Tinerii Si Mass Media.reprezentari ale Tinerilor In Presa Locala din Bacau

Comunicare

Tinerii Si Mass Media.reprezentari ale Tinerilor In Presa Locala din Bacau

Byadmin ianuarie 1, 2024

Tinerii și mass-media.

Reprezentări ale tinerilor în presa locală din Bacău

CUPRINS

INTRODUCERE

Cap. I SISTEMUL MASS-MEDIA

1.1 Prezentarea sistemului mass-media

1.2 Alte surse de mass-media

1.3 Presa după 1989

1.4 Prezentarea situației economice și sociale România

Cap. II MASS-MEDIA ȘI VIAȚA TINERILOR

2.1 Tinerii din România

2.2 Valorile și nevoile tinerilor români

2.3 Consumul de presă scrisă la nivelul tinerilor

Cap. III STUDIU DE CAZ. ZIARUL DEȘTEPTAREA

3.1 Prezentarea presei locale din Bacău

3.2 Prezentarea ziarului Deșteptarea

3.3 Prezentarea imaginii tinerilor din presa locală

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Lista figurilor

Fig.1 Strategia de persuadare: Sursa: Teorii ale cominicării de masă, Melvin L. Defleur 8

Fig.2 Evoluția salarială și a ratei de șomaj în perioada 2010-2015 România 13

Fig.3 Condiții ca un tânăr să reușească în România 17

Fig.4 Evaluaria locului de muncă 18

Fig.5 Etapele de evoluție 23

Fig.6 Autoportretul tinerilor 23

Fig.7 Principalele trăsături ale tinerilor 24

Fig.8 Concepțiile tinerilor 26

Fig.9 Nevoile tinerilor 26

Fig.10 Încrederea în presa scrisă a tinerilor 28

Fig.11 Frecvența de citire a presei 29

Fig.12 Procentul de tineri care au abonament la un ziar sau revistă 29

Fig.13 Ziarul preferat de tineri 30

Fig.14 Tipul de ziar citit 31

Fig.15 Procentul de articole negative/pozitive; 38

Fig.16 Evoluția imaginii tinerilor în presa locală în perioada 3 aprilie – 28 mai 39

Lista tabelelor

Tabel 1. Situația economică și socială România. Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. 13

Tabel 2. Șomajul 2015 pe categorii sociale. Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. 14

Tabel 3. Diferențe de gândire dintre generații de tineri 25

Tabel 4. Câtă încredere aveți în presa scrisă? 28

Tabel 5. Cât de des citiți ziare sau reviste? 28

Tabel 6. Aveți abonament la un ziar sau revistă? 29

Tabel 7. Care este ziarul preferat? 30

Tabel 8. Care este tipul de ziar pe care îl preferați? 31

Tabel 9. Diferențe dintre publicații. 31

Tabel 10. Numarul de articole din ziarul Deșteptarea pe tip de articol; 37

INTRODUCERE

Valorile tinerilor se schimbă, fiecare generație se dezvoltă într-un context psiho-sociologic diferit. În vederea cunoasterii generatiei actuale a tinerilor sunt necesare cunoasterea visurilor, dorințelor cat și a temerilor actuale.

Pentru a putea întelege imaginea publica a tinerilor alimentată de presă este necesară cunoașterea motivațiilor, nevoilor și mediului de dezvoltare social al acestora.

Problemele economice și săracia afectează direct domeniile educației, sanatății, asigurării cu locuri de munca și cu spatiu locativ a tinerilor, care, la rîndul lor, generează alte probleme, cum ar fi somajul, migrația, traficul de ființe umane, delicvența juvenilă și marginalizarea unor grupuri ale tinerilor.

În această lucrare sunt prezentate: importanța acordată de tinerii din ziua de azi mass-mediei, locul ocupat de mass-media în viata tinerilor, influența pe care o are mass-media asupra dezvoltării tinerilor, opinia mass-mediei cu privire la diferența dintre generația actuala de și generețiile precedente de tineri, tipurile de informare în masa preferate de tineri, parerea mass-mediei cu privire la diferite preferințe muzicale, sociale și culturale care pot influența viata tinerilor, direcțiile majore pe care tind tinerii din generația actuala să meargă în viata în comparatie cu cele ale tinerilor din generatiile precedente, dar si despre avantajele si respectiv dezavantajele ce pot aparea pentru tinerii de ziua de azi.

Lucrarea de față dorește să prezinte imaginea tinerilor așa cum este afișată în presa

locală dar și modul în care această imagine s-a format de-a lungul timpului.

Lucrarea este alcătuiltă din 3 capitole:

Cap. I. – Sistemul mass-media;

Cap. II – Mass-media și viața tinerilor;

Cap III. – Studiu de caz. Ziarul Deșteptarea.

Primul capitol este dedicat înțelegerii evoluției mass mediei, cum s-a dezvoltat aceasta de-a lungul timpului, ce efect are asupra tinerilor. Tot aici vedem o imagine a tinerilor din România, dar și o situația economică a acestora la nivel de tară.

Capitolul al doiea prezintă evoluția presei în România, modul de funcționare a acestei, înainte și după 1989. Diferențele dintre cele 2 perioade și modul cum era exprimată. Tot aici prezentăm imagine pe care tinerii o au despre presă, ce citesc în viața de zi cu zi și pe ce publicații se axează

Ultimul capitol prezintă presa locală din orașul Bacău, în special ziarul Deșteptarea. Cu ajutorul acestui ziar am dorit să arăt imagine pe care presa locală o dă tinerilor.

Deși presa locală are ca obligație să prezinte o imagine clară asupra faptelor, nevoia de senzațional poate duce la prezentarea unei imagini negative.

Medodele de cercetare folosite în cadrul acestei lucrări sunt chestionarul și observarea pe o perioadă de timp (2 luni) a ziarului de referință.

Tinerii sunt imaginea unei țări și modul în care sunt reprezentați tinerii în presă poate duce la formarea unei opinii despre acea țară. Așa cum se observă în lucrarea de fața persoanele își pot modifica sau forma păreri cu ajutorul mass mediei, aceasta fiind una dintre cele mai importante metode de comunicare din prezent.

Modul în care mass media este folosită poate duce la influențarea unei generații. De aceea prezentarea modului de gândire a tineretului în ziua de azi este oglinda mass-mediei.

Cap. I SISTEMUL MASS-MEDIA

1.1 Prezentarea sistemului mass-media

Termenul mass-media sau prescurtat media este o expresie preluată din limba engleză având traducerea și semnificația de medii (de comunicare) de masă.

Termenul de media cuprinde toate sursele de informație publice, ex. presă (ziare, reviste), radio, televiziune, internet. Aceste medii de comnuicare în masă au diferite functii precum: informarea, influențarea, educația, divertismentul și socializarea.

Cele două mari forme de comunicare sunt cea directă și cea mediatizată.

Comunicarea directă reprezintă toate formele de comunicare, în care sunt prezenți în același spațiu fizic doi sau mai mulți indivizi;

Comunicarea mediatizată reprezintă toate formele de comunicare care se sprijină pe un suport tehnic avand ca destinatar individul (telefon, scrisoare) sau colectivul (afișe, fluturașe publicitare).

Comunicare mediatică modernă răspunde existențelor politice, organizând un spațiu public pentru discuții de interes general și privat.

În ciuda modului de dezvoltare ale mediilor, rolul acestora “constituie, începând din secolul al XVIII – lea, un ansamblu de discursuri, funciar optimiste care exaltă binefacerile.”

În prima fază a apariției mediilor de masă acestea au un impact favorabil pentru binele public: democratizează cultura, lărgesc dezbaterile publice, repară diferite forme de disfuncționalități sociale.

Începând cu anii 1930, mediile sunt acuzate de a fi instrumente pentru manipularea maselor, acestea fiind puse în serviciul unei forme de viol psihic asupra indivizilor.

După revoluția industrială mass-media este un mijloc decisiv de transformare a mentalităților, pentru a adapta noile practici de consum și formarea pieții.

Este necesară distingerea a două componente esențiale din cadrul producției mediatice:

Informarea propriu-zisă (ex. emisiunile cu caracter informativ, paginile ziarelor);

Publicitatea (ex. spoturile din cadrul emisiunelor din radio și televiziune, paginile cu anunțuri din presa scrisa);

Pe lângă acestea mai putem regăsi produsele de divertisment.

