Studierea Comportamentului Consumatorului de Produse Si Asigurari de Viata Ing

LUCRARE DE LICENȚĂ

ELABORAREA SI OPERAȚIONALIZAREA PROGRAMULUI CERCETARII DE MARKETING

Studierea comportamentului consumatorului de produse și asigurări de viață ING

Introducere

Piața asigurărilor din România este în acest moment invadată de noutați , iar firmele vin în întâmpinarea clienților cu produse noi pliate pe nevoile si dorințele lor. Este perioada în care marile grupuri internaționale se întrec in oferte și produse .

În domeniul asigurărilor studiul comportamentului consumatorului este un instrument de bază. Acesta îl ajută pe consultant să finalizeze vânzarea și, ulterior, să mențină acele contracte în portofoliu. Dar problema nu se pune doar din punctul de vedere al consultantului ci, în special, din punctul de vedere al clientului. Acesta trebuie să știe de ce a cumpărat o asigurare de viață, care sunt beneficiile și avantajele acesteia atât pentru el cât și pentru familia lui. Fiecare etapă a vânzării presupune din partea consultantului descoperirea unei noi fațete a clientului ca și individ în societate dar ca și entitate singulară, cu dorințe și nevoi. Calitatea vânzării depinde în mod primordial de cât de corect este studiat comportamentul clientului.

Pe baza celor spuse mai sus am ales tema “Elaborarea și operaționalizarea programului cercetării de marketing – Studierea comportamentului consumatorului de produse si asigurari de viață Ing”cu scopul de a formula unele concluzii cu privire la atitudinea, intențiile și motivația de cumpărare a consumatorilor de asigurări.

În primul rând voi face o scurtă prezentare a companiei, pentru a cunoaște mai bine profilul său dar și misiunea care stă la baza organizației.

Capitolul 2 tratează consumatorul, cu nevoile și comportamentul său economic. Consumatorul, în acest context, reprezintă punctul de plecare al prezentei lucrări de licență. Astfel voi prezenta pe rând metodele de cercetare utillizate pentru investigarea comportamentului de cumpǎrare și consum.

În capitolul 3 al lucrării voi prezenta metodologic și operational cercetarea, respectiv voi culegere datele, le voi prelucrara și bineînțeles le voi face analiza și le voi interpreta.

Concluziile reprezintă o interpretare a datelor furnizate pe parcursul lucrării,

CAPITOLUL 1 . Prezentarea S.C. ING ASIGURĂRI DE VIAȚĂ ȘI PENSII – România

1.1 Scurt istoric al companiei financiar-bancare ING

ING este o companie globală care oferă o gamă largă de servicii în peste 50 de țări: asigurări, fonduri de pensii, produse bancare, management al activelor.

ING are peste 85 milione de clienți în întreaga lume. În funcție de capitalizare (valoare pe piață calculată la 30 iunie 2009), ING este una dintre cele 25 de companii financiare din lume.

Pentru a ajunge în acest punct de succes, ING și-a început ascensiunea în urmă cu 165 de ani: .

1845 – Gerrit J. Dercksen și Christiaan M. Henny au înființat societatea de asigurări împotriva incendiilor “Nederlanden” în orăselul olandez Zutphen;

1863 – Se înființează “Nationale Levensverzehering Bank” (Banca de Asigurări de Viață) care, fidelă numelui său, a început prin a-și consolida poziția pe piața olandeză. În scurt timp, aceasta a devenit prima societate de asigurări de viață;

1900 – Datorită dezvoltării deosebite înregistrate de transporturile navale, societatea “Nederlanden” avea deja, la începutul secolului , 139 de reprezentanțe în diferite orașe din lume. Societatea s-a dezvoltat și a câstigat experiență operând pe piețele internaționale de asigurări;

1945 – După cel de-al doilea război mondial, societatea “Nederlanden” a continuat politica sa de extindere pe piață internațională. Achziționarea unor societăți de asigurare din Canada, Australia, Belgia și Marea Britanie, cu un bun renume și o situație economică stabilă , s-a dovedit a fi benefică;

1963 – Crearea pieței unice europene în 1958 a făcut oportună asocierea celor două societăți de asigurare “Nationale Levensverzehering Bank” și “Nederlanden”. Astel a devenit o societate adaptată la noile conditii economice, numita “Nationale-Nederlanden”,

1974 – “Nationale-Nederlanden” își face intrarea pe cea mai mare piață de asigurări din lume-piața americană , prin achiziționarea pachetului majoritar al “ Peerless Insurance Co”;

1991 – Este anulată legea prin care se interzicea unificarea societăților bancare cu societățile de asigurare. Natioanale-Nederlanden și NMB PostBank hotărăsc să formeze împreună Internationale Nederlanden Group (ING).Pe data de 4 martie 1991 apare în mod oficial unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, al cărui simbol a devenit leul portocaliu;

1995 – Grupul ING anunță preluarea băncii britanice Barings. Prin această achiziție, grupul își extinde activitatea în domeniul investițiilor;

1997 – La 1 iulie, Nederlanden Asigurări de Viață își începe activitaea pe piața românească. Această linie de business a fost pornită ca green field în numai 6 luni, stabilind un record în grupul ING pentru cea mai rapidă dezvoltare de acest gen;

1999 – Nederlanden devine lider al pieței asigurărilor din România.

1.2. ING Asigurări de viață pe piață românească

Anul 1997 a reprezentat pentru ING începutul operațiunilor pe piața asigurărilor de viață din România, sub brand-ul Nederlanden. Intrarea pe piața de profil a însemnat în acel moment un număr de 50 de agenții, 5 produse tradiționale de asigurări.

Încă de la început, cultura organizațională, managementul relațiilor cu clienții au reprezentat doar câteva dintre punctele tari prin care această companie multinațională a reușit, în scurt timp, să devină liderul pieței asigurărilor de viață din România.

La un an de la intrarea pe piață, ING lansează o nouă provocare pentru piața asigurărilor de viață din România, care, la acel moment, era într-o stare incipientă de dezvoltare. Provocarea purta numele “produse Unit Linked”. ING își asuma, astfel, pionieratul în a familiariza consumatorii de asigurări din România cu asigurările de viață cu componentă de investiție.

În anul 1999, ING adaugă încă un punct forte strategiei de atingere a poziției de lider pe piața asigurărilor de viață din România: lansează asigurări suplimentare de sănătate și primul Call Center din România. Transparența operațiunilor, forța de vânzări foarte bine pregătită, proceduri exacte și perfect implementate la toate nivelele companiei au condus la atingerea cotei de piață de 45% în anul 1999, la doar doi ani de la intrarea pe piață.

