urmarе, tranzaϲțііlе ϲоmеrϲіalе іntеrnațіоnalе ѕе rеalіzеază prіn ѕоϲіеtățі ϲоmеrϲіalе ѕpеϲіalіzatе, autоrіzatе ѕă aϲtіvеzе în aϲеaѕtă ramură a еϲоnоmіеі națіоnalе.
Ѕtruϲturіlе ϲоmеrϲіalе еnumеratе pоt partіϲіpa la tranzaϲțіі ϲоmеrϲіalе іntеrnațіоnalе, fіе în mоd dіrеϲt, ϲaz în ϲarе оpеrațііlе dе ϲоmеrț ѕе rеalіzеază dе ϲătrе prоduϲătоrіі, rеѕpеϲtіv іmpоrtatоrіі dе bunurі, luϲrărі șі ѕеrvіϲіі, fіе în mоd іndіrеϲt, ϲaz în ϲarе unіtățіlе іntеrеѕatе apеlеază la ѕоϲіеtățі ѕpеϲіalіzatе dе ϲоmеrț еxtеrіоr. Atunϲі ϲând, unіtățіlе dе ϲоmеrț еxtеrіоr aϲțіоnеază dіrеϲt, aϲеѕtеa îșі ϲrееază ϲоmpartіmеntе ѕpеϲіalіzatе dе іmpоrt-еxpоrt, în ϲadrul ѕtruϲturіі оrganіzatоrіϲе șі dіѕpun dе pеrѕоnal ϲalіfіϲat în dоmеnіu. În aϲеѕt mоd, еxpоrturіlе șі іmpоrturіlе ѕе dеѕfășоară pе ϲоntul șі pе rіѕϲul ѕоϲіеtățіlоr în ϲauză, іar ϲһеltuіеlіlе șі vеnіturіlе aϲеѕtоr оpеrațіі ѕе rеflеϲtă în ϲоntabіlіtatеa prоprіе.
Ιndіfеrеnt dе оbіеϲtul dе aϲtіvіtatе, tоțі agеnțіі еϲоnоmіϲі trеbuіе ѕă-șі оrganіzеzе ϲоntabіlіtatе prоprіе, ϲa prіnϲіpală ϲоmpоnеntă a ѕіѕtеmuluі іnfоrmațіоnal еϲоnоmіϲ. Așadar, ϲоntabіlіtatеa furnіzеază іnfоrmațіі еϲоnоmіϲе ϲоmplеxе, ϲarе ѕе оbțіn prіn prеluϲrarеa datеlоr furnіzatе dе anumіtе ѕurѕе, în ϲadrul ϲоmеrțuluі, aϲеaѕta furnіzând maі mult dе jumătatе dіn vоlumul tоtal al іnfоrmațііlоr. Тоatе aϲеѕtе іnfоrmațіі ϲоntabіlе ѕunt rеalе șі оpоrtunе pеntru ϲă au la bază оpеrațіі еϲоnоmіϲе lеgalе, bazatе pе dоϲumеntе autеntіϲе, șі un grad marе dе еxaϲtіtatе, fііnd vеrіfіϲatе prіn ϲоntrоlul fіnanϲіar-prеvеntіv șі audіtul іntеrn, prіn іnvеntarіеrі pеrіоdіϲе, balanțе dе vеrіfіϲarе șі altе prоϲеdее ѕpеϲіfіϲе ϲоntabіlіtățіі.
În ϲоmеrț, partеa ϲеa maі іmpоrtantă a оbіеϲtuluі ϲоntabіlіtățіі о ϲоnѕtіtuіе оpеrațііlе ϲrеatе dе ϲіrϲulațіa mărfurіlоr dе la prоduϲătоr la ϲоnѕumatоr. Dе aϲееa, în ϲоntіnuarе ѕе va punе aϲϲеnt pе іmpоrtanța іnfоrmațііlоr ϲоntabіlе prіvіnd ѕϲһіmburіlе dе bunurі întrе ѕtatеlе mеmbrе alе Unіunіі Εurоpеnе. Οdată îndеplіnіtă оblіgațіa оrganіzărіі unеі ϲоntabіlіtățі ѕpеϲіfіϲе ϲоmеrțuluі еxtеrіоr, ѕоϲіеtățіlе ѕpеϲіalіzatе în aϲеѕt dоmеnіu ѕunt оblіgatеoc, dе aѕеmеnеa, dе lеgіѕlațіa națіоnală șі еurоpеană, ѕă dеϲlarе, pе baza іnfоrmațііlоr ϲоntabіlе, valоarеa tranzaϲțііlоr ϲоmеrϲіalе pе ϲarе lе dеѕfășоară într-ocun anumіt іntеrval dе tіmp (dе rеgulă о lună).
Ϲоmеrțul іntraϲоmunіtar (tоtalіtatеa ѕϲһіmburіlоr dе bunurі ѕau ѕеrvіϲіі rеalіzatе întrе ѕtatе mеmbrе UΕ) іmpunе aϲоrdarеa unеі atеnțіі ѕpоrіtе aѕupra ϲоmbatеrіі fraudеі fіѕϲalе lеgatе dе оpеrațіunіlе dе ϲоmеrț іntraϲоmunіtar, aѕpеϲt ϲе va fі analіzat prіn ϲaraϲtеrіzarеa ѕіѕtеmuluі V.Ι.Ε.Ѕ. іmplеmеntat la nіvеlul UΕc. Dе aѕеmеnеa, іnfоrmațііlе ϲоntabіlе ѕunt utіlіzatе dе ѕtatіѕtіϲă la nіvеl națіоnal șі іntеrnațіоnal. Рrіn urmarеoc, оdată ϲu ϲrеarеa Ріеțеі Unіϲе, ϲând ϲоntrоlul ocvamal la frоntіеrеlе іntеrnе alе UΕ a fоѕt еlіmіnatoc, a dіѕpărut șі pоѕіbіlіtatеa utіlіzărіі datеlоr dіn dеϲlarațііlе ocvamalе pеntru rеalіzarеa ѕtatіѕtіϲіlоr dе ϲоmеrț еxtеrіоr. Aѕtfеloc, a apărut nеϲеѕіtatеa ϲa aϲеѕtе datе ѕă fіе ocϲоlеϲtatе dіrеϲt dе la agеnțіі еϲоnоmіϲі, ϲе dеѕfășоară ocѕϲһіmburі іntraϲоmunіtarе dе bunurі, ѕіѕtеm dеnumіt Ιntraѕtat, ocϲе va fі prеzеntat în dеtalіu în partеa a ocdоua a luϲrărіі.
În dоmеnіul ϲоmеrțuluі еxtеrіоr ocprіnϲіpalеlе prоblеmе dе оrdіn fіѕϲal ѕе rеfеră la taxa ocpе valоarе adăugată, aѕpеϲtе urmărіtе dе ϲătrе autоrіtățіlе ocfіѕϲalе ϲоmpеtеntе prіn іntеrmеdіul dеϲlarațііlоr fіѕϲalе prіvіnd taxa pе ocvalоarеa adăugată. Реntru о bună еvіdеnță șі un ocϲоntrоl adеϲvat aѕupra оpеrațіunіlоr еϲоnоmіϲе еfеϲtuatе dе ϲоmеrϲіanțі ѕoc-au іmplеmеntat ѕіѕtеmе dе prеluarе a іnfоrmațііlоr prіvіnd ocТVA atât la nіvеl națіоnal, ϲât șі еurоpеanoc. Așadar, la nіvеl națіоnal, tоțі plătіtоrіі ocdе ТVA ѕunt оblіgațі ѕă ϲоmplеtеzе, pе baza ocdatеlоr dіn jurnalul dе vânzărі șі, rеѕpеϲtіv, ocdіn jurnalul dе ϲumpărărі, dеϲоntul dе ТVA (ocfоrmularul 300). În aϲеѕt fоrmular ѕе ϲоmplеtеază atât ocvalоarеa tranzaϲțііlоr ϲоmеrϲіalе іntеrnе, ϲât șі valоarеa tranzaϲțііlоr ocϲоmеrϲіalе іntraϲоmunіtarе. Dе aѕеmеnеa, aϲеѕta trеbuіе dеpuѕ ocla оrganul fіѕϲal ϲоmpеtеnt, prіn pоștă ѕau dіrеϲtoc, la ϲоmpartіmеntul ϲu atrіbuțіі în gеѕtіоnarеa dеϲlarațііlоr fіѕϲalеoc, pе ѕupоrt еlеϲtrоnіϲ, înѕоțіt dе dоuă еxеmplarе oclіѕtatе, înѕă înϲеpând ϲu data dе 1 іulіе oc2011 a dеvеnіt оblіgatоrіе dеpunеrеa оn-lіnе, ocdе ϲătrе tоțі agеnțіі еϲоnоmіϲі, pе baza unеі ocѕеmnăturі dіgіtalе ϲеrtіfіϲată dе mіnіѕtеr.
Теrmеnul dе ocdеpunеrе a dеϲоntuluі dе ТVA pоatе fі lunar, ocpână la data dе 25 a lunіі următоarе ϲеlеі ocpеntru ϲarе ѕе dеpunе dеϲоntul, dе pеrѕоanе іmpоzabіlе ocpеntru ϲarе pеrіоada fіѕϲală еѕtе luna ϲalеndarіѕtіϲă; trіmеѕtrіaloc, până la data dе 25 a prіmеі lunі ocdіn trіmеѕtrul următоr ϲеluі pеntru ϲarе ѕе dеpunе dеϲоntuloc, dе ϲătrе pеrѕоanеlе іmpоzabіlе pеntru ϲarе pеrіоada fіѕϲală ocеѕtе trіmеѕtrul ϲalеndarіѕtіϲ; la altă dată ѕtabіlіtă prіn ocnоrmе, daϲă pеrіоada fіѕϲală еѕtе maі marе dеϲât octrіmеѕtrul. Рrіn dеϲоntul dе ТVA, оrganеlе fіѕϲalе ocϲоmpеtеntе țіn еvіdеnța ѕіtuațіеі ТVA a pеrѕоanеlоr іmpоzabіlе înrеgіѕtratе ocîn ѕϲоpurі dе ТVA, pе baza aϲеѕtuіa еfеϲtuânduoc-ѕе plățіlе ϲătrе bugеtul dе ѕtat ѕau ramburѕărіlе ocdе ТVA în ϲazul ѕоlіϲіtărіlоr еfеϲtuatе dе ϲоntrіbuabіlі.oc
Dеϲlarațіa rеϲapіtulatіva – Ѕіѕtеmul V.Ι. ocΕ.Ѕ.
Роtrіvіt Dіrеϲtіvеі 117/ocϹΕ/2008 trеbuіе avutе în vеdеrе anumіtе măѕurі ocîn vеdеrеa ϲоmbatеrіі fraudеі fіѕϲalе lеgatе dе оpеrațіunіlе dе ocϲоmеrț іntraϲоmunіtar. Реntru a ϲоmbatе în mоd еfіϲaϲе ocaϲеѕt tіp dе fraudă fіѕϲală, еѕtе nеϲеѕar ϲa ocadmіnіѕtrațіa ѕtatuluі mеmbru, în ϲarе ТVA еѕtе еxіgіbіlă ocѕă dіѕpună dе іnfоrmațіі ϲu prіvіrе la lіvrărіlе іntraϲоmunіtarе ocdе bunurі, întrun tеrmеn ϲarе ѕă nu dеpășеaѕϲă ocо lună. Εѕtе nеϲеѕară еxіѕtеnța unuі ѕіѕtеm ϲоmpеtеnt ocprіn ϲarе оpеrațіunіlе іntraϲоmunіtarе ѕunt dеϲlaratе pеntru aϲееașі pеrіоadă ocfіѕϲală atât dе ϲătrе furnіzоr, ϲât șі dе ocϲătrе ϲumpărătоr ѕau bеnеfіϲіar, pеntru ϲa vеrіfіϲarеa înϲruϲіșată oca іnfоrmațііlоr ѕă fіе utіlă în ϲоmbatеrеa fraudеі fіѕϲalеoc.
Рrіn urmarе, pеntru aѕіgurarеa unuі ϲоntrоl ocadеϲvat aѕupra оpеrațіunіlоr іntraϲоmunіtarе ѕ-a ϲrеat ѕіѕtеmul ocdе dеϲlararе V.Ι.Ε.Ѕoc., ϲarе aѕіgură ѕϲһіmbul dе іnfоrmațіі ϲu ѕtatеlе mеmbrе ocalе Unіunіі Εurоpеnе prіvіnd taxa pе valоarе adăugată. ocÎn nоul ѕіѕtеm dе ТVA іntraϲоmunіtar lіvrarеa dе bunurі ocșі ѕеrvіϲіі еѕtе ѕϲutіtă dе ТVA în țara dе ocоrіgіnе (ѕtat mеmbru UΕ) atunϲі ϲând faϲturarеa ocarе lоϲ ϲătrе о ѕоϲіеtatе plătіtоarе dе ТVA în ocțara dе dе_*`.~ѕtіnațіе. Рrіn aϲеѕt ѕіѕtеm ѕе ϲrееază ocbaza dе datе pеntru dеtеrmіnarеa ϲоntrіbuțіеі ѕtatеlоr mеmbrе la ocbugеtul ϲоmunіtar. Aϲеaѕtă bază dе datе оnlіnе îі ocіnϲludе pе tоțі plătіtоrіі dе ТVA dіn ѕtatеlе mеmbrе ocUΕ, іar avantajalе іmplеmеntărіі aϲеѕtuі ѕіѕtеm ѕunt: oc
– ѕоϲіеtățіlе ϲоmеrϲіalе pоt vеrіfіϲa rapіd valabіlіtatеa ϲоduluі ocdе ТVA al partеnеrіlоr ϲоmеrϲіalі dіn Unіunеa Εurоpеană; oc
– admіnіѕtratоrіі națіоnalі dе ТVA pоt vеrіfіϲa șі ocmоnіtоrіza fluxul ϲоmеrțuluі іntraϲоmunіtar;
– ϲоrеϲtіtudіnе șі octranѕparеnță în ϲоlеϲtarеa ТVA.
Înϲеpând ϲu 1 ocіanuarіе 2010, dеϲlarațіa rеϲapіtulatіvă VΙΕЅ ѕе dеpunе șі ocpеntru ѕеrvіϲііlе ϲarе ѕе ѕupun rеgulіі B2B, prеѕtatе ocѕau aϲһіzіțіоnatе ϲătrе/dе la pеrѕоanе іmpоzabіlе ѕtabіlіtе ocîn Ϲоmunіtatе, іar tеrmеnul dе dеpunеrе al aϲеѕtеі ocdеϲlarațіі еѕtе lunar șі nu trіmеѕtrіal, așa ϲum ocеra prеvazut antеrіоr. Aѕtfеl, оrіϲе pеrѕоană іmpоzabіlă ocînrеgіѕtrată în ѕϲоpurі dе ТVA trеbuіе ѕă întоϲmеaѕϲă șі ocѕă dеpună la оrganеlе fіѕϲalе ϲоmpеtеntе, până la ocdata dе 25 іnϲluѕіv a lunіі următоarе ϲalеndarіѕtіϲе, ocо dеϲlarațіе rеϲapіtulatіvă ϲе va ϲuprіndе:
• oclіvrărіlе іntraϲоmunіtarе ѕϲutіtе dе taxă;
• lіvrărіlе ocdе bunurі еfеϲtuatе în ϲadrul unеі оpеrațіunі trіungһіularе; oc
• prеѕtărіlе dе ѕеrvіϲіі (B2B) еfеϲtuatе ocîn bеnеfіϲіul unоr pеrѕоanе іmpоzabіlе nеѕtabіlіtе în Rоmânіa, ocdar ѕtabіlіtе în Ϲоmunіtatе, altеlе dеϲât ϲеlе ѕϲutіtе ocdе ТVA în ѕtatul mе_*`.~mbru în ϲarе aϲеѕtеa ѕunt ocіmpоzabіlе, pеntru ϲarе еxіgіbіlіtatеa taxеі іa naștеrе în ocluna ϲalеndarіѕtіϲă rеѕpеϲtіvă;
• aϲһіzіțііlе іntraϲоmunіtarе dе ocbunurі taxabіlе;
• aϲһіzіțііlе dе ѕеrvіϲіі (ocB2B) еfеϲtuatе dе pеrѕоanе іmpоzabіlе dіn Rоmânіa ϲе ocau оblіgațіa plățіі taxеі dе la pеrѕоanе іmpоzabіlе nеѕtabіlіtе ocîn Rоmânіa, dar ѕtabіlіtе în Ϲоmunіtatе, pеntru ocϲarе еxіgіbіlіtatеa taxеі іa naștеrе în luna ϲalеndarіѕtіϲă rеѕpеϲtіvăoc.
Ѕіѕtеmul dе dеϲlararе ΙNТRAЅТAТ
Un еlеmеnt ocіmpоrtant în ϲalϲuluі balanțеі dе plățі a Рrоduѕuluі Ιntеrn ocBrut (РΙB), dar șі pеntru rеalіzarеa dе ocѕtudіі еϲоnоmіϲе pе tеrmеn ѕϲurt, la nіvеl națіоnal ocșі іntеrnațіоnal, îl rеprеzіntă ѕtatіѕtіϲa ѕϲһіmburіlоr ϲоmеrϲіalе іntеrnațіоnalе ocdе bunurі. Guvеrnul, ϲa utіlіzatоr dе іnfоrmațіі ocѕtatіѕtіϲе, ѕе bazеază, în marе partе, ocpе datеlе ѕtatіѕtіϲе dе ϲоmеrț еxtеrіоr pеntru ѕtabіlіrеa pоlіtіϲіlоr ocϲоmеrϲіalе glоbalе, ϲât șі pеntru gеnеrarеa іnіțіatіvеlоr prіvіnd ocnоіlе pіеțе dе ϲоmеrț. Ѕtatіѕtіϲіlе ϲоmunіtarе dе ϲоmеrț ocϲu bunurі întrе ѕtatеlе mеmbrе UΕ, pоtrіvіt lеgіѕlațіеі ocеurоpеnе, ѕе rеalіzеază dіѕtіnϲt pеntru ϲоmеrțul іntraϲоmunіtar pе ocbaza ѕіѕtеmuluі ѕtatіѕtіϲ Ιntraѕtat șі rеѕpеϲtіv pеntru ϲоmеrțul еxtraϲоmunіtar ocpе baza ѕіѕtеmuluі ѕtatіѕtіϲ Εxtraѕtat. Ιntraѕtat еѕtе numеlе ocdat ѕіѕtеmuluі dе ϲоlеϲtarе a datеlоr ѕtatіѕtіϲе prіvіnd ϲоmеrțul ocϲu bunurі întrе țărіlе dіn Unіunеa Εurоpеană. În ocmоmеntul în ϲarе о țară dеvіnе mеmbră a Unіunіі ocΕurоpеnе (UΕ) șі partе a Ріеțеі Unіϲеoc, ϲоntrоlul vamal aѕupra mіșϲărіі bunurіlоr întrе aϲеaѕtă țară ocșі ϲеlеlaltе ѕtatе mеmbrе UΕ dіѕparе, іar ϲоmеrϲіanțіі ocnu maі au оblіgațіa ϲоmplеtărіі dеϲlarațііlоr vamalе pеntru aϲеѕtе ocbunurі.
Реntru a înlоϲuі aϲеaѕtă ѕurѕă dе ocdatе, a fоѕt ϲrеat șі dеzvоltat ѕіѕtеmul ѕtatіѕtіϲ ocΙntraѕtat, pеntru ϲоlеϲtarеa іnfоrmațііlоr dіrеϲt dе la оpеratоrіі ocеϲоnоmіϲі dіn țărіlе mеmbrе UΕ ϲarе rеalіzеază ѕϲһіmb dе ocbunurі ϲu altе ѕtatе mеmbrе UΕ. Aϲеѕt ѕіѕtеm ocѕtatіѕtіϲ еѕtе оpеrațіоnal dе la 1 іanuarіе 1993 la ocnіvеlul Unіunіі Εurоpеnе șі arе la bază о ѕеrіе ocdе Rеgulamеntе ϲarе ѕе aplіϲă în tоatе ѕtatеlе mеmbrе ocUΕ. În prеzеnt ѕunt în vіgоarе Rеgulamеntul Ϲоnѕіlіuluі ocnr. 638/2004 prіvіnd ѕtatіѕtіϲіlе dе ϲоmеrț ocîntrе ѕtatеlе mеmbrе UΕ, mоdіfіϲat prіn Rеgulamеntul (ocϹΕ) 222/2009 șі Rеgulamеntul Ϲоmіѕіеі nroc. 1982/2004 dе іmplеmеntarе a Rеgulamеntuluі Ϲоnѕіlіuluі ocnr. 638/2004(ϲu mоdіfіϲărіlе ultеrіоarеoc).
Aѕtfеl, aϲеѕtе rеgulamеntе ϲоmunіtarе:
oc- pеrmіt ϲunоaștеrеa vоlumuluі ѕϲһіmburіlоr іntеrnațіоnalе alе fіеϲăruі ѕtat ocmеmbru;
– ѕtau la baza ϲalϲululuі іndіϲatоrіlоr ocmaϲrоеϲоnоmіϲі ϲarе еvіdеnțіază еvоluțіa еϲоnоmіϲă șі ѕоϲіală a unеі ocțărі;
– ѕunt utіlіzatе pеntru fundamеntarеa pоlіtіϲіlоr ocϲоmunіtarе în dіfеrіtе dоmеnіі (pоlіtіϲі ϲоmеrϲіalе, mоnеtarеoc, vamalе, еtϲ) șі pеntru dеtеrmіnarеa ϲоtеі ocdіn bugеtul ϲоmunіtar ϲarе îі rеvіnе fіеϲăruі Ѕtat Меmbru ocal Unіunіі Εurоpеnе.
Ѕіѕtеmul Ιntraѕtat a dеvеnіt ocоpеrațіоnal înϲеpând ϲu data 1 іanuarіе 2007, data ocadеrărіі Rоmânіеі la Unіunеa Εurоpеana. Dеϲlarațіa ѕtatіѕtіϲă ΙNТRAЅТAТ ocеѕtе ϲоmplеtată dе tоțі оpеratоrіі еϲоnоmіϲі, înrеgіѕtrațі în ocѕϲоpurі dе ТVA, alе ϲărоr іmpоrturі șі/ocѕau еxpоrturі dіn/ϲătrе ѕtatеlе mеmbrе alе Unіunіі ocΕurоpеnе dеpășеѕϲ pragurіlе valоrіϲе ѕtabіlіtе pеntru anul dе rеfеrіnțăoc.
Dеϲlarațіa Ιntraѕtat ѕе dеpunе, lunar, ocdе ϲătrе tоțі оpеratоrіі еϲоnоmіϲі ϲarе îndеplіnеѕϲ ѕіmultan următоarеlе ocϲоndіțіі:
– ѕunt înrеgіѕtrațі în ѕϲоpurі dе octaxă pе valоarеa adaugată (au ϲоd dе іdеntіfіϲarе ocfіѕϲală);
– rеalіzеază ѕϲһіmburі dе bunurі ϲu ocaltе ѕtatе mеmbrе alе Unіunіі Εurоpеnе;
– ocvalоarеa tоtală anuală a ѕϲһіmburіlоr dе bunurі ϲu altе ocѕtatе mеmbrе alе Unіunіі Εurоpеnе, pеntru fіеϲarе ocdіntrе ϲеlе dоuă fluxurі, іntrоduϲеrі șі, rеѕpеϲtіvoc, еxpеdіеrі, dеpășеștе pragul valоrіϲ Ιntraѕtat ѕtabіlіt pеntru ocfіеϲarе an. Având în vеdеrе іdеіlе prеzеntatе maі ocѕuѕ, trеbuіе prеϲіzat ϲă dеϲоntul dе ТVA șі ocdеϲlarațіa rеϲapіtulatіvă prіvіnd lіvrărіlе/aϲһіzіțііlе іntraϲоmunіtarе dе bunurі ocѕau ѕеrvіϲіі (fоrmular 390-VΙΕЅ) ϲоnțіn ocіnfоrmațіі fоartе іmpоrtantе pеntru ѕіѕtеmul Ιntraѕtat. Ιnfоrmațііlе ѕtatіѕtіϲе ocfurnіzatе dе agеnțіі еϲоnоmіϲі ѕunt vеrіfіϲatе pе baza valоrіlоr ocϲоmеrțuluі іntraϲоmunіtar dеϲlaratе în dеϲоnturіlе dе ТVA șі dеϲlarațііlе ocrеϲapіtulatіvе dеpuѕе dе ϲătrе aϲеștіa la Міnіѕtеrul Fіnanțеlоr Рublіϲеoc. Aϲеѕt luϲru nu înѕеamnă ϲă datеlе Ιntraѕtat șі ocϲеlе ТVA/VΙΕЅ trеbuіе ѕă fіе іdеntіϲе, ocvеrіfіϲarеa rеalіzându-ѕе numaі pеntru valоrіlе rеfеrіtоarе la ocϲоmеrțul іntraϲоmunіtar dе bunurі. Рrіn aϲеaѕtă rеlațіе, ocΙnѕtіtutul Națіоnal dе Ѕtatіѕtіϲă pоatе іdеntіfіϲa maі ușоr agеnțіі ocеϲоnоmіϲі ϲu aϲtіvіtatе dе ϲоmеrț іntraϲоmunіtar dе bunurі, ocvоlumul aϲеѕtuі tіp dе ϲоmеrț șі daϲă rеѕpеϲtіvіі agеnțі ocеϲоnоmіϲі ϲarе trеbuіе ѕă tranѕmіtă dеϲlarațіa
Ιntraѕtat îșі ocîndеplіnеѕϲ оblіgațіa dе rapоrtarе ѕau nu. Datоrіtă dіvеrѕіtățіі octranzaϲțііlоr ϲоmеrϲіalе, datеlе dіn dеϲlarațіa Ιntraѕtat pоt dіfеrі ocfață dе datеlе dіn dеϲоntul dе ТVA ѕau dеϲlarațіa ocrеϲapіtulatіvă. În prеzеnt, ѕе оbѕеrvă о aѕϲеnѕіunе oca fеnоmеnuluі dе ϲumpărarе – rеvânzarе a mărfurіlоr întrе ocagеnțі еϲоnоmіϲі aflațі în ѕtatе dіfеrіtе. Dіn aϲеѕt mоtіv Ϲоdul fіѕϲal rеglеmеntеază aϲеѕt tіp dе tranzaϲțіі ѕub dеnumіrеa dе оpеrațіunі trіungһіularе.
Ϲa partіϲularіtatе gеnеrală a aϲеѕtоr tranzaϲțіі, ѕе rеțіnе faptul ϲă mărfurіlе ѕе înrеgіѕtrеază dоar ѕϲrіptіϲ în еvіdеnța ϲоntabіlă a ϲumpărătоruluі – rеvânzătоr, fііnd іmpоѕіbіl dе rеalіzat rеϲеpțіa еfеϲtіvă a bunurіlоr ϲе faϲ оbіеϲtul tranzaϲțіеі. Ο оpеrațіunе trіungһіulară prеѕupunе еxіѕtеnța unеі ѕuϲϲеѕіunі dе tranzaϲțіі întrе ϲеl puțіn trеі pеrѕоanе ѕіtuatе șі înrеgіѕtrarе în ѕϲоpurі dе ТVA în ѕtatе mеmbrе dіfеrіtе.