”Enunțurile informative și cele publicitare se constituie pe un ansamblu de alegeri discursive împrumutând o formă verbală sau vizuală. Aceste păreri preconcepute discursive lucrează astfel la promovarea, ba chiar la constituirea, în indivizi a unor imagini mentale ce se structurează sub formă de reprezentări colective. Acționând ca niște filtre interpretative, aceste reprezentări constituie instrumente de inteligibialitate a realului, perceput prin aceste căi indirecte ca fiind mai mult sau mai puțin violent, mai mult sau mai puțin rațional…”

Mediile contribuie la organizarea sistemelor de valori și credințe din lumea socială, instaurând norme colective. Dezbateri în legătură cu efectele discursului jurnalistic asupra opiniei publice au loc încă de la sfârsitul secolului al XIX-lea. Aceste conduc la ideea că influența nu este de natură directă, rămânând supusă medierii conversațiilor dintre cetățeni.

Cercetătorii comunicării nu au ajuns încă la o înțelegere completă a impactului mass-mediei asupra aspectelor psihologice, creative, culturale, educaționale, morale, economice și politice ale vieții individului de rând.

Orice media are ca scop oferirea de informații inedite cititorilor, telespectatorilor sau auditorilor. Media trebuie să facă ca informația să fie cât mai credibilă, având ca scop exclusivitatea. Pentru a impresiona publicul și a face audiență, mediile actuale recurg la trișări foloing fraze de genul: gest incredibil, exclusiv, cele mai bune, folosirea unor imagini neobijnuite, a propagandei sau pur și simplu apelând la empatie.

Presa răspunde la nevoile și aspirațiile indivizilor, exercitând influență asupra vieții sociale, modificănd acțuinile indivililor și grupurilor.

Cele mai importante evenimente despre care majoritatea indivizilor au deja opinii formate sunt aduse de către mass media. Astfel putem constata că mass-media poate influența judecățile de valoare și alegeriile pe care le iau indivizii.

Un exemplu este cel oferit de cercetătoarea germană Elisabeth Noelle Newman, numit Spirala Tăcerii. Aceasta prezintă efectele comunicării asupra indivizilor în timp, împingându-l pe cel slab spre marginea unei spirale.

Alt exemplu este acela al Fluxului în doi pași, ”care ia în calcul rolul liderului de opinie ca mediator între mass-media și individ. Primul pas este efectul mass-mediei asupra liderului, al doilea reprezentând influența asupra celorlalți indivizi audienți.”

Contextul social prin care a fost răspândită presa de masă este unul caracterizate de conflictul cultural. Un exemplu de eveniment dramatic în dezvoltarea presei a fost în 1880 cand ziarele adoptate la scară largă de către americani nu mai aveau creșteri de tiraj. Astfel au apărut competiții pentru atragerea cititorilor. Fiecare ziar a încercat diferite stiluri, născociri, șiretlicuri, formate pentru a face ziarul mai captivant, printre care desenul comic colorate și jurnalismul de senzație.

Fiecare individ privește reportajele din cadrul unui ziar cu alți ochi, unii se lasă impresionați, unii il foloses doar ca o sursă pentru aflarea noutăților, iar alții iși formează opinii și credințe cu ajutorul cuvintelor tipărite pe hârtia citită.

Aceștia au nevoi și dorințe sociale și personale: loc de muncă, integrare socială s.a

Valorile tinerilor sunt în continuă schimbare, fiecare generație dezvoltându-se într-un context psiho-sociologic diferit. Imaginea publică a tinerilor oferită de presă duce la stabilirea valorilor.

Presa locală joacă un rol important în a impulsiona tinerii să urmeze anumite exemple oferind informații de calitate.

Subiectele de prost gust cu un nivel cultural scăzut, care au ca scop oferirea de satisfacție maselor au un caracter repetitiv. Violența excesivă, prezentarea de tehnici criminale, filmele de groază, pornografia, muzica sugestivă și melodramele sunt exemple de astfel de subiecte prezente în mass-media.

Subiectele din mass-media au ca bază o serie de studii. ”Studiile mass-media au avut ca obiect doar efectele pe care mesajul le exercită asupra publicului și factorii care i-au determinat pe oameni să se expună într-o manieră selectivă.”

Printre factorii studiați se numără :

Caracteristicile comunicatorului;

Continutul mesajelor;

Canalele prin care se primesc informații.

Aceste studii au condus la convingerea că un mesaj eficient are proprietăți de modificare a funcționării psihologice a indivizilor, asfel încât aceste să adopte comportamentulss-media.

Subiectele din mass-media au ca bază o serie de studii. ”Studiile mass-media au avut ca obiect doar efectele pe care mesajul le exercită asupra publicului și factorii care i-au determinat pe oameni să se expună într-o manieră selectivă.”

Printre factorii studiați se numără :

Caracteristicile comunicatorului;

Continutul mesajelor;

Canalele prin care se primesc informații.

Aceste studii au condus la convingerea că un mesaj eficient are proprietăți de modificare a funcționării psihologice a indivizilor, asfel încât aceste să adopte comportamentul sugerat de persoana care face comunicarea, fată de obiectul persuaziunii.

Fig.1 Strategia de persuadare: Sursa: Teorii ale cominicării de masă, Melvin L. Defleur

Mesajele de persuasiune sunt îndreptate spre individ și atitudinile individuale, pornind de la ideea că există o strânsă legătură între atitudinea acestuia (pozitivă sau negativă) și modul de comportare într-o situație socială (acceptare sau refuz).

Ex. Campanie comunicată prin mass media cu scopul reducerii discriminării cu scopul de a reduce prejudecățile etnice.

Un alt tip de persuaziune este teama, factor la care se recurge frecvent mai ales în publicitate.

Ex. Promovarea unui tratament/medicament patentate prin prezentarea amenințării la adresa sănătății în cazul în care acesta nu este utilizat.

La nivel local, presa locală este una dintre modurile de transmitere a informație catre indivizi. Aceasta reflectă aspectele diverse din cadrul comunității, fiind o proiectare minimizată a presei ca atare.

”Presa locală este citită, pentru că aduce un serviciu pe care presa națională nu are cum să-l facă: construcția comunitară. Dacă presa națională are un rol preponderant informativ, cea locală îl are și pe acela de liant comunitar. De aceea, pe orice piață locală dată, cel mai bine vîndut ziar local va avea tiraje de 3-4-5 ori mai mari decât cel mai bine vândut ziar național pe piața respectivă.”

1.2 Alte surse de mass-media

’’MASS-MÉDIA s. f. Termen care desemnează ansamblul mijloacelor și modalităților tehnice moderne de informare și influențare a opiniei publice, cuprinzând radioul, televiziunea, presa, internetul etc.; mijloace de comunicare în masă. [Pr.: -di-a] – Cuv. engl.”

Comunicarea este și a fost mereu esențială în evoluția omului , aceasta fiind perfecționată de secole prin efortul lingviștilor, sociologilor și al maselor.

Secolul XX a adus însă cea mai mare explozie a comunicației, iar în 2015 ne putem bucura de telefonie mobilă, email, rețele de socializare, conectare wireless și mai mult, avem acces la toate acestea în majoritatea zonelor populate ale Globului.

Tinerii sunt cei mai deschiși la noile tehnologii, iar majoritatea celor ce trăiesc în mediul urban au telefon mobil, computer conectat la internet, adresă de email, cont pe o rețea de socializare și folosesc din ce în ce mai mult aceste unelte pentru a păstra legătura cu rudele și prietenii.
Avem la dispoziția noastră computere desktop, laptopuri, smartphone-uri, televizoare inteligente, console de jocuri, toate conectate la internet și care ne ajută să ne informăm, să interacționăm și chiar să comunicăm fără să ne întâlnim fizic cu alte persoane.

Rețelele de socializare pun gratuit la dispoziția utilizatorilor pe care îi au unelte prin care ei își pot găsi vechi prieteni sau își pot face și noi cunoștințe, posibilitatea de a ține legătura cu lista de contacte prin mesaje scrise, fotografii sau filmulețe.

Tinerii sunt cei mai prezenți în astfel de rețele, unii dintre ei etalând liste de prieteni impresionante, uneori chiar de ordinul miilor de persoane; această listă a devenit printre „cunoscători” un adevărat statut social. Majoritatea utilizatorilor spun că verifică cel puțin odată pe zi ce mai e nou pe rețeaua de socializare, mulți dintre ei petrecând ore în șir zilnic pe aceste situri. Există pericolul ca, din comoditate, tot mai mulți oamenii să aleagă aceste metode ca principalele moduri de socializare cu prietenii în defavoarea întâlnirilor și interacțiunilor fizice.
Cele mai populare rețele de socializare folosite de români sunt Facebook și Hi5.

Facebook este asociată cu valori precum stabilitate, conformism, precauție, iar utilizatorii acesteia sunt educați, citesc frecvent bloguri și folosesc rețeaua pentru comunicație, informare, distracție dar și pentru a susține diverse cauze.