În anul 2000, managementul relațiilor cu clienții este perfecționat prin lansarea serviciului Info line prin intermediul căruia clienții ING beneficiază de consiliere directă, în plus de consilierea acordată de consultanții din forța de vânzări.

Anul 2000 a însemnat un record extrem de important pentru aceasta companie multinațională și anume, atingerea cotei de piață de 60%, reprezentând un record de cotă de piață.

De fapt, conform declarațiilor în trei ani de la intrarea pe piața asigurărilor de viață din România, ING a avut o puternică influență asupra comportamentului consumatorilor de asigurări din România. Și, pentru a se identifica 100% cu compania multinațională, în anul 2001 managementul de vârf ia decizia de re-branding din Nederlanden în ING Asigurări de Viață.

Anul 2002 înseamnă o nouă provocare pentru ING: lansarea primelor planuri de pensii suplimentare.

Studii aprofundate de piață organizate de către ING au întărit convingerea top managementului companiei că românii au acceptat foarte bine produsele investiționale. În consecință, pe lângă produsul tradițional de rentă de studii “Academica”, în anul 2002 a fost lansat un nou model de rentă de studii, structurat după modelul produselor investiționale. Noul produs care îmbină componenta de economisire prin investiții, cu componenta de protecție a fost lansat sub un nume deosebit de sugestiv: “Debut 18”.

Anul 2002 a însemnat, de asemenea, lansarea pe piața românească de profil a asigurărilor de sănătate Remedis și Remedis +.

Mergând pe principiul “nici un an fără o nouă provocare pentru piața asigurărilor din România” ce guverneaza activitatea organizatiei nici anul 2003 nu a trecut fără să aducă o noutate. Astfel, în acest an au fost lansate noi produse: 2 tipuri de asigurare de viață ”decreasing term”, “joint-life” cu componentă de invaliditate permanentă

Anul 2004 reprezintă pentru compania financiar-bancară și de asigurări din România lansarea cu succes a diviziei Retail Banking.

Și pentru că încă de la intrarea pe piață ING s-au adaptat în permanență exigențelor clienților, în anul 2005 aduce o modificare de fond poduselor tradiționale de asigurări de viață, acestea devenind mai transparente pe componenta de economiosire și, în consecință, foarte ușor de înțeles de către clienți.

Fiind o companie de asigurări de viață, anul 2006 înseamnă pentru ING Asigurări de viață lansarea primul pachet de protecție fără evaluare medicală – SMART.

Și, pentru că implementarea unui sistem de pensii multipilon era inevitabilă și în România, începând cu anul 2007 și în continuare în anii 2010-2014, ING se implică puternic în lansarea planurilor de pensii obligatorii administrate privat, precum și a pensiilor facultative.

1.3. Contextul concurential pe piata asigurărilor de viață din România. Pozitia ING intre principalii competitori

Tabel nr. 1

Evoluția pieței de asigurări de viață din România 2013-2012

Surse : ASF , comunicate de presă , Revista Insurance Profile nr 1 / 2014

Notă : Datele nu sunt auditate, iar cota de piață este calculată conform totalului publicat de ASF

*ESTIMARE REVISTA INSURANCE PROFILE

Subscrierile ING ASIGURĂRI DE VIAȚĂ au avansat cu 2,8 % in 2013 comparativ cu anul precedent.

BCR ASIGURĂRI DE VIAȚĂ a avut cea mai spectaculoasă scădere în primele brute subscrise comparativ cu anul 2012

Allianz Țiriac a realizat subscrieri de 102,8 milioane de lei , nivel comparativ cu valoarea din 2012 (102,4 mil lei )

Cea mai mare creștere în prime brute subscrise în 2013 aparține companiei EUROLIFE ERB Asigurări de Viață ca urmare a vânzarilor realizate în al doilea trimestru din 2013

NOUTAȚI ȘI TENDINȚE PE PIAȚA ASIGURĂRILOR DE VIAȚĂ

Conform celui mai recent studiu de piață realizat de compania de cercetare GFK , ING Asigurări de Viață este considerat de către 46 % dintre respondenți ca fiind asiguratorul cu cele mai calde si pozitive relații cu clienții ( prieteni vechi ) . ING Asigurări , fiind urmat in acest clasament de Allianz Țiriac ( 37 % ) BCR Asigurări ( 23 % ) Generali si Metropolitan ( cu câte 22 % ) . La polul opus , al celor mai puțini prietenoase companii se află Astra , Brd Asigurări si Euroins, fiecare cu 10 % opinii strict negative .

Allianz Țiriac a intrat la inceputul acestui an pe nișa asigurărilor de sănătate , cu o poliță care pentru 50 de lei pe lună acoperă consultații de specialitate , analize și tratament în ambulatoriu, iar pentru o primă de 100 de lei pe lună acoperă si costuri cu spitalizarea si intervențiile chirurgicale conform calculelor efectuate pentru un client cu vârsta între 30 si 34 ani.

Metropolitan Life a introdus in 2014 o asigurare de sănătate pentru copii , DR. Kid . Au fost create pachete de beneficii care se diferențiază printr-un nivel de protecție diferit , iar primele de asigurare variază de la 44 de lei până la 176 lei. Asigurarea DR. KID poate fi fără evaluare medicală a copilului sau a părintelui . Compania speră ca prin intermediul acestei polițe va mai atrage în acest an între 300 si 500 de clienți noi .

Capitolul 2. Contextul teoretic al realizării studiului. Posibilitați de investigare a comportamentului de cumpărare si consum

În abordarea acestui capitol, voi porni de la o părere personală precum că studiul comportamentului consumatorului reprezintă un instrument de lucru la îndemâna marketerului.

Ca și confirmare a acestei păreri personale, voi argumenta cu o definiție intr-un sens mai larg a marketingului : “ … ansamblul metodelor și mijloacelor de care dispune o organizație pentru a promova în rândul publicului de care este interesată un comportament favorabil realizării propriilor obiective . ”

Philip Kotler, în anul 2003, dǎdea urmǎtoarea definiție a marketingului: “ … este acea funcție a unei afaceri care identificǎ nevoi și dorințe neîmplinite, definește și mǎsoarǎ mǎrimea lor și profitabilitatea potențialǎ, determinǎ care sunt piețele tintǎ pe care organizația le poate deservi cel mai bine, decide care sunt cele mai potrivite produse, servicii și programe care pot fi oferite pentru a deservi aceste piețe țintǎ și apoi solicitǎ ca toți membrii organizației sǎ participe la servirea clientului.”