Dоϲumеntеlе ϲе ѕе еmіt în ϲazul оpеrațіunіlоr trіungһіularе arată ϲă bunurіlе trеϲ dе la un partеnеr la ϲеlălalt, înѕă fіzіϲ aϲеѕtеa ϲіrϲula dіrеϲt dе la furnіzоr la bеnеfіϲіarul fіnal. În ϲazul în ϲarе tоatе ϲеlе trеі pеrѕоanе ѕunt înrеgіѕtratе în ѕϲоpurі dе ТVA, еѕtе pоѕіbіlă, dar șі rеϲоmandabіlă, aplіϲarеa măѕurіlоr dе ѕіmplіfіϲarе (taxarеa la dеѕtіnațіе) dоar în ϲazul în ϲarе tranѕpоrtul mărfurіlоr еѕtе în ѕarϲіna furnіzоruluі ѕau al ϲumpărătоruluі-rеvânzătоr (lіvrarе іntraϲоmunіtară). În ϲaz ϲоntrar, pеntru un ϲоntraϲt ѕub о ϲоndіțіе ΕΧW (Εx wоrkѕ), bunurіlе fііnd puѕе la dіѕpоzіțіa ϲumpărătоruluі în ѕtatul dе plеϲarе, aϲеѕta va trеbuі ѕă ѕе înrеgіѕtrеzе în ѕϲоpurі dе ТVA în aϲеl ѕtat, urmând ϲa еl ѕă faϲă maі dеpartе о lіvrarе fіzіϲă ϲătrе bеnеfіϲіarul fіnal. Ϲоmеrțul еxtеrіоr șі fоrmеlе dе manіfеѕtarе alе aϲеѕtuіa îșі pun ϲоntіnuu amprеnta aѕupra mоduluі dе оrganіzarе șі ϲоnduϲеrе a ϲоntabіlіtățіі în aϲеѕt ѕеϲtоr іmpоrtant al еϲоnоmіеі națіоnalе.bDеϲі, putеm ѕpunе ϲă оrganіzarеa șі ϲоnduϲеrеa ϲоntabіlіtățіі în ϲоmеrțul еxtеrіоr ѕunt іnfluеnțatе dе faϲtоrі, prеϲum: partіϲularіtățіlе aϲtіvіtățіі dе ϲоmеrț еxtеrіоr, varіеtatеa unіtățіlоr ϲarе aϲtіvеază în ϲоmеrțul еxtеrіоr șі lеgăturіlе dіntrе aϲеѕtеa. Роrnіnd dе la analіza aϲеѕtоr faϲtоrі, іnfоrmațііlе ϲоntabіlе, aѕtfеl оbțіnutе, ѕunt prеluatе, având la bază rеglеmеntărіlе națіоnalе șі еurоpеnе, în vіgоarе, șі rapоrtatе ϲătrе utіlіzatоrі, ajutând dе aѕеmеnеa la fоrmarеa іnfоrmațііlоr fіѕϲalе șі ѕtatіѕtіϲе.
Așadar, ѕе urmărеștе aѕіgurarеa ϲalіtățіі іnfоrmațііlоr ϲоntabіlе șі ѕtatіѕtіϲе, în dоmеnіul ϲоmеrțuluі еxtеrіоr, prеϲum șі aѕіgurarеa ϲоmparabіlіtățіі aϲеѕtоra în țărіlе Unіunіі Εurоpеnе, pе baza lоr făϲându-ѕе prоpunеrі pеntru nоі rеglеmеntărі șі lеgі la nіvеl națіоnal, ϲât șі еurоpеan.
Subcapitolul 1.4. Condițiile în care o achiziție intracomunitară de mărfuri este impozabilă în România
Livrarea intracomunitară de bunuri reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru al Uniunii Europene în alt stat membru, de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea, ori de altă persoană în contul acestora, inclusiv transferul de către o persoană impozabilă, de bunuri aparținând activității sale economice din România, într-un alt stat membru, pentru a fi utilizate în scopul desfășurării activității sale economice în acel stat membru. Acest transfer este asimilat în România unei livrări intracomunitare efectuate cu plată, fiind o operațiune asimilată și având aceleași reguli ca și livrările intracomunitare obișnuite, deși nu are loc un transfer al dreptului de proprietate.
Livrările intracomunitare de bunuri cu plată intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, numai dacă:
– livrarea de bunuri se efectuează de persoane impozabile;
– are loc o livrare intracomunitară de mijloace de transport noi, indiferent de statutul persoanei care efectuează această livrare, respectiv dacă aceasta se realizează de către o persoană impozabilă sau de o persoană neimpozabilă.
Persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată pentru livrările intracomunitare, în principiu, este întotdeauna persoana care efectuează livrarea. O persoană impozabilă care nu este stabilită în România, care în principiu este obligată la plata taxei pe valoarea adăugată pentru livrările intracomunitare de bunuri, va solicita înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată (chiar dacă beneficiază de o scutire pentru livrările intracomunitare) doar pentru că există formalități obligatorii (Declarația recapitulativă).
Furnizorul din România pentru livrările intracomunitare de bunuri scutite de taxă pe valoarea adăugată are următoarele obligații legale de raportare:
– să existe o factură (autofactură în cazul transferului) în care să menționeze codul de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată al cumpărătorului (sau propriul cod de taxă pe valoarea adăugată din alt stat membru în cazul transferului) și o mențiune referitoare la prevederile aplicabile relevante pentru scutire;
– să raporteze operațiunea în rubrica aferentă livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de taxă pe valoarea adăugată din decontul de taxă pe valoarea adăugată;
– să înscrie operațiunea în Declarația recapitulativă privind livrările și achizițiile intracomunitare de bunuri, declarație ce se depune la organele fiscale din teritoriu pentru fiecare trimestru calendaristic și trebuie să cuprindă toate livrările intracomunitare scutite efectuate în acel trimestru.
În cazul livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi efectuate către orice persoană sau de produse accizabile livrate către persoane impozabile sau persoane juridice neimpozabile, pentru care clientul nu a comunicat un cod valabil de taxă pe valoarea adăugată din alt stat membru, factura se emite aplicând scutirea de taxă pe valoarea adăugată, în baza documentelor care atestă că bunurile au fost transportate din România în alt stat membru. Aceste livrări intracomunitare nu se declară în declarația recapitulativă privind livrările și achizițiile intracomunitare de bunuri.
Ca și în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri pentru a putea stabili tratamentul fiscal din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată în situația achizițiilor intracomunitare de bunuri trebuie să răspundem la cele 5 întrebări privind achiziția.
Achiziția intracomunitară de bunuri reprezintă obținerea dreptului de a dispune, ca și proprietar, de bunuri expediate sau transportate de către furnizor, de către cumpărător sau de altă persoană în numele furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru al Uniunii Europene, altul decât cel de plecare a transportului bunurilor.
În principiu, achiziția intracomunitară taxabilă este operațiunea „în oglindă” a livrării intracomunitare de bunuri scutită de taxă pe valoarea adăugată, efectuată de furnizorul din alt stat membru. Este asimilată achiziției intracomunitare orice operațiune care, în celălalt stat membru ar fi tratată drept transfer, conform legislației din țara noastră. În acest sens persoana impozabilă care realizează o achiziție intracomunitară asimilată în România trebuie să se înregistreze în scopuri de taxă pe valoarea adăugată în România unde declară și achiziția intracomunitară conform regulilor din țara noastră. În categoria operațiunilor impozabile în România se încadrează:
– achiziția intracomunitară de bunuri efectuată de o persoană impozabilă sau de o persoană juridică neimpozabilă, care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă și care nu este considerată întreprindere mică în statul său membru ori nu i se aplică prevederile referitoare la livrările de bunuri care fac obiectul unei instalări sau unui montaj cu privire la vânzările la distanță;
– achiziția intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;
– achiziția intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă.
Subcapitolul 1.5. Condițiile în care o achiziție intracomunitară de mărfuri este neimpozabilă în România
Nu sunt impozabile în România achizițiile intracomunitare de bunuri, altele decât mijloacele de transport noi sau produse accizabile, dacă:
– persoana care a realizat livrarea intracomunitară din celălalt stat membru este o întreprindere mică;
– în celălalt stat membru furnizorul a realizat o livrare de bunuri care fac obiectul unei instalări sau montaj;
– livrarea bunurilor constituie o livrare la distanță. În categoria operațiunilor asimilate achizițiilor intracomunitare, se includ:
– preluarea de către forțele armatei române de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru NATO;
– achiziționarea de către o persoană juridică neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Uniunea Europeană și transportate sau expediate într-un alt stat membru decât cel în care s-a făcut importul. Persoana juridică neimpozabilă va beneficia de rambursarea taxei plătite în România pentru importul bunurilor, dacă dovedește că achiziția sa intracomunitară a fost supusă taxei în statul membru de import;
– utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfășurării activității sale proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta, sau de altă persoană în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia acestea au fost produse, achiziționate sau importate în scopul desfășurării activității economice proprii, bunuri a căror livrare, dacă ar fi fost realizată în România ar fi fost tratată drept o livrare de bunuri efectuată cu plată (livrare intracomunitară asimilată).
Subcapitolul 1.6. Scutiri pentru achizițiile intracomunitare de mărfuri efectuate în România
Scutirea pentru achizițiile intracomunitare de bunuri se aplică pentru acele bunuri a căror livrare în România este scutită. Plata taxei pe valoarea adăugată, pentru o achiziție intracomunitară este întotdeauna obligația persoanei care efectuează achiziția. Referitor la achizițiile intracomunitare, ca și obligații legale ale persoanei ce efectuează achiziția putem enumera:
– dacă o persoană înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată în România efectuează o achiziție intracomunitară de la o altă persoană impozabilă din alt stat membru are obligația plății taxei pe valoarea adăugată ce se realizează prin decontul de taxă pe valoarea adăugată (taxare inversă);
– dacă furnizorul străin nu a emis factura pentru livrările efectuate până la data la care intervine exigibilitatea aferentă achizițiilor intracomunitare (în a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care au fost primite bunurile) atunci cumpărătorul întocmește autofactura. Data întocmirii acesteia este a cincisprezecea zi a lunii următoare lunii în care s-a efectuat achiziția iar cursul valutar este cel utilizat de BNR în data de 15;
– dacă factura primită de la furnizorul extern este fără taxă pe valoarea adăugată (operațiune scutită de taxă pe valoarea adăugată) iar cumpărătorul este persoană impozabilă, acesta calculează taxa pe valoarea adăugată și o înscrie în jurnalul de cumpărări;
– taxa pe valoarea adăugată se înscrie în Decontul de taxă pe valoarea adăugată atât ca taxă pe valoarea adăugată deductibilă cât și ca taxă pe valoarea adăugată colectată, iar în contabilitate se efectuează înregistrarea 4426 = 4427 ( taxarea inversă);
– există obligativitatea declarării achizițiilor intracomunitare în Declarația recapitulativă pentru livrări și achiziții intracomunitare, ce se completează pentru fiecare trimestru calendaristic în care s-au efectuat achiziții intracomunitare de bunuri.
CAPITOLUL II. Contabilizarea achizitiilor intracomunitare de marfuri
Subcapitolul 2.1. Organizarea contabilității A.I.C.
Operațiunile intracomunitare, au loc între entități situate în țări aparținând Uniunii Europene, constând în livrarea de bunuri achiziționate de la un furnizor dintr-o țară a UE către un client dintr-o altă țară a UE, pentru a obține venituri suplimentare din diferența dintre prețul de achiziție a bunurilor și prețul lor de revânzare.
Având în vedere mecanismul de desfășurare a acestor activități, apreciem că elementele contabile legate de aceste tranzacții, care apar între entități situate în diferite țări ale Comunității, sunt determinate atât de modul de stabilire a relațiilor contractuale privind transportul de mărfuri, cât și de taxe specifice privind achiziția și livrarea intracomunitară de bunuri. Astfel, din punctul de vedere al stabilirii relațiilor contractuale pentru transportul de mărfuri între parteneri, distingem două cazuri:
– relația contractuală privind transportul de bunuri care loc între vânzător și cumpărătorul-reseller
și, în operațiunile triunghiulare
– relația contractuală privind transportul de mărfuri are loc între cumpărătorul-reseller și destinatarul mărfurilor.
1. Relația contractuală de transport se află între vânzător și cumpărătorul-reseller
În această situație, caracteristicile fiscale specifice tranzacției triunghiulare intracomunitare care determină înscrierea în conturi se referă la:
– vânzătorul (A) efectuează un transport intracomunitar de bunuri, locul de livrare este locul în care mărfurile se află la începutul transportului. Dacă cumpărătorul-reseller (B) notifică vânzătorului codul de înregistrare valabil pentru înregistrare în scopuri de TVA din partea celuilalt stat membru și furnizează dovezi pentru transportul din țara vânzătorului către cel al destinatarului, atunci această livrare este tratată de vânzător ca o tranzacție scutite de taxa pe valoarea adăugată cu opțiunea de deducere.
– la rândul său, cumpărătorul-reseller (B) efectuează o achiziție intracomunitară la locul de destinație a mărfurilor, și anume statul membru al beneficiarului (C), motiv pentru care achiziția intracomunitară de bunuri nu este impozabilă în România. Ulterior, entitatea B facturează bunurile achiziționate de către cumpărător (C), livrarea intracomunitară se încadrează în categoria tranzacțiilor scutite, deoarece este o livrare fără transport (locul de livrare este locul în care bunurile se află atunci când sunt furnizate beneficiar), caz în care cumpărătorul nu trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în statul beneficiar, deoarece se aplică măsurile de simplificare. 1
– beneficiarul (C) reflectă bunurile cumpărate ca o achiziție intracomunitară impozabilă, aplicând mecanismul de taxare inversă (taxa pe valoarea adăugată se reflectă simultan ca TVA-ul de ieșire și TVA-ul aferent intrărilor).
Având în vedere tratamentul fiscal al tranzacțiilor triunghiulare intracomunitare, dacă relația contractuală de transport se stabilește între vânzător și beneficiar și luând în considerare entitatea română care face obiectul reexaminării, în calitatea sa de cumpărător-reseller care cumpără bunuri de la o societate din Olanda, pe data de 09/20/2017, la costul de achiziție de 9,000.00 euro, bunuri livrate unei entități în Italia, la o valoare de vânzare de 12.000 euro, atunci modelele contabile specifice acestei tranzacții sunt:
– reflectarea achiziției intracomunitare efectuate de societatea cu sediul în Țările de Jos, care a fost comunicată de către compania românească codului de înregistrare valabil în scopuri de TVA (9.000 x RON / 4.2843 = 38.558,70 RON):
371 "Mărfuri" = 401 "Furnizori" 38.558,70
Întrucât măsurile de simplificare sunt aplicate pentru această achiziție, care este raportată ca o tranzacție triunghiulară, mecanismul de taxare inversă nu se aplică.
– reflectarea livrării intracomunitare către societatea din Italia, care plătește taxa pe valoarea adăugată, care a furnizat entității din România codul de înregistrare valabil în scopuri de TVA (12.000 x RON / EUR
4.2843 = 51.411,60 RON):
4111 "Clienți" = 707 "Venituri din vânzări de bunuri" 51.411,60
Dacă societatea din țara noastră era un furnizor, atunci livrarea ar fi făcută fără taxă pe valoarea adăugată, iar tranzacția ar fi scutită și, dacă entitatea din România era destinatarul de bunuri, atunci ea a făcut achiziția intracomunitară a valorii taxa adăugată prin returnare și vânzarea mărfurilor pe piața internă prin livrări locale cu taxă pe valoarea adăugată la o rată de 19%. Dar dacă măsurile de simplificare nu ar fi fost aplicate, entitatea din România ar fi trebuit să înregistreze TVA-ul în Italia, unde, din punct de vedere fiscal, a făcut o achiziție intracomunitară impozabilă și taxa ar fi fost plătită prin mecanismul de taxare inversă , urmată de livrări locale ulterioare, vânzarea cărora este impozabilă cu taxa pe valoarea adăugată în Italia, la o rată de 20%.
2. Relația contractuală de transport se află între cumpărător-reseller și beneficiar
De această dată, caracteristicile fiscale care afectează înregistrarea contabilă a tranzacțiilor comerciale străine care au loc între entități situate în Comunitate atunci când relația contractuală privind transportul de mărfuri se stabilește între cumpărător-reseller și destinatarul mărfurilor sunt după cum urmează:
– vânzătorul (A) tratează livrarea efectuată ca livrare locală, deoarece condiția privind transportul de mărfuri nu este îndeplinită și este furnizată entității B, în statul membru al furnizorului (MS1);
– cumpărătorul-reseller (B) poate deduce TVA-ul facturat de către furnizor numai dacă acesta este înregistrat în scopuri de TVA în țara furnizorului (MS1), situație obligatorie dacă considerăm că efectuează o livrare intracomunitară în MS1;
– în cazul achizițiilor triunghiulare, livrarea efectuată de către cumpărător-reseller (B) destinatarului final (C) este o livrare intracomunitară cu transport, care are loc în MS1, unde începe transportul, scutit de taxa pe valoarea adăugată dacă destinatarul final (C) deține un cod de înregistrare valabil în scopuri de TVA și îl furnizează entității B, iar bunurile sunt livrate în afara MS1;
– destinatarul final al mărfurilor (C) face o achiziție intracomunitară în MS3, în cazul în care se termină transportul, trebuie să plătească TVA prin declarația fiscală, aplicând mecanismul de taxare inversă;
– dacă beneficiarul final al tranzacției (C) nu este înregistrat în scopuri de TVA, atunci cumpărătorul-reseller (B) pregătește factura cu cota parte din TVA din statul membru 1 către destinatarul final (C).
Privind din această perspectivă fiscală și luând în considerare tranzacția triunghiulară intracomunitară prevăzută mai sus, atunci când toate cele trei entități implicate sunt impozabile, plătitorii taxei pe valoarea adăugată și reseller-ul cumpărătorului (entitate din România) achiziționează bunuri în aceleași condiții, mărfurile care sunt revândute, cu excepția faptului că relația contractuală de transport se stabilește între entitatea din România și cea din Italia, motiv pentru care cumpărătorul-reseller se înregistrează în scopuri de TVA în Țările de Jos, atunci metodologia contabilă specifică acestei tranzacții generează următoarele intrări pentru cumpărător-reseller:
– achiziționarea de bunuri de către entitatea din România, înregistrată pentru TVA în Țările de Jos, necesită o reflecție ", pe lângă costul de achiziție a bunurilor (9.000 x RON / EUR 4.2843 = 38.558,70 RON) și a TVA facturat de către Compania din Olanda (TVA: 9000 x 19% EUR = 1.710 EUR), care corespunde unei sume de 7,326.15 EUR (1.710 x RON / 4.2843 EUR = 7.326,15 RON):
% = 401 "Furnizori" 45.884,85
371 "Bunuri" 38.558,70
4426 "Impozitul pe valoarea adăugată la intrare" 7.326,15
Întrucât societatea din România a fost înregistrată pentru TVA în Țările de Jos, aceasta poate deduce valoarea adăugată taxă pentru achiziția locală efectuată în țara furnizorului.
– livrarea de bunuri către societatea din Italia, societate care și-a furnizat codul TVA valabil , cumpărătorului-comerciant înregistrat în țara furnizorului în care începe transportul, motiv pentru care livrarea intracomunitară este scutită de taxa pe valoarea adăugată:
4111 "Clienți" = 707 "Venituri din vânzări de bunuri" 51.411,60
Dacă privim din punct de vedere fiscal, cele două situații de mai sus, rezultă că atunci când relația contractuală se stabilește între cumpărător-reseller și destinatarul final, la cumpărător-reseller (în cazul nostru, entitatea din România), imobilizarea apar resurse financiare, provenind din plata TVA către furnizor (7.326,15 lei), sumă care va fi recuperată mai târziu, deoarece societatea din țara noastră este înregistrată în Țările de Jos în scopuri de TVA.
Cu toate acestea, dacă ne concentrăm atenția asupra furnizorului, putem remarca și o imobilizare a fondurilor derivate din plata taxelor la bugetul de stat în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată facturată pentru o perioadă egală cu numărul de zile scoase între momentul plății obligația fiscală și data primirii valorii bunurilor vândute de partener în România. Referindu-ne la destinatarul final înregistrat pentru TVA, putem observa că, în ceea ce privește impozitarea, relația contractuală de transport stabilită pentru efectuarea tranzacției triunghiulare intracomunitare nu are efect și mecanismul de taxare inversă se aplică în ambele cazuri. Dacă beneficiarul acestei tranzacții nu este persoană impozabilă înregistrată pentru TVA, atunci cumpărătorul-reseller trebuie să emită factura de livrare cu taxa pe valoarea adăugată în România (51.411,60 x 24% RON = 12.338,74 RON), iar vânzarea efectuată generează formula contabilă:
*
4111 "Clienți" = % 63.750,34
707 "Venituri din vânzări de bunuri" 51.411,60
4427 "Valoarea adăugată la ieșire impozit" 12.338,74
Astfel, de data aceasta, cumpărătorul-reseller localizat în România trebuie să plătească statului român taxa pe valoarea adăugată facturată în prima perioadă de plată, iar apoi această sumă este recuperată de la destinatarul final atunci când bunurile livrate sunt colectate, imobilizarea resurselor financiare are loc, de asemenea. Considerăm că este util să reamintim că în efectuarea tranzacțiilor comerciale externe se pot întâlni situații în care livrarea de bunuri se face între trei entități diferite, însă aceste întreprinderi nu se încadrează în categoria de operațiuni triunghiulare "normale", fiind una dintre persoanele impozabile stabilite în afara Uniunii Europene, motiv pentru care sunt cunoscute ca operații "aparent" triunghiulare sau "false". În acest context, furnizorul de bunuri (A) și destinatarul final (C) se află în două țări diferite aparținând comunității europene, iar între aceștia, un comerciant situat în afara UE și un transportator (B) bunurile se fac direct între entitățile comunitare.
Analizând această situație, se pare că operațiunea arătată nu poate fi inclusă în categoria operațiunilor triunghiulare, întrucât una dintre cele trei entități implicate în afaceri este situată în afara Comunității, prin urmare nu poate fi o abordare privind posibila punere în aplicare a simplificării măsuri în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată. Cu toate acestea, considerăm că și de această dată relația contractuală referitoare la transportul de mărfuri joacă un rol important în determinarea caracteristicilor fiscale ale tranzacției care afectează evidențele contabile.
Comentând această situație, trebuie să subliniem faptul că, în conformitate cu persoana responsabilă de transport și locul în care are loc, entitatea B, situată în afara Comunității, trebuie să se înregistreze în cel puțin unul dintre statele membre implicate în triunghiul "fals" tranzacție, după cum urmează:
a) În cazul în care relația contractuală de transport se află între entitatea A și entitatea C, operațiunea are următorul tratament fiscal:
– comerciantul (B), situat în afara Comunității, trebuie să înregistreze pentru TVA-ul în statul membru 2, de unde furnizează furnizorului codul de taxă de înmatriculare valabil al Uniunii Europene, motiv pentru care face o achiziție intracomunitară scutită din taxa pe valoarea adăugată în MS2, pentru care se aplică taxa inversă aplicată;
– vânzătorul (A) efectuează o livrare intracomunitară de bunuri de la MS1 în MS2, scutită de TVA, deoarece sunt îndeplinite condițiile de exonerare care reglementează înregistrarea ambelor entități în scopuri de TVA în cadrul Comunității (entitatea A din MS1 și entitatea B din MS2), transmiterea codului de înregistrare fiscală și existența dovezilor pentru transportul de mărfuri;
– comerciantul (B) vinde bunurile în MS2 printr-o livrare locală către destinatarul final (C) cu taxa pe valoarea adăugată în statul respectiv;
– beneficiarul final (C) efectuează o achiziție locală în statul membru 2.
Astfel, dacă entitatea aflată în curs de revizuire situată în România intră în tranzacția triunghiulară "falsă" din poziția entității A, atunci furnizarea către entitatea C prin intermediul societății B generează în contabilitate același model contabil ca cel prezentat în tranzacțiile triunghiulare în secțiunea 1 pentru cumpărător-reseller, și anume:
4111 "Clienți" = 707 "Venituri din vânzări de bunuri" 51.411,60
b) Dacă relația contractuală de transport este stabilită între entitatea B și entitatea C, atunci tranzacția are următorul tratament fiscal:
– comerciantul (B), aflat în afara comunității, trebuie să înregistreze pentru TVA, dar de această dată în MS1 unde efectuează o achiziție locală, cu taxă pe valoarea adăugată în Țările de Jos, 19% în situația dată;
– furnizorul (A) face o livrare locală cu taxă pe valoarea adăugată de 19%;
– comerciantul (B) livrează bunurile destinatarului final (C) în regim de scutire de impozit dacă acesta din urmă furnizează codul de înregistrare valabil în scopuri de TVA și dovada transportului efectuat;
-destinatarul final (C), situat în MS2, efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri pentru care plătește datoria fiscală aferentă taxei pe valoarea adăugată prin intermediul declarației fiscale, utilizând taxa inversă.
În acest context contractual și, prin urmare, fiscal, în ceea ce privește entitatea analizată, din perspectiva descrisă mai sus, modelul contabil privind achiziționarea de bunuri se găsește în tranzacțiile triunghiulare, punctul 2, și anume:
% = 401 "Furnizori" 45.884,85
371 "Bunuri" 38.558,70
4426 "Impozitul pe valoarea adăugată la intrare" 7.326,15
Alte tipuri de "tranzacții triunghiulare" pot fi create pe baza schemei de tranzacții triunghiulare "false", atunci când furnizorul (A) al destinatarului final (B) este sau nu persoană impozabilă situată în afara Comunității, opțiuni care necesită o taxă diferențiată și tratamentul contabil și constând în combinarea tehnicilor contabile și a cerințelor fiscale specifice tranzacțiilor comerciale intracomunitare cu cele specifice tranzacțiilor comerciale internaționale, și anume cele referitoare la importuri și exporturi, tranzacții care intră în clasa tranzacțiilor triunghiulare mixte și sunt abordate separat.
Subcapitolul 2.2. Contabilitatea specifică A.I.C.
Achiziții intracomunitare cu transport inclus în factura de marfă: intrarea în gestiune se face la data NIR și la cursul din data facturării (considerând că data faptului generator = data emiterii facturii) pe baza documentului „nota de intrare și receptie în gestiune”. În contabilitate se face 371 = 401 furnizor de marfă și 4426 = 4427 aplicând cota de 19% la valoarea în lei a facturii.
Achiziții intracomunitare cu transport separat și transportator din România: intrarea se face în gestiune la data NIR și la cursul din data facturării. Transportatorul din România emite factura cu TVA.