Numai în ultimul an, Facebook – cea mai mare rețea de socializare online din lume, a atras 180 milioane de noi utilizatori, potrivit datelor firmei Socialbaker. În total, Facebook-ul a atins pragul de 750 de milioane de utilizatori, după ce doar un an în urmă a anunța despre cifra de 500 milioane. În mediu, vîrsta utilizatorilor acestei rețele se cuprinde între 15-45 ani, respectiv, studenții și elevii constituie contingentul principal al FB – ului. Facebook-ul a devenit, pentru marea majoritate dintre studenți o necesitate zilnică stringentă.

Hi5 are membrii cu dorință de putere, înclinați spre egocentrism și autopromovare, folosind de multe ori profilul lor de pe Hi5 pentru a atrage atenția.

Chat-ul online Prima metodă populară pe care românii au folosit-o pentru chat online au fost canalele IRC, unde se întâleau și discutau la comun și în privat. A fost pentru prima dată când tinerii români se conectau frecvent la internet și îl găseau cu adevărat util.
Apoi a urmat perioada Yahoo Messenger, care deși nu mai este singura modalitate de chat online, în România a rămas cea mai populară până în ziua de azi. Serviciul gigantului american Yahoo a fost primul care a introdus noțiunea unei liste de prieteni, accesibilă oricând și de pe orice calculator cu ajutorului unui user și al unei parole. Programul poate fi folosit gratuit de oricine are un cont de email la Yahoo și cu timpul a beneficiat de îmbunătățiri cum ar fi chat-ul audio cu ajutorul microfonului iar apoi a apărut și chatul video folosind webcamurile.
Odată cu apariție smartphone-urilor cei care ofereau servicii de chat s-au grăbit să implementeze programele lor și pe mobile, oferind astfel ocazia utilizatorilor să fie în permanență conectați și să poată „chatui” și mai mult decât în trecut.

Deși chat-ul online este privit ca un lucru bun pentru că ajută la conectarea ușoară înte oameni la mare distanța, mulți adolescenți români au ajuns să prefere chatul discuțiilor față în față cu prietenii. Calculatoarele lor au de obicei câte 4-5 ferestre de chat deschise unde discută în paralel cu mai multe persoane odată, iar pe fundal browserul cu o rețea de socializare.

Cercetătorii avertizează că adolescenții preferă să se retragă în spatele computerului și uită cum să se comporte față în față cu o altă persoană, au deficiențe în exprimarea non-verbală și înțeleg cu mai mare greutate expresiile faciale sau tonurile vocale.

Profesorii din școli și licee au fost alarmați de rezultatele slabe obținute de elevi la probele orale și scrise la limba și literatura română. Aceștia au un vocabular sărac și o exprimare care seamănă din ce în ce mai mult cu cea folosită pe chat. Apar în scrierile elevilor prescurtări de genul: «ca-K», «scoala-sc», «trebuie-tre», «foarte-fff», «mine-mn», «ok-k», «bine-bn», «daca-dak-dk», «ce faci?-cf», «ț-tz», «nu stiu-nush», «mersi-ms», «nu ai pentru ce-npc», «ce mai faci-cmf», «tu-u». Profesorii spun că părinții ar trebui să limiteze timpul pe care adolescenții îl petrec în fața calculatorului, iar lingviștii avertizează că ne îndreptăm cu pași repezi spre o mutilare a limbii române.

1.3 Presa după 1989

Perioada 1990-1996 se dovedeste o perioada grea pentru mass-media, caci o data cu abolirea comunismului, jurnaliștii erau presați să gasească soluții la probleme de ordin economic, sau de ordin deontologic, necesare în societate democratică. Toate acestea au condus la o dezvoltare haotică a mass-mediei în perioada postcomunista, datorată în mare parte necunoașterii și neprofesionalizarii meseriei de jurnalist.

Dupa anul 1989 presa scrisă se diversifică și este caracterizată prin creșterea subiectelor tratate, a titlurilor și a tirajelor, fapt ce demonstreaza atât nevoia jurnaliștilor de a scrie neînlanțuiți, cât și nevoia cititorului de a afla noi tipuri de idei și noi informații. Astfel, presa scrisă se dezvoltă cel mai repede, apar peste o mie de publicații noi, atât la nivel national cât și local, iar subiectele abordate erau diverse, de la cele din domenii specializate pentru cititorul intelectual, pana la cele satirice sau pornografice, pentru un public larg. Acest fapt era benefic pentru o societate în drum spre democrație, caci îi stimula pe oameni să se comporte și sa gândeasca diferit față de pâna acum. Tot atunci se diversifică și genurile jurnalistice, iar discursul mediatic se putea transmite prin mai multe posibilități, de la critica și comentariu la ancheta, adica la un jurnalism de investigatie notabil ceea ce face din noul jurnalism o producție mai serioasă și mai credibilă.

Totusi, presa scrisa a avut de înfruntat mari probleme de ordin economic, datorita creșterii prețului la materie primă, impozitelor și a costurilor la investiții, multe publicatii apareau peste noapte și puține reuseau să supraviețuiasca. La aceasta problemă se adauga salariile mici dar și asimetrice acordate cu deosebire celor cu functii mici și diminuarea treptata a formelor de sprijin direct sau indirect din partea statului. În aceaste conditii, apare pentru prima data idea formei de proprietate, astfel se consemnau doua tipuri de proprietate, cea de stat, existentă ca și pâna acum, dar și cea nou înființată, proprietatea sectorului privat, care va deveni cu timpul și cea mai eficientă.Tot sistemul economic precar a afectat mass-media și din punct de vedere tehnologic, unde metodele de productivitate erau cu mult depașite, și pentru adaptarea la cerințele occidentale, costurile erau mult prea mari, deși participarea cu capitalul străin exista, era totusi slaba.

Proaspat iesit din ghiarele cenzurii și a limbajului de lemn, jurnalismul post-revolutionar urma sa parcurga un drum spre profesionalizare și specializare, un drum al autodefinirii, atât ca și o profesie cat și ca o știinta, prin coduri etice și limbaje noi specifice.

Mult timp dupa revoluție, în mass-media existau jurnaliști din generatia veche, care înca foloseau, prin modul de prezentare a informațiilor, limbajul stereotip, hibrid, al fostului regim. Chiar daca apetitul de lectura a publicului era ridicat, cititorii erau saturați de mesajele și formularile învechite, iar problemele de ordin economic, ce îi obstructionau ritmul normal al dezvoltarii, au facut ca o mare parte din cititori să îsi piarda încrederea în presa scrisa și sa se orienteze spre audiovizual. Astfel se explica faptul ca în 1990, în privinta tirajelor, ziarele ca "Adevarul" și "Romania Liberă" apareau în 1,5 milioane exemplare zilnic, iar în 1992 pentru aceleasi ziare s-a semnalat o scadere rapidă, intre 200.000 și 250.000 de exemplare pe zi. Principalele cotidiane deseori au depașit, în 1990, tiraje de 1 milion de exemplare pe zi, dar în prezent acestea au tiraje cuprinse intre 100.000 si 200.000. Față de cele 24 de edituri de stat existente in 1989, acum exista peste 3000 de edituri particulare.

Principalele cotidiane nationale, în functie de numarul cititorilor, sunt Adevarul, România Liberă, Evenimentul Zilei, Jurnalul Național, Curentul, Ziua, Național, Curierul Național, Cronica Română, etc. Exista de asemenea și cotidiane în engleza și franceza, cum ar fi Nine O'Clock și Bucarest Matin, și o serie de saptămanale, ca Romanian Economic Observer, România Libera (în limba engleza), Romanian Business Journal, The Business Review și reviste lunare Curierul Românesc (destinat romanilor din afara granițelor).

În ultimii 2-3 ani, presa scrisă s-a extins și în alte orase ale României, atat în ceea ce privește numarul de cititori cat și în influența pe care o au. De asemenea, revistele ilustrate saptămanale sau lunare s-au înmulțit în detrimentul revistelor de cultura sau de știinta (totuși mai există saptămânale, precum “România literară”, cu o tradiție de 30 de ani, sau revistele “22” și “Dilema”, care au aparut dupa Revoluție și au reusit sa-și păstreze cititorii fideli).