Întotdeauna aprecierea utilității unui produs/serviciu are un caracter strict subiectiv și individual și depinde de o mulțime de factori de natură foarte complexă care exprimă obiceiurile, gusturile și preferințele fiecăruia. Față de produse sau servicii, consumatorul poate adopta următoarele stări comportamentale:

Nemulțumit, fiind mereu în căutare de noi produse;

Instabil, fiind într-o permanentă schimbare a furnizorilor;

Exigent, fiind posesorul unei capacități ridicate de evaluare a produselor/serviciilor;

Curios, chiar și atunci când nu are intenția de a cumpăra;

Cercetările recente arată că mulți cumpărători își schimbă preferințele pentru anumite produse/servicii și din cauza calității lor scăzute, din cauza prețului sau din alte motive. De regulă, consumatorul, fie el de produse sau servicii, este dispus să plătească în plus pentru a beneficia de o calitate mai bună/ de mai multe avantaje.

Noțiuni generale privind comportamentul consumatorului

Ca domeniu distinct al procesului de marketing aplicat de către orice organizație care își dorește existența și ascensiunea pe o piață de profil, comportamentul consumatorului este în permanență “ținut sub lupă”, studiat, dar întâi de toate, definit.

Privit din multiple perspective, care țin atât de esența a ceea ce oferă organizația – produse și/sau servicii, cât și de cultura organizațională sau de elementele Marketingului internațional, comportamentul consumatorului poate fi definit astfel:

„totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obținerea de bunuri sau servicii, în vederea satisfacerii nevoilor actuale sau viitoare, incluzând procesele decizionale care preced și determină aceste acte”.

Indiferent de definiție, aceasta nefiind, cu siguranță singura, adevărul este că marketingul poate promova un produs sau un serviciu, dar numai dacă oamenii vizați percep acel produs sau serviciu ca fiind relevant pentru nevoile lor. În plus, ei vor mai încerca acel produs /serviciu sau le vor recomanda dacă prima încercare a fost pozitivă.

Scopul studierii comportamentului consumatorului este de a preîntâmpina mai bine cerințele acestuia. Numai procedând astfel, marketingul unei organizații va fi continuu și consecvent în întâmpinarea propriilor nevoi. De exemplu, atunci când studiem comportamentul consumatorului de asigurări este util să fie cercetată variația cererii pentru diverse tipuri de asigurare în funcție de etapa în care se găsește individul în ciclul de viață familial,în funcție de trei variabile – vârstă, starea civilă și număr de copii.

Există patru mari categorii de metode de obținere a informațiilor în cercetarea de marketing , care se pot utiliza si în cercetarea comportamentului de cumpărare și de consum , astfel :

Investigarea surselor de date secundare

Cercetarea directă

Experimentul de marketing

Simularea fenomenelor de marketing

2.1 Investigarea surselor de date secundare

O mare parte din informațiile necesare pentru o cercetare de marketing există deja, iar pentru cei care efectuează cercetarea nu trebuie sa faca altceva decât să identifice datele , să le extragă și să le utilizeze.Deși aceste date sunt foarte avantajoase, ele prezinta si o mică neîncredere , tocmai de aceea ele trebuie evaluate din punct de vedere al actualitatii și al valabilitații .

Avantajele surselor de date secundare :

Operațiunea cea mai grea este doar cea de găsire a lor

De obicei sursele de date secundare sunt multiple, tocmai de aceea dau posibilitatea confruntării informațiilor pe care le furnizează,iar astfel le marește gradul de încredere;

Conținând informații obținute în alte scopuri decât cel propus de cercetarea în cauză, au o credibilitate mai mare si din aceleași motive, informațiile pe care le conțin au un caracter obiectiv mai accentuat etc.

Efort minim de culegere

Dezavantajele surselor de date secundare :

Sunt adesea privite cu o anumita neîncredere in exactitatea dar si in veridicitatea lor

informațiile furnizate de sursele de date pot fi incomplete sau neveridice, prezentând astfel un grad redus de reprezentativitate

având o anumită vechime, ele dau adeseori informații uzate ,neactuale

ele pot oferi informații contradictorii, ceea ce conduce la dificultăți în utilizarea lor etc.

În general, culegerea informațiilor secundare nu ridică probleme metodologice deosebite.Dar cu toate acestea, activitatea de documentare trebuie să aibă în vedere unele probleme , care nu pot fi neglijate .Astfel:

informațiile culese să fie valabile, obiective si veridice. Așadar sursele la care se apelează trebuie neaparat sa inspire încredere.

deoarece aceste surse nu ofera intotdeauna informatii directe referitoate la fenomenele cercetate, cateodata trebuie sa se apeleze si la informatii indirecte , care privesc fenomene adiacente sau fenomene aflate în anumite relații de interdependență cu cele cercetate.

este indicat sa se consulte sursele statistice originale, respectiv sursele cele mai recente si de asemenea sa se intelega contextul in care s-a realizat cercetarea / metodologia care a dus la obținerea datelor .

Pot fi considerate surse de date secundare utilizate în cercetările de marketing in domeniul asigurarilor ce au ca scop obținerea de informații directe sau indirecte în legătură cu comportamentului de cumpărare și consum:

cursuri universitare, comunicări științifice, studii, materiale apărute în ziare, reviste etc.;

materiale ale unor centre și institute de cercetări, etc. statisticile oficiale și cele aparținând altor organizații interne sau internaționale (ex: statistici elaborate de: Institutul Național de Statistică, Eurostat, etc.) Sunt oferite informații referitoare la cheltuielile populatiei pentru asigurari la nivelul zone administrativ teritoriale si categorii de gospodarii etc.

evidențele financiar contabile existente în interiorul organizațiilor de profil.

publicații ale Camerei de Comerț și Industrie a României-

publicații ale Băncii Naționale a României

publicații ale organizațiilor statistice internaționale

presa cotidiană

În cercetarea comportamentului de cumpărare si consum , nu se poate spune ca sursele secundare prezintă foarte multe avantaje deoarece ,deși permit o formulare mai corecta a problemei decizionale și o stabilire a prioritaților cercetarii ,datele pot fi incomplete sau neveridice. Astfel , aceste date pot da informații vechi / cu legatura tangentiala in raport de problamtaica studiata.

2.2 Cercetarea directa

De câte ori este posibil, specialiștii în marketing folosesc, înainte de toate, sursele secundare de informare, deoarece sunt ieftine (adesea gratuite), se obțin ușor și foarte repede. Dar ,după cum am mai spus aceste date pot fi insuficiente , sau chiar incomplete , așadar se apeleaza la cercetarea directa, o metoda ce are drept scop culegerea informațiilor direct de la consumatori individuali , producatori de bunuri și servicii , intermediari etc.