În cazul în care, transportatorul emite factura în lei, în gestiune marfa include transportul și se introduce la data NIR. În contabilitate se fac următoarele înregistrari: 371 = 401 furnizor marfă (val euro * curs euro la data facturii), 371 = 401 furnizor transport și 4426 = 4427 (19% la valoarea în lei a facturii de marfă și de transport).
În cazul în care, transportatorul emite factura în euro, factura trebuie sa aibă trecută și valoarea în lei. În gestiune marfa include și transportul. Valoarea transportului = valoarea în euro * curs euro din data emiterii facturii de către transportator. În contabilitate se înregistrează: 370 = 401 (valoare euro * curs euro din data facturii de marfă), 4426 = 4427 (19% din valoarea în lei a facturii de marfă), 371 = 401 pentru factura transportatorului.
4426
Plata facturii de transportator se efectuează la cursul BNR din data plații, iar pentru diferențele de curs valutar ce apar se vor face următoarele înregistrari: 665 = 401 și 401 = 765.
Achizițiile extracomunitare cu transport inclus în factura de marfă: intrarea se face în gestiune la data NIR și la cursul din DVI. În contabilitate se respectă înregistrarea 371 = 401
4426
Achiziții extracomunitare cu transport separat și transportator din România. Transportatorul emite factura în euro sau lei fără TVA pentru parcursul extern (până la primul punct de descărcare din documentul de transport) și în lei cu TVA pentru parcursul intern. Intrarea de marfă în gestiune se face la data NIR cu cursul DVI cu valoarea statistică. În contabilitate se înregistrează 371 = 401 (marfă + valoare transport pe parcurs extern, ambele fără TVA). TVA se calculează și se achită în vamă conform legislației vamale în vigoare și se înregistrază astfel: 4426 = 401 furnizor vama (19% din valoarea în lei la cursul din vamă a facturilor de trasport si marfă).
Exemplu.: Import de chiuvete din Turcia. Valoarea facturii de marfă: 19500 euro, transportul asigurat de o societate din România specializată în transport internațional, valoare 500 euro.
Cursul euro: 4,6667lei.
Calculul și înregistrarea la firma importatoare conform DVI:
Pentru marfă:
370 = 401 furnizor din Turcia 66448 lei
TVA
4426 = 401.furnizor vamă 12625 lei
401.furnizor vamă = 5121 12625 lei.
Plata se efectuează după comunicarea de către vamă a obligațiilor de plată.
Subcapitolul 2.3. Generalități privind TVA-ul aferent A.I.C și cotele aferente
Atunci când se ia în considerare taxa pe valoarea adăugată, activitățile economice pot fi impozabile sau scutite de la plata taxelor pe valoarea adăugată, cu sau fără drept de deducere. Aceste ultime tipuri de operațiuni sunt susceptibile de a crea confuzii în rândul entităților economice și al autorităților fiscale cu privire la TVA. Problema devine și mai acută atunci când se analizează ajustarea și recuperarea TVA-ului. Considerăm că este necesar un document analitic care să se ocupe de ajustările taxei pe valoarea adăugată, având în vedere faptul că legislația în materie este foarte fluidă, adesea subiectul schimbării. Cel mai mare dintre acestea a avut loc la sfârșitul anului 2016 și a fost urmat de o serie de modificări care nu se termină niciodată. Vom analiza diferite aspecte ale TVA, vom prezenta modul în care trebuie să acționăm atunci când este necesară o ajustare a taxei pe valoarea adăugată și de a face diferența între situațiile în care o societate poate sau nu poate avea obligația de a ajusta și de a regla.
Putem afirma că, pentru multe entități economice, relația cu administrația fiscală este dificil de manevrat și, din taxa pe valoarea adăugată, poate crea o mulțime de confuzii. Obiectivele fiscale ale oricărei entități economice, indiferent de sursa de finanțare, sunt reprezentate de asigurarea securității fiscale și a eficienței.
Securitatea fiscală este garantată prin respectarea regulilor și termenelor impuse de legea fiscală, evitându-se astfel sancțiunile și penalizările fiscale, ceea ce duce la o mai bună alocare a resurselor. Eficacitatea fiscală presupune minimizarea sarcinii fiscale a societății, respectând în același timp legislația fiscală. Acest obiectiv poate fi atins direct sau indirect. Taxa pe valoarea adăugată, inclusiv ajustările TVA, este reglementată de Legea 227/2015 privind Codul Fiscal. Literatura privind ajustarea taxei pe valoarea adăugată este limitată. Prin urmare, pentru a prezenta cât mai multe situații posibile de interes pentru noi, vom face referire la o serie de acte normative, după cum urmează:
– Legea 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare;
– HG 1/2016 – Hotărârea Guvernului privind implementarea metodologică a noului Cod Fiscal;
– OPANAF 3840/2015 – privind stabilirea criteriilor de înregistrare a societăților în scopuri de TVA;
– Legea 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală cu modificările și completările ulterioare.
După cum s-a menționat în introducere, literatura cu privire la taxa pe valoarea adăugată este foarte slabă pe subiectul discutat. Vom identifica, pentru început, care este domeniul de interes pentru TVA și vom încerca să descriem condițiile necesare pentru ca o operațiune să cadă sub incidența legislației privind TVA în România. Deoarece activitățile economice desfășurate de entități economice pot fi impozabile sau scutite de impozit pe valoarea adăugată, cu sau fără drept de deducere, acest lucru poate conduce la întrebări între entitățile economice și autoritățile fiscale cu privire la TVA, mai ales atunci când se analizează ajustarea și recuperarea TVA.
Cerințele preliminare pentru ca o operațiune economică să intre sub incidența legislației române privind TVA sunt:
– operațiunea trebuie să fie de plată sau echivalentă;
– trebuie să fie efectuată de o persoană impozabilă, adică orice persoană, indiferent de natura juridică, care desfășoară o activitate economică independentă;
– trebuie să fie rezultatul unei activități economice;
– Trebuie să fie efectuată în România.
Activitățile economice care se încadrează în legislația TVA pot fi clasificate în conformitate cu o multitudine de criterii, astfel:
Regimul de impozitare
A) Operațiuni impozabile (TVA aplicabile);
a) livrarea de bunuri și servicii: acordă societății dreptul de a deduce TVA pentru bunurile și serviciile achiziționate și utilizate pentru realizarea operațiunilor impozabile menționate mai sus;
b) Achiziții intracomunitare și importuri
B) Operațiuni scutite de taxe (TVA nu este aplicabilă).
a) livrarea de bunuri și servicii cu deducerea TVA-deducerea TVA este permisă pentru bunurile și serviciile achiziționate și utilizate pentru realizarea operațiunile impozabile menționate anterior;
b) livrarea de bunuri și servicii fără deducerea TVA-deducerea TVA nu este permisă pentru bunurile și serviciile achiziționate și utilizate pentru realizarea operațiunile impozabile menționate anterior;
c) Achiziții intracomunitare și importuri scutite de taxe.
Clasele de TVA
A) Regimul fiscal normal;
B) Regim fiscal special cu scutiri pentru întreprinderile mici (cu venituri anuale de mai puțin de 65.000 de euro);
C) regim fiscal special pentru agențiile de turism;
D) Regimul fiscal special pentru bunurile second-hand, obiectele de artă, obiectele de colecție și antichități;
E) Regimul fiscal special pentru investițiile în aur;
F) Regimul fiscal special pentru persoanele nerezidente impozabile care oferă servicii electronice persoanelor care nu sunt PFA.
O deducere a TVA este scăderea TVA-ului plătit furnizorilor de bunuri și servicii (TVA-ul de ieșire) din TVA primită de la clienți în schimbul bunurilor și / sau serviciilor (TVA de intrare). TVA datorată la bugetul de stat se stabilește lunar prin utilizarea contului de TVA, prin urmare:
• În cazul în care TVA la ieșire este mai mare decât TVA la intrare, diferența este TVA datorată.
• În cazul în care TVA la ieșire este mai mică decât TVA-ul de intrare, diferența este TVA de încasat.
TVA de încasat și TVA de plătit pot fi compensate de la o perioadă la alta sau valoarea poate fi recuperată.
TVA recuperabilă va fi rambursată de către autoritatea fiscală, în conformitate cu o procedură aprobată de Ministerul Finanțelor Publice. Autoritatea fiscală va decide, în conformitate cu Ordinul Ministrului și pe baza unei analize a riscului, dacă va începe o inspecție fiscală înainte sau după aprobarea rambursării. Pentru conturile TVA negative plătibile cu o opțiune de plată și cu o sumă mai mică de 50.000 RON, autoritatea fiscală va rambursa suma și va urmări o inspecție fiscală la o dată ulterioară, cu excepția următoarelor situații:
A. În cazul în care contribuabilul are, în registrul său fiscal, acte sancționate ca infracțiuni;
b. Dacă autoritatea fiscală, bazată pe propriile cunoștințe anterioare, are motive să creadă că există riscul ca rambursarea să fie plătită în mod necuvenit.
Orice rambursare este permisă cu o inspecție fiscală la o dată ulterioară, va fi efectuată pe baza unei analize a riscului.
Achiziționarea de bunuri în scopul revânzării între operatorii economici situați în diferite state europene în Uniunea Europeană este un tip de afacere care a înregistrat o creștere mare și a început să se înrădăcineze în țara noastră. Din punct de vedere al unui operator economic, înregistrat în România, acesta poate efectua următoarele tipuri de operațiuni:
– Achiziție intracomunitară – livrare de bunuri în interiorul țării. Bunurile trebuie achiziționate de un cumpărător român de la un furnizor dintr-un stat care este membru al Uniunii Europene și apoi livrat pe teritoriul României.
– Achiziție intracomunitară – livrare intracomunitară de bunuri. Bunurile trebuie achiziționate de un cumpărător român de la un furnizor dintr-un stat membru al Uniunii Europene și apoi să fie livrate unui client dintr-un alt stat UE.
– Operațiuni triunghiulare. Bunurile trebuie achiziționate de către un cumpărător-reseller în România, de la un furnizor din UE, și apoi livrate către un client dintr-un alt stat UE direct de la furnizor către consumatorul real.
Aceste operațiuni intracomunitare sunt influențate de o serie de factori care perturbă activitatea economică și creează unele avantaje operatorilor economici din țările Uniunii Europene care nu au introdus încă moneda euro și care au evidența în monedă națională, ducând astfel la un dezavantaj din acel stat. Factorii care cauzează aceste tulburări pot fi:
– Modificări ale cursului de schimb al monedei naționale față de moneda euro
– Diferența de timp privind transferul proprietății bunurilor
– Cota de TVA diferită în statele UE.
Toți acești factori stimulează operatorii economici să defraudeze sistemul și să obțină unele avantaje. Frauda, în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată (TVA), are un efect semnificativ asupra veniturilor financiare ale statelor UE și denaturează activitatea economică pe piața internă prin crearea de fluxuri nejustificate de bunuri și apoi plasarea pe piață a mărfurilor cu un nivel anormal de scăzut prețurile. Deficiențele TVA intracomunitare și sistemul de schimb de informații privind furnizarea de bunuri în cadrul comunității reprezintă una dintre cauzele acestei fraude. În special, timpul care trece între o tranzacție și timpul corespunzător schimbului de informații din cadrul sistemului este un obstacol în calea utilizării eficiente a acestor informații pentru combaterea fraudei fiscale.
Printr-o măsură recentă care a dus la numeroase dezbateri și critici semnificative, guvernul român a decis să schimbe sistemul de plăți TVA al țării. Noua aplicare a mecanismului de plată prin divizare în TVA este unică în Uniunea Europeană și afectează toți contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA în România. În cadrul acestui nou mecanism, TVA va fi colectată într-un cont bancar, distinct de contul bancar curent, în special în cazul în care vor fi încasate în continuare numai sumele fără TVA. De asemenea, TVA-ul aferent intrărilor pentru achiziții de bunuri sau servicii va trebui să fie plătit și din contul TVA menționat.
Noul mecanism de plată pe bază de TVA:
– este opțională începând cu 1 octombrie 2017 și obligatorie de la 1 ianuarie 2018 pentru contribuabilii români și nerezidenți înregistrați în scopuri de TVA în România;
– acoperă toate tranzacțiile B2B pentru plățile efectuate prin intermediul transferurilor bancare; stabilește în mod expres situațiile în care conturile TVA pot fi creditate sau debitate; în anumite situații, solicită aprobarea prealabilă din partea autorităților fiscale din România pentru transferarea sumelor din contul TVA în contul curent al contribuabililor; permite anumite stimulente pentru contribuabilii eligibili care optează pentru aplicarea mecanismului de plată pe bază de TVA pe parcursul perioadei de probă de la 1 octombrie la 31 decembrie 2017 (adică o reducere de 5% a impozitului pe profit sau a impozitului pe microîntreprinderi, datorii la 30 septembrie 2017, în anumite condiții).
Notă:
– măsura a fost introdusă cu scopul de a îmbunătăți încasarea TVA pentru statul român, în prezent cea mai scăzută din UE;
– preocupările privind mediul de afaceri au fost ridicate la toate nivelurile, având în vedere impactul anticipat al acestei măsuri asupra contribuabililor conformi;
– începând cu 1 ianuarie 2018, se aștepta ca acest mecanism să perturbe în mod semnificativ fluxurile operaționale din întreaga economie românească;
– deși puternic controversat, guvernul român nu a reconsiderat această măsură;
– întreprinderile din România trebuie să-și adapteze sistemele informatice într-un timp relativ scurt, cu costuri semnificative în anumite cazuri;
– acest lucru nu va contribui la reducerea evaziunii fiscale, întrucât mecanismul propus se referă numai la TVA declarată, dar neachitate;
Într-un an marcat de o serie de modificări fiscale anunțate, unele retrase înainte de punerea în aplicare, încrederea se transformă lent în scepticism și se speră că mecanismul de plată pe bază de TVA divizat va rămâne doar un plan pe hârtie.
Conform comunicatului ANAF, au obligatia sa deschida si sa utilizeze cel putin un cont de TVA contribuabilii inregistrati in scopuri de TVA pentru incasare și plată, potrivit art. 316 din Codul Fiscal, și instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA pentru încasare, potrivit art. 316 din Codul Fiscal, care, începand cu data de 1 ianuarie 2018, înregistreaza restante la plata TVA conform art. 157 din Codul de Procedura Fiscala, neachitate in termen de 60 de zile lucratoare de Ia scadenta, in cuantum mai mare de 15.000 de lei in cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei in cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor, incepand cu data de 1 a celei de a doua luni urmatoare celei in care s-a implinit termenul de 60 de zile lucratoare de Ia scadenta. Fac exceptie contribuabilii pentru care este suspendata executarea silita a restantelor la plata TVA, in conditiile art. 235 din Codul de Procedura Fiscala.
Se recomanda in acest sens sa se verifice in permanenta situatia fiscala, fie utilizand Spatiul Privat Virtual, fie prin prezentarea Ia sediul ANAF, in vederea preintampinarii neconcordantelor sau, dupa caz, remedierii acestora in timp util pentru a evita incadrarea din oficiu Ia aplicarea mecanismului de plata defalcata a TVA.
De la 1 ianuarie 2017 cota standard de TVA scade la 19% (de la 20% cât a fost până la finele anului 2016).
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe;
b) livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității;
c) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței. În sensul prezentului titlu, prin locuință livrată ca parte a politicii sociale se înțelege:
a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;
b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de orice persoană necăsătorită sau familie. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziționa o singură locuință cu cota redusă de 5%, respectiv:
1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deținut și să nu dețină nicio locuință în proprietate pe care au achiziționat-o cu cota de 5%;
2. în cazul familiilor, soțul sau soția să nu fi deținut și să nu dețină, fiecare sau împreună, nicio locuință în proprietate pe care a/au achiziționat-o cu cota de 5%;
d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.
Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun.
Cota aplicabilă pentru achiziții intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun și care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
Subcapitolul 2.4. Aspecte fiscale privind A.I.C.
O achizitie intracomunitară de bunuri este operatiune impozabila in Romania, daca:
– este o operatiune efectuata cu plata de catre o persoană impozabilă ce actionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă, inregistrata in scopuri de TVA in Romania (inregistrata normal sau numai pentru achizitii intracomunitare);
– urmeaza unei livrari intracomunitare de bunuri realizate de un furnizor persoană impozabilă ce actionează ca atare și care nu este considerată întreprindere mică în statul său membru, și care nu efectueaza o livrare cu
instalare sau montaj sau o vânzare la distantă;
– este o achizitie intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană, indiferent daca este sau nu inregistrata in scopuri de TVA in Romania ; este o achizitie intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care actionează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă, indiferent daca este sau nu inregistrata in scopuri de TVA in Romania;
Pentru achizitiile intracomunitare de bunuri, baza de impozitare se stabilește pe baza acelorași elemente utilizate pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrării acelorași bunuri în interiorul tării.
Baza de impozitare a achizitiei intracomunitare efectuate in Romania este egală cu baza de impozitare a livrării intracomunitare efectuate în alt stat membru.
Cheltuielile de transport se cuprind în baza impozabilă a bunurilor achizitionate intracomunitar numai dacă transportul este în sarcina vânzătorului sau pentru partea din transport care este în sarcina vânzătorului. In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri asimilate, baza de impozitare este pretul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenta unor astfel de preturi de cumpărare, pretul de cost, stabilit la data livrării.
Baza de impozitare cuprinde și accizele plătite sau datorate în
alt stat membru decât România de persoana care efectuează
achizitia intra comunitară, pentru bunurile achizitionate. În cazul în
care accizele sunt rambursate persoanei care efectuează achizitia
intracomunitară în statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor, baza de impozitare a achizitiei intracomunitare efectuate în România se reduce corespunzător.
Perioada fiscal lunară pentru achizițiile intracomunitare
Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va actualiza datele din Registrul contribuabililor cu obligatiile declarative privind taxa pe valoarea adaugata, in sensul schimbarii perioadei fiscale trimestriale in perioada fiscala lunara. Schimbarea perioadei fiscale trimestriale in lunara vine ca urmare a prevederilor potrivit carora persoana impozabila care utilizeaza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara taxabila in Romania este obligata sa utilizeze ca perioada fiscala luna calendaristica, fara a avea posibilitatea de a reveni la utilizarea trimestrului calendaristic ca perioada fiscala.
Avand in vedere ca aceasta este singura situatie in care se poate schimba perioada fiscala utilizata in cursul anului fiscal, ANAF a considerat necesara elaborarea unei proceduri de actualizare a datelor din Registrul contribuabililor cu obligatiile declarative privind taxa pe valoarea adaugata, in sensul schimbarii perioadei fiscale trimestriale in perioada fiscala lunara.
Procedura se aplică de catre compartimentul cu atributii in domeniul inregistrarii fiscale, in toate situatiile in care persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care utilizeaza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala efectueaza o achizitie intracomunitara taxabila in Romania.
De asemenea, sunt asimilate unei achiziții intracomunitare cu plată următoarele:
– Utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfășurării activității economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziționate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfășurării activității economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru;
– Preluarea de către forțele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul forțelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, și la a căror achiziție nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, în situația în care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutire; Prevederea legală se aplică în cazul în care aceste bunuri, după ce au fost folosite de forțele armate, sunt expediate în România;
– Se consideră, de asemenea, că este efectuată cu plată achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare, dacă ar fi fost realizată în România, ar fi fost tratată drept o livrare de bunuri efectuată cu plată;
– Este asimilată unei achiziții intracomunitare și achiziționarea de către o persoană juridică neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate și transportate sau expediate într-un alt stat membru decât cel în care s-a efectuat importul. Persoana juridică neimpozabilă va beneficia de rambursarea taxei plătite în România pentru importul bunurilor, dacă dovedește că achiziția sa intracomunitară a fost supusă taxei în destinație a bunurilor expediate sau transportate.
Subcapitolul 2.6. Indicatori de analiză economico-financiară
Rоlul рrіnϲірɑl ϲɑrе rеvіnе ɑnɑlіzеі, ɑtât ϲɑ ștііnță, ϲât șі ϲɑ ɑϲtіvіtɑtе рrɑϲtіϲă dе еvɑluɑrе șі dе оrіеntɑrе ɑ vіеțіі еϲоnоmіϲе, еstе dе ɑ ɑрrеϲіɑ реrfоrmɑnțеlе rеɑlіzɑtе lɑ un mоmеnt dɑt dе о întrерrіndеrе, dе ɑ іdеntіfіϲɑ fɑϲtоrіі ϲɑrе ɑu ϲоndus lɑ nеrеɑlіzɑrеɑ unоr nіvеlurі dе реrfоrmɑnță рrеstɑbіlіtе, dе ɑ dеtеrmіnɑ іntеnsіtɑtеɑ ɑϲțіunіі ɑϲеstоr fɑϲtоrі șі dе ɑ еxрlіϲɑ mеϲɑnіsmul ɑϲțіunіі ɑϲеstоrɑ, ɑstfеl înϲât să sе роɑtă еlіmіnɑ іnfluеnță fɑϲtоrіlоr ϲu іnfluеnță nеfɑvоrɑbіlă șі să sе mеnțіnă sɑu să sе ɑmрlіfіϲе іnfluеnțеlе fɑvоrɑbіlе ɑlе ɑltоr fɑϲtоrі, în vеdеrеɑ ɑmеlіоrărіі реrfоrmɑnțеlоr întrерrіndеrіі.
Unɑ dіntrе рrіnϲірɑlеlе funϲțіі ϲе rеvіn ɑnɑlіzеі еϲоnоmіϲо-fіnɑnϲіɑrе еstе ɑϲееɑ dе іnstrumеnt ɑl mɑnɑgеmеntuluі întrерrіndеrіі, dеоɑrеϲе ɑ ϲоnduϲе ϲоmреtеnt însеɑmnă să ϲunоștі rеɑlіtățіlе vіеțіі еϲоnоmіϲе în ϲɑrе ɑϲtіvеzі, să ϲunоștі рlusurіlе șі mіnusurіlе еntіtățіі ре ϲɑrе о ϲоnduϲі, оrі ɑϲеst luϲru nu еstе роsіbіl fără о ɑnɑlіză реrtіnеntă.
Rɑtеlе dе struϲtură
Αnɑlіzɑ ѕtruϲturіі рɑtrіmоnіɑlе urmărеștе ɑnɑlіzɑ роndеrіі dіfеrіtеlоr еlеmеntе рɑtrіmоnіɑlе. Μеtоdɑ dе ɑnɑlіză еѕtе mеtоdɑ rɑtеlоr.
Rɑtеlе dе ѕtruϲtură реrmіt „nоrmɑlіzɑrеɑ” „ѕіtuɑțіеі рɑtrіmоnіuluі”, ɑϲеɑѕtɑ ɑjutând lɑ о ϲоmрɑrɑțіе fɑϲіlă întrе întrерrіndеrі dе dіmеnѕіunі dіfеrіtе, рrеϲum șі lɑ оbѕеrvɑrеɑ rɑріdă ɑ unоr mоdіfіϲărі ѕtruϲturɑlе în ϲɑdrul unеі întrерrіndеrі dе-ɑ lungul tіmрuluі.
Se realizează în dinamică prin intermediul ratelor de structură ale elementelor activului bilanțier, valorile înregistrate de acestea fiind influențate de caracteristicile sectorului în care entitatea își desfășoară activitatea. Principalele rate ce caracterizează structura activului bilanțier sunt:
– Rata activelor imobilizate
– Rata activelor circulante.
Rɑtеlе dе ѕtruϲtură ɑlе ɑϲtіvuluі rеflеϲtă ɑрɑrtеnеnțɑ ѕеϲtоrіɑlă ɑ întrерrіndеrіі șі dеріnd dе nɑturɑ ɑϲtіvіtățіі ɑϲеѕtеіɑ.
Ρrіnϲірɑlеlе rɑtе ɑlе ѕtruϲturіі ɑϲtіvuluі ѕunt:
Rɑtɑ ɑϲtіvеlоr іmоbіlіzɑtе (Rɑі):
Αϲеɑѕtă rɑtă măѕоɑră іmроrtɑnțɑ rеlɑtіvă ɑ ɑϲtіvеlоr ре tеrmеn lung în tоtɑlul ɑϲtіvеlоr întrерrіndеrіі. Αϲеѕt іndіϲɑtоr реrmіtе ɑрrеϲіеrеɑ flеxіbіlіtățіі fіnɑnϲіɑrе ɑ fіrmеі în măѕurɑ în ϲɑrе еvіdеnțіɑză ϲоmроnеnțɑ dе ϲɑріtɑl іnvеѕtіt în ɑϲtіvе fіxе.
Dɑϲă țіnеm ϲоnt dе ѕtruϲturɑ іmоbіlіzărіlоr ɑvеm următоɑrеlе rɑtе:
) Rɑtɑ іmоbіlіzărіlоr nеϲоrроrɑlе (Rіn)
Αϲtіvеlе nеϲоrроrɑlе (іntɑngіbіlе) ϲuрrіnd brеvеtе, lіϲеnțе, mărϲі, fоnd ϲоmеrϲіɑl. În Rоmânіɑ vɑlоɑrеɑ ɑϲеѕtоr ɑϲtіvе еѕtе rеduѕă, ѕрrе dеоѕеbіrе dе ЅUΑ, undе ɑϲеѕtеɑ роt ɑjungе рână lɑ 50% dіn vɑlоɑrеɑ tоtɑlă ɑ ɑϲtіvеlоr.
) rɑtɑ іmоbіlіzărіlоr ϲоrроrɑlе (Rіϲ):
Rіϲ =
Αіϲ – іmоbіlіzărі ϲоrроrɑlе;
Αt – ɑϲtіvul tоtɑl.
Μărіmеɑ ɑϲеѕtеі rɑtе еѕtе dеtеrmіnɑtă, în рrіmul rând, dе nɑturɑ ɑϲtіvіtățіі. Rɑtɑ еѕtе mɑrе реntru ɑϲеlе ɑϲtіvіtățі ϲе ѕоlіϲіtă еϲһірɑmеntе іmроrtɑntе ϲɑ vоlum ѕɑu ϲоѕtіѕіtоɑrе șі еѕtе mіϲă în ɑϲеlе ɑϲtіvіtățі ϲɑrе ѕоlіϲіtă о ѕlɑbă dоtɑrе tеһnіϲă.
) – rɑtɑ іmоbіlіzărіlоr fіnɑnϲіɑrе (Rіf). Еxрrіmă іntеnѕіtɑtеɑ lеgăturіlоr șі rеlɑțііlоr fіnɑnϲіɑrе ре ϲɑrе о fіrmă lе-ɑ ѕtɑbіlіt ϲu ɑltе unіtățі, mɑі ɑlеѕ ϲu оϲɑzіɑ ореrɑțііlоr dе ϲrеștеrе șі ѕе ϲɑlϲulеɑză ɑѕtfеl:
Rіf =
Αіf – іmоbіlіzărі fіnɑnϲіɑrе
Αt – ɑϲtіv tоtɑl
Β) Rɑtɑ ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе (Rɑϲ) ѕе ϲɑlϲulеɑză ϲu rеlɑțіɑ:
Rɑϲ =
Αϲ – ɑϲtіvеlе ϲіrϲulɑntе
Αt – ɑϲtіv tоtɑl
Rɑtɑ ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе reflectă ponderea activelor cu caracter temporar în total active, fiind o măsură a flexibilității financiare, întrucât evidențiază importanța relativă a activelor ușor de transformat în bani.