În prezent sunt editate circa 1.550 de ziare și de publicații, dintre care 100 sunt cotidiane și 170 sunt publicații în limba minoritatilor etnice, în special în maghiară și în germana. Anual, editurile lanseaza circa 7.000 de titluri pe piață, având un tiraj total de aproape 20 de milioane de copii. Perioada 1990-1996 a satisfacut în parte nevoia de legi noi, liberale și democratice, adica noncomuniste. Au fost adoptate doua legi majore, și anume Legea Audiovizualului și Legea Radioului și Televiziunii care reglementau acordarea licențelor de difuzare pentru radio și televiziune, regulamente privind publicitatea, tratarea alegerilor, sau afilierea și creearea de rețele. Totusi, chiar daca în acea perioadă se facuseră progreze din punct de vedere legislativ, multe dispozitii nu erau puse în aplicare la inceputul anului 1996, fapt ce demonstreaza conducerea arbitrara, supusa manipularii politice, directe sau indirecte de catre putere. Din punct de vedere etic, deontologic și stilistic, jurnaliștii trebuiau să-și modeleze comortamentul în conformitate cu pregatirea modernă, occidentală, să fixeze "agenda" opiniei publice și obiectivele jurnalistice, adica să treaca de la jurnalismul rutinier tradițional, îndoctrinat, limitat tematic și încorsetat stlistic, la știința și tehnologiile moderne din tarile occidentale. Chiar dacă, datorită potentialului, multe lucruri au fost îmbunătățite, și anume îmbogatirea scriiturii prin subiecte noi sau diversificarea genurilor și stilurilor jurnalistice, practicarea acestei profesii în spatiul românesc, mai avea multe de învățat. În această situație, s-au înființat noi scoli și universitati cu profil jurnalistic, publice sau private și multi absolventi de licee s-au orientat spre acestea, prilej cu care, formatorii în jurnalism au reusit să recupereze decalajele ramase din perioada comunistă. Astfel se fac progrese din punct de vedere lexical și stilistic, se definesc conceptele sistemului mass-media prin tehnici de redactare, prin realizarea funcțiilor socio-culturale și definirea efectelor comunicării de masa, iar dupa o perioadă de aproape zece ani, jurnalismul românesc devenine o profesie dar și o stiinta cu statutul, condițiile și obiectivele ei bine conturate.

Chiar daca jurnalismul românesc a întampinat probleme, atât în timpul comunismului, cât și în perioada precedenta, a reusit, într-un fel sau altul să-și îndeplinească rolul de a patra putere în stat, a reusit să instructeze, să educe și mai mult să ajute, la schimbarea mentalităților și comportamentelor cetățenilor. Perioada de tranziție sa dovedit dificilă, cu suisuri si coborâsuri, însa mass-media de azi reușeste să raspundă la întrebarile publicului și să le dea soluții. Dar mai mult de-atât, prin acea perioadă de tranziție, de evolutie forțată, mass-media a contribuit la orientarea și întelegerea opiniei publice asupra noului sistem democratic.

1.4 Prezentarea situației economice și sociale România

Prezentarea situației economice și sociale este importantă pentru a prezenta realitatea tinerilor.

Salariul brut – Toate veniturile brute din munca, constand din salariul de baza, precum si din adaosurile salariale corespunzatoare cu munca prestata.

Salariul net – Sumele de bani pe care salariatul le incaseaza, acestea rezultand din salariul brut corectat cu diminuarile obligatorii conform legii (impozite pe salarii, taxe etc.).

Tabel 1. Situația economică și socială România. Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Fig.2 Evoluția salarială și a ratei de șomaj în perioada 2010-2015 România

Din figura de mai sus putem observa un trend majoritar crescător a evoluției salariale a populației Romăniei în perioada 2010 -2015. Salariu minim a crescut de la 600 RON în 2010 până la suma de 1,050 RON în luna martie, anul curent.

Deși se observă o înbunătățire generală la nivel salarial, rata șomajului are de asemenea o creștere constantă, ajungănd la 5.37% în anul 2015.

Tabel 2. Șomajul 2015 pe categorii sociale. Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Din tabelul 3. putem constata diferențele salarilare la persoanele din România cu diferite nevele de studii. Putem observa că numărul de mai scăzut de șomeri se alflă printre cei cu studii universitare. Mai putem constata că din totalul populatiei șomeră, numărul persoanelor de sex feminin este aprozimativ jumătate pe anul 2015 cu o rată a șomajului feminin de 4.81%.

Finalul creșterii și începutul declinului pentru populația totală și pentru populația în vârstă de muncă în UE și în țările candidate pentru perioada 1999 – 2050.

Populația României scade într-un ritm alarmant și va continua să scadă ca urmare a procesului de îmbătrânire fără ca ritmul natalității să fie satisfăcător. Populația activă totală va scădea ca efect al reducerii populației de peste 65 ani, dar populația activă de 15-64 ani va crește, rata de participare ajungând la circa 65% în anul 2016.

Populația tânără se reduce atât numeric cât și ca proporție în populația totală.

Natalitatea foarte scăzută, reacție la politicile pro-nataliste promovate voluntarist în anii ’60 și ’80 precum și emigrația, ambele fenomene efect al condițiilor extrem de grele de viață moștenite de la regimul de dictatură precum și al insecurității perioadei de tranziție (foarte lungă în cazul României) conduc la apariția unor generații mai mult decât reduse numeric, în ciuda existenței unei populații de vârstă fertilă (deci, mai ales populație tânără) foarte numeroasă.

Urmare a acestei serii de șocuri, declinul demografic, cu consecințe asupra evoluțiilor economice pe termen lung devine greu reversibil.

Declinul populației totale se generalizează începând cu anul 2025 la un orizont temporar pe termen lung. Însă, în ceea ce privește situația populației în vârstă de muncă, efectul declinului este aproape imediat, pe termen mediu, începând cu anul 2011 producându-se generalizarea fenomenului.

Noile tendințe demografice anunță, cu un grad mare de probabilitate, o modificare importantă a structurilor societății. Datorită creșterii continue a longevității, susținute de progresele înregistrate în cunoaștere, are loc o creștere continuă a speranței de viață și, practic, se nuanțează categoria de persoane vârstnice, după cum urmează:

55 – 64 de ani – lucrători vârstnici (crește continuu numărul de persoane active cu vârste peste 60 de ani până în anul 2030);

65 – 79 de ani – bătrâni;

80 de ani și peste – foarte bătrâni.

Noua familie care se conturează pe termen mediu și lung presupune o prelungire a vieții active incluzând și perioada 65 – 67 de ani (rata de ocupare în UE, în anul 2015, a crescut cu 5,6% în UE, fiind de 3 ori mai puțin decât 18,5% în SUA) unde forța de muncă este mult mai mobilă geografic și va cuprinde 4 etaje generaționale tradiționale: copii, părinți, bunici + străbunici față de cele 3 de astăzi și mai multe gospodării (creșterea distanței intergeneraționale, părinți – copii).

Proiecții ale evoluțiilor demografice ale populației tinere

Trei scenarii alternative de proiectie: moderat conservator, conservator, ultra-conservator.

Toate scenariile se bazează pe corelația identificată și fundamentată empiric pentru cazul României, între stabilitatea generală socio-poltică și economică și creșterile de populație.

Ușoara creștere a natalității din ultimii ani (mai ales în mediul urban) pare a reconfirma corelația, dată fiind creșterea marcantă de stabilitate socială și politică generală, cuplată cu creșterea economică susținută a României din ultimii ani.

Rezultatele testării premiselor. Scenariile de proiecție.

Caracteristica generală este menținerea pentru următoarea jumătate de secol a tendinței de declin demografic accentuat (populația, la orizontul anului 2052, va fi între un minimum de 15 milioane și un maximum de aproximativ 18 milioane de locuitori).

Potrivit scenariilor conservator și ultra-conservator ponderea populației tinere este în continuă scădere.

O ușoară redresare apare numai în scenariul moderat-conservator, ca posibilă urmare a permanentizării și întăririi tendinței incipiente de redresare a natalității, vizibilă în ultimii ani, îndeosebi în mediul urban.

Efectele șocurilor. Rezultatele scenariilor:

Conform scenariului moderat-conservator, la orizontul anului 2052, cu o populație de aproximativ 18 milioane locuitori, România ar reveni, practic, la nivelul anului 1930.

Proporția populației tinere (15-24 ani) ar fi, de asemenea, similară celei din 1930, ceea ce ar însemna, astfel, un oarecare reviriment față de momentul actual.

Ținând cont de faptul că teritoriul țării este mai mic cu, aproximativ, 20% decât în 1930, ceea ce ar rămâne, ca urmare a evoluțiilor din a doua jumătate a secolului al XX-lea și din prima jumătate a secolului al XXI-lea, ar reprezenta doar un ușor spor de densitate.

Conform scenariului ultra-conservator, cu o populație la orizontul anului 2052 de, aproximativ, 15 milioane de locuitori, România ar reveni la nivelul anului 1930, în limitele frontierelor actuale, cu o proporție, însă, a populației tinere (15-24 ani) ceva mai redusă. Rezultatul evoluțiilor demografice seculare, inclusiv, deci, al șocurilor pro-nataliste ar fi NUL !!!