Metodele concrete de cercetare directă sunt foarte variate.

În funcție de modul de desfășurare în timp, ele pot fi:

Permanente

Periodice

Ocazionale

În funcție de locul de desfașurare:

Cercetare de birou

Cercetae de teren

În funcție de gradul de cuprindere ,pot fi :

Totale

Selective

Cercetarea directă înseamnă cunoașterea pieței prin culegerea informațiilor direct de la clienți . Această metodă permite o foarte bună cunoaștere a pieței.

De exemplu, fiecare individ are o personalitate care îi influențează comportamentul de cumpărare. Există presupunerea că trăsăturile care definesc personalitatea unui individ influențează atât mecanismul perceptual și motivațional al acestuia, cât și comportamentul său de cumpărare și de consum, făcându-l să aibă un comportament distinct, in comparație cu alti consumatori. Tocmai de aceea cercetarea are un rol foarte important , și informațiile trebuie culese chiar de la clienți .Trăsăturile de personalitate influențează fidelitatea față de mărci, atitudinea față de produse și servicii și modul de formare a imaginii acestora în rândul consumatorilor etc.

Observarea este o metodă de cercetare , prin care sunt culese informații de la purtători dar fără ca aceștia să iși dea seama . Prin intermediul observării se culeg informații cu privire la atitudinea consumatorului fața de produse, sau atitudinea vânzatorului pentru a atrage cât mai mulți clienți , etc .

Pentru a putea analiza cât mai bine comportamentul subiecților purtători de informații, exista mai multe aparate de inregistrare, printre care :

Psihogalvanometrul : acest instrument seamăna perfect cu detectorul de minciuni, au același principiu de funcționare și este folosit pentru măsurarea modificărilor stărilor emoționale ale unei persoane .

Pupilometrul : acest aparat optic, apreciaza gradul de interes pe care o persoana îl manifestă atunci când privește anumite produse, măsurând astfel dilatarea pupilei oculare .

Camerele video ajută la culegerea datelor despre de clienți , rapiditatea deciziei de cumpărare, produsele solicitate , discuțiile cu persoanele din jur , reacția cumpărătorilor la diverși stimuli etc.

Abordarea studiului comportamentului consumatorului în special, este diferențiatǎ de la un produs la altul și, cu atât mai mult, de la produse la servicii. Observarea nu presupune solicitarea acceptului subiecților în ce privește participarea la o discuție și oferirea de răspunsuri la întrebări.

Deși în literatura de specialitate , observarea nu este menționată foarte mult, deoarece se consideră că nu oferă informații cantitative la fel ca alte metode de cercetare directa, totuși această metodă permite o mai mare apropiere față de fenomenele pieții, față de procesele studiate , apropiere care nu poate fi realizată de celălalte metode de cercetare.

În cazul asigurărilor de viață, în condițiile în care numărul consultanților de asigurări de viață a crescut în fiecare an, în condițiile în care companiile de asigurări acordă o tot mai mare importanță programelor de instruire profesională, este evident, după părerea personală ca observarea are un rol important în identificarea nevoilor clienților . Consultantul trebuie să asculte clientul cu mare atenție, să incerce sa ii elimine nemulțumirile in cazul in care acestea exista, să îi explice / detalieza oferta de servicii .Trebuie să îi cunoasca nevoile și credințele in functie, adaptand oferta la acestea. Consultantul trebuie să aibă atât fler cât și suficiente cunoștințe teoretice pentru a determina dacă interlocutorul se află într-o “criză reală” sau într-una închipuită, posibilă, relativă.

Ancheta

Ce presupune ancheta de fapt ? În primul rând aceasta are rolul de a colecta informații , furnizate chiar de la purtatori , iar in acest fel se obțin informații prețioase . Instrumentul de culegere a datelor este chestionarul, acesta reprezentând o metoda foarte buna de interogare a clienților și de înregistrare a răspunsurilor.

Astfel chestionarul , are multiple avantaje . În primul rând, cu ajutorul său , se pot aduna foarte multe date, iar în felul acesta se pot manevra si prelucra foarte ușor .Pe de altă parte chestionarul colectează date elocvente iar întrebările sunt formulate în așa fel, încât să nu pună subiecții in ipostaze stânjenitoare.

Caracteristicile anchetei :

se realizează cu ajutorul operatorilor de anchetă, numiți operatori de interviu

se realizează cu tehnici standard , adică sunt stabilite de la începutul cercetării ordinea și formularea întrebărilor

informațiile se strâng in mod individual

Prin ce se deosebește ancheta de celelalte metode de culegere a datelor pe care le au la dispoziție cercetătorii de marketing? în primul rand comunicarea are loc verbal în scris sau prin intermediul calculatorului, deosebindu-se astfel de celelalte metode de cercetare.

Principalele tipuri de anchete

anchete față în față(personale)

anchete prin telefon

anchete prin poștă

anchete asistate de calculator

anchete online pe Internet

Anchete personale , față-în-față

Se pot realiza la domiciliu, pe stradă, în magazine, la locul de consum sau utilizare astfel permit realizarea unor sondaje de lungă durată (chiar până la 90 minute ) iar în acest fel gradul de completare a chestionarelor este influențat foarte mult de prezența operatorului de interviu .Așadar riscul de erori este foarte mic , iar gradul de completare a chestionarului este mare mai ales că se pot folosi ajutoare vizuale , mostre .

Bineînteles există si o serie de dezavantaje:

În primul rând este costul , fiind o metodă destul de scumpă.

Lipsa abilităților operatorului poate duce la foarte mari erori

De obicei , respondenții consideră această metodă lipsită de confidențialitate, și refuză să raspundă la întrebari prea personale.

Anchete prin telefon

Întrebările se adresează prin intermediul telefonului, de catre operatorii de interviu , care trebuie să stăpânească foarte bine tehnicile de comunicare, sa aibă o voce prietenoasă,și trebuie să ofere cât mai multe informații de la început , de ce este necesar interviul, durata acestuia si organizația la care lucrează.

Avantaje :

costurile aproximativ mai mici

contactare rapidă a respondenților

răspunsuri la întrebări jenante ,posibilitatea de a de a obține informații "sensibile"

Dezavantaje :

durata limitată a interviului (max 10-15 minute)

nu pot fi prezentate sau supuse testării produse;

varietate scăzută a datelor colectate

Anchete prin poștă

În acest fel , se pot contacta respondenți inaccesibili prin alte metode , iar costul poate fi mai mic . Această metodă poate fi foarte comodă pentru respondent și se pot trimite mai multe mijloace vizuale (brosuri, pliante). Astfel se obține o gamă largă de informații.