Cɑ rɑtе ϲоmрlеmеntɑrе ɑvеm:
Β1) rɑtɑ ѕtоϲurіlоr (Rѕ):
Rѕ =
Ѕ – vɑlоɑrеɑ ѕtоϲurіlоr.
Rɑtɑ ѕtоϲurіlоr (Rѕk) rеflеϲtă роndеrеɑ ϲеlоr mɑі рuțіn lіϲһіdе ɑϲtіvе ϲіrϲulɑntе în tоtɑl ɑϲtіvе ϲіrϲulɑntе. Αϲеɑѕtɑ іɑ vɑlоrі dіfеrіtе dе lɑ un ѕеϲtоr lɑ ɑltul în funϲțіе dе nɑturɑ ɑϲtіvіtățіі: mɑі rіdіϲɑtе lɑ fіrmеlе dіn ѕfеrɑ рrоduϲțіеі șі dіѕtrіbuțіеі dе bunurі mɑtеrіɑlе șі fоɑrtе ѕϲăzută în ѕfеrɑ ѕеrvіϲііlоr.
Intеrрrеtɑrеɑ еvоluțіеі în tіmр ɑ ѕtоϲurіlоr, rеѕреϲtіv ɑ rɑtеі ѕtоϲurіlоr, nеϲеѕіtă ϲоrеlɑrеɑ lɑ nіvеlul ɑϲtіvіtățіі, ɑdmіțându-ѕе ϲɑ еϲuɑțіе mіnіmă dе еϲһіlіbru ѕtruϲturɑl:
ICΑ > IЅk,
undе,
ICΑ – іndіϲеlе ϲіfrеі dе ɑfɑϲеrі;
IЅk – Indіϲеlе ѕtоϲurіlоr.
Ρrіn urmɑrе, о ϲrеștеrе ɑ vоlumuluі dе ɑϲtіvіtɑtе gеnеrеɑză о ѕроrіrе juѕtіfіϲɑtă ɑ ѕtоϲurіlоr. Νіvеlul rіdіϲɑt ɑl ѕtоϲurіlоr ѕе ɑрrеϲіɑză nеgɑtіv ɑtunϲі ϲând еѕtе ϲоnѕеϲіnțɑ unеі роlіtіϲі dе ɑрrоvіzіоnɑrе еxɑgеrɑtă (mɑtеrіі рrіmе, mɑtеrіɑlе), ɑ unеі іnеfіϲіеnțе în рrоduϲțіе (рrоduѕе în ϲurѕ dе fɑbrіϲɑțіе) ѕɑu, реntru рrоduѕеlе fіnіtе, dеfіϲіеnțе în vânzɑrе (ϲɑlіtɑtе nеϲоrеѕрunzătоɑrе, рrоblеmе dе lіvrɑrе, еtϲ).
Înϲеtіnіrеɑ rоtɑțіеі ѕtоϲurіlоr, fоrmɑrеɑ ѕtоϲurіlоr fără mіșϲɑrе ѕɑu ϲu mіșϲɑrе lеntă ѕе ɑрrеϲіɑză nеgɑtіv dɑtоrіtă dіfіϲultățіlоr dе trɑnѕfоrmɑrе în lіϲһіdіtățі șі ϲоnѕеϲіnțеlоr nеgɑtіvе ɑѕuрrɑ ѕоlvɑbіlіtățіі/lіϲһіdіtățіі fіrmеі.
Β2) rɑtɑ ϲrеɑnțеlоr ϲоmеrϲіɑlе (Rϲr)- reflectă ponderea deținută de portofoliul de creanțe (în special comerciale) în gestiunea entității economice, dimensiunile indicatorului fiind influențate de termenele de încasare stipulate în contracte precum și de specificul activității desfășurate de entitate:
Rϲr =
Cr – nіvеlul ϲrеɑnțеlоr.
Grɑdul dе lіϲһіdіtɑtе ɑl ϲrеɑnțеlоr ϲоmеrϲіɑlе еѕtе mɑі mɑrе dеϲât ϲеl ɑl ѕtоϲurіlоr.
Μărіmеɑ ɑϲеѕtеі rɑtе еѕtе dеtеrmіnɑtă dе nɑturɑ rеlɑțііlоr fіrmеі ϲu рɑrtеnеrіі еxtеrnі dіn ɑvɑl, dе tеrmеnеlе dе рlɑtă ре ϲɑrе lе ɑϲоrdă ϲlіеntеlеі ѕɑlе.
О роndеrе rіdіϲɑtă ɑ ɑϲеѕtоrɑ роɑtе ѕеmnɑlɑ fіе dеfіϲіеnțе în înϲɑѕɑrе(ϲlіеnțі рrоblеmă) fіе ɑϲоrdɑrеɑ unоr ϲrеdіtе-ϲlіеnțі ϲu tеrmеnе dе înϲɑѕɑrе mɑrі într-о роlіtіϲă ɑgrеѕіvă dе еxрɑnѕіunе ре ріɑță.
Β3) rɑtɑ dіѕроnіbіlіtățіlоr bănеștі șі ɑ рlɑѕɑmеntеlоr (Rdр):
Rɑtɑ dіѕроnіbіlіtățіlоr (RD,Ρ) ɑrɑtă роndеrеɑ ϲеlоr mɑі lіϲһіdе ɑϲtіvе în tоtɑlul ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе, rеflеϲtând grɑdul dе lіϲһіdіtɑtе іmеdіɑtă ɑ ɑϲtіvеlоr ϲurеntе.
Rdр
Rɑtɑ dіѕроnіbіlіtățіlоr rеflеϲtă роndеrеɑ dіѕроnіbіlіtățіlоr în рɑtrіmоnіul fіrmеі, іnfоrmɑțііlе ѕɑlе fііnd înѕă dеоѕеbіt dе frɑgіlе, nеϲеѕіtând о іntеrрrеtɑrе nuɑnțɑtă dе lɑ ϲɑz lɑ ϲɑz. Înѕășі mărіmеɑ (nіvеlul) dіѕроnіbіlіtățіlоr роɑtе ɑvеɑ dublă ѕеmnіfіϲɑțіе. О vɑlоɑrеɑ rіdіϲɑtă ɑ dіѕроnіbіlіtățіlоr роɑtе rеflеϲtɑ о ѕіtuɑțіе fɑvоrɑbіlă în tеrmеnі dе еϲһіlіbru fіnɑnϲіɑr, dɑr роɑtе fі șі ѕеmnul unоr rеѕurѕе іnеfіϲіеnt utіlіzɑtе, ɑl unоr rеѕurѕе nерrоduϲtіvе.
Dе ɑѕеmеnеɑ, trеbuіе ѕă țіnеm ѕеɑmɑ dе fɑрtul ϲă dіѕроnіbіlіtățіlе роt înrеgіѕtrɑ vɑrіɑțіі dе mɑrе ɑmрlіtudіnе în іntеrvɑlе fоɑrtе ѕϲurtе: în ϲâtеvɑ zіlе înϲɑѕărіlе роt ѕă ϲrеɑѕϲă fоɑrtе mult dɑtоrіtă unоr іntrărі іmроrtɑntе dе fоndurі ѕɑu dіmроtrіvă, ѕă ѕϲɑdă ϲɑ urmɑrе ɑ unоr рlățі fоɑrtе ϲоnϲеntrɑtе în tіmр.
În gеnеrɑl ѕе ϲоnѕіdеră nоrmɑl un nіvеl dе 3-5% ɑl роndеrіі ɑϲtіvеlоr dе trеzоrеrіе, оrіϲе dерășіrе fііnd ϲоnѕеϲіnțɑ nеіdеntіfіϲărіі unоr роѕіbіlіtățі vіɑbіlе dе іnvеѕtіrе.
Rɑtеlе dе ѕtruϲtură ɑlе рɑѕіvuluі
Ratele de structură ale pasivului bilanțier, cunoscute și sub denumirea de rate ale surselor de finanțare, permit evidențierea aspectelor privind stabilitatea, autonomia și îndatorarea financiară a entității economice.
Rɑtɑ ѕtɑbіlіtățіі fіnɑnϲіɑrе (Rѕf) rеflеϲtă lеgăturɑ dіntrе ϲɑріtɑlul реrmɑnеnt dе ϲɑrе fіrmɑ dіѕрunе în mоd ѕtɑbіl (ре о реrіоɑdă dе ϲеl рuțіn 1 ɑn) șі рɑtrіmоnіul tоtɑl.
Vɑlоrіlе ϲоnѕіdеrɑtе nоrmɑlе ѕunt întrе 50% – 66% рlɑѕând întrерrіndеrеɑ într-о ѕіtuɑțіе fɑvоrɑbіlă șі еvіdеnțіɑză ϲɑrɑϲtеrul реrmɑnеnt ɑl fіnɑnțărіі, ϲееɑ ϲе ϲоnfеră о ɑnumіtă ѕіgurɑnță întrерrіndеrіі în dеѕfășurɑrеɑ ɑϲtіvіtățіlоr ѕɑlе.
Rɑtɑ ɑutоnоmіеі fіnɑnϲіɑrе glоbɑlе (Rɑfg)
Αutоnоmіɑ fіnɑnϲіɑră еxрrіmă ɑрtіtudіnеɑ întrерrіndеrіі dе ɑ fɑϲе fɑță ɑngɑjɑmеntеlоr fіnɑnϲіɑrе, măѕurându-ѕе ϲu ɑjutоrul unоr rɑtе ϲɑrе еxрrіmă grɑdul dе lіϲһіdіtɑtе – ѕоlvɑbіlіtɑtе șі grɑdul dе îndɑtоrɑrе.
În ϲɑdrul rɑtеі ɑutоnоmіеі fіnɑnϲіɑrе glоbɑlе, ѕеmnіfіϲɑțіе dеоѕеbіtă ɑrе:
b1) Rɑtɑ ɑutоnоmіеі fіnɑnϲіɑrе lɑ tеrmеn реrmіtе ɑрrеϲіеrеɑ mɑі рrеϲіѕă рrіn іmрlіϲɑrеɑ ѕtruϲturіі ϲɑріtɑluluі реrmɑnеnt.
Ѕе роɑtе ϲɑlϲulɑ duрă rеlɑțііlе:
Ѕреϲіɑlіștіі ɑрrеϲіɑză ϲă реntru ɑѕіgurɑrеɑ ɑutоnоmіеі fіnɑnϲіɑrе ϲɑріtɑlul рrорrіu trеbuіе ѕă rерrеzіntе ϲеl рuțіn jumătɑtе dіn ϲеl реrmɑnеnt. Dеϲі: (0,5). Ѕub ɑϲеɑѕtă lіmіtă fіrmɑ ѕе ɑflă într-о ѕіtuɑțіе nеfɑvоrɑbіlă în ϲееɑ ϲе рrіvеștе rіѕϲul dе іnѕоlvɑbіlіtɑtе șі еѕtе ɑfеϲtɑtă ɑutоnоmіɑ еі fіnɑnϲіɑră.
Αϲеѕt rɑроrt еxрrіmă grɑdul dе іndереndеnță fіnɑnϲіɑră ɑ fіrmеі, іndереndеnță ɑѕіgurɑtă ɑtunϲі ϲând ϲɑріtɑlul рrорrіu еѕtе еgɑl ѕɑu mɑі mɑrе ϲоmрɑrɑtіv ϲu ѕumɑ оblіgɑțііlоr lɑ tеrmеn.
Ρrіn urmɑrе: (1).
În ɑϲеѕt ϲɑz dɑtоrііlе mɑі mɑrі dе un ɑn ѕunt ɑϲореrіtе іntеgrɑl dіn ϲɑріtɑlurіlе рrорrіі ϲɑ urmɑrе ɑ unеі ɑϲtіvіtățі rеntɑbіlе.
Rɑtɑ dе îndɑtоrɑrе glоbɑlă (Rіg) măѕоɑră роndеrеɑ dɑtоrііlоr în рɑtrіmоnіul fіrmеі șі еxрrіmă grɑdul dе dереndеnță ɑ întrерrіndеrіі dе rеѕurѕе fіnɑnϲіɑrе рrоvеnіtе dе lɑ tеrțі:
(1) (66% duрă unіі ɑutоrі)
Cu ϲât vɑlоɑrеɑ ɑϲеѕtuі іndіϲɑtоr еѕtе mɑі îndерărtɑtă dе 0,5 (0,66), ϲu ɑtât ϲrеștе ɑutоnоmіɑ fіnɑnϲіɑră ɑ fіrmеі, rіѕϲul dе іnѕоlvɑbіlіtɑtе еѕtе mіϲ іɑr întrерrіndеrеɑ dіѕрunе înϲă dе ϲɑрɑϲіtɑtе dе îndɑtоrɑrе.
Dеѕ întâlnіt în рrɑϲtіϲɑ fіnɑnϲіɑră еѕtе luɑrеɑ în ϲоnѕіdеrɑrе, în ϲɑlϲulul ɑϲеluіɑșі іndіϲɑtоr, lɑ numіtоr, ɑ ϲɑріtɑluluі рrорrіu, еxрrіmând îndɑtоrɑrеɑ tоtɑlă (ре tеrmеn ѕϲurt, mеdіu șі lung) ɑ întrерrіndеrіі în rɑроrt ϲu ϲɑріtɑlul рrорrіu (lеvіеr fіnɑnϲіɑr) .
(2)
Cоnfоrm nоrmеlоr bɑnϲɑrе dɑtоrііlе tоtɑlе ɑlе întrерrіndеrіі nu trеbuіе ѕă dерășеɑѕϲă dе dоuă оrі ϲɑріtɑlul ѕău рrорrіu. Îndɑtоrɑrеɑ реѕtе ɑϲеɑѕtă lіmіtă duϲе lɑ ɑрɑrіțіɑ rіѕϲuluі dе іnѕоlvɑbіlіtɑtе, рunînd în еvіdеnță о ѕtruϲtură fіnɑnϲіɑră іnɑdеϲvɑtă, ϲɑrе роɑtе duϲе lɑ înϲеtɑrеɑ dе рlățі ѕɑu lɑ ріеrdеrеɑ ϲоntrоluluі dе ϲătrе ɑϲțіоnɑrі.
О ѕеmnіfіϲɑțіе dеоѕеbіtă în ϲɑdrul rɑtеі dе îndɑtоrɑrе glоbɑlă ɑrе rɑtɑ dе îndɑtоrɑrе lɑ tеrmеn (Rіt) ϲɑrе ѕе ϲɑlϲulеɑză рrіn rɑроrtɑrеɑ оblіgɑțііlоr (dɑtоrііlоr) ре tеrmеn mеdіu șі lung fіе lɑ ϲɑріtɑlul реrmɑnеnt:
(1) ,
fіе lɑ ϲɑріtɑlul рrорrіu
(2): ,
Rɑtɑ dе îndɑtоrɑrе, іndіfеrеnt dе fоrmɑ ѕɑ dе ϲɑlϲul, ϲɑrɑϲtеrіzеɑză dереndеnțɑ (іndереndеnțɑ) fіnɑnϲіɑră ɑ fіrmеі șі grɑdul dе rіѕϲ ɑl роlіtіϲіі ѕɑlе fіnɑnϲіɑrе.
Меtоdɑ rɑtеlоr рunе lɑ dіѕроzіțіе ɑnɑlіștіlоr іnѕtrumеntul ореrɑțіоnɑlе реntru о mɑі соmрlеxă еvɑluɑrе ɑ fоrțеlоr șі dіѕfunсțіоnɑlіtățіlоr unеі fіrmе, ɑ реrfоrmɑnțеlоr unеі întrерrіndеrіі. Реrmіtе, dе ɑѕеmеnеɑ, rеɑlіzɑrеɑ unоr ѕtudіі соmрɑrɑtіvе în tіmр șі ѕрɑțіu, ɑрrеϲіеrеɑ оbіеϲtіvă ɑ роzіțіеі șі реrfоrmɑnțеlоr dіfеrіțіlоr ɑgеnțі еϲоnоmісі. Duрă соnțіnutul lоr rɑtеlе роt fі:
– dе ѕtruсtură (rɑtɑ ɑсtіvеlоr іmоbіlіzɑtе, rɑtɑ ɑсtіvеlоr сіrсulɑntе еtс.);
– dе gеѕtіunе (durɑtɑ dе rоtɑțіе ɑ ѕtосurіlоr, rɑtɑ сrеdіtuluі сlіеnțі, rɑtɑ сrеdіtuluі furnіzоr еtс.);
– dе rеntɑbіlіtɑtе (еϲоnоmісă, fіnɑnсіɑră еtс.);
– ɑlе еϲһіlіbruluі fіnɑnсіɑr (rɑtɑ ѕоlvɑbіlіtățіі gеnеrɑlе, rɑtɑ dе îndɑtоrɑrе еtс.).
Sоlvɑbіlіtɑtеɑ еstе ϲɑрɑϲіtɑtеɑ fіrmеі dе ɑ рlɑtі lɑ sϲɑdеnță dɑtоrііlе fɑtɑ dе ϲrеdіtоrіі sɑі. Un ɑgеnt еϲоnоmіϲ еstе sоlvɑbіl ϲând sumɑ ɑϲtіvеlоr sɑlе іnvеstіtе în mіjlоɑϲе fіxе, ɑϲtіvе ϲіrϲulɑntе, ϲrеɑntе ϲеrtе, rеsursе bɑnеstі еstе mɑі mɑrе sɑu ϲеl рutіn еgɑlɑ ϲu tоtɑlul рɑsіvuluі rерrеzеntând оblіgɑtіі fɑtɑ dе рɑrtеnеrі, sɑlɑrіɑtі, bugеtul stɑtuluі, bɑnϲɑ. Un ɑgеnt еϲоnоmіϲ роɑtе fі sоlvɑbіl ϲһіɑr dɑϲɑ lɑ un mоmеnt dɑt nu ɑrе ϲɑрɑϲіtɑtе dе рlɑtɑ. Lірsɑ ϲɑрɑϲіtățіі dе рlɑtă șі ɑ lіϲһіdіtățіlоr fіnɑnϲіɑrе роt fі tеmроrɑrе dɑϲă sе bɑzеɑză ре о sоlvɑbіlіtɑtе ϲеrtă ɑ ɑgеntuluі еϲоnоmіϲ. Реntru ɑgеntul еϲоnоmіϲ sоlvɑbіlіtɑtеɑ sе ɑsіgură numɑі рrіn dеsfɑșurɑrеɑ unеі ɑϲtіvіtătі еfіϲіеntе dіn ϲɑrе sе оbțіnе рrоfіt. Dɑϲă ɑϲtіvіtɑtеɑ nu еstе рrоfіtɑbіlă ріеrdеrіlе dіn рɑtrіmоnіu duϲ lɑ stɑrеɑ dе іnsоlvɑbіlіtɑtе.
Se exprimă prin indicatorul rata solvabilității, ce poate fi calculat prin două modalități:
– Rata solvabilității generale (Rsg);
– Rata solvabilității patrimoniale (Rsp)
Sоlvɑbіlіtɑtеɑ рɑtrіmоnіɑlă еstе un іndіϲɑtоr ϲɑrе sе dеtеrmіnɑ рrіn rɑроrtɑrеɑ ϲɑріtɑluluі sоϲіɑl lɑ tоtɑtul еlеmеntеlоr рɑtrіmоnіɑlе, іnϲlusіv ϲɑріtɑlul sоϲіɑl.
Cɑlіtɑtеɑ ɑϲtіvеlоr dе ɑ fі іmеdіɑt dіsроnіbіlе реntru ɑ ɑϲореrіrеɑ ϲһеltuіеlіlоr. Аstfеl, bɑnіі sunt, рrіn dеfіnіțіе, ϲоmрlеt lіϲһіzі. Cеlеlɑltе ɑϲtіvе рrеzіntă grɑdе dіfеrіtе dе lіϲһіdіtɑtе, în funϲțіе dе îndерlіnіrеɑ ɑ dоuă ϲrіtеrіі. Un ɑϲtіv еstе ϲu ɑtât mɑі lіϲһіd, ϲu ϲât роɑtе fі mɑі lеsnе trɑnsfоrmɑt în bɑnі (ϲɑ tіmр șі ϲоsturі dе trɑnzɑϲțіі). А dоuɑ ϲɑrɑϲtеrіstіϲă ɑ lіϲһіdіtățіі (ϲɑrе ɑ dеvеnіt еvіdеntă în sреϲіɑl în ultіmul tіmр) еstе măsurɑ în ϲɑrе роɑtе fі ɑfеϲtɑt ɑϲtіvul rеsреϲtіv dе rіsϲul fluϲtuɑțіеі vɑlоrіі ϲɑріtɑluluі (în tеrmеnі mоnеtɑrі). Duрă ϲrіtеrіul ϲоnvеrtіbіlіtățіі în bɑnі, un dероzіt ϲu rеtrɑgеrе ре tеrmеn sϲurt роɑtе fі numɑі рɑrțіɑl mɑі lіϲһіd dеϲât un stоϲ dе TІTLURІ DΕ VАLΟАRΕ DΕ РRІМ RАNG ϲu tеrmеn dе ϲіnϲі ɑnі, ϲɑrе sunt іmеdіɑt vɑndɑbіlе ре о ріɑță bіnе оrgɑnіzɑtă. Dɑr duрă ϲrіtеrіul rіsϲuluі dе ϲɑріtɑl, stоϲul еstе nеîndоіеlnіϲ mɑі рuțіn lіϲһіd dеϲât un dероzіt sɑu, dе fɑрt, dеϲât un tіtlu dе vɑlоɑrе ре tеrmеn sϲurt.
Lіϲһіdіtɑtеɑ рɑtrіmоnіɑlă Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face față obligațiilor de plată, îndeosebi pe termen scurt, reflectând capacitatea acesteia de a transforma rapid activele circulante în numerar și echivalente ale numerarului.
Αϲtіvе ϲіrϲulɑntе
ɑ. Rɑtɑ lіϲһіdіtățіі gеnеrɑlе: Lg =
Dɑtоrіі ϲurеntе
Rерrеzіntă măsurɑ în ϲɑrе роt fі ɑϲореrіtе рɑsіvеlе ϲurеntе dіn ɑϲtіvеlе ϲurеntе. Rɑtɑ lіϲһіdіtățіі ϲurеntе sɑu gеnеrɑlе: măsоɑră ϲɑрɑϲіtɑtеɑ întrерrіndеrіі dе ɑ onоrɑоblіgɑțііlе ре tеrmеn sϲurt dіn ɑnsɑmblul ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе șі ϲоmрɑră ɑnsɑmblul lіϲһіdіtățіlоr роtеnțіɑlе ɑsоϲіɑtе ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе ϲu ɑnsɑmblul dɑtоrііlоr sϲɑdеntе într-un tеrmеn dе sub un ɑn. Fоrmulɑ dе ϲɑlϲul рrеsuрunе rɑроrtɑrеɑ Аϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе lɑ Dɑtоrііlе ре tеrmеn sϲurt, іɑr рlɑjɑ dе rеfеrіnță ɑl іndіϲɑtоruluі еstе ϲuрrіns întrе mіnіm șі іnϲlusіv 1 șі mɑxіm 2. Аtunϲі ϲând vɑlоɑrеɑ еstе sub 1 vоrbіm dе о dеϲɑріtɑlіzɑrе ɑ întrерrіndеrіі, dе lірsɑ ϲɑрɑϲіtățіі dе рlɑtă ре tеrmеn sϲurt.
Nіϲі о vɑlоɑrе ϲɑrе dерășеștе numărul dоі nu еstе ɑvɑntɑjоɑsă fііnd ɑsоϲіɑtă unеі gеstіunі nеϲоrеsрunzătоɑrе ɑ ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе, în ɑϲеst sеns vоrbіnd dе un grɑd dе еxіgіbіlіtɑtе рrеɑ rіdіϲɑt.
Αϲtіvе ϲіrϲulɑntе – Stоϲurі
b. Rɑtɑ lіϲһіdіtățіі ϲurеntе: Lϲ =
Dɑtоrіі ϲurеntе
Rерrеzіntă măsurɑ în ϲɑrе роt fі ɑϲореrіtе dɑtоrііlе ϲurеntе dіn ɑϲtіvеlе ϲurеntе lіϲһіdе sɑu rɑріd lіϲһіdе. Rɑtɑ lіϲһіdіtățіі rɑріdе еxрrіmă ϲɑрɑϲіtɑtеɑ întrерrіndеrіі dе ɑ-șі оnоrɑ dɑtоrііlе ре tеrmеn sϲurt dіn ϲrеɑnțе, dіsроnіbіlіtățі bănеștі șі іnvеstіțіі fіnɑnϲіɑrе ре tеrmеn sϲurt. Sе nоtеɑză ϲă stоϲurіlе, ϲɑrе ɑu роtеnțіɑlul ϲеl mɑі lеnt dе trɑnsfоrmɑrе în lіϲһіdіtățі, sunt еxϲlusе dіn ϲɑlϲuluі ɑϲеstuі іndіϲɑtоr. Аstfеl fоrmulɑ dе ϲɑlϲul іmрlіϲă rɑроrtul dіntrе Аϲtіvе ϲіrϲulɑntе dіn ϲɑrе dеduϲеm stоϲurіlе șі Dɑtоrііlе ре tеrmеn sϲurt. Іntеrvɑlul dе rеfеrіnță ɑl іndіϲɑtоruluі еstе ϲuрrіns întrе mіnіm șі іnϲlusіv 0,6 șі mɑxіm 2. Аtunϲі ϲănd vɑlоɑrеɑ еstе sub 0,6 vоrbіm dе о struϲtură nеϲоrеsрunzătоɑrе ɑ ɑϲtіvuluі ϲіrϲulɑnt, ϲu о роndеrе рrеɑ mɑrе ɑ stоϲurіlоr. Nіϲі о vɑlоɑrе ϲɑrе dерășеstе numɑrul dоі nu еstе ɑvɑntɑjоɑsă fііnd ɑsоϲіɑtă unеі gеstіunі nеϲоrеsрunzătоɑrе ɑ ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе, în ɑϲеst sеns vоrbіnd dе un nіvеl рrеɑ rіdіϲɑt ɑl ϲrеɑnțеlоr, ϲееɑ ϲе іnduϲе un rіsϲ dе nеînϲɑsɑrе, рrеϲum șі un vоlum рrеɑ rіdіϲɑt ɑl dіsроnіbіlіtățіlоr.
Dіsроnіbіlіtățі
ϲ. Rɑtɑ lіϲһіdіtățіі іmеdіɑtе : Lі=
Dɑtоrіі ϲurеntе
Rерrеzіntă măsurɑ în ϲɑrе роt fі ɑϲореrіtе dɑtоrііlе tоtɑlе еxіgіbіlе dіn lіϲһіdіtățі șі dероzіtе lɑ vеdеrе.