In condițiile în care tinerii reprezintă 20% dintre cetățenii europeni (în România anului 20014 aceștia reprezentau 15,9% din totalul populației), ei sunt chemați să joace un rol mai activ și au ocazia să se implice activ în construirea viitorului Europei.

Munca, mijloc de reușită în viața unui tânăr din România.

Munca nu este privită de către tinerii români ca o cale importantă de reușită în viață în România. Doar 11% dintre cei intervievați consideră munca drept primă condiție pentru reușita în viață, în România.

Pentru ca un tânăr să reușească în viață, în România, cea mai importantă condiție este ca acesta să provină dintr-o familie înstărită. Această lipsă de încredere în capacitatea muncii de a asigura bunăstare în România reprezintă o premisă a erodării motivației de a munci”.

Condiții care contează cel mai mult pentru ca un tânăr să reușească în România:

Fig.3 Condiții ca un tânăr să reușească în România

Sursa: Tinerii în România…, București 2014, Raport FES

Ce vor absolvenții români după trei ani de activitate ?

500 de euro și funcție de conducere

Tinerii care nu au experiență au așteptări salariale medii care se ridică la 300 de euro și cresc până aproape de 500 de euro în jurul a trei ani de experiență.

Piața muncii este foarte dinamică iar loialitatea este relativ scăzută. In multe cazuri, formarea universitară este neglijată în detrimentul oportunităților din piață.

In România, cele mai vânate funcții sunt în IT, marketing, vânzări, resurse umane și proiectare/design.

Fig.4 Evaluaria locului de muncă

Sursa: Tinerii în România…, București 2014, Raport FES

Cap. II MASS-MEDIA ȘI VIAȚA TINERILOR

2.1 Tinerii din România

Cea mai importantă categorie socio-demografică pentru viitorul oricărei țări sunt tinerii.

Populația României este de 19.596.372 din care mai mult de 6 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani.

Rata șomajului la nivelul tinerilor din România a fost de 24,3% întrimestrul doi al anului 2014, fiind putin peste media europeană de 22%.

Cele mai cunoscute informatii din mediul publicistic despre tineri sunt subiecte senzaționale de genul: maneliști, cocalari, generația X, Facebook, consumatori de droguri etc. Aceștia sunt lăudați când ies la vot dau fac demonstrații împortriva abuzurilor (Ex. ”Uniți salvăm Roșia Montană”!), fie sunt condamnați când nu participă la vot, copiază la Bacalaureat, doresc să părăsească țara.

Tinerii din România au de suferit datorită directiei greșite în care se îndreaptă țara. Principalele 3 probleme sunt:

Locurile de munca/șomajul reprezintă un factor important legat de problemele cu care se confruntă tinerii din România.

Corupția la nivel de tară.

Sărăcia care îî împiedică pe unii tineri să își împlinască visele sau chiar să spere la un viitor mai bun cu ajutorul educației.

Lipsa oportunităților economice și sociale duc la deviații de la ordinea naturală. Ex. Aproximativ 50% dintre tineri de peste 18 ani încă mai locuiesc cu părinții și nu au nici o șansă de a părăsi casa părintească. Acest lucru conduce la alte dizabilități sociale precum:

Lipsa unui cuplu stabil care conduce la instabilitate emoțională;

Lipsa dorintei de a avea copii. Media numărului de copii doriți este de 2;

Una dintre cele mai importante clasificări ale tinerilor este cea a claselor sociale. Criteriile de clasificare folosite de tineri sunt:

Situația materială;

Nivelul de școlarizare;

Nivelul veniturilor;

La nivel educativa, tinerii post -1989 sunt mai bine educați ca părinții lor, dar cu diferențe majore pe medii rezidențiale siprofile regionale în privința accesului la forme de școlarizare superioare. Tinerii din rural și aceeia din regiuni mai sărace au șanse minime de a absolvi o școală post liceală sau a urma studii universitare.

La nivel de școlarizare există diferite concepții:

Băieții sunt mai puțin entuziaști decât fetele în ceea ce privește participarea școlară;

Fetele resimt un nivel moderat de stres față de baieți;

Diferențe între mediile de școlarizare fete/băieți

Diferențe între mediile de școlarizare mediul urban/mediul rural/regiunile istorice;

Fetele fac mai mult studiu individual decât băieții;

Piața muncii ridică alte problemă pentru tineri:

Veniturile sunt substanțial diferite în funcție de sex și dacă aceștia lucrează în mediul urben sau rural;

În găsirea unui loc de muncă relațiile personale joacă un rol important, urmat de experiența profesională și apoi educatie.

Siguranța la locul de muncă este cel mai inmortant criteriu pentru tineri datorită riscului ridicat de a fi dați afarăn numărul șomerilor din răndul tinerilor fiind de aprox 17.9%.

Discriminarea este un alt subiect important în rândul tinerilor. Aproape jumătate dintre aceștia simțindu-se discriminați datorită diferitelor motive, cel mai important fiind situația materială, urmat de discriminarea de gen sau datorită faptului că aparțin unei minorități,

Stilul de viața este de asemenea un subiect important în rândul tinerilor. Diferențele în modul cum aceștia își petrec timpul liber sunt mai accentuate între tinerii de la oraș și cei din mediul rural. Tinerii sunt cei mai activi cand vine vorba de petrecerea timpului liber în fața televizoarelor sau pe internet, acestea fiind printre cele mai imortante surse de informare și divertisment. Tinerii care au o poziție economică mai ridicată sau provenind dintr-o clasă economică superioară au posibilități mai variate de petrecere a timpului liber, pe când cei din de mijloc, utilizează mai frecvent internetul.

Tinerii sunt cei mai atrași de ceea ce privește comportametul de risc:

Băietii sunt consumatori ma i mari de alcool și tutun decât fetele;

Baieții tind să fie implicați mai des în conflicete fizice decât fetele;

România avand o populație majoritar ortodoxă, urmată de cea catolică ș.a, religia joacă un rol important în viața de zi cu zi:

Deși majoritatea tinerilor se declară creștin-ortodoxi, o treime dintre aceștia nu cred în Dumnezeu;

Tinerii catoloci, protestanți etc. tind să declare mai des fapul că ei cred în Dumnezeu;

Baieții tind să fie mai puțin credincioși ca fetele;

În ceea ce provește abstinența sexuală și poziția fată de avort, fetele tind să fie mai conservatoare;

Politica din România nu aduce satisfaceri tinerilor, acesștia fiind dezamăgiți de instituțiile politice din țară. Dezamăgirea fată de politicienii tineri duce la o scădere al interesului fața de politică. Libertatea de mișcare oferită de posibilitatea de a pleca înafară crește încrederea tinerilor pentru o viață mai bună.

La nivel central tinerii sunt reprezentați de anumite consilii șî fundații dar și de Lege nr. 350 din 21/07/2006 – LEGEA TINERILOR. (Anexe)

2.2 Valorile și nevoile tinerilor români

Valorile tinerilor se schimbă, fiecare generație se dezvoltă într-un context psiho-sociologic diferit. În vederea cunoasterii generatiei actuale a tinerilor sunt necesare cunoasterea visurilor, dorințelor cat și a temerilor actuale.

Pentru a putea întelege imaginea publica a tinerilor alimentată de presă este necesară cunoașterea motivațiilor, nevoilor și mediului de dezvoltare social al acestora.

Populația României a suferit o schimbare de atitudine odată cu căderea comunismului, după 1989, începând o epocă post-comunistă. Tinerii au început o exprimare liberă a dorințelor și așteptărilor, devenind mai liberi în modul de găndire și de abordare a vieții.

Făcând parte din UE, în România au pătruns noi modele occidentale de găndire, tendințe și tehnologii. Nevoia de modele au dus la apariția VIP-urilor de carton difuzate la TV, pe paginile tabloidelor și ale revistelor. Personalitățile reale, autentice din istorie și chiar cinematografie sunt trecute cu vederea.

Așteptările pe care românii le au de la noile generații de tineri sunt destul de ridicate, deși având o concepție destul de proastă despre aceștia. Deși după 1990 elevii și studenții români beneficiază de facilități noi de studiu și găsire a informației, având toate premisele pentru a studia și a-și forma o personalitate puternică, situația stă de fapt altfel. Tinerii sunt preocupați tot mai puțin de școală și prea mult de alte distrecții.

În procesul de formare a unui tânăr o amprentă foarte mare o are educația, atât cea de acasă, cât și cea primită cu ajutoril televizorului și vieței de zi cu zi. Emisiunile de can-can apărute denigrează bunele moravuri și sfidează buna educație, împingand la ascultarea de manele, la bautură, până la droguri.