În schimb această metodă poate dura foarte mult, răspunsurile pot fi date de alți respondenți , așadar erorile pot fi foarte mari .

Anchete asistate de calculator

Computer Assisted Personal Interviewing este un sistem de intervievare personală asistată de computer ,unde respondentul își autoadministrează chestionarul , iar rezultatele sunt obținute la doar câteva minute după ultimul interviu.

Anchete online prin Internet

Avantajele sunt multiple :

costurile datelor mai mici

timpul redus de transmitere a chestionarului și obținere a răspunsului

automatizarea chestionarului privind rotirea întrebărilor și variantelor de răspuns

posibilitatea de a lucra pe eșantioane foarte mari de respondenți

posibilitatea de a efectua cercetări multinaționale la costuri naționale

rată de răspuns destul de ridicată.

Ancheta se poate realiza deopotriva pe esantione nereprezentative (cercetarea are caracter exploratoriu) sau reprezentative caz in care informatiile obtinute din cercetare voir fi extinse la nivelul populației cercetate.

O atenție deosebită trebuie acordată procesului de elaborare a scalelor, în procesul de realizare a unui chestionar . Enumeram astfel :

Scala lui Likert –Este o scală cu 5 trepte, cea mai cunoscută scală ordinală și este utilizată pentru masurarea satisfacăției clienților cu privire la un serviciu sau produs .Scala lui Likert este o scală bipolară, aceasta masoară aprecierea pentru un produs/serviciu atât printr-un raspuns pozitiv cat si printr-un raspuns negativ

Metoda ordonării rangurilor – această metodă este folosită in scopul clasificării unor produse dupa intensitatea unei singure caracteristici senzoriale. Avantajul acestei metode este că poate fi aplicată ușor atunci când avem un număr mare de obiective și fenomene, dar și costul scazut ce implică aplicarea metodei, ușurința cu care poate fi aplicată, precum și rezultatele precise.

Modelul Fishbein – Rosenberg – este o metodă de scalare mult mai complexă ,   prin care se realizeaza evaluarea atitudinii respondentilor fata de un anumit stimul. Metoda tine cont deopotriva de aprecierile respondentilor fata de criteruiile de evaluare ale stimulului investigat precum si de importanta criteriilor de evaluare in aprecierea generala a respectivului stimul.

Scala lui Stapel – este o scală cu zece nivele, cinci cu semnul plus și cinci cu semnul minus, subiecților investigați cerându-se să indice pe acest nivel ce corespunde cel mai bine opiniei lor cu privire obiectul cercetat.

Experimentul și simularea de marketing.

Experimentul de marketing este o metodă de cercetare a relațiilor tip cauză-efect care există între anumite variabile de marketing (modificări de prețuri, spoturi publicitare, forme de distribuție, modalități de plată), pe de o parte, și diverse tipuri de reacții ale pieței pe de altă parte.

In proiectarea experimentului de marketing distingem 3 grupuri de elemente:

a) variabile independente – reprezintă factorii care influențează fenomenul de marketing cercetat si pot fi:

variabile independente experimentale – variabilele care sunt in mod intenționat modificate de cercetator (fiecare combinatie a nivelurilor acestota definind „tratamentul experimental”)

variabile independente din afara – variabilele care nu sunt manipulate de cercetator, dar care pot influienta fenomenul cercetat, afectand astfel rezultatele experimentului. Cercetatorul va avea in vedere sa diminueze/excludă influiența variabilelor independente din afara, ținând permanent sub control influienta acestora.

b) variabile dependente – reprezintă factorii care se modifică sub influenta variabilor experimentale ,îmbunătățind sau nu performanțele de marketing ale firmei.

c) unitatile de observare – reprezinta persoanele, magazinele, teritoriile si alte unități de la care este obtinuta informatia si pot fi:

unități experimentale – grupurile asupra cărora se aplica tratamentul experimental și se efectuează măsurările necesare.

unități de control (unități – martor) – grupurile care nu sunt supuse tratamentului, dar servesc ca bază de comparație pentru a determina influența factorului experimental.

Simularea reprezintă o metoda de obținere a informațiilor prin intermediul construirii unor metode abstracte ale proceselor si fenomenelor reale de marketing si experimentării pe aceste modele.

Spre deosebire de celelalte metode de cercetare simularea ajută la obținerea informațiilor prin imitarea unor sisteme reale, si nu direct de la purtătorii de informații.

Avantajul de baza: analiza eficientei diferitor alternative de acțiuni de marketing se face fără a opera direct pe sistemul real, astfel oferindu-se posibilitatea examinării unui număr nelimitat de alternative.

Un sistem de simulare consta din următoarele elemente:

Sistemul funcționează in felul următor:

operatorul introduce „intrările” (sub forma de evenimente ce pot apărea cu o anumita probabilitate)

datele sunt prelucrate cu ajutorul modelului (cu ajutorul calculatorului)

se obțin soluțiile sau «reacția modelului» (care permite luarea unor decizii de marketing)

CAPITOLUL 3. CERCETAREA PARTICULARITĂȚILOR COMPORTAMENTULUI DE CUMPĂRARE ȘI CONSUM A ASIGURĂRILOR DE VIAȚĂ ING- CERCETARE DIRECTĂ REALIZATĂ LA NIVELUL JUDEȚULUI bacĂu

Pentru a realiza o cercetare de marketing trebuie sa parcurgem o serie de etape,care sunt alcatuite din trei faze:

Faza preliminară a cercetarii presupune:

definirea problemei decizionale;

definirea scopului cercetării;

definirea obiectivelor centrale și secundare;

definirea ipotezelor.

Faza de proiectare a cercetării:

alegerea surselor de informație;

alegerea modului de culegere a informație.

Faza de realizare a cercetării:

recoltarea informațiilor;

prelucrarea, analizarea și centralizarea datelor;

raportul cercetării.

3.1. Faza preliminară a cercetarii

Prin cercetarea efectuată pe raza judetului Bacău s-a urmărit descrierea comportamentului populației de a incheia polițe de asigurare de viață, a aspectelor comune tuturor segmentelor de consumatori, precum și unele aspecte de diferețiere a comportamentului cumpărătorului.

