Violenta din Mass Media Si Delincventa Juvenila

Patrunderea in viața cotidiana a mass-media poate genera efecte mai putin placute, cu precadere in randul tinerilor si adolescenților ce se afla inca intr-un process de formare si educare. Atat internetul, dar mai ales televiziunea reprezinta cele mai importante canale de propagare a informației dar și a mesajelor subliminale. Putem afirma astfel ca programele TV care contin violenta nu sunt neaparat un factor determinant pentru starea de agresivitate, dar ajuta din plin la transformarea acestei stari în violență, in mediile unde aceasta există.

Sociologul American Leonard Berkowitz demonstreaza in cadrul unui experiment efectuat in Statele Unite al Americii asupra a doua grupuri de copii ca și minorii fără tulburări de comportament, sau de alt tip, pot fi in egala masura afectați de violența intalnita in unele emisiuni televizate. Dacă actele violente au fost savarsite de catre personajul sau personajele pozitive, deoarece de cele mai multe ori copii se identifică cu acestia, unii dintre copii ajung să creada că pot obtine rezultatele dorite utilizand violenta, iar intrebati fiind în legătură cu faptele de natura penală comise, acestia răspunzand ca asa au invatat in urma vizionarii anumitor emisiuni televizate. Experimentul in sine a constat intr-un test de mare dificultate la care a participat doar una dintre cele doua grupe de copii. Rezultatele testului au generat in randul celor care l-au sustinut o serie de sentimente de furie si frustrare. In urma acestui test, ambelor grupe le-a fost prezentatat o scurta emisiune TV in care unul dintre personaje este agresat fizic pana in punctul in care acesta cedeaza fizic si moare. In urma vizionarii acelei emisiuni, copiilor le este cerut sa loveasca un manechin pentru ca cercetatorii sa analizeze agresivitatea si violenta de care subiectii testului pot da dovada. Violența exercitate de catre ambele grupe a fost in mare parte egală, demonstrând astfel influența extreme de nocivă a acelei emisiuni atat asupra celor care deja manifestau anumite tendinte de violenta cat si asupra celor care, apparent, erau linistiti.

Tot in categoria celor cu impact negativ pot fi introduse și filmele sau emisiunile prin este promovat un mod de viață in conditii de lux, iluzie in plasa căreia cad de cele mai multe ori adolescentele, care incearca astfel să utilizeze de “farmecele personale”in vederea obtinerii anumitor avantaje de ordin financiar, acesta fiind însă primul pas catre prostituție.

Măsurile de protecție care trebuiesc adoptate privesc atât mediul familial cât și societatea in sine. Aceasta este vinovata de modalitatea prin care reușește sau nu să dea nastere unor tipare educaționale, atat prin mediul de invatamant cat si prin mass-media. Actele de violența televizuală produc un efect de distrugere asupra stabilității mediului familial, a rezultatelor procesului de invatamant și nu in ultimul rand a păstrării unui loc de muncă, a siguranței din interiorul comunitatii si a gradului de acomodare in cadrul social. Atat violența si agresivitatea cat și pornografia din cadrul emisiunilor televizate pun în pericol copiii nesupravegheati dar si pe cei din cercul apropiat, într-un final manifestandu-se asupra tuturor membrilor societății civile. Din acest motiv, credem că societatea, cu ajutorul instituțiilor si cercetătorilor din acest domeniu, are obligația de a se implica mult mai activ in modul de educație impus de mass-media actuala. În perioada ultimilor ani, numărul emisiunilor destinate copiilor si adolescentilor, emisiuni ce promoveaza violența, a crescut intr-un mod alarmant. O importanta majora in cadrul acestui studiu o are evidențierea faptului că variatele tipuri de violență promovate de catre televiziune conduc catre o anumita tipologie de comportament deviant în rândul minorilor.

Tema de fata își propune, totodată, să evidențieze importanța tot mai mare pe care adolescentii o acordă mass-mediei televizuale. Pentru aceasta am realizat o cercetare practica al cărei obiectiv a fost, mai intai adaptarea statistică a datelor și informațiilor centralizate referitoare la intiativele la nivel național de supraveghere a programelor din aria violenței și a diferitelor tipuri de emisiuni televizate ce contin acte de violență si sunt destinate minorilor, iar mai apoi, chestionarea copiilor din mediul școlar cu varste de 10 – 14 ani și 14 – 18 ani cu scopul înțelegerii în ce măsură acești copii acordă importanță emisiunilor televizate. Luand in calcul cauzele temeinice ale procesului cultural creat de mass-media, cat și comportamentul oamenilor impus de un anumit tip de spectacole televizate, se pune într-un mod serios problema gasirii celor mai facile metode de inlaturare și reducere a impactului cu rol negativ al mass-mediei televizuale asupra copiilor. In acelasi timp ar fi necesara si sancționarea posturilor de televiziune cat și a realizatorilor de emisiuni care sustin actele violente, pornografice și agresive.