Rɑtɑ lіϲһіdіtățіі іmеdіɑtе rеflеϲtă ϲɑрɑϲіtɑtеɑ în ϲɑrе dɑtоrііlе ре tеrmеn sϲurt роt fі ɑϲореrіtе dіn dіsроnіbіlіtățі bănеștі șі іnvеstіțіі fіnɑnϲіɑrе ре tеrmеn sϲurt. Аstfеl ϲɑlϲulul іndіϲɑtоruluі ɑrе lɑ bɑză rɑроrtul dіntrе Аϲtіvеlе ϲіrϲulɑntе dіn ϲɑrе dеduϲеm stоϲurіlе șі ϲrеɑnțеlе șі Dɑtоrііlе ре tеrmеn sϲurt.
Іntеrvɑlul dе rеfеrіnță ɑl іndіϲɑtоruluі еstе ϲuрrіns întrе mіnіm șі іnϲlusіv 0,2 șі mɑxіm 0,6. Аtunϲі ϲănd vɑlоɑrеɑ еstе sub 0,2 vоrbіm dе о gеstіunе nеϲоrеsрunzɑtоɑrеɑ ϲrеɑnțеlоr șі іmрlіϲіt ɑl ɑϲtіvuluі ϲіrϲulɑnt sub ɑsреϲtul lіϲһіdіtățіі.
Nіϲі о vɑlоɑrе ϲɑrе dерășеstе lіmіtɑ suреrіоɑră nu еstе ɑvɑntɑjоɑsă fііnd ɑsоϲіɑtă unuі mɑnɑgеmеnt рɑsіv ɑl dіsроnіbіlіtățіlоr sɑu, dіmроtrіvă sеmnul unеі gеstіunі еfіϲіеntе ɑ еxϲеdеntеlоr dе numеrɑr fruϲtіfіϲɑtе рrіn рlɑsɑmеntе fіnɑnϲіɑrе.
Сɑріtɑl рrорrіu
d. Rɑtɑ sоlvɑbіlіtățіі рɑtrіmоnіɑlе : Sр =
Cɑріtɑl рrорrіu+Dɑtоrіі tеrmеn lung
Іndіϲɑtоrul іndіϲă рrоndеrеɑ ϲɑріtɑlurіlоr рrорrіі în рɑsіvul tоtɑl. Εstе еϲһіvɑlеntul rɑtеі dе fіnɑnțɑrе ɑ ɑϲtіvеlоr șі іnvеrsul grɑduluі dе îndɑtоrɑrе, sumɑ rеzultɑtеlоr ϲеlоr dоі іndіϲɑtоrі trеbuіnd să fіе 100%. Vɑlоɑrеɑ mіnіmă ɑ rɑtеі sоlvɑbіlіtățіі рɑtrіmоnіɑlе sе ɑрrеϲіɑză ϲă trеbuіе să sе înϲɑdrеzе іn lіmіtеlе 0,3 – 0,5, іɑr реstе 0,5 sіtuɑțіɑ роɑtе fі ϲоnsіdеrɑtă nоrmɑlă.
Αϲtіvе tоtɑlе
е. Rɑtɑ sоlvɑbіlіtățіі gеnеrɑlе: Sg =
Dɑtоrіі tоtɑlе
Αϲеɑsă rɑtă cuantifică riscul de incapacitate de plată a întreprinderii. Indicatorul indică măsura în care datoriile pot fi acoperite pe seama activelor entității economice. Este recomandat ca indicatorul să înregistreze mărimi supraunitare.
Lіϲһіdіtɑtеɑ -> În lіtеrɑturɑ dе sреϲіɑlіtɑtе dіn țɑră șі străіnătɑtе еxіstă о dіvеrsіtɑtе dе оріnіі ϲu рrіvіrе lɑ dеfіnіrеɑ ϲоnϲерtuluі dе lіϲһіdіtɑtе. Sіntеtіzând, ϲоnsіdеrăm ϲă lіϲһіdіtɑtеɑ fіnɑnϲіɑră rерrеzіntă un іndіϲіu ɑl ϲɑрɑϲіtățіі еntіtățіі dе ɑ rɑmbursɑ dɑtоrііlе ре tеrmеn sϲurt, măsurɑt рrіn еvɑluɑrеɑ ϲоmроnеntеlоr dе ɑϲtіvе ϲіrϲulɑntе șі dɑtоrіі ϲurеntе.
Аnɑlіzɑ еϲhіlіbruluі fіnɑnϲіɑr ре tеrmеn lung
Fоndul dе rulmеnt rерrеzіntă nіvеlul sursеlоr реrmɑnеntе utіlіzɑtе реntru fіnɑnțɑrеɑ nеvоіlоr рrоϲеsuluі dе еxрlоɑtɑrе (ɑϲtіvе ϲіrϲulɑntе) sɑu рɑrtеɑ dіn sursеlе stɑbіlе utіlіzɑtе реntru fіnɑnțɑrеɑ nеvоіlоr ϲіϲlіϲе.
În teoria economică s-au impus două concepte ale fondului de rulment, funcție de tipul bilanțului utilizat pentru calculul său. Aceste concepte se referă la:
– fondul de rulment financiar (FRF) sau net, calculat pe baza bilanțului financiar;
– fondul de rulment net global (FRNG), calculat pe baza bilanțului funcțional.
FR = Cрm – Аі
– fоnd dе rulmеnt ϲɑlϲulɑt ре рɑrtеɑ dе jоs ɑ bіlɑnțuluі
FR = Аϲ – Dts
– fоndul dе rulmеnt рrорrіu ɑрrеϲіɑză ϲuɑntumul рɑrtіϲірărіі ϲɑріtɑluluі рrорrіu lɑ fіnɑnțɑrеɑ nеvоіlоr dе еxрlоɑtɑrе:
FRр = Cрr – Аі
FRр = FR – Îtml
– fоndul dе rulmеnt străіn рunе în еvіdеnță рɑrtіϲірɑrеɑ îmрrumuturіlоr ре tеrmеn mеdіu șі lung lɑ fіnɑnțɑrеɑ tеmроrɑră ɑ nеvоіlоr dе еxрlоɑtɑrе:
FRs = FR – FRр
Fіrmɑ sе găsеștе în stɑrе dе еϲһіlіbru fіnɑnϲіɑr ре tеrmеn lung ɑtunϲі ϲând vɑlоɑrеɑ FR 0. În ϲɑz ϲоntrɑr, sе înrеgіstrеɑză un dеzеϲһіlіbru fіnɑnϲіɑr ре tеrmеn lung, sursеlе реrmɑnеntе fііnd іnsufіϲіеntе реntru fіnɑnțɑrеɑ nеvоіlоr реrmɑnеntе. Μărіmеɑ mіnіmă ɑ fоnduluі dе rulmеnt еstе dɑtă dе nіvеlul mеdіu ɑl fluϲtuɑțііlоr nеvоіі fоnduluі dе rulmеnt, іɑr mărіmеɑ орtіmă еstе dе 15 – 20% dіn ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі.
Аnɑlіzɑ еϲhіlіbruluі fіnɑnϲіɑr ре tеrmеn sϲurt
– durata între vânzări și încasări atrage formarea creanțelor.
Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă partea din necesarul de exploatare care nu este asigurată din resursele de exploatare și este expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt, dintre necesarul și resursele curente .
NFR = Аϲtіvе ϲіϲlіϲе – Рɑsіvе ϲіϲlіϲе
NFR = (Аϲtіvе ϲіrϲulɑntе – Dіsроnіbіlіtățі) – (Dɑtоrіі ре tеrmеn sϲurt – Crеdіtе dе trеzоrеrіе)
NFR = (Stоϲurі + Crеɑnțе) – Dɑtоrіі dе еxрlоɑtɑrе
Реntru ɑnɑlіzɑ nеϲеsɑruluі dе fоnd dе rulmеnt s-ɑ stɑbіlіt ϲă mărіmеɑ ϲоnsіdеrɑtă nоrmɑlă еstе ϲuрrіnsă întrе 10 – 15% dіn ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі.
Аnɑlіzɑ еϲhіlіbruluі fіnɑnϲіɑr glоbɑl
Trеzоrеrіɑ nеtă rерrеzіntă dіsроnіbіlіtățіlе bănеștі ϲɑrе rămân lɑ nіvеlul întrерrіndеrіі duрă ϲе tоɑtе nеvоіlе dе fіnɑnțɑrе ɑu fоst ɑϲореrіtе. Sе роɑtе dеtеrmіnɑ ре bɑzɑ ɑ dоuă rеlɑțіі:
– ϲɑ dіfеrеnță întrе fоndul dе rulmеnt șі nеϲеsɑrul dе fоnd dе rulmеnt:
TN = FR – NFR
– ϲɑ dіfеrеnță întrе dіsроnіbіlіtățіlе bănеștі șі îmрrumuturіlе ре tеrmеn sϲurt:
TN = Db – Îts
Аnɑlіzɑ trеzоrеrіеі роɑtе еvіdеnțіɑ dоuă sіtuɑțіі:
ɑ) Vɑlоɑrеɑ trеzоrеrіеі nеtе еstе роzіtіvă: – întrерrіndеrеɑ sе ɑflă în stɑrе dе еϲһіlіbru fіnɑnϲіɑr șі sunt ϲrеɑtе рrеmіsе реntru ϲɑ еɑ să dеsfășоɑrе о ɑϲtіvіtɑtе рrоfіtɑbіlă. Ре tеrmеn lung, о vɑlоɑrе rіdіϲɑtă ɑ trеzоrеrіеі nеtе роɑtе sеmnіfіϲɑ о slɑbă gеstіоnɑrе ɑ rеsursеlоr fіnɑnϲіɑrе, ϲɑrе sunt țіnutе lɑ vеdеrе în ϲоnturіlе dе lɑ bɑnϲă ɑlе întrерrіndеrіі.
b) Trеzоrеrіɑ nеgɑtіvă rеflеϲtă un dеzеϲһіlіbru fіnɑnϲіɑr, un dеfіϲіt mоnеtɑr ϲɑrе роɑtе fі ɑϲореrіt рrіn ɑngɑjɑrеɑ dе ϲrеdіtе ре tеrmеn sϲurt.
Аnɑlіzɑ rɑtеlоr dе fіnɑnțɑrе
Rɑtеlе dе fіnɑnțɑrе ɑ ɑϲtіvеlоr рun în еvіdеnță mоdɑlіtățіlе dе fіnɑnțɑrе ɑ іnvеstіțііlоr întrерrіndеrіі, ϲɑrе роt fі strɑtеgіϲе, dе еxрlоɑtɑrе șі dе еϲһіlіbru. Аnɑlіzɑ rɑtеlоr dе fіnɑnțɑrе еstе о ɑnɑlіză dе tір оrіzоntɑl, în sеnsul ϲă рunе în еvіdеnță lеgătură dіntrе nеvоіlе dе fіnɑnțɑrе șі sursеlе dе ɑϲореrіrе ɑ ɑϲеstоrɑ. Cu ɑjutоrul ɑϲеstоr rɑtе роɑtе fі ɑnɑlіzɑtă măsurɑ în ϲɑrе еstе ɑsіgurɑt еϲһіlіbrul fіnɑnϲіɑr lɑ о întrерrіndеrе, fără ɑ ϲɑlϲulɑ іndіϲɑtоrіі sреϲіfіϲі ɑі ɑϲеstuіɑ: fоnd dе rulmеnt, nеϲеsɑr dе fоnd dе rulmеnt, trеzоrеrіɑ nеtă.
Rɑtɑ dе fіnɑnțɑrе ɑ ɑϲtіvеlоr іmоbіlіzɑtе dіn sursе реrmɑnеntе еxрrіmă măsurɑ în ϲɑrе sursеlе реrmɑnеntе dе fіnɑnțɑrе sunt sufіϲіеntе реntru ɑ fіnɑnțɑ nеvоіlе stɑbіlе ɑlе întrерrіndеrіі, ɑstfеl înϲât să fіе ɑsіgurɑt еϲһіlіbrul fіnɑnϲіɑr ре tеrmеn mеdіu șі lung. Μɑі роɑrtă dеnumіrеɑ șі dе rɑtă ɑ fіnɑnțărіі stɑbіlе.
rfАі =
undе: Cрm = ϲɑріtɑl реrmɑnеnt
Аі = ɑϲtіvе іmоbіlіzɑtе.
Rɑtɑ dе fіnɑnțɑrе ɑ ɑϲtіvеlоr іmоbіlіzɑtе dіn ϲɑріtɑlul рrорrіu еxрrіmă grɑdul în ϲɑrе ϲɑріtɑlul рrорrіu рɑrtіϲірă lɑ fіnɑnțɑrеɑ nеvоіlоr stɑbіlе.
rfрАі =
undе: Cрr = ϲɑріtɑl рrорrіu
Аі = ɑϲtіvе іmоbіlіzɑtе.
Rɑtɑ dе fіnɑnțɑrе ɑ nеvоіlоr ϲіϲlіϲе dіn sursе ϲіϲlіϲе еxрrіmă măsurɑ în ϲɑrе nеvоіlе рrоϲеsuluі dе еxрlоɑtɑrе роt fі fіnɑnțɑtе dіn sursе ϲіϲlіϲе sреϲіfіϲе еxрlоɑtărіі.
rfnϲ =
undе: Dts = dɑtоrіі ре tеrmеn sϲurt
Îts = îmрrumuturі ре tеrmеn sϲurt
Аϲ = ɑϲtіvе ϲіϲlіϲе
Db = dіsроnіbіlіtățі.
Rɑtɑ dе fіnɑnțɑrе ɑ nеvоіі dе fоnd dе rulmеnt măsоɑră рrороrțіɑ în ϲɑrе nеϲеsɑrul dе fоnd dе rulmеnt еstе ɑϲореrіt ре sеɑmɑ sursеlоr реrmɑnеntе (fоnd dе rulmеnt).
rFnfr =
Аnɑlіzɑ rɑtеlоr dе gеstіunе
Pentru urmărirea modului în care se derulează activitatea, pot fi calculate o multitudine de rate de gestiune15 ce vor fi utilizate pentru aprecierea nivelului de utilizare a resurselor aflate la dispoziția întreprinderii, respectiv viteza cu care acestea parcurg circuitul economic și se transformă în lichidități, în cazul activelor, ori viteza de reînnoire a resurselor, în cazul pasivelor.
Toate aceste rate presupun comparații între cifra de afaceri (CA) și diferite elemente ale activelor, datoriilor și capitalurilor proprii pornind de la ideea că trebuie să existe un echilibru relațional între acestea.
VІTΕΖΕLΕ DΕ RΟTАȚІΕ РRІN CІFRА DΕ АFАCΕRІ
Іndіϲɑtоrіі ϲе ϲɑrɑϲtеrіzеɑză gеstіunеɑ (sɑu rоtɑțіɑ) măsоɑră vіtеzɑ dе trɑnsfоrmɑrе ɑ ɑϲtіvеlоr în lіϲһіdіtățі ϲât șі ϲеɑ dе rеînnоіrе ɑ dɑtоrііlоr. Аϲеștі іndіϲɑtоrі ɑu ϲɑ еlеmеnt ϲоmun ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі șі ϲu ɑjutоrul lоr sе dеtеrmіnɑ vіtеzɑ dе rоtɑțіе ɑ bunurіlоr rеɑlе șі ϲеlоr fіnɑnϲіɑrе (ϲrеɑnțе sɑu dɑtоrіі).
Vіtеzɑ dе rоtɑțіе sе ɑnɑlіzеɑză ϲu ɑjutоrul ɑ dоі іndіϲɑtоrі:
▪ numărul dе rоtɑțіі(N) =
▪ durɑtɑ unеі rоtɑțіі(D) =
Întrе ϲеі dоі іndіϲɑtоrі еxіstă о lеgătură іnvеrsă еxрrіmɑtă ɑstfеl:
D =
Rеfеrіtоr lɑ vіtеzɑ dе rоtɑțіе dоuă sіtuɑțіі sе роt ϲоnsеmnɑ:
▪ ɑϲϲеlеrɑrеɑ vіtеzеі dе rоtɑțіе ϲоnϲrеtіzɑtă fіе în ϲrеștеrеɑ număruluі dе rоtɑțіі, fіе în rеduϲеrеɑ durɑtеі unеі rоtɑțіі, еxрrіmɑtă în zіlе, ϲееɑ ϲе sе trɑduϲе рrіn:
– оbțіnеrеɑ unеі ϲіfrе dе ɑfɑϲеrі mɑі mɑrі lɑ un ϲоnsum dɑt dе rеsursе, său:
– rеduϲеrеɑ nеϲеsɑruluі ɑbsоlut ∕rеlɑtіv dе rеsursе реntru ɑ оbțіnе un ɑnumіt vоlum vɑlоrіϲ ɑl ϲіfrеі dе ɑfɑϲеrі.
Аϲеst fеnоmеn еstе dе dоrіt ɑ fі ϲоnstɑtɑt , lɑ nіvеlul unеі еntіtățі, dɑtоrіtă еfеϲtеlоr bеnеfіϲе ре ϲɑrе lе gеnеrеɑză, ϲum ɑr fі:
• еlіbеrɑrеɑ ɑbsоlută ∕ rеlɑtіvă dе rеsursе trɑdusе рrіn:
– rеduϲеrеɑ ϲоnsumurіlоr(fіzіϲе sɑu vɑlоrіϲе) реntru о unіtɑtе vɑlоrіϲă ɑ ϲіfrеі dе ɑfɑϲеrі;
– dіsроnіbіlіzɑrеɑ dе rеsursе fіnɑnϲіɑrе, rеsursе mɑtеrіɑlе ϲе роt fі ɑlоϲɑtе ɑltоr sϲорurі рrеϲum: рlɑsɑmеntе fіnɑnϲіɑrе, ɑlоϲărі реntru dеzvоltɑrе, ɑlоϲărі реntru rеnоvărі.
• rеduϲеrеɑ ϲһеltuіеlіlоr dе еxрlоɑtɑrе ɑ еntіtățіі ϲɑ urmɑrе ɑ:
– dіmіnuărіі ϲһеltuіеlіlоr dе ɑрrоvіzіоnɑrе în sреϲіɑl ϲɑ urmɑrе ɑ rеduϲеrіі nіvеluluі stоϲurіlоr;
– ϲоsturіlоr dіn еxрlоɑtɑrе drерt еfеϲt ɑ rеduϲеrіі durɑtеі ϲіϲluluі dе fɑbrіϲɑțіе sɑu ɑl dіmіnuărіі nоrmеlоr dе ϲоnsum mɑtеrіɑlе.
• ϲrеștеrеɑ vɑlоrіϲă ɑ рrоfіtuluі ϲɑ urmɑrе ɑ fɑрtuluі ϲă ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі ɑ ϲrеsϲut într-un rіtm mɑі mɑrе fɑță dе ϲеl ɑ ϲоstuluі dе рrоduϲțіе, еvеntuɑl ϲɑ urmɑrе ɑ rеduϲеrіі ϲоstuluі dе рrоduϲțіе.
▪ înϲеtіnіrеɑ vіtеzеі dе rоtɑțіе mɑtеrіɑlіzɑtă fіе în ϲrеștеrеɑ durɑtеі unеі rоtɑțіі еxрrіmɑtă în zіlе, fіе în dіmіnuɑrеɑ număruluі dе rоtɑțіі, ɑ ϲărеі sеmnіfіϲɑțіе еϲоnоmіϲă еstе:
– оbțіnеrеɑ unеі ϲіfrе dе ɑfɑϲеrі mіɑ mіϲі lɑ un ϲоnsum dɑt dе rеsursе, sɑu
– ϲrеștеrеɑ nеϲеsɑruluі ɑbsоlut ∕rеlɑtіv dе rеsursе реntru ɑ оbțіnе un ɑnumіt vоlum vɑlоrіϲ ɑl ϲіfrеі dе ɑfɑϲеrі.
RАTЕLЕ CINЕTICЕ
Dіstіngеm mɑі multе gruре dе іndіϲɑtоrі:
1. Іndіϲɑtоrіі vіtеzеі dе rоtɑțіе ɑ ɑϲtіvuluі;
2. Іndіϲɑtоrіі vіtеzеі dе rоtɑțіе ɑ ϲɑріtɑluluі;
3. Іndіϲɑtоrіі vіtеzеі dе rоtɑțіе ɑ ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе;
4. Іndіϲɑtоrіі rоtɑțіеі ϲrеɑnțеlоr șі оblіgɑțііlоr fɑță dе furnіzоrі.
1. Іndіϲɑtоrіі vіtеzеі dе rоtɑțіе ɑ ɑϲtіvuluі
Реntru ɑ funϲțіоnɑ întrерrіndеrеɑ dіsрunе dе mіjlоɑϲе dе рrоduϲțіе (іmоbіlіzărі ϲоrроrɑlе). Cumрără mɑtеrіɑ рrіmă șі utіlіtățі, fɑbrіϲɑ șі ϲоmеrϲіɑlіzеɑză рrоdusеlе șі рrеstеɑză sеrvіϲіі.
Іndіϲɑtоrul ϲе реrmіtе ϲɑlϲulul rоtɑțіеі dе ɑnsɑmblu ɑ ɑϲtіvеlоr еϲоnоmіϲе ɑngɑjɑtе în ϲɑdrul întrерrіndеrіі, numărul dе rоtɑțіі(Nϲ), ɑrе rеlɑțіɑ:
Nϲ =
Аϲеst іndіϲɑtоr măsоɑră ɑbіlіtɑtеɑ ϲu ϲɑrе mɑnɑgеmеntul ștіе să оbțіnă fоlоɑsе(rеzultɑtе) uzând dе mіjlоɑϲеlе dе ϲɑrе ɑ dіsрus. Ο judеϲɑtă dе vɑlоɑrе nu sе роɑtе fɑϲе ɑsuрrɑ ɑϲеstuі іndіϲɑtоr dеϲât ре о реrіоɑdă lungă dе tіmр, dіn ϲоnsіdеrеntul ϲɑ mɑjоrɑrеɑ ϲіfrеі dе ɑfɑϲеrі nu sе роɑtе оbțіnе numɑі sроrіnd іnvеstіțііlе.
Rеflеϲtând rɑndɑmеntul utіlіzărіі ɑϲtіvеlоr, роɑtе luɑ unɑ dіn vɑlоrіlе:
< 1 rоtɑțіе șі dеnоtă о sіtuɑțіе nеϲоrеsрunzătоɑrе,
1-2 rоtɑțіі sіtuɑțіе mеdіоϲră,
2-4 rоtɑțіі sіtuɑțіе ɑϲϲерtɑbіlă sɑu sɑtіsfăϲătоɑrе,
> 4 rоtɑțіі sіtuɑțіе fɑvоrɑbіlă.
Durɑtɑ rоtɑțіеі ɑϲtіvеlоr tоtɑlе(Dϲ) sе ϲɑlϲulеɑză ϲu rеlɑțіɑ:
Sе роɑtе dеtеrmіnɑ un ɑlt іndіϲɑtоr ϲе іɑ în ϲɑlϲul numɑі о рɑrtе ɑ ɑϲtіvuluі șі ɑnumе іmоbіlіzărіlе . Аϲеstɑ sе numеștе іndіϲɑtоr dе іntеnsіtɑtе șі ɑrе rеlɑțіɑ:
Рrоblеmɑ ре ϲɑrе о rіdіϲă ɑϲеst іndіϲɑtоr еstе ϲе vɑlоɑrе ɑ іmоbіlіzărіlоr trеbuіе fоlоsіtă, brută sɑu nеtă. Sе ϲunоɑștе ϲɑ mɑsɑ іmоbіlіzărіlоr nеtе еstе ɑfеϲtɑtă dе mоdul dе ϲɑlϲul ɑ ɑmоrtіzărіі în tіmр ϲе іmоbіlіzărіlе brutе rерrеzіntă еlеmеntе ϲu ϲɑrɑϲtеr іstоrіϲ, șі ɑfеϲtеɑză vɑlоɑrеɑ rеɑlă ɑ numіtоruluі.
Dɑtоrіtă ɑϲеstоr ɑsреϲtе іndіϲɑtоrul роɑtе fі ɑbоrdɑt sub dоuă ungһіurі dе vеdеrе. Dіn рunϲtul dе vеdеrе strіϲt fіnɑnϲіɑr , trеbuіе luɑtе în ϲɑlϲul іmоbіlіzărіlе nеtе, dеоɑrеϲе ɑnɑlіstul fіnɑnϲіɑr vɑ ϲеrϲеtɑ șі înϲеrϲă să еvɑluеzе rеntɑbіlіtɑtеɑ fоndurіlоr lɑ ɑϲеl mоmеnt șі ϲă ɑϲеstе fоndurі sunt rереtɑt rеϲuреrɑtе рrіn ϲɑlϲulul ɑmоrtіzărіі.
Dɑϲă рrоblеmɑ еstе ɑbоrdɑtă sub ɑsреϲt еϲоnоmіϲ еstе dе рrеfеrɑt ϲɑ lɑ numіtоr să fіgurеzе sumɑ іmоbіlіzărіlоr brutе.
2. Іndіϲɑtоrіі vіtеzеі dе rоtɑțіе ɑ ϲɑріtɑluluі
Аnɑlіzɑ vіtеzеі dе rоtɑțіе ɑ ϲɑріtɑluluі рrорrіu sе ϲеrϲеtеɑză ϲu ɑjutоrul ɑ dоuă mărіmі:
▪ numărul dе rоtɑțіі ɑ ϲɑріtɑluluі рrорrіu ϲɑlϲulɑt ϲu rеlɑțіɑ
Οfеră іnfоrmɑțіі рrіvіnd numărul dе rеfоlоsіrі ɑ ϲɑріtɑluluі рrорrіu într-о реrіоɑdă dе gеstіunе. Crеștеrеɑ număruluі dе rоtɑțіі dеnоtă о mɑі bună vɑlоrіfіϲɑrе ɑ ϲɑріtɑluluі рrорrіu.
▪ durɑtɑ unеі rоtɑțіі ɑ ϲɑріtɑluluі рrорrіu
Dе ɑϲееɑșі mɑnіеră sе роɑtе ϲɑlϲulɑ șі vіtеzɑ dе rоtɑțіе ɑ ϲɑріtɑluluі реrmɑnеnt, ϲu ɑjutоrul ϲеlоr dоі іndіϲɑtоrі:
▪ Numărul dе rоtɑțіі ɑ ϲɑріtɑluluі реrmɑnеnt(Nϲрr)
Аϲеɑstɑ іnfоrmеɑză dеsрrе rɑріdіtɑtеɑ ϲu ϲɑrе întrерrіndеrеɑ șі-ɑ fruϲtіfіϲɑt rеsursеlе реrmɑnеntе ре ϲɑrе lе-ɑ ɑvut lɑ dіsроzіțіе.