Definirea problemei decizionale, constituie prima etapă a procesului cercetării de marketing și deține o importanță majoră, deoarece stă la baza definirii corecte a scopului ce fac obiectul cercetării, constituind de fapt un factor determinant al succesului întregului demers ce urmează a fi realizat.

Problema decizională nu s-a constituit in situația de față intr-o problemă efectivă aparută la nivelul pieței asigurarilor, ci in dorința de a cunoaște principalele tendințe în materie de preferințe, la nivelul polițelor de asigurare.

Definirea scopului obiectivelor și ipotezelor cercetării

Definit în funcție de problema decizională, scopul cercetării a fost identificarea opiniilor consumatorilor de produse și asigurări de viața ING, oglindind printr-o forma sintetică, informații ce trebuie culese prin intermediul cercetării.

Cercetarea a urmărit de fapt o mai bună cunoaștere a problematicii comportamentului de cumpărare a polițelor de asigurare. In cadrul cercetării s-a urmarit:

sesizarea unor aspecte despre care nu exista informații- părerea consumatorului asupra actului de cumpărare;

o mai buna cunoaștere a unor aspecte despre care există informații- influența variabilei de mediu asupra măsurii in care consumatorul iși asigură viața

Pornind de la scopul definit au fost elaborate obiectivele, cu ajutorul cărora au fost identificate concret informațiile culese. Au fost definite atât obiectivele centrale cât și obiectivele secundare.

Obiectivele centrale:

Obiectivele centrale au rezultat din scopul cercetarii și urmăresc cunoașterea următoarelor aspecte:

Determinarea măsurii in care populatia cercetată este consumatoare de polițe de asigurare de viață;

Determinarea fidelitații pe care o are populația față de o anumită firmă ce incheie asigurări de viață;

Determinarea costurilor pe care populația este dispusă să o platească pentru prima lunara de asigurare;

Determinarea firmelor ce sunt agreate de populație în scopul incheierii unei polițe de asigurări;

Determinarea gradului de cumpărare a polițelor de asigurări de viață;

Determinarea companiilor cu care populația investigată are incheiate polițe de asigurări;

Determinarea încrederii pe care o are populația investigată cu privire la compania ING;

Determinarea principalelor surse de informare a populației privind asigurarile de viață;

Determinarea percepției pe care o are populația privind suma primei lunare platită (în cazul celor care au deja o poliță de asigurare de viață);

Determinarea percepției pe care o are populația referitor la avantaje-costuri;

Determinarea nivelului de informare a populației intervievate despre beneficiile unei asigurări de viață;

Determinarea părerii pe care o are consumatorul despre consultantul de asigurări;

Determinarea gradului de satisfacție a clientului ING privind produsele/serviciile companiei;

Determinarea gradului de utilitate a unei asigurări de viață;

Determinarea intențiilor persoanelor intervievate de a-și cumpăra sau nu o poliță de asigurare de viață.

Cu ajutorul obiectivelor secundare se va urmări măsura în care aspectele vizate sunt influențate de factorii socio-economici și demografici prin determinarea locului de reședinta, determinarea venitului net, determinarea vârstei și sexului.

Pornind de la obiectivele formulate anterior, dar și de la cunoștințele teoretice și practice, referitor la problema investigata, s-au definit urmatoarele ipoteze:

Modul in care cumpăratorul percepe actul cumpărării de polițe de asigurări de viață este puternic influențat de variabile precum: mediul de reședinta, vârstă, sex, venituri.

Categoria de unități în care se realizează încheierea de polițe de asigurare de viață este influnțată semnificativ de variabile cum ar fi mediul si venitul.

Populația alege companiile de asigurari dupa criterii precum prețurile practicate si avantajele garanției poliței de asigurare.

percepția consumatorilor privind asigurarile de viață este influențată de variabile precum mediu, vârsta, sex și venituri.

Principalele particularități luate de consumator în considerare in luarea deciziei de cumpărare a poliței de asigurare de viață sunt raportul beneficii-preț.

Majoritatea persoanelor găsesc foarte utile asigurarile de viață.

Cei mai mulți oameni sunt fideli companiilor de asigurări, știu exact unde și cum vor sa încheie o asigurare de viată.

Rolul consultantului de asigurari este foarte important, deoarece populația este slab informată cu privire la asigurări de viață, și nu numai.

Majoritatea persoanelor sunt indecise privind valoarea costului primei lunare a polițelor de asigurare, dar se hotarasc împreuna cu consultantul de asigurări.

Motivele încheierii unei asigurări de viață sunt puternic influențate de variabile precum mediu, vârsta și sex.

Faza de proiectare a cercetării

Alegerea surselor de informatii

Alegerea surselor de informații a avut la bază obiectivele identificate anterior. S-au folosit surse de date externe și date primare, aceste date au fost obtinute in mod direct de la consumatorii de polițe de asigurare de viață, pentru realizarea obiectivelor cercetării.

Informațiile culese au răspuns cerințelor impuse pentru desfașurarea cercetării de marketing pe baze științifice. Informațiile au fost culese de către mine.

Deoarece am realizat o cercetare directă, am urmărit actualitatea informațiilor ce au fost obținute cu ajutorul obiectivelor formulate ce indică informații culese dar și cercetarea în detaliu a problemelor investigate.

Faza de realizare a cercetarii

Selectarea modalității de culegere și sistematizare a informațiilor

În etapa de selectare a modalitatilor de culegere si centralizare a datelor, s-au definit variabilele ce fac obiectivul cercetarii de marketing.

În primul rând, au fost determinate relațiile dintre variabile, identificându-se astfel variabilele dependente și variabilele independente. Se determină relațiile ce urmeaza a se studia și care nu au fost efectiv determinate.

Cu ajutorul unei scale au fost măsurate variabilele, s-a stabilit metoda prin care se va culege datele, elaborându-se instrumentele utilizate, dar și machetele de tabele ce urmează a fi utilizate în vederea sistematizării informațiilor.

Aceste operații au avut loc in strânsă legatură cu scopul și obiectivele cercetării.

În funcție de exprimare au fost definite variabilele cantitative, ce sunt exprimate numeric, dar si calitățile, ce sunt exprimate prin cuvinte.

Dupa modul de manifestare, unele variabile sunt alternative, ce au doua variante posibile, iar altele nealternative, ce au mai multe variabile posibile de răspuns.

Prin intermediul cercetării organizate nu s-a urmărit doar descrierea comportamentului consumatorilor de asigurări de viață, ci s-a urmărit și identificarea variabilelor ce au influență asupra comportamentului, asupra percepțiilor, atitudinii, opiniilor dar și a preferințelor.