Tinerii nu se simt deloc motivați sa-și propună un scop pe care sa-l atingă pe parcursul vietii, mult dintre ei ghidându-se după modelele apărute în media, adoptând valorile vedetelor TV, acestia punându-și amprenta asupra tinerilor care îi urmăresc. Astfel vedem tineri cu principii denaturate, interese meschine și ascunse care nu stiu ce vor, luând uneori decizii la influența grupului, neținând cont de adevăratele lor dorințe și nerespectând anumite valori proprii, lucru extrem de periculos și dăunător pentru un adolescent.

Datele din România reprezintă un studiu pe doi ani pentru realizare unui profil actual pentru a întelege nevoile tinerilor și reprezentarea lor în presă.

Participanți:

Vârsta 18-25 ani

Sex: 50% fete ; 50% baieți

Venituri: 50% mediu-mediu ; 50% medium-ridicat

Fig.5 Etapele de evoluție

Sursa: Tinerii europeni și brandurile lor, București 2007, Daedalus Consulting;

Fig.6 Autoportretul tinerilor

Sursa: Tinerii europeni și brandurile lor, București 2007, Daedalus Consulting;

Implicarea socială

Tinerii în ziua de astăzi manifestă o atitudine indiferentă față de societate. Aceștia nu vad cum ar putea influența evoluția acesteia, dar nici nu sunt dispuși sau motivați să se implice pentru a face o scimbare.

Societatea care contează este pentru ei categoria de vârsta cu care se identifică. Grupul reprezintă comunitatea sufletească care privește lumea cu aceeași ochi. Acesta oferă recunoașterea, identitatea și autonomia necesară, fiind o familie paralelă definită de raporturi informale.

Grupul este de asemenea estensia și confirmarea propriei persoane.

”În fapt, tinerii ca entitate abstractă sau ca indivizi sînt priviți mai curând cu simpatie peste tot. Mai rău e însă când încep să se adune – în găști, în grupuri, în orice vrei, numai în organizații nu.”

Tinerii simt nevoia de integrare. Aceștia doresc sa se identifice cu grupul prin:

aceleași obiceiuri si pasiuni;

consumând aceleși mărci;

Egoul face ce asemenea o parte importantă a caracterului tânărului actual, în mos special “supremația ego-ului”, nimic nu este mai important decât propria persoană.

Fig.7 Principalele trăsături ale tinerilor

Sursa: Tinerii europeni și brandurile lor, București 2007, Daedalus Consulting;

Dinamismul: Tinerii pun accentul pe comunicare și acțiune.

Comunicarea: Habitatul este intens tehnologizat:

versiunea sedentară: TV, computer, DVD player s.a

versiunea nomadă: mp3, telefon mobil s.a

Tinerii vor sa fie cei care află primii informația, să transmită informația mai departe într-un mod cat mai original, care sa îi pună în valoare, aceștia având abilități de înregistrare și diseminare a informației

Actiunea:

Sunt agitați, temperamentali;

Experimentează cât mai mult;

Contează distracția;

“Visurile tinerilor de acum și de atunci sunt aceleași, numai că modalitățile de obținere sunt diferite.” Tinerii din ziua de azi sunt în căutarea unor valori proprii, valorile tradiționale fiind depășite

Tabel 3. Diferențe de gândire dintre generații de tineri

Fig.8 Concepțiile tinerilor

Sursa: Tinerii europeni și brandurile lor, București 2007, Daedalus Consulting;

Fig.9 Nevoile tinerilor

Sursa: Tinerii europeni și brandurile lor, București 2007, Daedalus Consulting;

Vise și dorințe:

Tinerii doresc să amâne cât mai mult momentul asumării responsabilităților, aceștia depășesc stagiul privilegiat de tânăr fără griji gradat;

Momentul care marchează trecerea la maturitate entru un tânărr este considerat apariția copilului.

Experiențe:

Experiențele tinerilor sunt multiple. Aceștia prin experimenatare se gândesc la fraza “ să-mi trăiesc viață”;

O altă experiență importantă în viața unui tânăr este găsirea unui partener stabil – și mutarea de la părinți;

Ca experiență căsătoria are loc la 20 -30 și ceva de ani;

Profesia:

Ca profesie de viitor tinerii nu îsi fac planuri prea mărețe. Printre grijele lor se numără terminarea școlii și independența financiară prin găsirea unui job suficient de bine remunerat.

În materie de consum printre grilele trinerilor se numără achiziționalea unei mașini proprii și o casă.

Temerile tinerilor:

Se tem ca vor ajunge să aiba un serviciu slab remunerat sau care nu îi motivează și nu le răsplătește eforturile dedicate studiilor. De asemenea, le este teama de job-uri care nu le mai lasă timp liber.

Părinții și cei din jur exercită presiune prin așteptările pe care le au de la ei.

Alegerea greșită a unui partener de viață sau negăsirea unuia.

Găsirea unei locuințe este una dintre cele mai mari îndoieli care îi încearcă, alături de accea de a-și găsi un loc de muncă bun.

2.3 Consumul de presă scrisă la nivelul tinerilor

Analiză pe baza datelor ActiveWatch (Agenția de monitorizare a presei) și INSSE (Institutul național de statistică), anul 2012.

Tabel 4. Câtă încredere aveți în presa scrisă?

Fig.10 Încrederea în presa scrisă a tinerilor

Din figura nr.10 putem constata că încrederea tinerilor în presă este relativ scăzută, marja de încredere fiid la patru dintr-o sală de la 1 la 10. Numai 4.1% din tineri au o încredere ridicată în presă, iar numărul tinerilor cu o încredere scăzută aflându-se la 9.0%

Tabel 5. Cât de des citiți ziare sau reviste?

Fig.11 Frecvența de citire a presei

Frecvența cu care tinerii citesc presa este destul de ridicată, fie că o citesc zi de zi sau de 1-2 ori pe săptămână aceștia rămân interesați de ceea ce se prezintă în paginile presei.

In același timp numărul tinerilor care nu citesc deloc presa este de asemenea foarte ridicat, cu o medie de 26.3%.

Tabel 6. Aveți abonament la un ziar sau revistă?

Fig.12 Procentul de tineri care au abonament la un ziar sau revistă

Procestul tinerilor care au un abonament la un ziar sau o revistă este foarte scăzut, cu un procent de numai 10.3%, fată de cei care nu dețin nici un fel de abonament cu un procent de 89.7%.

Fig.13 Ziarul preferat de tineri

Tabel 7. Care este ziarul preferat?

Ziarul preferat de tiner la nivel de țară este ziarul libertatea cu u procent de 17.8% urmat de Jurnalul Național. Cel mai scăzut procent de cititori este deținut de România Liberă și Gazeta de sud.

Tabel 8. Care este tipul de ziar pe care îl preferați?

Fig.14 Tipul de ziar citit

Din Fig 14. Putem observa că informațiile cele mai citite de tineri români sunt cele socialȚ, urmate de stirile mondene și de cele sportive. Știrile externe, culturale și informatiile utilitare se află la cel mai scăzut nivel pe lista de interes a tinerilor.

Tabel 9. Diferențe dintre publicații.

Majoritatea tinerilor nu reușezc să facă diferența dintre articolelediferitelor publicații. Numai 10.3% dintre aceștia au observă aceste diferențe în momentul când decid să citească un anumit articol.

Cap. III STUDIU DE CAZ. ZIARUL DEȘTEPTAREA

Evoluția presei în România

Publicațiile periodice printre care ziarele și revistele autohtone au avut un rol important în modernizarea limbii române, ziarul fiind loc de inovație lexicogramaticală și modul de răspândire a noilor cunoștințe. “Prin publicarea articolelor-program, cele mai importante publicații literare din secolul al XIX-lea au încercat să impună principii și criterii de promovare a valorilor autentice, de combatere a exagerărilor, de sincronizare a culturii și a literaturii românești cu Occidentul, dar și de păstrare a unui echilibru între tradiție și modernitate.”

Datorită rolurilor sale de formare, influențare și/sau manipulare a opiniei publice, presa reprezintă o putere în orice comunitate culturală, deoarece, de multe ori, anumite decizii pot fi influențate de apariția unor informații în presă.

O dată de referință din cadrul publicisticii românești reprezintă anul 1829 când apar Curierul românesc și Albina românească.

Procesul evoluției presei românești constă în cinci perioade de afirmare și dezvoltare a stilului publicistic:

1829 – 1860;

1860 – 1900;

1900 – 1947;

1947 – 1989;

1990 si pîna în prezent.

Stilul presei românești instituit pe bază de norme literare moderne avea un stil modern, cuprinzând o gamă de mijloace și forme de comunicare orale și scrise, care servesc la informarea publicului în calitatea sa de receptor, asupra celor mai diverse evenimente cotidiene din viața socială, politică, economică, culturală, stiintifică, artistică, sportivă etc., îndeplinind astfel funcția de mediatizare, dar și de influentare a opiniei publice.