Dat fiind acest context teoretic prioritare sunt următoarele tinte de cercetare:

a) studierea predominantei emisiunilor televizate destinate minorilor în funcție de nivelul de violență;

b) recunoasterea in randul minorilor, a comportamentelor generate de emisiunile televizate ce contin acte de violență;

c) studiul tipurilor de violență din emisiunile televizate destinate copiilor și stabilirea legaturilor dintre ele si rolul asupra comportamentului acestora;

Printre ipotezele cercetării de fata mentionam ca există un exces mult prea mare de violență în emisiunile pentru copii adolescenti, aceste emisiuni avand un grad important de influență asupra comportamentului subiectilor. De asemenea, o importanra parte a valorilor și normelor sociale sunt preluate din materialele prezentate de emisiunile televizate, acestea impreuna cu realizatorii de emisiuni destinate copiilor și nu sunt pregătiți pentru asumarea roluluriloe de educator și indrumator cultural al tinerilor.

Sancțiunile în cazurile încălcării drepturilor la imagine al copiilor, a excesului de violență, în cadrul emisiunilor destinate acestora sunt prea usoare sau chiar inexistente. Atat televizorul, PC-ul, jocurile video fara rol educativ dar și internetul utilizat in exces îndepărtează adolescentii de lectură sau de procesul de invatamant in general provocînd situatii de dependență, dificultati de adaptare sau in unele cazuri chiar disfuncții de natură psihică.

În cadrul cercetării au fost analizate in mod deosebit date statistice privind perioada 2009-2013 pentru a putea avea acces la o imagine generală a fenomenului de violență televizuală din România. Pentru analizarea și probarea ipotezelor de lucru a fost folosita “metoda anchetei sociologice”, iar ca si tehnică propriuzisa de cercetare în interiorul anchetei a fost utilizata tehnica “chestionarului semistructurat” pentru a stabili calitatea și importanța acordata programelor televizate din punctul de vedere al tinerilor cu vârste între 10 și 18 ani. Tot chestionarul semistructurat ne-a fost de ajutor și în definirea studiului frecvenței, în controlul ipotezelor și analiza legaturilor relevante pentru prezenta tema de cercetare. Datele astfel generate au permis descoperirea principalelor tipologii de violență din cadrul emisiunilor TV identificate de catre minori, cat și la stabilirea pragului de insusire a anumitor tipologii de comportament și valori etice si sociale din cadrul emisiunile urmărite. In vederea completarii datelor astfel dobandite am studiat documente oficiale, rapoarte de verificare cat și studii identice realizate atat în țară cat și în străinătate, care ne-au fost de folos in alegerea și explicarea informațiilor, dând o mai clara justificare concluziilor noastre finale.

Chestionarul semistructurat utilizat in prezenta lucrare a formulat o multitudine de întrebări ce privesc teme precum tipurile de programe preferate, intervalul de timp petrecut la televizor, impreuna cu cine diferite tipuri de emisiuni etc. De asemenea chestionarul face referire si la raportul dintre timpul acordat temisiunilor televizte și alte tipuri de petrecere a timpului precum cititul, jocul in aer liber, practicarea diferitelor sporturi sau chiar activitati gospodărești. S-a avut in vedere si modul în care sunt corelate valorile etice si morale cu membrii familiei, institutia de invatamant, anturajul de prieteni sau urmarirea emisiunilor televizate, gradul de importanta pe care il are in viata persoanala fenomenul televiziunii cat si modul de definire personală a violenței și prezente în programele televizate dedicate tinerilor. Toti subiectii chestionați și-au exprimat opinia cu privire la aspectele menționate, reusind sa avem acces astfel nu doar la realizarea chestionarului semistructurat, cat și la monitorizarea principiilor de cercetare.

Pentru a analiza și interpreta datele dobandite am utilizat cu preponderenta reprezentarea grafică a tenditelor pentru a putea facilita compararea acestora cu tendintele apropiate ce corespund unor alte intervale de timp dar echivalente sau cu tendinte apropiate ce aparțin altor modele de consum de emisiuni televizate. De asemenea, a fost realizabila analizarea tendintelor respective si dupa graficele altor modele de consum de emisiuni TV in vederea demascarii eventualelor relații sau legaturi. Studiul comparativ a celor două grupe de minori este completat de studiul separat pe fiecare grupa in parte. Astfel, sunt studiate pentru fiecare grupa de minori, diferite variabile cum ar fi consumul de emisiuni televizate, internet sau jocuri video, agresivitatea și rolul sau, gradul controlului din partea familiei, diferite preferințe in ceea ce priveste de consumul de emisiuni TV, modul de viață si socializare, arii de activitate si scari valorice.