Tabel 3.3.1. Prezentarea variabelelor cercetarii

Tabel 3.3.1. Prezentarea variabelelor cercetarii- continuare

Tabel 3.3.1- Prezentarea variabilelor cercetarii- continuare

Masurarea variabilelor am efectuat-o cu ajutorul scalei ce a fost aleasă in funcție de natura variabilei studiată, dar si in funcție de obiectivele urmarite.

Am folosit scale de măsurare precum:

scale nominale (am imparțit populatia care deține asigurări de viață in funcție de companiile de asigurări existente pe piață);

scala interval (am studiat atitudinea, obiceiurile de cumpărare, importanța atribuită asigurărilor de viață, ce s-a concretizat prin intermediul unui set de răspunsuri afirmative, respondentul exprimandu-și acordul sau dezacordul prin intermediul scalelor cu cinci nivele);

scale proporționale (le-am folosit pentru a măsura ponderea de cumpărare, de vârstă, de venit).

Pentru elaborarea chestionarului am efectuat un studiu exploratoriu in diverse surse (volumul asigurărilor încheiate, părerea cumpărătorilor, comportamentul de cumpărare).

Pentru culegerea datelor am efectuat o cercetare directă. Informațiile necesare au fost culese direct, de la populația ce deține relații directe cu companii de asigurări și nu numai.

Colectivitatea studiată face parte din populația județului Bacău, populație cu vârsta de peste 18 ani.

Deoarece populația județului Bacău este numeroasă 583.590 mii locuitori, după ultimul Recensămant al populației din Romania din 25.08.2012, cercetarea va fi una selectivă.

Instrumentul de culegere a informatiilor folosit este chestionarul.

In proiectarea chestionarului am tinut cont de structura populației cercetate, ce au fost supuse investigației, persoanele cu vârsta de 18 ani și peste.

Deoarece produsul, asigurarea de viață este adresat populației indiferent de categoria economică, sociala și demografică, nu se ține cont de nivelul de instruire al populației ce urmează a fi supusă investigației.

Am folosit un limbaj simplu, deoarece se urmărește întelegerea informațiilor de către populație, evitând în acest mod erorile.

Chestionarul folosit cuprinde diferite categorii de întrebări, precum:

întrebări cu scopul de a selecta persoanele in eșantion;

întrebări prin intermediul cărora au fost solicitate informații factuale (frecvența de cumpărare, companiile cu care se incheie asigurarea), dar și informații de opinie (importanța ce este acordată asigurărilor de viață în adoptarea deciziei de cumpărare, importanța companiei cu care se încheie asigurarea).

Am formulat atât întrebări mixte cât și închise ce prezintă un real avantaj în procesul de prelucrare și analiză a informațiilor. Întrebările mixte oferă posibilitate respondentului sa dea răspunsuri corecte în momentul în care variantele oferite în chestionar nu sunt pe placul acestuia.

Pentru depistarea timpurie a problemelor legate de interpretarea eronată, sau neînțelegerea aspectelor ce vizează omiterea unor situații particulare ce se pot ivi în teren, chestionarul a fost testat pe un eșantion de 10 persoane, cu scopul remedierii posibilelor erori.

Determinarea dimensiunii eșantionului și alegerea metodei de eșantionare

Am ales un esantion de 50 de persoane, populație a județului Bacău, condiția de bază: vârsta minimă 18 ani. Datele necesare cercetării s-au cules de la consumatori.

Prelucrarea, analiza, centralizarea și interpretarea informațiilor

Prelucrarea datelor a constat în editarea, codificarea dar și tabularea datelor obținute în etapa anterioară.

Prin editarea datelor s-a avut în vedere verificarea și remedierea erorilor (unde este posibil), sau eliminarea instrumentelor de culegere a datelor ce prezintă erori grave. Astfel un număr de patru chestionare au fost eliminate din pricina unor erori grave, dar deoarece verificarea a fost facută concomitent cu operația de culegere a datelor, am ales extragerea altor patru persoane ce prezentau caracteristicile celor ale căror chestionare au fost eliminate, așadar dimensiunea eșantionului nu a fost afectata.

După editarea datelor, urmează codificarea și tabularea lor, sistematizarea și centralizarea cu ajutorul tabelelor, apoi urmează analiza datelor conform scopului și obiectivelor cercetării în funcție de scala folosită pentru a măsura variabilele înregistrate.

Analiza și interpretarea informațiilor s-au realizat cu ajutorul frecvențelor absolute și relative, pentru o interpretare ușoara a informațiilor ce atestă diferențe cu privire la comportamentul de cumpărare pe categorii de respondenți după anumite criterii economico- sociale și demografice.

Interpretarea datelor:

1.Determinarea gradului de cunoaștere a companiilor de asigurări de către respondenți.

Răspunsurile celor 50 de respondenți cu privire la companiile ce încheie asigurări de viață fac referire la Asirom, Metropolitan Life, BCR asigurari, Allianz, ING Asigurari de Viață, Generali, BRD Asigurări de Viață, Groupama. Răspunsurile au fost centralizate in tabelul care urmează :

Tabel nr. 3.3.2 Distribuția răspunsurilor după gradul de cunoaștere a companiilor ce încheie asigurări de viață, frecvențe relative.

Distribuția răspunsurilor se prezintă astfel:

10% din respondenți au răspuns Asirom;

8% Meropolitan Life;

12% BCR Asigurări de viață;

14% Allianz;

18% ING asigurari de viata;

cate 16% Generali si BRD Asigurări de viață;

6% Groupama.

Figura nr.3.3.1

Concluzii:

Se constată ca cele mai cunoscute companii ce încheie asigurări de viață sunt ING, BRD și Generali, iar cele mai puțin cunoscute din diferite motive sunt Metropolitan Life si Groupama.

Se poate observa că respondentii nu sunt fideli unei singure companii, acest lucru rezultă din preferințele ce variază, dar se poate sublinia concurența acerbă ce există pe piața asigurărilor din Romania.

Din graficul de mai sus se poate obseva faptul că, compania ING se află pe primul loc in topul preferințelor, dar este urmată de Generali, BRD, Alianz, BCR, Asirom, Metropolitan Life, Groupama.

2.Determinarea respondenților ce dețin sau nu o asigurare de viață.

Tabel nr. 3.3.3 Distribuția răspunsurilor respondenților ce dețin sau nu o asigurare de viață- frecvențe relative.

Din graficul de mai sus se poate observa faptul că majoritatea, 80% din persoanele intervievate dețin o asigurare de viață incheiată, doar 20% nu au asigurare de viață din diverse motive.