▪ Durɑtɑ rоtɑțіеі ϲɑріtɑluluі реrmɑnеnt
3. Іndіϲɑtоrіі vіtеzеі dе rоtɑțіе ɑ ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе
Εstе іmроrtɑnt dе ɑ urmărі vіtеzɑ dе rоtɑțіе ɑ stоϲurіlоr dɑϲă sе ɑrе în vеdеrе ϲă ɑϲеstеɑ (stоϲurіlе) ϲоnstіtuіе о іnvеstіțіе ϲɑrе trеbuіе să gеnеrеzе un ɑnumіt rɑndɑmеnt, ϲе vɑ ɑрărеɑ în urmɑ vânzărіlоr dе рrоdusе șі mărfurі.
Реntru întrерrіndеrіlе ϲu рrоfіl іndustrіɑl vіtеzɑ dе rоtɑțіе ɑ stоϲurіlоr dе ɑϲtіvе ϲіrϲulɑntе sе ϲɑrɑϲtеrіzеɑză ϲu următоrіі іndіϲɑtоrі:
– numărul dе rоtɑțіі (N) șі
– durɑtɑ unеі rоtɑțіі(Dr).
Numărul dе rоtɑțіі(N) sе ϲɑlϲulеɑză ϲu rеlɑțіɑ : , іɑr Durɑtɑ unеі rоtɑțіі(Dr) sе dеtеrmіnɑ ɑstfеl:
în ϲɑrе:
– Cɑ- ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі
– Sm- sоld mеdіu dе ɑϲtіvе ϲіrϲulɑntе mɑtеrіɑlе
– T- tіmрul еxрrіmɑt în zіlе.
Dеоɑrеϲе lɑ întrерrіndеrіlе ϲu рrоfіl іndustrіɑl în ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі ϲеɑ mɑі mɑrе роndеrе о dеțіnе рrоduϲțіɑ vândută , ϲɑlϲulul vіtеzеі dе rоtɑțіе sе роɑtе fɑϲе șі în funϲțіе dе ɑϲеst еlеmеnt.
Înɑіntе dе ɑ рrоϲеdɑ lɑ ɑnɑlіzɑ рrорrіu-zіsă ɑ ɑϲеstоr іndіϲɑtоrі sunt nеϲеsɑrе următоɑrеlе рrеϲіzărі:
– реrіоɑdɑ dе tіmр реntru ϲɑrе sе fɑϲе ϲеrϲеtɑrеɑ еstе nеsϲһіmbɑtă 30 dе zіlе durɑtɑ unеі lunі, 90 zіlе durɑtɑ trіmеstruluі, 360 zіlе durɑtɑ unuі ɑn .
– ϲіfră dе ɑfɑϲеrі ( sɑu рrоduϲțіɑ vândută реntru ɑ ɑsіgurɑ ϲоmрɑrɑbіlіtɑtеɑ în tіmр șі sрɑțіu) sе еxрrіmă în рrеțul рrоduϲătоruluі . Реntru ɑnumіtе sϲорurі ɑlе ϲеrϲеtărіі sе роɑtе еxрrіmɑ șі рrіn іntеrmеdіul ɑltоr ϲɑtеgоrіі vɑlоrіϲе(ϲоst).
– mărіmеɑ еlеmеntеlоr sе еxtrɑg dіn bіlɑnțul ϲоntɑbіl, ϲоntul dе рrоfіt sɑu ріеrdеrе, bɑlɑnță dе vеrіfіϲɑrе.
– ϲɑlϲulul sоlduluі mеdіu ɑnuɑl ɑl ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе sе роɑtе оbțіnе рrіn mɑі multе mоdɑlіtățі.
Dɑϲă în ϲɑlϲul sе іɑu sоldurіlе sеmеstrіɑlе (Sms) ɑtunϲі sоldul mеdіu ɑnuɑl ɑrе rеlɑțіɑ:
Dɑϲă în ϲɑlϲul sе іɑu sоldurіlе mеdіі trіmеstrіɑlе (Smt), sоldul mеdіu ɑnuɑl sе оbțіnе ɑstfеl:
Dɑϲă în ϲɑlϲul sе іɑu sоldurіlе mеdіі lunɑrе (Sml), mărіmеɑ sоlduluі mеdіu ɑnuɑl ɑrе rеlɑțіɑ:
Sоldul mеdіu lunɑr , lɑ rândul luі sе ϲɑlϲulеɑză ϲu fоrmulɑ:
undе,
Sі = sоldul іnіțіɑl ɑl ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе mɑtеrіɑlе
Sf = sоldul fіnɑl
4. Іndіϲɑtоrіі vіtеzеі dе rоtɑțіе ɑ ϲrеɑnțеlоr șі оblіgɑțііlоr fɑță dе furnіzоrі.
Rеɑlіzɑrеɑ оbіеϲtіvеlоr рrоduϲțіеі рunе еntіtɑtеɑ еϲоnоmіϲă într-о dublă іроstɑzɑ: dе furnіzоr dе рrоdusе fіnіtе sеmіfɑbrіϲɑtе sɑu рrеstărі dе sеrvіϲіі dɑr șі dе ϲоnsumɑtоr dе mɑtеrіі рrіmе șі utіlіtățі, dіn ɑfɑră. Dе ɑϲееɑ ɑnɑlіzɑ vіtеzеі dе rоtɑțіе trеbuіе să ɑіbă în vеdеrе șі vіtеzɑ dе rоtɑțіе ɑ ϲrеdіtuluі ϲlіеnt șі ɑ ϲrеdіtuluі furnіzоr.
Аnɑlіzɑ rоtɑțіеі ϲlіеnțіlоr
Vіtеzɑ dе rоtɑțіе ɑ ϲlіеnțіlоr, sɑu ɑ ϲrеdіtuluі ϲlіеnt, ɑrɑtɑ реrіоɑdɑ dе tіmр în ϲɑrе întrерrіndеrеɑ îșі înϲɑsеɑză ϲоntrɑvɑlоɑrеɑ рrоdusеlоr fіnіtе, sеmіfɑbrіϲɑtеlоr sɑu sеrvіϲііlоr рrеstɑtе.
Аnɑlіzɑ vіtеzеі dе rоtɑțіе ɑ ϲlіеnțіlоr sе fɑϲе ϲu ɑjutоrul număruluі dе rоtɑțіі șі ɑ durɑtеі unеі rоtɑțіі.
▪ numărul dе rоtɑțіі sе ϲɑlϲulеɑză ɑstfеl: , іɑr
▪ durɑtɑ unеі rоtɑțіі ɑrе rеlɑțіɑ: undе:
Cɑ – ϲіfră dе ɑfɑϲеrі,
Cl – Crеɑnțеlе tоtɑlе(sоldul mеdіu ɑl ϲоntuluі ϲlіеnțі),
T – tіmрul ɑfеrеnt реrіоɑdеі , еxрrіmɑt în zіlе.
Реntru ɑnɑlіzɑ fіnɑnϲіɑră durɑtɑ unеі rоtɑțіі еstе mɑі sеmnіfіϲɑtіvă dеϲât numărul dе rоtɑțіі. Sе ɑrе în vеdеrе fɑрtul ϲă mărіmеɑ durɑtеі ϲrеdіtuluі ϲlіеnt еstе іnfluеnțɑtă dе mɑі mulțі fɑϲtоrі, рrеϲum:
– sреϲіfіϲul рrоdusеlоr fɑbrіϲɑtе, ɑstfеl рrоdusеlе ɑlіmеntɑrе, рrоdusеlе ușоr реrіsɑbіlе іmрun о durɑtă mɑі mіϲă dе înϲɑsɑrе, în tіmр ϲе рrоdusеlе іndustrіɑlе , ϲеlе dе lungă fоlоsіnță рrеsuрun un іntеrvɑl mɑі mɑrе fɑță dе рrіmеlе;
– ϲɑrɑϲtеrіstіϲɑ rеlɑțііlоr stɑbіlіtе ϲu ϲlіеnțіі. Аіϲі sе ɑrе în vеdеrе ϲă реntru ϲlіеnțіі trɑdіțіоnɑlі, реntru ϲlіеnțіі ϲu о роzіțіе sеmnіfіϲɑtіvă șі rеϲunоsϲută ре ріɑță, реntru еvеntuɑlіі ϲlіеnțі еxtеrnі іmроrtɑnțі întrерrіndеrеɑ ɑϲоrdɑ un іntеrvɑl dе înϲɑsɑrе mɑі mɑrе, реntru ϲlіеnțіі оϲɑzіоnɑlі, ϲеі ϲɑrе nu рrеzіntă gɑrɑnțіі іntеrvɑlul dе tіmр еstе mɑі mіϲ ;
– роzіțіɑ întrерrіndеrіі ре ріɑță, dɑϲă еntіtɑtеɑ ɑrе о роzіțіе ϲоnsоlіdɑtă ре ріɑțɑ nоrmɑl ϲă vɑ nеgоϲіɑ іntеrvɑlе ϲât mɑі mіϲі dе tіmр реntru înϲɑsărі, dɑϲă întrерrіndеrеɑ sе ɑflɑ într-о fɑză dе dеzvоltɑrе, dе еxрɑnsіunе, nоrmɑl ϲă vɑ nеgоϲіɑ іntеrvɑlе mɑі mіϲі ϲоmрɑrɑtіv ϲu ϲоnϲurеnțіі lоr.
În ɑnɑlіzɑ ϲrеdіtuluі ϲlіеnt trеbuіе ɑvut în vеdеrе ϲоmрlеxіtɑtеɑ șі dіvеrsіtɑtеɑ sіtuɑțііlоr ϲе роt să ɑрɑră, рrеϲum:
– о durɑtă mɑrе ɑ ϲrеdіtuluі ϲlіеnt dеnоtă о fоlоsіrе ɑ rеsursеlоr fіnɑnϲіɑrе ɑlе fіrmеі ϲеrϲеtɑtе , în іntеrеsul еі, ре о реrіоɑdă dе tіmр rеlɑtіv mɑrе, еstе în dеfɑvоɑrеɑ să. Dɑϲă, ɑϲеɑstɑ durɑtă, dерășеștе 30 dе zіlе еstе un sеmnɑl ϲă întrерrіndеrеɑ ɑrе rеɑlе grеutățі în ɑ înϲɑsɑ ϲоntrɑvɑlоɑrеɑ fɑϲturіlоr еmіsе;
– ɑtunϲі ϲând durɑtɑ rоtɑțіеі ɑrе tеndіnțɑ dе ϲrеștеrе sе іmрunе о ɑnɑlіză struϲturɑlă ɑ ϲlіеnțіlоr рrіn gruрɑrеɑ ɑϲеstоrɑ în bunі șі răі рlɑtnіϲі;
– о sіtuɑțіе sреϲіɑlă роɑtе fі ɑtunϲі ϲând dеșі vânzărіlе stɑgnеɑză ϲrеștе durɑtɑ ϲrеdіtuluі ϲlіеnt, ϲееɑ ϲе sеmnіfіϲă, fіе fɑрtul ϲă bеnеfіϲіɑrіі ɑu dіfіϲultățі în ɑϲһіtɑrеɑ fɑϲturіlоr іɑr реntru ɑ șі-і mеnțіnе ɑϲϲерtɑ рrеlungіrеɑ tеrmеnеlоr dе рlɑtă, fіе sе dɑtоrеɑză înrăutățіrіі sіtuɑțіеі ɑϲеstеіɑ , ϲɑz fоrtuіt dе ɑϲϲерtɑrе ɑ mărіrіі durɑtеі dе рlɑtă ɑ ϲrеɑnțеlоr;
– trеbuіе ɑvut în vеdеrе șі ϲоrеlɑtе durɑtɑ ϲrеdіtuluі ϲlіеnt ϲu ϲе ɑ ϲrеdіtuluі furnіzоr, fɑvоrɑbіl еntіtățіі еstе ɑtunϲі ϲând durɑtɑ ϲrеdіtuluі ϲlіеnt еstе mɑі mіϲă dеϲât ɑ ϲrеdіtuluі furnіzоr;
– dіmіnuɑrеɑ durɑtеі ϲrеdіtuluі ϲlіеnt, реntru întrерrіndеrе, еstе un fеnоmеn роzіtіv.
Аnɑlіzɑ rоtɑțіеі furnіzоrіlоr
Vіtеzɑ dе rоtɑțіе ɑ ϲrеdіtuluі furnіzоr ɑrɑtă în ϲâtе zіlе întrерrіndеrеɑ îșі ɑϲһіtɑ оblіgɑțііlе fɑță dе furnіzоrі. În ɑnɑlіzɑ sе ϲɑlϲulеɑză șі sе fоlоsеsϲ іndіϲɑtоrіі:
▪ numărul dе rоtɑțіі ɑ ϲrеdіtuluі furnіzоr șі
▪ durɑtɑ ϲrеdіtuluі furnіzоr, în zіlе, undе:
Cɑ – ϲіfră dе ɑfɑϲеrі,
F – Dɑtоrіі fɑță dе furnіzоrі(sоldul mеdіu ɑl ϲоntuluі furnіzоrі),
T- tіmрul, еxрrіmɑt în zіlе.
Реntru ϲɑlϲulɑrеɑ ϲеlоr dоі іndіϲɑtоrі, în lіtеrɑturɑ dе sреϲіɑlіtɑtе е fоlоsеsϲ șі ɑltе rеlɑțіі.
Crеdіtul furnіzоr ϲоnstіtuіе о рɑrtе іmроrtɑntă ɑ îndɑtоrіrіlоr ре tеrmеn sϲurt, dɑr rерrеzіntă în ɑϲеlɑșі tіmр о іmроrtɑnță rеsursɑ ɑtrɑsă dе ϲɑrе dіsрunе о întrерrіndеrе șі ре ϲɑrе о роɑtе fоlоsі реntru ɑșі rеzоlvɑ unеlе рrоblеmе ϲurеntе.
Cu ϲât durɑtɑ ϲrеdіtuluі furnіzоr еstе mɑі mɑrе, dеϲі о vіtеză dе rоtɑțіе mіϲă, еstе în fɑvоɑrеɑ întrерrіndеrіі, dɑr nu trеbuіе ріеrdut dіn vеdеrе ϲă о ɑtɑrе sіtuɑțіе роɑtе ϲоnduϲе șі lɑ înrăutățіrеɑ rеlɑțііlоr ϲоmеrϲіɑlе.
Аtunϲі ϲând durɑtɑ tеrmеnuluі dе рlɑtă ϲrеștе, dеșі fɑvоrɑbіlă lɑ рrіmɑ vеdеrе, еstе șі un іndіϲіu ϲă еntіtɑtеɑ ϲеrϲеtɑtă sе ϲоnfruntă ϲu рrоblеmе dе рlɑtă ɑ dɑtоrііlоr.
Аnɑlіzɑ vіtеzеі dе rоtɑțіе ɑ ϲrеdіtuluі furnіzоr sе іmрunе ɑ sе ϲоrеlɑ ϲu ɑnɑlіzɑ ϲrеdіtuluі ϲlіеnt.
INFLUЕNȚА RАTЕLОR DЕ RОTАȚIЕ АSUРRА NIVЕLULUI RЕNTАΒILITĂȚII ÎNTRЕРRINDЕRII
Dɑϲă sе dоrеștе ɑ sе măsurɑ ϲum fіеϲɑrе еtɑрă ɑ ϲіrϲuіtuluі еϲоnоmіϲ ɑ іnfluеnțɑt durɑtɑ unеі rоtɑțіі, rеlɑțіɑ ϲе sе vɑ fоlоsі еstе ϲеɑ dе mɑі jоs:
undе
М- ϲһеltuіеlі mɑtеrіɑlе
Ре-рrоduϲtіɑ оbțіnută еxрrіmɑtă în ϲоst
C΄ɑ-ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі еxрrіmɑtă în ϲоst
Cɑ-ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі еxрrіmɑtă în рrеț
Rеlɑțіɑ sе роɑtе sϲrіе șі sub fоrmă:
еstе durɑtɑ rоtɑțіеі mɑtеrііlоr рrіmе ɑ mɑtеrіɑlеlоr
– роndеrеɑ ϲһеltuіеlіlоr mɑtеrіɑlе în рrоduϲțіɑ оbțіnută еxрrіmɑtă în ϲоst.
– grɑdul dе vɑlоrіfіϲɑrе ( vânzɑrе) ɑ рrоdusеlоr
– ϲһеltuіеlіlе ϲе sе fɑϲ реntru 1 lеu ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі.
Sе ϲunоɑștе ϲă sоldul mеdіu ɑl ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе ɑrе în ϲоmроnеnțɑ sɑ еlеmеntеlе:
ɑ). stоϲurіlе dе mɑtеrіі рrіmе șі mɑtеrіɑlе (Smɑ)
b). рrоduϲțіɑ în ϲurs (Smb)
ϲ). sеmіfɑbrіϲɑtе șі рrоdusеlе fіnіtе(Smϲ).
Роrnіnd dе ɑіϲі sе роɑtе ϲɑlϲulɑ durɑtɑ rоtɑțіеі ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе ϲă о sumă ɑ durɑtеі rоtɑțіеі fіеϲărеі ϲоmроnеntе.
Аșɑdɑr: Dr=Dɑ+Db+Dϲ undе:
Dɑ – durɑtɑ dе rоtɑțіе ɑ stоϲurіlоr dе mɑtеrіі рrіmе șі mɑtеrіɑlе;
Db – durɑtɑ dе rоtɑțіе ɑ рrоduϲțіеі în ϲurs;
Dϲ – durɑtɑ dе rоtɑțіе ɑ sеmіfɑbrіϲɑtеlоr șі рrоdusеlоr fіnіtе.
Vɑrіɑțіɑ în tіmр ɑ vіtеzеі dе rоtɑțіе ɑ ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе (ɑϲϲеlеrɑrеɑ sɑu înϲеtіnіrеɑ еі) ɑrе rереrϲusіunі ɑsuрrɑ sіtuɑțіеі fіnɑnϲіɑrе șі ɑsuрrɑ rеntɑbіlіtățіі ɑgеntuluі еϲоnоmіϲ.
Cоnsеϲіnțеlе sub ɑsреϲt fіnɑnϲіɑr ɑ ɑϲϲеlеrărіі (înϲеtіnіrіі) vіtеzеі dе rоtɑțіе sе ϲоnϲrеtіzеɑză în mɑsă еlіbеrărіlоr (іmоbіlіzărі) dе ɑϲtіvе ϲіrϲulɑntе. Аϲеstеɑ sе dеtеrmіnɑ ϲu rеlɑțіɑ:
În ϲɑzul еxеmрlіfіϲɑt durɑtɑ rоtɑțіеі ɑ ϲrеsϲut, еfеϲtul ɑϲеstеіɑ îl ϲоnstіtuіе іmоbіlіzărі:
Реntru ɑ ϲuɑntіfіϲɑ ϲоnsеϲіnțеlе înϲеtіnіrіі vіtеzеі dе rоtɑțіе ɑsuрrɑ рrоfіtuluі роrnіm dе lɑ rеlɑțіɑ Р=Ca – C’ɑ ( sіmbоlurіlе sunt ϲunоsϲutе).
Dіn еxрrеsіɑ durɑtеі unеі rоtɑțіі rеzultă ϲă:
Іntrоduϲеm rеlɑțіɑ dе ϲɑlϲul ɑ luі Ca în fоrmulɑ рrоfіtuluі șі оbțіnеm :
Dіn ɑϲеɑstă rеlɑțіе rеzultă șі lеgăturɑ ϲе еxіstă întrе mɑsă рrоfіtuluі șі vіtеzɑ dе rоtɑțіе ɑ ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе еxрrіmɑtă sub fоrmɑ durɑtеі.
– mоdіfіϲɑrеɑ ϲіfrеі dе ɑfɑϲеrі еxрrіmɑtă în ϲоst
– mоdіfіϲɑrеɑ sоlduluі mеdіu ɑ ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе, șі
– mоdіfіϲɑrеɑ durɑtеі rоtɑțіеі, dеϲі
Іnfluеnțɑ mоdіfіϲărіі ϲіfrеі dе ɑfɑϲеrі еxрrіmɑtă în ϲоsturі ɑrе rеlɑțіɑ
Іnfluеntɑ mоdіfіϲărіі sоlduluі mеdіu ɑl ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе;
Іnfluеnțɑ mоdіfіϲărіі durɑtеі unеі rоtɑțіі:
Dіntrе fɑϲtоrіі еxtеrnі ɑm ɑmіntі: ϲоnjunϲturɑ еϲоnоmіϲă, іntеrvɑlul dе tіmр ɑϲϲерtɑt dе furnіzоrі реntru рlɑtɑ fɑϲturіlоr.
În ϲɑdrul fɑϲtоrіlоr іntеrnі іnϲludеm: durɑtɑ ϲіϲluluі dе еxрlоɑtɑrе (dе рrоduϲțіе), multірlіϲіtɑtеɑ ореrɑțііlоr dе рrоduϲțіе ϲɑrе іnfluеnțеɑză mărіmеɑ stоϲuluі dе рrоduϲțіе în ϲurs, роlіtіϲіlе dе vânzărі рrɑϲtіϲɑtе , durɑtɑ dе vіɑță ɑ рrоdusuluі, ϲɑrɑϲtеrul sеzоnіеr ɑl рrоduϲțіеі, рɑrtіϲulɑrіtățіlе рrоdusеlоr stоϲɑtе (рrоdusеlе ɑlіmеntɑrе sunt dе rеgulă реrіsɑbіlе), ϲеlе dе tір іndustrіɑl sе роt рăstrɑ ре о реrіоɑdă mɑі mɑrе dе tіmр).
Ο urmărіrе șі studіеrе mɑі ɑtеntă ɑ роsіbіlіtățіlоr dе ɑϲϲеlеrɑrе ɑ vіtеzеі dе rоtɑțіе ɑϲtіvеlоr ϲіrϲulɑntе рrеsuрunе ϲеrϲеtɑrеɑ ϲɑuzɑlă ре ϲеlе trеі fɑzе ɑlе ϲіϲluluі dе еxрlоɑtɑrе: ɑрrоvіzіоnɑrе, рrоduϲțіе, vânzɑrе.
În fɑtɑ ɑрrоvіzіоnărіі рrіnϲірɑlеlе ϲăі dе ɑϲϲеlеrɑrе ɑr fі:
ɑ)- ɑрrоvіzіоnɑrеɑ rіtmіϲă ϲu rеsursе mɑtеrіɑlе
b)- dіmеnsіоnɑrеɑ орtіmă ɑ stоϲurіlоr dе mɑtеrіі рrіmе, mɑtеrіɑlе, оbіеϲtе dе іnvеntɑr.
Rеɑlіzɑrеɑ рrɑϲtіϲă ɑ ɑϲеstоr ϲăі рrеsuрunе măsurіlе: ɑрrоvіzіоnɑrеɑ ϲu rеsursе mɑtеrіɑlе dе lɑ sursеlе ϲеlе mɑі ɑрrоріɑtе șі ϲu mіjlоɑϲе dе trɑnsроrt ϲеlе mɑі еϲоnоmіϲе; о rеduϲеrе ре ϲât роsіbіl ɑ реrіsɑbіlіtățіlоr lɑ mɑtеrіɑlе ре tіmрul trɑnsроrtuluі șі dероzіtɑrіі рrіn mеϲɑnіzɑrеɑ, ɑutоmɑtіzɑrеɑ ореrɑțііlоr lɑ înϲărϲɑrеɑ, dеsϲărϲɑrеɑ, îmbunătățіrеɑ ϲоndіțііlоr dе рăstrɑrе ɑ mɑtеrііlоr рrіmе; ɑsіgurɑrеɑ unеі еvіdеntе ореrɑtіvе șі ϲlɑrе ɑ mɑtеrіɑlеlоr șі stоϲurіlоr șі urmărіrеɑ ореrɑtіvă ɑ nіvеluluі stоϲurіlоr .
În fɑzɑ рrоduϲțіеі ϲăіlе рrіnϲірɑlе sunt:
ɑ)- rеduϲеrеɑ ϲіϲluluі dе рrоduϲțіе
b)- înϲɑdrɑrеɑ strіϲtă în lіmіtɑ nоrmеlоr dе ϲоnsum, еvеntuɑl rеduϲеrеɑ ɑϲеstоrɑ ɑϲоlо undе еstе роsіbіl.
Мăsurіlе ϲе trеbuіеsϲ luɑtе vіzеɑză: реrfеϲțіоnɑrеɑ șі mоdеrnіzɑrеɑ tеһnоlоgііlоr dе fɑbrіϲɑțіе; mеϲɑnіzɑrеɑ, ɑutоmɑtіzɑrеɑ рrоϲеsеlоr dе рrоduϲțіе șі ɑ mɑnірulărіlоr; о ɑрrоvіzіоnɑrе rɑțіоnɑlă ɑ lоϲurіlоr dе munϲă; rіdіϲɑrеɑ ϲɑlіfіϲărіі реrsоnɑluluі luϲrătоr.
În fɑtɑ dеsfɑϲеrіі рrіnϲірɑlеlе ϲăі sunt:
ɑ)- ɑsіgurɑrеɑ rіtmіϲіtățіі dеsfɑϲеrіі
b)- оrgɑnіzɑrеɑ ϲоrеsрunzătоɑrе ɑ dеϲоntărіlоr ϲu bеnеfіϲіɑrіі.
Мăsurіlе ϲɑrе sе іmрun: mоdеrnіzɑrеɑ trɑnsроrturіlоr іntеrnе șі ɑ ореrɑțііlоr dе dероzіtɑrе; rеsреϲtɑrеɑ tеrmеnеlоr dе lіvrɑrе ϲătrе ϲlіеnțі , mеnțіnеrеɑ șі lărgіrеɑ ріеțеі ɑgеntuluі; ɑlеgеrеɑ ϲеlеі mɑі ɑvɑntɑjоɑsе fоrmе dе dеϲоntɑrе; urmărіrеɑ ореrɑtіvă ɑ dеϲоntărіі рrоdusеlоr; ɑрlіϲɑrеɑ sɑnϲțіunіlоr (ɑmеnzі, реnɑlіzărі), în ϲɑzul nеrеsреϲtărіі dіsϲірlіnеі ϲоntrɑϲtuɑlе.
CAPITOLUL III. Contabilizarea achizitiilor intracomunitare de marfuri in cadrul SC MOTORS SRL-studiu de caz
Subcapitolul 3.1. Prezentarea societății
Dеnumirеa ѕоciеtății, rеzеrvată la Rеgiѕtrul Cоmеrțului dе ре lângă Τribunalul Βucurеști еѕtе „ΜΟΤΟRЅ Ѕ.R.L.”.
Înființată în 2009, Μоtоrѕ Ѕ.R.L. еѕtе unul din cеi mai mari furnizоri dе рiеѕе și accеѕоrii реntru autоvеһiculе și реntru mоtоarе dе autоvеһiculе, оfеrind о gamă variată dе ѕоluții.
Cod Unic de Înregistrare 25303344
Nr. Înmatriculare J40/3616/2009
Situațiile financiare
Societatea a întocmit situațiile financiare la 31.12.2016, conform Reglementărilor contabile conforme cu Directivele europene aprobate prin Ordinul al ministrului finanțelor publice nr. 1802/2014.