Gradul de urmarire a emisiunilor televizate si intervalele orare preferate

Peste 60% dintre subiectii cu varste cuprinse intre 10 si 18 ani urmăresc emisiuni televizate peste 3 ore in fiecare zi. Aproximativ 30 % dintre acestia urmăresc emisiunile zilnic dar in intervale de timp sub 3 ore. Doar 5% dintre participantii la interviu urmăresc emisiuni TV o data la cateva zile sau o data pe saptamana. In ceea ce priveste frecvența cu care sunt urmarite programele televizate, sfarsitul de saptamana (n.r. sambata si duminica), spre deosebire de zilele normale de lucru (n.r. luni – vineri), apar diferențe notabile între grupele de varsta. Astfel, cei din categoria 10-14 ani prefera emisiunile televizate într-un procentaj mai ridicat, de 65%, peste 3 ore in fiecare zi, comparativ cu cei din grupa de varsta 14 – 18 ani, care prefera emisiunile televizate peste pragul de trei ore in fiecare zi într-un procentaj de 57%. Tot aici putem afirma ca procentajul celor care urmăresc o data la cateva zile sau o data pe saptamana emisiuni televizate. Apare astfel o diferentiere importanta, cu privire la perioada în care sunt preferate, in mod normal, în timpul sfarsitului de saptamana, programele televizate. Cei cu varste mai mici, respective 10 – 14 ani, se uita la televizor in cursul diminetii, 23% in compartie cu 12%, pentru cei din grupa mai mare de varsta, in timp ce elevii din grupa 14 – 18 ani, prefera emisiunile din timpul serii, 52% prin coparatie cu 40%, procentaj pentru grupa de varsta unu, si asta mai ales dupa orele 22:00 (15% comparativ cu 3%).

Tipurile de programe urmarite

Programele urmărite, de regula, de către ambele grupe de copii au un grad sporit de varietat, neexistand astfel programe preferate in mod deosebit. Daca ar fi totusi sa stabilim o ierarhie, am incepe cu filmele de lung metraj, emisiuni de divertisment, animatii, emisiuni sportive, stiri si seriale, emisiunile cu si despre muzica, telenovele, , documentare, stiri dar și emisiuni dedicate copiilor. Diferentierile dintree două grupe de vârstă sunt foarte mici exceptie facand spectacolele de animatie și a emisiunile dedicate copiilor care sunt in topul preferintelor primei grupe de varsta si documentarelor care sunt urmarite cu precadere de cei din categoria a doua de varsta.

Importanta acordata fenomenului de televiziune

Importanța acordată fenomenului televiziunii cu comporta diferente semnificative in ceea ce priveste grupele de varsta, dar este considerată de o importanta mai mare de către copii din mediul rural prin comparatie cu cei din mediul urban

Pentru evaluarea gradului de influența manifestat de televiziune, institutii de invatamant și de mediul familial asupra modului în care copiii participanti la chestionar au deprins anumite valori sau non-valori, acestora li s-a cerut să relateze de unde au învățat mai multe aspecte legate de o serie de 12 valori și non-valori. Tabelul a fost intocmit dupa anumite valori și non-valori care se regăsesc în alte analize de specialitate ca fiind sustinute atat de televiziune cat si de scoala si familie. Din studiul datelor din chestionar deducem ca fiecăre dintre cele trei instituții amintite mai sus transmite o serie de valori și non-valori pe care elevii le deprind.

Dupa studierea atenta a rezultatelor afisate mai sus, familia are cea mai mică influență asupra valorilor și non-valorilor dobandite de catre elevi. In acelasi timp insa, adevărul, este una dintre valorile atribuită in special mediului familial, reusind un procentaj in proportie de aproximativ 60% surclasând astfel contribuția celorlalte două surse. Cu toate ca nu ocupa primul loc, familia obtine totusi rezultate pozitive și în ceea ce privește influența copiilor in ceea ce priveste ariile de competență sau libertate de expresie.

Mai departe, observam ca scoala are un cuvant greu de spus în ceea ce privește dobandirea valorilor civice și sociale si profesionale. Valorile pe care tinerii le atribuie in special școlii demonstreazaă că multitudinea de atacuri la care este supus învățământul și scoala in general prin perspectiva cunostintelor însușite de elevi nu par a mai avea o baza la fel de solida. Scoala reuseste astfel sa se situeze pe locul intai intre cele trei instiutii care fac obiectul studiului nostru, un loc fruntas care nu inseamna decat o influenta pozitiva asupra tinerilor.

Trecand mai departe, televiziunea da dovada de cea mai mare influență cu privire la dobandirea unor valori sau non-valori și atitudini care pot influenta intr-un mod negative formarea si dezolvoltarea viitorilor adulti, astfel influența emisiunilor televizate este mult mai complexă, in acelasi timp fiind orientată spre promovarea non-valorilor.

Promovarea acestora nu este facut neaparat in mod intenționat, totul avand practic la baza un principiu comercial in urma caruia, televiziunea trebuie sa incaseze profit in urma emisiunilor difuzate, indiferent de materialele difuzate. Sustinerea de catre televiziuni a unor non-valori ce nu sunt in acord cu școala și mediul familial sunt privite de unii ca semne ale unei emancipări de natura culturala.