Textele publicistice prezintă trăsături specifice care decurg din necesitatea unei informări rapide, exacte, expresive și convingătoare,dar pastrînd, în general, un echilibru firesc între tradiție și inovație.

Presa din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea a contribuit, în mare măsură, la stabilirea și la impunerea unui model de normă scrisă, considerată literară, grăbind astfel procesul de unificare a limbii de cultura, printr-o renunțare treptată și conștientă la elementele regionale și populare. Negarea existenței stilului publicistic sau anexarea lui la stilul beletristic reprezintă, probabil, și consecința indirectă a faptului că aproape toți marii noștri scriitori, începând cu Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ioan Slavici și continuînd cu Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, George Calinescu ș.a., au fost și mari gazetari. De altfel, în toate etapele de dezvoltare a societății românești din secolul al XIXlea, apariția presei constituind un atribut al unei lumi ce tindea spre modernitate, și până în prezent, putem constata o colaborare fructuoasă și activă a scriitorilor, în primul rînd, în paginile ziarelor sau revistelor. Fenomenul nu este specific doar

Întrucît cei care practicau ziaristica erau și mari scriitori, unii dintre aceștia, cum ar fi Mihai Eminescu, I. L. Caragiale sau Tudor Arghezi, au dat strălucire ambelor domenii.

În primele doua etape de dezvoltare a stilului publicistic (1829-1860; 1860-1900), timp în care s-au produs mari schimbări în evoluția societțtii românești, în paginile ziarelor au avut loc ample campanii de clarificare ideologica. Tot în presă s-au propus solutii care priveau dezvoltarea, unificarea și îmbogatirea limbii literare și s-au publicat creații literare valoroase, încercîndu-se o selecție mai riguroasă a acestora pe baza unor criterii estetice ferme. Presa și literatura cunosc acum o perioada de emulație, apropiindu-se, dar și separîndu-se din punct de vedere stilistic, prin scopul urmărit, care impunea jurnalistului mijloace de persuasiune specifice, marcate de oralitate în articolul gazetăresc. Literatura tindea tot mai mult către un stil ales, în timp ce presa cultiva stilul de jos , în sensul unei comunicari lărgite,fără excesele de vulgaritate din presa actuala.

Odată cu apariția Daciei literare (1840), asistăm la o specializare a presei, prin editarea primelor reviste literare, care erau fondate și conduse de reputați scriitori și oameni de cultură:

Dacia literara, sub îndrumarea lui Mihail Kogălniceanu;

România literara (Iași, 1855), condusă de Vasile Alecsandri;

Convorbiri literare (Iași, 1867-1944), revistă fondata de Societatea Junimea și condusă de Titu Maiorescu;

Tribuna (Sibiu,1884), editată de I. Slavici.

Presa literară nu cuprindea, la începuturile ei, numai publicații cu caracter strict literar, ea a fost în acea perioada mai mult o presă culturală și politică, cu un spectru larg, în domenii cum ar fi: istoria, filozofia, economia, medicina, arta, literatura, filologia etc.

Prin programele lor, cele mai importante publicații literare din secolul al XIXlea au stabilit principii și criterii de periodizare, de promovare a valorilor autentice, de combatere a exagerărilor, de sincronizare a culturii și a literaturii românești cu Occidentul, dar și de păstrare a unui echilibru între tradiție și modernitate.

3.1 Prezentarea presei locale din Bacău

Evenimentul Cotidian Regional al Moldovei, ediția Bacău;

Bacau Expres;

Desteptarea este un cotidian de informații generale și secțiune extinsă de anunuțri de mică publicitate ce apare de luni până sâmbată în tot județul;

Inainte! ediție de Bacau – ziar fondat in anul 1944;

Observator de Bacău;

Ziarul de Bacău.

3.2 Prezentarea ziarului Deșteptarea

Înființat în 22 Decembrie 1989

Scurtă descriere

Desteptarea este liderul presei bacauane si totodata cel mai important ziar al comunitatii locale. Afli aici tot ce misca in Bacau, in tara si peste hotare. http://www.desteptarea.ro

Descrierea companiei

Desteptarea – ziarul bacauan cu cel mai mare tiraj. Cotidian cu noutati de ultima ora. Sunt prezentate stirile zilei din majoritatea domeniilor de interes.

Produse

Desteptarea – editia tiparita si cea online

Telefon

0234511272; 0742201947

Adresă de e-mail

[anonimizat]

Site web

http://desteptarea.ro/

3.3 Prezentarea imaginii tinerilor din presa locală

În cadrul acestui studiu de caz, am urmărit știrile prezentate în cadrul ziarului Deșteptarea pe o perioadă de 2 luni (Aprilie – Mai 2015)

În această perioadă am observat toate articolele care conțineau cuvântul tineri, adolescenți, studenți,și articolele cu informații dedicate tinerilor.

În același timp am observat dacă acestea prezentau o imagine pozitivă sau negativă a tinerilor.

3-5 aprilie 2015 Nr 7339

În această ediție avem 10 articole dedicate tinerilor din care 9 pozitive:

4 articole spotive;

4 articole dedicate olimpicilor;

Ex. “Olimpicii Colegiului National “Dimitrie Cantemir” Onești – pagina 7

1 articol care prezintă oportunități de muncă;

1 articol care prezintă situația unui pușcărias;

6 aprilie 2015 Nr. 7340

În această ediție avem 9 articole dedicate tinerilor din care 8 pozitive.

3 articol sportiv volei feminin;

1 campanie de ajutorare copii;

“Proiectul “Tare aș ajuta un copil, o campanie a studenților băcăoani.” – pagina 2

4 articole olimpiade;

1 articol furt;

“Tineri reținuți pentru șapte furturi din locuințe” – pagina 6

7 aprilie 2015 Nr. 7341

În această ediție avem 5 articole dedicate tinerilor din care 4 pozitive.

1 articol sportiv;

3 olimpiade;

1 articol violență;

„Băgați în spital de iubitul ficei” – pagina 4

8 aprilie 2015 Nr. 7342

În această ediție avem 6 articole din care 1 negativ.

3 articole sport;

1 articol locuri de muncă;

1 articol studenție;

1 articol caz de violență fizică.

9, 10- 12 aprilie 2015 Nr. 7343, 7344

În această perioadă avem doar 3 articole cu o conotatie pozitivă, cu mesajul “student, elev.”

15 aprilie 2015 Nr. 7346

În această editie avem 6 articole printre care 1 cu conontație negativa, 1 articol anagajări tineri 4 articole câștigători olimpiade și concursuri internaționale.

“tânăr omorât în plină stradă” – pagina 2

16 aprilie – 2015 Nr. 7347

În această ediție regăsim 8 articole printre care 4 negative cu conotații tragice “decese, 1 articol olimpiadă, 1 articol angajare și 2 spotive.

20 aprilie 2015 Nr. 7349

În această ediție a ziarului regăsim un singur articol cu o conotație pozitivă, olimpiadă.

21 aprilie 2015 Nr. 7350

În această ediție a ziarului nu regăsim nici un articol dedicat tinerilor.

22 aprilie 2015 Nr. 7351

În această ediție regăsim 4 articole printre care 2 negative.

23 aprilie – 30 aprilie, Nr. 7352, 7354, 7355, 7356, 7357

În această perioadă regăsim 14 articole din care doar doua cu o conotație negativă. Majoritatea articolelor prezintă tineri studenți sau tineri sportivi.

1-3 mai 2015 – 11 mai 2015 Nr. 7358, 7359, 7360, 7361, 7362 , 7363, 7364

În acestă perioadă regăsim 20 de articole care mentionează sau sunt adresate tinerilor. Deși majoritatea articolelor sunt pozitive, regăsim și un număr de 6 articole cu conotație negativă.

“Încă un caz de furt a fost rezolvat” – pagina 2, Nr. 7359

“Angajatorul unei spălătorii bătut la serviciu” – pagina 4, Nr. 7360

“Săptămâna Europeană a Tineretului la A.D.A” – pagina 8, Nr. 7360

“Xerox angajează 140 de oameni într-un centru de servici pentru clienți în Bacău”, pagina 5, Nr.7362

14 mai – 28 mai 2015, Nr 7367, 7369, 7372, 7376, 7377

În această perioadă regăsim 15 articole despre tineri, majoritatea cu o conotatie pozitivă, majoritar fiind articolele despre absolvire, 3 fiind cu o conotație negativă.

“Un milion de lei pentru Tinerii invizibili” – pagina 2. Nr. 7376

“Încă o tânără a încercat să se sinucidă cu medicamente’ – pagina 4, Nr. 7372.