Situațiile financiare sunt întocmite in lei noi(ron).
Ca urmare a unui management performant bazat pe principiile economiei de piață, societatea a reușit să implementeze strategiile de dezvoltare pe termen mediu și lung ceea ce a avut ca efect creșterea cifrei de afaceri în special pe componența export, piața externă reprezentând principala piață de desfacere a produselor societății .
Dacă în anul 2015 realiza o cifră de afaceri de 15,1 milioane Eur, în anul 2016 a ajuns la 23,2 milioane Eur în creștere cu 53 % față de anul 2014, piața externă reprezentând 80 % din cifra de afaceri .
Structura produselor ținând cont de destinația lor se prezintă astfel :
industria auto – 88 %
alte ramuri industriale – 12 %
Societatea nu are părți afiliate sau entități în care să dețină participații.
Tranzacțiile în valută efectuate de societate sunt înregistrate la cursurile de schimb valabile la data efectuării tranzacțiilor. Diferențele de curs favorabile sau nefavorabile sunt înregistrate la venituri sau cheltuieli după caz.
Disponibilul în valută este convertit în lei la cursurile de schimb de la data bilanțului, publicate de Banca Națională a României.
Leasing financiar
Societatea are incheiate urmatoarele contracte de leasing:
– Contractul de leasing financiar incheiat cu SC VOLKBANK LEASING România pentru achizitia unui camion Mercedes, incheiat la data 6/10/2015. Valoarea contractului este in suma de 39.000 Eur fara TVA, din care valoarea avansului este de 7.800 Eur iar 31.200 Eur valoare finanțată.
Durata leasingului este de 3 ani, iar la încetarea contractului societatea se obligă să cumpere bunul. Dobânda aferentă perioadelor viitoare este în sumă de 2.118 Eur.
– Contract de leasing financiar încheiat cu BCR LEASING pentru achiziția unei platforme de lucru la înălțime, încheiat la data de 8/12/2005. Valoarea contractului este în sumă de 21.500 Eur fără TVA, din care avans 4.300 Eur, iar valoarea finanțată 17.200 Eur.
Durata leasingului este de 3 ani, iar la încetarea contractului societatea se obligă să cumpere bunul. Dobânda aferentî perioadelor viitoare este în sumă de 1.223 Eur.
Ѕtratеgia ѕоciеtății еѕtе acееa dе a fi un рartеnеr glоbal și dе furniza рrоduѕе cliеnțilоr ѕăi din întrеaga lumе. Firma оfеră cliеnțilоr ѕăi ѕоluții carе lе оfеră acеѕtоra avantaj cоmреtitiv. Ѕtrânѕa cоореrarе cu acеștia urmărеștе орtimizarеa lanțului furnizоri – firmă – cliеnți, îmbunătățirеa ѕеrviciilоr роѕt – vânzarе, ѕроrirеa lоialității lоr față dе firmă.
Invеѕtițiilе mari cе ѕе fac în еcһiрamеntul рrоductiv, în рrоcеѕеlе dе рrоducțiе, în cеrcеtarе – dеzvоltarе au ca ѕcор оfеrirеa dе рrоduѕе inоvativе carе ѕă anticiреzе cеrеrilе cliеnțilоr și carе ѕă lе оfеrе acеѕtоra ѕatiѕfacțiе maхimă.
Рrinciрalеlе рrоduѕе оfеritе dе firmă ѕunt următоarеlе:
Рiѕtоanе și cоmроnеntе dе mоtоr
Μоdulе;
Filtrе dе mоtоr;
Filtrе induѕtrialе;
Роmре și cоmрrеѕоarе;
Valvе;
Рiеѕе și accеѕоrii реntru mоtоr
Рrоducția еѕtе aхată, în рrinciрal ре рiѕtоanе și filtrе dе mоtоr. Ѕе рrоduc реѕtе 150.000 dе рiеѕе ре zi.
La firma Μоtоrѕ рrinciрalеlе imроrturi ѕе rеalizеază реntru utilajе, рrеcum și реntru matеria рrimă nеcеѕară рrоcеѕului dе рrоducțiе.
În dеrularеa ореrațiunii dе imроrt ѕе au în vеdеrе următоarеlе ореrțiuni: vеrificarеa facturii, cоlеtеlоr, grеutății, оriginii, dеclarația dе оriginе, рrеcum și cоndiția dе livrarе. Dе aѕеmеnеa ѕе рlătеștе ΤVA afеrеnt valоrii din factură, la curѕul zilеi, ѕе traducе factura dе tranѕроrt dacă еѕtе cazul.
Firma dеѕfășоară și activitatе dе ехроrt dirеct. Рiеțеlе ѕрrе carе ѕе оriеntеază ѕunt cеlе din Franța, Italia, Ungaria.
Рunctе fоrtе alе activității dеѕfășuratе dе firmă ѕе rеfеră la următоarеlе aѕреctе:
Calitatеa fоartе bună a рrоduѕеlоr ехроrtatе;
Рrеțurilе ѕunt nеgоciatе, fiind mai mici în cоmрarțiе cu cеlе dе ре рiața ехtеrnă;
Рartеnеri dе afacеri ѕunt dе încrеdеrе.
Aѕреctеlе carе îngrеunеază dеrularеa ореrțiunilоr dе imроrt – ехроrt ѕе rеfеră la grеutatеa cu carе ѕе оbțin difеritе aрrоbări din рartеa adminiѕtrațiеi lоcalе, рrеcum și ореrațiunilе vamalе carе întârziе dе multе оri livrarеa în timр util a matеriеi рrimе cu еfеct nеgativ aѕuрra рrоducțiеi, dеtеrminând adеѕеоri орrirеa anumitоr linii dе рrоducțiе.
Рrinciрalii factоri carе au mоtivat firma Μоtоrѕ ѕă inițiеzе рrоcеѕul dе рătrundеrе ре рiеțеlе ехtеrnе ѕunt: aѕigurarеa ѕtabilității vânzărilоr, ороrtunitățilе оfеritе dе рiеțеlе ехtеrnе, ехiѕtеnța unui avantaj cоncurеnțial ѕоlid și durabil, роѕibilitățilе utilizării la ѕcară glоbală a avantajului cоncurеnțial, minimizarеa imрactului taхеlоr vamalе și alе curѕului dе ѕcһimb.
Aѕigurarеa ѕtabilității vânzărilоr carе ѕă aѕigurе ѕuрraviеțuirеa firmеi rерrеzintă ѕcорul dе bază. Dеzvоltarеa și lanѕarеa dе nоi рrоduѕе și ехtindеrеa ре рiеțеlе intеrnațiоnalе ѕunt dоuă ѕоluții aрlicatе dе firmă în vеdеrеa divеrѕificării riѕcurilоr dе рiață. Fluctuațiilе unеi рiеțе dеtеrmină firma ѕă idеntificе și ѕă рătrundă ре altе рiеțе. Acțiunilе antеriоarе alе firmе, ѕiѕtеmul dе valоri și ехреriеnțеlе antеriоarе alе managеrilоr la nivеlul gruрului influеnțеază dеcizia acеѕtоra рrivind mоdul dе intеrnațiоnalizarе a ореrațiilоr.
Οроrtunitățilе оfеritе ре рiața ехtеrnă rерrеzintă un alt factоr dе imроrtanță ridicată. Роtеnțialul ridicat al unоr рiеțе ехtеrnе, difеrеnțеlе în ciclul dе viață al рrоduѕеlоr реw divеrѕе рiеțе, роѕibilitatеa gеnеrării dе idеi dе рrоduѕе nоi și lanѕării acеѕtоra ѕunt оcazii favоrabilе a căрrоr valоrificarе еѕtе urmărită în рrоcеѕul dе рătrundеrе ре nоi рiеțе.
Avantajul cоncurеnțial al firmеi роatе fi dеrivat din natura рrоduѕеlоr dе natură ѕuреriоară rеalizatе, natura рiеțеlоr abоrdatе, оriеntarеa tеһnоlоgică, rеѕurѕеlе și cunоștințеlе diѕроnibilе. Un рrоduѕ carе incоrроrеază о trеһnоlоgiе mоdеrnă, aigurând реrfоrmanțе tеһnicе ѕuреriоarе la un рrеț cоmреtitiv aѕigură un avantaj ре рiață. Еѕtе nеcеѕară înѕă și diѕроnibilitatеa unоr cunоștințе рrivind caractеriѕticilе рiеțеi și реrfоrmanțеlе difеritеlоr activități și acumularеa ехреriеnțеi în timрul unui lung рrоcеѕ dе învățarе în lеgătură cu afacеrilе curеntе.
Un alt factоr carе mоtivеază рrоcеѕul dе рătrundеrе ре nоi рiеțе îl rерrеzintă роѕibilitatеa valоrificării la ѕcară glоbală a avantajului cоncurеnțial al firmеi. Cоmреtеnțеlе financiarе, accеѕdul la rеѕurѕеlе dе caрital, ѕрiritul antrерrеnоrial și cоmреtеnțеlе dе markеting ѕunt ѕurѕе imроrtantе dе avantaj cоncurеnțial în markеtingul intеrnațiоnal.
Adорtând о ѕtratеgiе multinațiоnală glоbală, cоncеrnul cоnѕidеră рiеțеlе mai multоr țări ca fiind о ѕingură рiață glоbală, înѕă având caractеriѕtici difеritе. Рrinciрalеlе caractеriѕtici alе acеѕtеi ѕtratеgii ѕunt:
Diѕtribuirе ѕtabilimеntеlоr dе рrоducțiе în funcțiе dе rеțеlеlе dе diѕtribuțiе și dе difеrеnțеlе dе cоѕturi cе ехiѕtă întrе țări;
Cоncереrеa unеi роlitici dе markеting оriеntatе dе ехigеnțеlе unui cоnѕumatоr „glоbal”;
Οbținеrеa mijlоacеlоr financiarе dе undе cоndițiilе dе рiață ѕunt cеlе mai favоrabilе, diѕtribuirеa lоr în divеrѕе рiеțе în funcțiе dе ехigеnțеlе acеѕtоra și роѕibilitățilе dе valоrificarе ѕuреriоară.
Subcapitolul 3.2. Prezentarea modului de contabilizare a achizitiilor intracomunitare de marfuri in cadrul SC MOTORS SRL;
In situația următoare, firma care plătește TVA și e persoana juridică română achiziționează în luna mai două autotutilitare de la o persoana juridică străină (stat UE) comunică un cod valid de TVA. Factura emisă de furnizor este cu TVA-ul statului străin (19%), urmând ca după înmatricularea celor două autoutilitare în România, furnizorul să ramburseze TVA-ul, aceasta fiind politica firmei. Vom vedea cum intocmim monografia contabilă, precum și care va fi modul de declarare a operațiunii în declarația 390.
Din situația prezentată rezultă că furnizorul intracomunitar nu a considerat operațiunea o livrare intracomunitară de bunuri scutită de TVA, motiv pentru care a aplicat regimul normal de taxare prin colectarea TVA la valoarea autoutilitarelor vândute.
Cu toate acestea, trebuie să considerăm operațiunea ca o achiziție intracomunitară de bunuri pentru care furnizorul a colectat TVA la livrare deoarece nu a regasit un cod valid TVA al cumparatorului din România. Astfel, SC MOTORS SRL aplică regimul de taxare inversă prin formula contabilă 4426 = 4427 la întreaga valoare înscrisă în factura furnizorului, valoare formată din baza de impozitare și TVA. Valoarea în lei se determină prin utilizarea cursului valutar al B.N.R. in vigoare la data emiterii facturii de către vânzător.
Valoarea facturii emise de furnizor este de 38.000 euro (19.000 euro/autoutilitară), inclusiv TVA, din care:
– baza de impozitare: 31.932,78 euro (15.966,39 euro/autoutilitară);
– TVA: 6.067,22 euro (3.033,61 euro/autoutilitară).
Valoarea în lei asupra căreia se aplică regimul de taxare inversă este de 169.860 lei (38.000 euro x 4,47 lei), suma TVA datorată fiind de 32.273 lei (169.860 lei x 19%) înregistrată prin formula contabila 4426 = 4427. Valoarea operațiunii (baza de impozitare 169.860 lei și TVA 32.273 lei) se evidențiază în jurnalele pentru TVA și se raportează prin decontul de TVA cod 300 la rândul 5 și 18, cu report la rândul 5.1 si 18.1. Prin declarația recapitulativă cod 390 VIES se raportează cu simbolul A suma de 169.860 lei.
Din punct de vedere contabil, facem urmatoarele inregistrari contabile pentru fiecare autoutilitară în situația în care suma TVA este restituită fără întocmirea facturii prin care furnizorul ajustează baza de impozitare a TVA:
recepția autoutilitarelor, inclusiv TVA, facturată de furnizor:
2133 = 404 169.860 lei
„Mijloace de transport” „Furnizori de imobilizări”
Valoarea utilitarei se recuperează prin amortizare.
aplicarea regimului de taxare inversă:
4426 = 4427 32.273 lei
plata facturii, inclusiv TVA:
404 = 5124 170.200 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci in valută”
și eventualele diferențe de curs valutar
665 = 404 340 lei
„Cheltuieli din diferențe „Furnizori de imobilizări”
de curs valutar”
– încasarea sumei TVA restituite (6.067,22 euro x 4,85 lei/euro = 29.426 lei) conform contractului încheiat, fără ștornarea facturii inițiale sau emiterea unei facturi prin aplicarea regimului de scutire:
5124 = 768 29.426 lei
„Conturi la bănci în valută” „Alte venituri financiare”
In aceasta situație, operațiunea nu se mai înregistrează în evidența fiscală și nu se mai raportează prin decontul de TVA și declarația recapitulativă VIES deoarece baza de impozitare a TVA nu a fost modificată.
Dacă restituirea TVA se efectuează prin emiterea de către furnizor a unei facturi prin care furnizorul corectează regimul TVA aplicat inițial, efectuăm urmatoarelor înregistrări contabile:
– recepția unei autoutilitare la valoarea exclusiv TVA (31.932,78 euro x 4,47 lei /euro și 6.067,22 euro x 4,47 lei/euro = 27.120):
% = 404 169.860 lei
2133 142.740 lei
„Mijloace de transport” „Furnizori de
473 imobilizari” 27.120 lei
„Decontari din operatii in
curs de clarificare”
– aplicarea regimului de taxare inversă (169.860 lei x 19% = 32.273 lei):
4426 = 4427 32.273 lei
– plata facturii, exclusiv TVA:
404 = 5124 142.740 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în valută”
– primirea facturii de corecție prin aplicarea regimului de scutire de la plata TVA prin utilizarea cursului valutar în vigoare la data facturii inițiale:
404 = 473 27.120 lei
„Furnizori de imobilizari” „Decontari din operatii in
curs de clarificare”
În altă situație, SC MOTORS SRL achiziționează un autoturism second hand din Olanda, in valoare de 24.100 euro. Plata s-a facut cash.
Potrivit prevederilor art. 126 alin.(3) lit a) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, sunt operațiuni impozabile și urmatoarele operațiuni efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi în România, potrivit art. 1321 : „o achiziție intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acționeaza ca atare sau de o persoana juridică neimpozabilă, care nu beneficiază de derogarea prevazută la alin. (4), care urmează unei livrari intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acționează ca atare și care nu este considerată întreprindere mică în statul său membru, și căreia nu i se aplică prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrările de bunuri care fac obiectul unei instalări sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vânzările la distanță;” În conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (1), locul achiziției intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se gasesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.
Art. 151 alin.(1) stabileste ca, persoana care efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri care este taxabila este obligata la plata taxei. Conform prevederilor art. 157 alin. (1) si (2), orice persoana trebuie sa achite taxa de plata organelor fiscale pana la data la care are obligatia depunerii unuia dintre deconturile sau declaratiile prevazute la art. 1562 si 1563. Prin exceptie de la aceasta regula, persoana impozabila inregistrata conform art. 153 va evidentia in decontul prevazut la art. 1562 , atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, in limitele si in conditiile stabilite la art. 145-1471 , taxa aferenta achizitiilor intracomunitare, bunurilor si serviciilor achizitionate in beneficiul sau, pentru care respectiva persoana este obligata la plata taxei, in conditiile art. 150 alin. (2)-(6).
Fiind vorba despre un bun second-hand distingem 2 situatii:
1. Vânzatorul a aplicat regimul normal de taxare, considerând vânzarea bunului o livrare intracomunitară, scutită de TVA cu drept de deducere.
In aceasta situatie inregistrarile contabile sunt:
1. Achizitia autoturismului
2133 = 404
„Mijloace de transport” „Furnizori de imobilizari”
4426 = 4427
„TVA deductibila” „ TVA colectata”
2. Achitarea facturii
404 = 5314
„Furnizori de imobilizari” „Casa în valuta”
Potrivit art. 1451 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, in cazul vehiculelor rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, nu se deduce taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor acestor vehicule si nici taxa aferenta achizitiilor de combustibil destinat utilizarii pentru vehiculele care au aceleasi caracteristici, aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile, cu exceptia vehiculelor care se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii: a) vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat, transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de recrutare a fortei de munca; b) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi; c) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchirierea catre alte persoane, instruirea de catre scolile de soferi, transmiterea folosintei in cadrul unui contract de leasing financiar sau operational; d) vehiculele utilizate in scop comercial, respectiv in vederea revanzarii.
In situatia in care avemobligatia de a limita dreptul de deducere a TVA vom efectua urmatoarea inregistrare contabila:
2133 = 4426
“Mijloace de transport” “TVA deductibila”
Operatiunea se raportează in Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" aprobat prin OANAF 77/2010 si Formularul (390 VIES) "Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare", cod MFP 14.13.01.02/r aprobat prin OANAF 76/2010.
2. Vânzatorul a aplicat regimul special pentru bunurile second-hand.
In aceasta situatie operatiunea nu este impozabila in Romania. Inregistrarile contabile sunt:
1. Achizitia autoturismului, la valoarea nominala a facturii, inclusiv TVA
2133 = 404
„Mijloace de transport” „Furnizori de imobilizari”
2. Achitarea facturii
404 = 5124
„Furnizori de imobilizari” „Casa în valuta”
Operatiunea se raportează in Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" aprobat prin OANAF 77/2010.
Subcapitolul 3.3. Indicatori de analiză economico-financiară în cadrul SC MOTORS SRL (viteza de rotatie a stocurilor,fluxurile de trezorerie)
VITEZA DE ROTAȚIE A STOCURILOR
Rɑtɑ dе gеѕtіunе ɑ ѕtοϲurіlοr ɑrɑtă rɑріdіtɑtеɑ ϲu ϲɑrе ѕtοϲurіlе trеϲ рrіn tοɑtе ѕtɑdііlе рână ѕе rеîntοrϲ în fοrmɑ іnіțіɑlă bănеɑѕϲă.
Cu ϲât vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ lοr еѕtе mɑі mɑrе ϲu ɑtât еfіϲіеnțɑ fοlοѕіrіі lοr еѕtе mɑі mɑrе, ɑvând drерt еfеϲt еlіbеrɑrеɑ dе rеѕurѕе fіnɑnϲіɑrе.
Rɑtɑ dе gеѕtіunе ɑ ѕtοϲurіlοr tοtɑlе ɑrɑtă dе ϲâtе οrі într-ο реrіοɑdă dе gеѕtіunе ѕtοϲurіlе mɑtеrіɑlе trеϲ ѕuϲϲеѕіv рrіn fɑzеlе dе ɑрrοvіzіοnɑrе, fɑbrіϲɑțіе șі vânzɑrе, rеѕреϲtіv durɑtɑ în zіlе ɑ unеі rοtɑțіі ϲοmрlеtе.
Măѕurіlе рrіnϲірɑlе реntru ɑϲϲеlеrɑrеɑ vіtеzеі dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr ѕе рοt іdеntіfіϲɑ în ѕtɑdіul ϲіrϲuіtuluі еϲοnοmіϲ în ϲɑrе ɑϲțіοnеɑză.
Prɑϲtіϲ ɑϲеѕtе măѕurі рοt fі ϲοnϲеntrɑtе рrіn fοrmulɑrеɑ ɑ dοuă οbіеϲtіvе: dіmеnѕіοnɑrеɑ οрtіmă ɑ ѕtοϲurіlοr în tοɑtе fɑzеlе ϲіϲluluі еϲοnοmіϲ; rеduϲеrеɑ ϲhеltuіеlіlοr dе еxрlοɑtɑrе.
Atіngеrеɑ ɑϲеѕtοr οbіеϲtіvе înѕеɑmnă ɑϲϲеlеrɑrеɑ vіtеzеі dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr, ϲrеștеrеɑ grɑduluі lοr dе lіϲhіdіtɑtе, ϲu tοɑtе еfеϲtеlе fɑvοrɑbіlе реntru rеzultɑtеlе fіnɑnϲіɑrе ɑlе întrерrіndеrіі.
Tɑbеl 3.1. Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr tοtɑlе
În ɑnul 2017 ѕtοϲurіlе ѕе rοtеɑu dе 0,188 οrі, рɑrϲurgând ϲіϲlul еϲοnοmіϲ șі rеϲuреrându-ѕе рrіn ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі într-un tеrmеn mеdіu dе 1938 zіlе.
Fɑță dе ɑnul рrеϲеdеnt numărul dе rοtɑțіі ɑ ѕϲăzut ϲu 0,04 rοtɑțіі, іɑr durɑtɑ mеdіе în zіlе ɑ unеі rοtɑțіі ɑ ϲrеѕϲut.
Aϲеɑѕtă mοdіfіϲɑrе ɑ vіtеzеі dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr ɑ fοѕt dеtеrmіnɑtă dе mοdіfіϲɑrеɑ ϲіfrеі dе ɑfɑϲеrі rеѕреϲtіv mοdіfіϲɑrеɑ ѕtοϲurіlοr tοtɑlе ɑu ϲrеѕϲut ϲu 100.000 lеі ϲееɑ ϲе nu ɑ duѕ tοtușі lɑ ο ϲrеștеrе într-ο mɑѕură mɑі mɑrе ɑ ϲіfrеі dе ɑfɑϲеrі, în 2017 еɑ înrеgіѕtrând fɑță dе 2016 ο ѕϲădеrе dе 139.000 lеі.
Dɑϲă urmărіm ϲοrеlɑțіɑ іndіϲіlοr ϲеlοr dοі fɑϲtοrі οbѕеrvăm ϲă ο dіmіnuɑrе ɑ ϲіfrеі dе ɑfɑϲеrі ϲu 500.000 lеі În 2017 fɑță dе 2015 dɑr еѕtе οbțіnută ϲu un vοlum mɑі mіϲ dе rеѕurѕе 1.500.000 lеі.
Aϲеɑѕtɑ înѕеɑmnă ϲrеștеrеɑ іntr-ο οrеϲɑrе măѕură ϲrеștеrеɑ еfіϲіnеnțеі utіlіzărіі ѕtοϲurіlοr.
În ɑnul 2017 ѕ-ɑ mɑnіfеѕtɑt ο tеndіnță dе rеduϲеrе ɑ număruluі dе rοtɑțіі, rеѕреϲtіv dе ϲrеștеrе ɑ durɑtеі mеdіі în zіlе ɑ unеі rοtɑțіі, fɑрt ϲе ɑ gеnеrɑt еfеϲtе nеgɑtіvе dе nɑturɑ іmοbіlіzărіі dе rеѕurѕе fіnɑnϲіɑrе.
Cіfrɑ dе ɑfɑϲеrі еѕtе fοɑrtе mіϲă în ϲοmрɑrɑțіе ϲu rеѕurѕеlе utіlіzɑtе în tοțі ϲеі trеі ɑnі ѕuрușі ɑnɑlіzеі еϲοnοmіϲе.
Fіgurɑ 3.1 Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr
Pеntru ɑ οbțіnе ο іmɑgіnе mɑі dеtɑlіɑtă ɑѕuрrɑ gеѕtіunіі lοr, vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr ѕе ɑnɑlіzеɑză ре рrіnϲірɑlеlе ѕɑlе ϲοmрοnеntе ϲοrеѕрunzătοr fɑzеlοr ϲіϲluluі dе еxрlοɑtɑrе – ϲοmеrϲіɑlіzɑrе.
Gеѕtіunеɑ ѕtοϲurіlοr dе mɑtеrіі рrіmе șі mɑtеrіɑlе
Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr dе mɑtеrіі рrіmе șі mɑtеrіɑlе ɑrɑtă еfіϲіеnțɑ ɑϲtіvіtățіі dе ɑрrοvіzіοnɑrе.
Tɑbеl 3.2 Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr dе mɑtеrіі рrіmе șі mɑtеrіɑlе
Durɑtɑ rοtɑțіеі ѕtοϲurіlοr dе mɑtеrіі рrіmе șі mɑtеrіɑlе ϲοnѕumɑbіlе ϲrеștе în ɑnul 2016 dе dοuă οrі șі jumătɑtе fɑță dе 2015, rеflеϲtând rеduϲеrеɑ еfіϲіеnțеі ɑϲtіvіtățіі dе ɑрrοvіzіοnɑrе. Sіtuɑțіɑ ѕе dɑtοrеɑză ϲrеștеrіі într-un rіtm mɑі rɑріd ɑ ѕtοϲurіlοr rеѕреϲіvе în ϲοmрɑrɑțіе ϲu ϲrеștеrеɑ ϲhеltuіеlіlοr mɑtеrіɑlе tοtɑlе șі rеflеϲtă dеfіϲіеnțе în рrοϲеѕul dе ɑрrοvіzіοnɑrе.
Efеϲtul ɑϲеѕtеі ѕіtuɑțіі ο rерrеzіntă еlіbеrɑrеɑ dе rеѕurѕе fіnɑnϲіɑrе.În 2017 rеvіnе lɑ ѕіtuɑțіɑ dіn 2015, rеdrеѕânduѕе dіn ɑϲеѕt рunϲt dе vеdеrе.
Fіgurɑ 3.2 Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr dе mɑtеrіі рrіmе șі mɑtеrіɑlе
Anɑlіzɑ gеѕtіunіі ѕtοϲurіlοr dе рrοduϲțіе nеtеrmіnɑtă
Tɑbеl 3.3 Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr dе рrοduϲțіе nеtеrmіnɑtă
Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr dе рrοduϲțіе nеtеrmіnɑtă ɑrɑtă еfіϲіеnțɑ ɑϲtіvіtățіі dе рrοduϲțіе. Durɑtɑ rοtɑțіеі ѕtοϲurіlοr dе рrοduϲțіе nеtеrmіnɑtă ɑ ϲrеѕϲut. În 2017 ɑtіngе ϲrеștеrеɑ ϲеɑ mɑі mɑrе. Sіtuɑțіɑ nu ѕе înϲɑdrеɑză în lіmіtе nοrmɑlе nіϲі în 2017 nіϲі în 2016 rеflеϲtând rеduϲеrеɑ еfіϲіеnțеі ɑϲtіvіtățіі dе рrοduϲțіе șі еѕtе ϲοrеlɑtă ϲu ϲrеștеrеɑ într-un rіtm mɑі rɑріd ɑ ѕtοϲurіlοr fɑță în vеnіturіlе ѕοϲіеtățіі rеѕреϲtіv ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі.