Tabel 10. Numarul de articole din ziarul Deșteptarea pe tip de articol;

Fig.15 Procentul de articole negative/pozitive;

Fig.16 Evoluția imaginii tinerilor în presa locală în perioada 3 aprilie – 28 mai

CONCLUZII

Valorile tinerilor se schimbă, fiecare generație se dezvoltă într-un context psiho-sociologic diferit. În vederea cunoasterii generatiei actuale a tinerilor sunt necesare cunoasterea visurilor, dorințelor cat și a temerilor actuale.

Tinerii din ziua de azi printre care mă număr și eu au dorințe și vise mărețe, majoritatea influențate de ceea ce este prezentat în mass media. Imaginea prezentată a ceea ce trebuie să faci pentru a ajunge cineva este majoritatea bazată pe excepțional.

Lucrarea de fată dorește să prezinte într-o primă etapă modului de gândire a tinerilor din România, cunoașterea publicului țintă. Tinerii de sex feminin și masculin, atât cu venituri medii dar și ridicate, au un mod de gândire format dar totuși sunt suficient de manipulabile pentru a se lăsa conduși de dorințe sau egouri.

Într-o societate în care mass-media este atât de dezvoltată, fiind nelipsită din viața de zi cu zi ale tinerilor, bombardamentul de mesaje scrise și vizuale, poate modifica dorințele și nevoile tinerilor.

Tinerii din ziua de azi se confruntă cu probleme de socializare, majoritatea comunicării fiind făcută cu ajutorul internetului, ceea de duce la probleme de comunicare și integrare în momentul în care se dezlipesc de pe ecranul unei surse electronice.

Modelele de urmat prezentate în presă au dus la formarea unui grup de tineri materialiști, individualiști și temători.

O altă importanță majoră în viața tinerilor o are situația economică a țării. O tară cu o situație economică deficitară, conduce la un tineret remător, care este slab remunerat, pentru care găsirea unui motiv de a învăța și a se cultiva neexistând.

Toate aceste situații conduc la presiuni, majoritatea tinerilor români decizând să părăsească tara, destabilizănd populația rămasă, aceasta fiind majoritare îmbătrânită, iar tinerii rămași neputând face fată cerințelor și așteptărilor publicului larg.

Presa din România ar trebui să impulsioneze și să ajute tinerii să-și găsescă o stabilitate, să le ofere posibilități. Din perioada supravegherii ziarului Deșteptarea, Bacău am observat că presa se mândrește cu rezultatele tinerilor dar nu oferă oportunități.

Încredera tinerilor în presă este relativ scăzută, doar aprozimativ 4% dintre aceștia având un niverl ridicat de încredere, majoritatea de 26,7% , aflănduse undeva la mijloc în ceee ce privește încrederea acordată.

Tinerii citess presa zi de zi, aproximativ 25,8%, 1-2 ori pe săptămână 25,1%, iar deloc 26,3%, ziarul preferat de aceștia fiind ziarul Libertatea.

Stirile mondene joacă un rol din ce în ce mai mare în viața de zi cu zii. Obsesia pentru cunoașterea vieții celor cu un comportament rușinos sau exagerat este modul în care presa își atrage cititorii.

Modelele de urmat au ajuns să fie fete dezbrăcate, lipsite de inhibiții care au ca ultim scop situația materială. Persoanele demne de luat în seamă, atleții, olimpicii, tinerii care lucrază la ONG-uri sunt rareori menționați aunci când scot România din anonimat pentru o scurtă perioadă, după care sunt dați uitării, pe prima pagină a ziarului fiind trecut următorul articol senzational.

Tinerii din zia de azi au nevoie de sprijin și de oportunități, de modele șî securitate, presa ar trebui să joace un rol mai activ în viată tinerilor, nu doar lăudând situațiile de reușită.

BIBLIOGRAFIE

Bertrand, Jean-Claude, O introducere în presa scrisă și vorbită, Iași, Ed. Polirom 2001

Coman, Mihai, – Manual de jurnalism, vol II, Iași, Ed Polirom, 1999

Cuilenburg, O. Scholten, G.W. Noomen, Știinta comunicarii, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2000

DeFleur. L., Melvin, Teorii ale comunicării de masă, Iași, Ed Polirom, 1999

Dinu, Mihai, Comunicarea : repere fundamentale, București, Ed Orizonturi, 2007

Drăghucescu D, Din psihologia poporului român, București, Ed. Albatros, 1996

Gaillard, Philippe, Tehnica jurnalismului, București, Ed. Științifica, 2000

Ilincan, Vasile, ISTORIA PRESEI LITERARE ROMÂNESTI. SECOLUL AL XIX-LEA, Suceava, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, 2010

Keeble, Richard, Presa scrisă, Iași, Ed Polirom, 2009

Levi, Giovanni, Istoria tinerilor în occident, vol 1, Iași, Ed Institutul European, 2001

Lochard, Guy; Boyer, Henry, Comunicarea mediatică, Iași, Ed. Institutul European, 1998

McQuail, Denis, Windahl, Sven, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, București, Ed. SNSPA, 2001.

Petcu, Marian, Tipologia presei românesti, Iași, Ed Institutul European, 2000

Petcu, Marian, Istoria jurnalismului și a publicității în România, Iași, Ed. Polirom, 2007

Radu, N. Raluca, Economia mass-media, Iași, Ed. Polirom, 2012

Thompson, B., Media și modernitatea: o teorie socială a mass-media, București, Ed. Antet, 2002

Sardar, Ziauddin, Câte ceva despte mass-media, București, Ed. Curtea Veche, 2001

*** ActiveWatch (Agenția de monitorizare a presei)

*** Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM)

***INSSE ( Institutul național de statistică), anul 2012.

*** Lege nr. 350 din 21/07/2006 – LEGEA TINERILOR

*** Ziarul Deșteptarea, Bacău

ANEXE

Lege nr. 350 din 21/07/2006 – LEGEA TINERILOR.

CAP. 1

Dispoziții generale

ART. 1

Prezenta lege reglementează cadrul juridic necesar asigurării de condiții adecvate integrării socioprofesionale a tinerilor, conform necesităților și aspirațiilor acestora.

ART. 2

(1) Statul asigură, cu respectarea principiului transparenței, un regim special de protecție și de asistență tinerilor pentru realizarea drepturilor acestora.

(2) În sensul prezentei legi, termenul și expresia de mai jos au următoarele semnificații:

a) tineri – cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani;

b) activitate de tineret – orice formă de acțiune organizată în scopul îmbunătățirii condițiilor necesare integrării socioprofesionale a tinerilor, conform necesităților și aspirațiilor acestora.

ART. 3

Autoritățile administrației publice centrale și locale, unitățile, instituțiile și serviciile publice subordonate acestora au obligația să sprijine activitatea de tineret și să asigure cadrul adecvat de desfășurare a acesteia la nivel național și local, în condițiile legii.

ART. 4

Politicile în domeniul tineretului au la bază următoarele principii generale:

a) elaborarea și promovarea unor strategii globale și integrate și fundamentarea acestora în baza rezultatelor cercetărilor sociale actuale;

b) asigurarea participării tinerilor la deciziile care îi vizează, inclusiv la elaborarea, promovarea și realizarea politicilor în domeniul tineretului, în special prin intermediul structurilor neguvernamentale de tineret și pentru tineret;

c) sporirea gradului de participare a tinerilor la viața publică și încurajarea acestora în vederea asumării responsabilităților individuale sau de grup;

d) sprijinirea și îndrumarea tinerilor în vederea participării active a acestora la viața economică, educațională și culturală a țării;

e) stimularea cooperării autorităților și instituțiilor publice centrale și locale cu structurile neguvernamentale de tineret și pentru tineret, prin înființarea de consilii consultative constituite din organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret de pe lângă fiecare autoritate sau instituție publică centrală ori locală care gestionează fonduri destinate tineretului;

f) garantarea dreptului la educație, instruire și specializare profesională;

g) stimularea accesului tinerilor la informație și tehnologii informaționale;

h) stimularea mobilității în rândul tinerilor;

i) stimularea voluntariatului în rândul tinerilor;

j) promovarea dialogului intercultural și combaterea rasismului, xenofobiei și intoleranței în rândul tinerilor.

CAP. 2

Structurile administrației publice centrale și locale cu responsabilități în domeniul activității de tineret

SECȚIUNEA 1

Autoritatea Națională pentru Tineret

ART. 5

(1) Autoritatea Națională pentru Tineret este organul de specialitate al administrației publice centrale care elaborează politicile guvernamentale în domeniul tineretului și coordonează aplicarea acestora.

(2) Modul de organizare și funcționare, precum și atribuțiile specifice ale Autorității Naționale pentru Tineret se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.