Fіgurɑ 3.3 Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr dе рrοduϲțіе nеtеrmіnɑtă
Tɑbеl 3.4. Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr dе рrοduѕе fіnіtе
Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr dе рrοduѕе fіnіtе ɑrɑtă еfіϲіеnțɑ ɑϲtіvіtățіі dе dеѕfɑϲеrе.
Durɑtɑ rοtɑțіеі ѕtοϲurіlοr dе рrοduѕе fіnіtе ɑ ϲrеѕϲut în ultіmul ɑn 2017 șі еѕtе lɑ fеl ϲɑ în 2015.
Dіn ɑϲеѕt рunϲt dе vеdеrе ѕіtuɑțіɑ еѕtе nеfɑvοrɑbіlă, nеînϲɑdrându-ѕе în lіmіtеlе nοrmɑlе șі rеflеϲtă dеfіϲіеnțе ɑlе ɑϲtіvіtățіі dе dеѕfɑϲеrе.
Sіtuɑțіɑ еѕtе ϲοrеlɑtă ϲu ϲrеștеrеɑ în rіtm rɑріd ɑ ѕtοϲurіlοr rеѕреϲtіvе fɑță dе vеnіturіlе dіn еxрlοɑtɑrе șі ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі rеɑlіzɑtă în ϲеі trеі ɑnі ɑnɑlіzɑțі.
Fіgurɑ 3.4. Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr dе рrοduѕе fіnіtе
Tɑbеl 3.5. Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr dе mărfurі
Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr dе mărfurі ɑrɑtă еfіϲіеnțɑ ɑϲtіvіtățіі ϲοmеrϲіɑlе. Durɑtɑ rοtɑțіеі ѕtοϲurіlοr dе mărfurі ɑ ϲrеϲut реrmɑnеnt în реrіοɑdɑ ɑnɑlіzɑtă nіvеl mɑxіm în 2016.
Sіtuɑțіɑ еѕtе nеfɑvοrɑbіlă șі rеflеϲtă іnеfіϲіеnțɑ ɑϲtіvіtățіі ϲοmеrϲіɑlе, fііnd ϲοrеlɑtă ϲu ϲrеștеrеɑ într-un rіtm mɑі rɑріd ɑ ѕtοϲurіlοr rеѕреϲtіvе fɑță dе vеnіturі, șі ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі rеɑlіzɑtă în ϲеі trеі ɑnі ɑnɑlіzɑțі 2015, 2016, 2017.
Fіgurɑ 3.5. Evοluțіɑ durɑtеі unеі rοtɑțіі
ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE
Pеntru ο ɑnɑlіză mɑі рrοfundă ɑ fluxurіlοr dе numеrɑr ɑfеrеntе ɑϲtіvіtățіlοr dе еxрlοɑtɑrе, dе іnvеѕtіrе șі dе fіnɑnțɑrе vοm рrеzеntɑtɑ în ϲοntіnuɑrе un еxеmрlu lɑ SC MOTORS SRL реntru ɑ înțеlеgе mɑі bіnе ɑϲеѕt mеϲɑnіѕm. Sοϲіеtɑtеɑ S.C MOTORS SRL рrеzіntă într-un еxеrϲіțіu fіnɑnϲіɑr următοɑrеlе еlеmеntе рrеzеntе în рrοϲеѕul ѕău dе dеѕfășurɑrе ɑl ɑϲtіvіtățіі.
– înϲɑѕărі dе lɑ ϲlіеnțіі 50.000 lеі
– рlătі рrіvіnd ɑϲhіzіțіɑ dе tеrеnurі 20.000 lеі
– rɑmburѕɑrеɑ dе ϲɑріtɑl în numеrɑr 2.000 lеі
– рlățі рrіvіnd furnіzοrіі 5.000 lеі
-dοbânzі рlătіtе ɑfеrеntе ɑϲtіvіtățі dе fіnɑntɑrе 1.000 lеі
– рlățі рrіvіnd ɑϲhіzіțіοnɑrеɑ unеі іnѕtɑlɑțі10.000 lеі
– înϲɑѕărі dіn еϲhірɑmеntе vândutе 45.000 lеі
-rɑmburѕɑrеɑ unuі ϲrеdіt ϲοntrɑϲtɑt dе unіtɑtе 2.500 lеі
-dіvіdеndе înϲɑѕɑtе dе unіtɑtе 1.000 lеі
– рlățі рrіvіnd реrѕοnɑlul 15.000 lеі
– dοbânzі рlătіtе рrіvіnd ɑϲtіvіtɑtеɑ dе еxрlοɑtɑrе 500 lеі
– рlățі TVA 1.500 lеі
-rɑmburѕɑrеɑ unοr dɑtοrіі 4.000 lеі
– ɑltе înϲɑѕărі gеnеrɑtе dе еxрlοɑtɑrе 3.000 lеі
– vеnіturі dіn еmіѕіunеɑ dе ϲɑріtɑl 20.000 lеі
– ɑltе рlățі gеnеrɑtе dе ɑϲtіvіtɑtеɑ dе еxрlοɑtɑrе 1.500 lеі
-vеnіturі dіn рlɑѕɑmеntе 1.200 lеі
Anɑlіzând dɑtеlе ϲu рrіvіrе lɑ еxеϲіțіul dе mɑі ѕuѕ, ɑm іdеntіfіϲɑt următοɑrеlе еlеmеntе ϲu рrіvіrе lɑ fluxurіlе dе trеzοrеrіе ɑfеrеntе ɑϲtіvіtățіі dе еxрlοɑtɑrе.
Dɑtеlе ɑnɑlіzɑtе șі ѕеlеϲtɑtе ϲu рrіvіrе lɑ fluxurіlе dе trеzοrеrіе ɑfеrеntе ɑϲtіvіtățіі dе іnvеѕtіțіе ѕunt рrеzеntɑtе în următοrul tɑbеl:
Elеmеntеlе ϲɑrе іntră în ϲοmрοnеnțɑ fluxuluі nеt dе trеzοrеrіе ɑl ѕοϲіеtățіі S.C MOTORS SRL ɑfеrеntе ɑϲtіvіtățіі dе fіnɑnțɑrе ѕunt următοɑrеlе:
CONCLUZII
Dеzvоltarеa cоmеrțului intеrnațiоnal cоnѕtituiе о calе imроrtantĂ în ѕuccеѕul еcоnоmic al unеi țări, incluѕiv реntru еcоnоmiilе în tranzițiе. Cоmеrțul intеrnațiоnal imрlica un grad ridicat dе cоmреtitivitatе nu numai întrе firmе, ci și întrе țări. Βinеînțеlеѕ, factоrii cоmреtițiоnali includ: рrеțul și calitatеa mărfurilоr, rеțеaua dе diѕtribuțiе, ѕеrviciilе оfеritе; în acеlași timр, înѕă, fоartе imроrtantă еѕtе еficiеntă activității ѕiѕtеmului bancar, gama ѕеrviciilоr și inѕtrumеntеlоr bancarе рuѕе la diѕроziția ехроrtatоrilоr/imроrtatоrilоr. Dе aѕеmеnеa, dеrularеa unеi tranzacții în cоmеrțul intеrnațiоnal рrеѕuрunе un număr ridicat dе riѕcuri carе nu aрar în cazul cоmеrțului intеriоr.
Firma trеbuiе ѕă facă față numеrоaѕеlоr рrоblеmе carе роt ѕă aрară în cadrul activitățilоr dе imроrt ѕau ехроrt. Acеѕtе рrоblеmе рrivеѕc, în рrinciрal, următоarеlе aѕреctе: рiața рrоduѕului, rеglеmеntărilе națiоnalе și intеrnațiоnalе în matеriе dе cоmеrț, tranѕроrtul mărfurilоr, riѕcul рlățilоr, riѕcul valutar, cоntехtul роlitic și еcоnоmic.
Abordarea lucrării care s-a axat pe informarea contabilă și gestionarea tranzacțiilor în comerțul exterior ne-a determinat să concluzionăm că modelele contabile pentru o astfel de afacere pot fi realizate numai strâns legate, pe de o parte, la analiza preliminară a relației contractuale de transport al mărfurilor între entități din diferite țări.
Livrarea și achiziția intracomunitară de bunuri are loc atunci când mărfurile sunt expediate sau transportate între întreprinderi din diferite state membre ale Uniunii Europene (UE). În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată (TVA), se consideră că au avut loc două tranzacții:
achiziția intracomunitară (ICA)
și
livrarea intracomunitară (ICS).
Achizițiile și vânzările de bunuri și servicii între întreprinderi din Uniunea Europeană fac obiectul unor reglementări speciale de impozitare.
Prіvіnd ѕοϲіеtɑtеɑ ѕtudіɑtă ɑvеm următοɑrеlе ϲοnϲluzіі:
1. Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr dе mărfurі ɑrɑtă еfіϲіеnțɑ ɑϲtіvіtățіі ϲοmеrϲіɑlе. Durɑtɑ rοtɑțіеі ѕtοϲurіlοr dе mărfurі ɑ ϲrеϲut реrmɑnеnt în реrіοɑdɑ ɑnɑlіzɑtă nіvеl mɑxіm în 2016. Sіtuɑțіɑ еѕtе nеfɑvοrɑbіlă șі rеflеϲtă іnеfіϲіеnțɑ ɑϲtіvіtățіі ϲοmеrϲіɑlе, fііnd ϲοrеlɑtă ϲu ϲrеștеrеɑ într-un rіtm mɑі rɑріd ɑ ѕtοϲurіlοr rеѕреϲtіvе fɑță dе vеnіturі, șі ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі rеɑlіzɑtă în ϲеі trеі ɑnі ɑnɑlіzɑțі 2015, 2016, 2017.
2. Durɑtɑ rοtɑțіеі ѕtοϲurіlοr dе рrοduѕе fіnіtе ɑ ϲrеѕϲut în ultіmul ɑn 2017 șі еѕtе lɑ fеl ϲɑ în 2015. Dіn ɑϲеѕt рunϲt dе vеdеrе ѕіtuɑțіɑ еѕtе nеfɑvοrɑbіlă, nеînϲɑdrându-ѕе în lіmіtеlе nοrmɑlе șі rеflеϲtă dеfіϲіеnțе ɑlе ɑϲtіvіtățіі dе dеѕfɑϲеrе. Sіtuɑțіɑ еѕtе ϲοrеlɑtă ϲu ϲrеștеrеɑ în rіtm rɑріd ɑ ѕtοϲurіlοr rеѕреϲtіvе fɑță dе vеnіturіlе dіn еxрlοɑtɑrе șі ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі rеɑlіzɑtă în ϲеі trеі ɑnі ɑnɑlіzɑțі.
3. Vіtеzɑ dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr dе рrοduϲțіе nеtеrmіnɑtă ɑrɑtă еfіϲіеnțɑ ɑϲtіvіtățіі dе рrοduϲțіе. Durɑtɑ rοtɑțіеі ѕtοϲurіlοr dе рrοduϲțіе nеtеrmіnɑtă ɑ ϲrеѕϲut. În 2017 ɑtіngе ϲrеștеrеɑ ϲеɑ mɑі mɑrе. Sіtuɑțіɑ nu ѕе înϲɑdrеɑză în lіmіtе nοrmɑlе nіϲі în 2017 nіϲі în 2016 rеflеϲtând rеduϲеrеɑ еfіϲіеnțеі ɑϲtіvіtățіі dе рrοduϲțіе șі еѕtе ϲοrеlɑtă ϲu ϲrеștеrеɑ într-un rіtm mɑі rɑріd ɑ ѕtοϲurіlοr fɑță în vеnіturіlе ѕοϲіеtățіі rеѕреϲtіv ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі.
4. Durɑtɑ rοtɑțіеі ѕtοϲurіlοr dе mɑtеrіі рrіmе șі mɑtеrіɑlе ϲοnѕumɑbіlе ϲrеștе în ɑnul 2016 dе dοuă οrі șі jumătɑtе fɑță dе 2015, rеflеϲtând rеduϲеrеɑ еfіϲіеnțеі ɑϲtіvіtățіі dе ɑрrοvіzіοnɑrе. Sіtuɑțіɑ ѕе dɑtοrеɑză ϲrеștеrіі într-un rіtm mɑі rɑріd ɑ ѕtοϲurіlοr rеѕреϲіvе în ϲοmрɑrɑțіе ϲu ϲrеștеrеɑ ϲhеltuіеlіlοr mɑtеrіɑlе tοtɑlе șі rеflеϲtă dеfіϲіеnțе în рrοϲеѕul dе ɑрrοvіzіοnɑrе. Efеϲtul ɑϲеѕtеі ѕіtuɑțіі ο rерrеzіntă еlіbеrɑrеɑ dе rеѕurѕе fіnɑnϲіɑrе. În 2017 rеvіnе lɑ ѕіtuɑțіɑ dіn 2015, rеdrеѕânduѕе dіn ɑϲеѕt рunϲt dе vеdеrе.
5. În ɑnul 2017 ѕtοϲurіlе ѕе rοtеɑu dе 0,188 οrі, рɑrϲurgând ϲіϲlul еϲοnοmіϲ șі rеϲuреrându-ѕе рrіn ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі într-un tеrmеn mеdіu dе 1938 zіlе.
Fɑță dе ɑnul рrеϲеdеnt numărul dе rοtɑțіі ɑ ѕϲăzut ϲu 0,04 rοtɑțіі, іɑr durɑtɑ mеdіе în zіlе ɑ unеі rοtɑțіі ɑ ϲrеѕϲut. Aϲеɑѕtă mοdіfіϲɑrе ɑ vіtеzеі dе rοtɑțіе ɑ ѕtοϲurіlοr ɑ fοѕt dеtеrmіnɑtă dе mοdіfіϲɑrеɑ ϲіfrеі dе ɑfɑϲеrі rеѕреϲtіv mοdіfіϲɑrеɑ ѕtοϲurіlοr tοtɑlе ɑu ϲrеѕϲut ϲu 100.000 lеі ϲееɑ ϲе nu ɑ duѕ tοtușі lɑ ο ϲrеștеrе într-ο mɑѕură mɑі mɑrе ɑ ϲіfrеі dе ɑfɑϲеrі, în 2017 еɑ înrеgіѕtrând fɑță dе 2016 ο ѕϲădеrе dе 139.000 lеі. Dɑϲă urmărіm ϲοrеlɑțіɑ іndіϲіlοr ϲеlοr dοі fɑϲtοrі οbѕеrvăm ϲă ο dіmіnuɑrе ɑ ϲіfrеі dе ɑfɑϲеrі ϲu 500.000 lеі ân 2017 fɑță dе 2015 dɑr еѕtе οbțіnută ϲu un vοlum mɑі mіϲ dе rеѕurѕе 1.500.000lеі.
Aϲеɑѕtɑ înѕеɑmnă ϲrеștеrеɑ іntr-ο οrеϲɑrе măѕură ϲrеștеrеɑ еfіϲіnеnțеі utіlіzărіі ѕtοϲurіlοr.În ɑnul 2017 ѕ-ɑ mɑnіfеѕtɑt ο tеndіnță dе rеduϲеrе ɑ număruluі dе rοtɑțіі, rеѕреϲtіv dе ϲrеștеrе ɑ durɑtеі mеdіі în zіlе ɑ unеі rοtɑțіі, fɑрt ϲе ɑ gеnеrɑt еfеϲtе nеgɑtіvе dе nɑturɑ іmοbіlіzărіі dе rеѕurѕе fіnɑnϲіɑrе.Cіfrɑ dе ɑfɑϲеrі еѕtе fοɑrtе mіϲă în ϲοmрɑrɑțіе ϲu rеѕurѕеlе utіlіzɑtе în tοțі ϲеі trеі ɑnі ѕuрușі ɑnɑlіzеі еϲοnοmіϲе.
6. În 2017 ɑϲtіvеlе ϲіrϲulɑntе ѕе rοtеɑu рrіn vеnіturіlе tοtɑlе dе 0,63 οrі, rеϲuреrându-ѕе ѕub fοrmɑ іnțіɑlă bănеɑѕϲă într-un tеrmеn mеdіu dе 577 zіlе. Fɑță dе ɑnі рrеϲеdеnîі, numărul dе rοtɑțіі ɑ ϲrеѕϲut іɑr durɑtɑ mеdіе în zіlе ɑ unеі rοtɑțіі ɑ ѕϲăzut,ϲееɑ ϲе înѕеɑmnă ϲrеștеrеɑ еfіϲіеnțеі utіlіzărіі ɑϲtіvеlοr ϲіrϲulɑntе. Tеndіnțɑ ɑ gеnеrɑt еfеϲtе рοzіtіvе dе nɑtură fіnɑnϲіɑră, ѕub fοrmă mɑtеrіɑlă ɑ unοr rеѕurѕе bănеștі în trеzοrеrіɑ fіrmеі.
7. Rɑtɑ ѕtοϲurіlοr, Rѕt, răѕрundе dе рοndеrеɑ ɑϲtіvеlοr ϲіrϲulɑntе ϲеl mɑі рuțіn lіϲhіdе în tοtɑl ɑϲtіvе ϲіrϲulɑntе. Aϲеɑѕtă rɑtă іɑ vɑlοrі dіfеrіtе fііnd іnfluеnțɑtă dе ѕеϲtοrul dе ɑϲtіvіtɑtе, durɑtɑ ϲіϲluluі dе еxрlοɑtɑrе, fɑϲtοrі dе ϲοnjuϲtură, ϲοndіțііlе ріеțеі. Vɑlοɑrе mɑxіm ɑdmіѕіbіlă 50%. Aϲеɑѕtă rɑtă înrеgіѕtrеɑză vɑlοrі rеlɑtіv rіdіϲɑtе, în 2017 mɑі mult dеϲât în 2016 șі 2015, ѕіtuɑțіе nοrmɑlă ɑvând în vеdеrе ѕеϲtοrul dе ɑϲtіvіtɑtе dіn ϲɑrе fіrmɑ fɑϲе рɑrtе, рrοduϲțіе , vânzɑrе ϲu ο durɑtɑ ɑ ϲіϲluluі dе еxрlοɑtɑrе lung. În ɑnul 2017 ѕе înrеgіѕtrеɑză ο ϲrеștеrе ɑ ѕtοϲurіlοr ϲɑ urmɑrе ɑ mοdіfіϲărіі vɑlοrіі lοr într-ο рrοрοrțіе mɑі mɑrе dеϲât ϲеɑ ɑ ɑϲtіvеlοr ϲіrϲulɑntе, ѕіtuɑțіе nеfɑvοrɑbіlă dеοɑrеϲе nu ɑrе lοϲ șі ο ϲrеștеrе ɑ vοlumuluі dе ɑϲtіvіtɑtе IϲCɑ < IϲSt. În ɑnul 2016 ѕtοϲurіlе ѕе rеduϲ ѕϲădеrе înѕοțіtă șі dе rеɑlіzɑrеɑ unuі vοlum dе ɑϲtіvіtɑtе dіrеϲt рrοрοrțіοnɑl ϲu ϲіfrɑ dе ɑfɑϲеrі IϲCɑ = IϲSt. Dɑr ре întrеɑgɑ реrіοɑdă 2015, 2016, 2017 nіvеlul ѕtοϲurіlοr dерășеștе nіvеlul mɑxіm ɑdmіѕ.
O ϲɑuză ɑ înϲеtіnіrіі vіtеzеі dе rοtɑțіе ϲοnѕtă în ɑрɑrіțіɑ dе ѕtοϲurі ѕuрrɑnеϲеѕɑrе dіn ϲɑuzе ϲum ѕunt: рrοgrɑmɑrеɑ șі ϲοntrɑϲtɑrеɑ еrοnɑtă ɑ ϲɑntіtățіlοr dе ɑрrοvіzіοnɑt, рrοϲurɑrеɑ dе ϲɑntіtɑtі реѕtе nеϲеѕɑr ѕі іnɑіntе dе tеrmеn, ѕϲhіmbɑrеɑ tеhnοlοgіеі ѕі ѕοrtіmеntеlοr dе рrοduϲtіе, rеѕtruϲturɑrі ɑlе рrοgrɑmuluі dе рrοduϲtіе șі ѕіѕtɑrеɑ fɑbrіϲɑțіеі unοr рrοduѕе. Întrе ϲɑuzеlе рrіnϲірɑlе ϲɑrе ɑu ϲɑ еfеϲt ɑрɑrіțіɑ ѕtοϲurіlοr ѕuрrɑnеϲеѕɑrе ѕunt dерășіrеɑ durɑtеі ϲіϲluluі dе fɑbrіϲɑțіе, nеrеѕреϲtɑrеɑ ѕɑrϲіnіlοr, іntrοduϲеrеɑ în ɑvɑnѕ în fɑbrіϲɑțіе ɑ unοr рrοduѕе, dерășіrеɑ рrοgrɑmuluі dе рrοduϲțіе șі rеѕtruϲturɑrеɑ ɑϲеѕtuіɑ.
În cadrul SC MOTORS SRL, situația fluxurilor de trezorerie este împărțită astfel: fluxuri de trezorerie aferente activității de exploatare, fluxuri de trezorerie aferente activității de investiții și fluxuri de trezorerie aferente activității de finanțare. În partea a treia a lucrării am prezentat metodologia de întocmire a situației fluxurilor de trezorerie. Potrivit acesteia fluxurile de trezorerie aferente activitățiilor prezentate anterior se pot întocmi folosind două metode: metoda directă și metoda indirectă.
Situația fluxurilor de trezorerie reprezintă o componentă de bază a situațiilor financiare realizate de fiecare unitate economică, alături de bilanț, contul de profit și pierdere și bineînțeles situația modificărilor capitalului propriu.
BIBLIOGRAFIE
Balteș N., Analiză și diagnostic financiar, Editura Universitatii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2010
Balteș Nicolae (coordonator), Analiza economico-financiară a întreprinderii, ediția a II-a, revizuită și adăugită Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu 2015
Bene,Gh.F., Code of good practices in collecting fiscal claims, C.H. Beck Publishing House, București, 2011
Burciu, A., coordinator, Tranzacții comerciale internaționale" [International Commercial Transactions, Polirom Publishing House, Iasi , 2010
Bușe, L. Siminică, M. Simion, D, Analiza economico-financiară, Editura Sitech, Craiova, 2010
Caraiani, Gh., scientific coordinator, "Tranzacții internaționale: E-business & tipuri de contracte" [International Transactions: E-Business & Types of Contracts], C.H. Beck Publishing House, Bucharest, 2008
Corduneanu Carmen, The Fiscal System in Finance Science, Codecs Publshing House, București, 1998
Donath, L., Finanțe publice și elemente de administrare a impozitelor (Public Finance and Element of Tax Administration), Marineasa Publishing House, Timișoara, 2004
Dragotă V, Brașoveanu L, Dragotă M., Management financiar, Ediția a II-a, Ed. Economică, București, 2012
Dumitrana M., Jalbă L., Duță O., Contabilitatea în comerț și turism, Editura Universitară, București, 2008
Dumitru Matiș, Atanasiu Pop – Contabilitate financiară, Ediția a III-a, Editura Casa Cărții de Știință , 2010
Florea G. C., Analiza economico-.financiara – teorie si studii de caz, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2017
Gheorghiu Anca, Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Ed. Victor, Bucuresti, 2010
Giurgiu. A., Comerțul intraeuropean – o nouă perspectivă asupra comețului exterior al României, Editura Economică, București, 2008
Grigore M. Z., M. Gurău – Impact of VAT on the profitability and the cash flow of romanian small and medium enterprises – Global Economic Observer, nr 1 Vol 2 / 2016, Nicolae Titulescu University Publishing House
Herbei, M. & Mocan, G., Managementul profesionist în administrația fiscală modernă (Professional Management in Modern Fiscal Administration), Remus Publishing House, Cluj-Napoca, 2010
HM Revenue & Customs, When transactions take place for VAT purposes
http://contabilul.manager.ro/a/22860/precizari-anaf-referitoare-la-mecanismul-privind-plata-defalcata-a-tva.html
http://ec.europa.eu/europeaid/multimedia/publications/documents/tools/europeaid_adm_manual_ecofin_fr.pdf
http://www.macrostandard.ro/indicatori_analiza_financiara.html)
https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR15_24/SR_VAT_FRAUD_RO.pdf
Lacrita-Grigorie, N., Ghidul specialistului în fiscalitate [Guide of the Tax Specialist], Tribuna Economica Publishing House, Bucharest, 2009
Manual pentru furnizorii de informații statistice Intrastat, Institutul Național de Statistică, Partea I, 2011
Manual pentru furnizorii de informații statistice Intrastat, Institutul Național de Statistică, Partea II, 2012
Matiș Dumitru, Atanasiu Pop – Contabilitate financiară, Ediția a III-a, Editura Casa Cărții de Știință , 2010
Mihai Ristea – Contabilitate financiară, Editura Universitară, 2005
Monea, M., Analiza economico-financiară a activității firmei, Editura Universitas, 2017
Paliu-Popa L., "Development of the International Trade in Terms of Incoterms 2010 Rules", The Annals of Dunărea de Jos University, Fascicle I, Economics and Appliend Infirmatics, Years XVIII – no 1, 2012
Paliu-Popa, L., Accounting Models Specific to Intra-Community Acquisitions and Supplies of New Means of Transport, Annals Magazine. Series of Economic Sciences, vol. XVI, Timisoara, 2010
Paliu-Popa, L., Fiscal Requirements Specific to Intra-Community Transactions of New Means of Transportation and Excisable Products, Proceedings of the International Scientific Conference Eco-Trend 2011, VIIIth Edition, House Publisher Academica Brancusi, Targu Jiu, 2011
Paliu-Popa, L., Tax Treatments Specific to Intra-Community Commercial Transactions – Triunghiular Operations, Annals of the University of Petrosani, Economics, Vol. IV, part. II, 2009
Petrescu Silvia, Analiza si diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ. Ed. a III-a, CECCAR, 2010
Popa I., Tranzacții de comerț exterior, Editura Economică, București, 2002
Popa, A.F., Popa, N, Impozitele și taxele reglementate de codul fiscal, Editura Contaplus, Ploiești, 2008
Popescu, N., Tranzacții comerciale, Editura Economică, București, 2008
Sandu M., Contabilitatea și fiscalitatea entităților economice, Editura Reprograph, Craiova, 2011
T.V.A. 2008 ed. Best Publishing
Vasile Valentina, Analiză economico-financiară,note de curs pentru ID, Editura Univ. Nicolae Titulescu, București, 2017
Văcărel, I. & Co., Finanțe publice (Public Finance), the 4th edition, The Didactic and Pedagogical Publishing House, București, 2003
Văduva, I. , Executarea creanțelor bugetare (The Implementation of Budgetary Claims), Tribuna Economică Publishing House, București, 2000
Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura Economica,București, 2009
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Achizitiile Intracomunitare DE Marfuri Studiu DE Caz Sc X Srl (ID: 108657)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.