Determinarea companiei de asigurări ce este preferată de respondenții ce dețin o asigurare de viață.

Tabel nr. 3.3.4 Distribuția răspunsurilor in funcție de preferințe, privind compania de asigurări ce este preferata de respondenții ce dețin o asigurare de viață.

Distribuția răspunsurilor se prezintă astfel:

36% din respondenți preferă asigurarea de viață ING;

câte 13% din respondenți preferă asigurările de la Allianz, Generali, BRD;

10% din respondenți preferă asigurările de la BCR;

7% din respondenți preferă Asirom;

5% din respondenți preferă asigurările Metropolitan life;

doar 3% din respondenți preferă asigurările Groupama.

Figura nr.3.3.3

Structura preferințelor privind compania de asigurări ce este preferată de respondenții ce dețin o asigurare de viață se prezintă astfel:

36% din respondenți dețin o poliță de asigurare la ING asigurări de viață;

câte 13% din respondenți au asigurare de viață la BRD, Generali, Allianz;

10% la BCR;

7% Asirom;

5% Metropolitan Life

3% Groupama.

Din acest moment mă voi axa, în special, pe investigarea persoanelor ce dețin o asigurare de viață la ING Asigurări, doarece doresc să studiez profilul cumpărătorului, preferințele acestuia, motivele pentru care a ales o asigurare ING, încrederea acordată companiei, modalitățile de informare dar, în acelați timp de a primi un feed back pentru consultanți, privind pregătirea acestora.

Până la întrebarea numărul 11 vor răspunde doar persoanele care au încheiată o asigurare de viață ING.Voi studia în amănunțit profilul clientului de asigurare de viață ING prin prisma mediului de rețedință, vârstă, venit și sex.

Distribuția răspunsurilor privind sursa de informare cu privire la asigurările de viață

Tabel nr.3.3.5 Distribuția răspunsurilor privind sursa de informare, după medii de reședinta și sex.

Distribuția răspunsurilor se prezintă astfel:

20% -TV, Radio;

40%- consultant asigurări;

13%- prieteni;

27%- internet.

Figura nr.3.3.4 Structura răspunsurilor privind sursa de informare, după medii de reședință și sex.

Din grafic se pot observa urmatoarele:

cei mai mulți respondenți ce dețin o asigurare de viață la ING locuiesc în mediul urban, principala sursa de informare este internetul și consultantul de asigurări.

pentru respondenții din mediul rural principala sursa de informare cu privire la asigurările de viață este constituită de consultantul de asigurări și de reclamele radio și tv.

majoritatea respondenților sunt femei, iar principală sursa de informare este consultantul de asigurări.

în cazul barbaților principala sursa de informare este internetul.

Determinarea încrederii pe care o au respondenții în compania ING Asigurări de viață.

Tabel nr.3.3.6. Distribuția răspunsurilor privind încrederea în asigurările de viață de la ING

Tabel nr.3.3.6. Distribuția răspunsurilor privind încrederea în asigurările de viață (%).

Concluzii:

Cei mai mulți, 32% din respondenții ce locuiesc in mediul rural au deplină încredere în asigurările de viață ING, iar restul, câte 17% sunt indeciși, au sau nu prea multă incredere.

Cei mai mulți, 40% din respondenții ce locuiesc în mediul urban au încredere în asigurările de viață ING, iar 30% sunt indecisi.

25% din femei sunt indecise, 38% au încredere, 28% au deplina încredere, iar 28% nu prea au încredere în asigurările de viață.

Câte 14% din barbați sunt indeciși, nu au/ nu prea au încredere, iar câte 29% au încredere/ au încredere deplină in asigurările de viață ING.

 Figura nr. 3.3.5

Persoanele ce locuiesc in mediul urban acordă o încredere mai mare asigurărilor de viață decât persoanele din mediul rural.

Doar un numar foarte mic de respondenți sunt sceptici în ceea ce privește asigurarea de viață, motivul principal fiind educația, timpul și lipsa de informație.

Majoritatea persoanelor indecise locuiesc in mediu urban.

Figura nr. 3.3.6

Femeile au un rol hotărâtor în luarea unei decizii, acestea acordă o încredere mai mare decât bărbații asigurărilor de viață, deși se vede și o urma importantă de indecidere în răspunsuri, important este faptul ca au încredere .

Neîncrederea se observă în special în răspunsurile oferite de bărbați.

6.Determinarea valoarei ce o deține prima lunară platită pentru asigurare.

Tabel nr. 3.3.7 Distribuția în funcție de valoarea primei lunare pentru asigurare.

Figura 3.3.7

Se poate observa că valoarea primei lunare de asigurare pe care și-o pot permite respondenții este cuprinsă în intervalul 101-400 ron.

67% au de plătit o primă lunara cuprinsă între 101-200 ron, doar 33% isi pot permite sa plateasca o prima lunara cuprinsa intre 201-400ron.

7.Determinarea aprecierii respondentilor cu privire la nivelul primei de asigurare de viata.

Tabel nr. 3.3.8 Distribuția răspunsurilor despre aprecierea respondenților privind nivelul primei de asigurare de viață.

Distribuția răspunsurilor se prezintă astfel:

73% au răspuns că nivelul primei de asigurare este foarte ridicat;

20% au răspuns că nivelul primei de asigurare este ridicat;

7% au raspuns ca sunt indiferenți.

Figura nr.3.3.8

Se poate observa faptul că nivelul primei de asigurare de viață este unul foarte ridicat. Din acest motiv, în general se încheie polițe de asigurări ce au valoarea primei lunare mai mică.

73% din respondenți au spus că nivelul primei de asigurare de viață este unul foarte ridicat, 20% au spus că este ridicat, doar 7 % au spus nici nici.

8.Determinarea nivelului de informare a respondenților cu privire la beneficiile asigurării de viață ING.

Tabel nr.3.3.9- Distribuția răspunsurilor privind nivelului de informare a respondenților cu privire la beneficiile asigurării de viață ING.

Distribuția răspunsurilor se prezintă astfel:

11% din respondenți sunt bine informați;

65 % din respondenți sunt doar informați;

24% din respondenți sunt oarecum informați.

Figura nr.3.3.9

Concluzii:

Se poate spune că cei mai mulți respondenți ce locuiesc in mediul rural susțin că sunt oarecum informați cu privire la beneficiile unei asigurări de viață, iar cei care locuiesc in mediul urban, sustin ca sunt doar informați (suficient de informați).

Atât femeile cât și bărbații afirmă că sunt informați în legatură cu beneficiile asigurărilor de viață.

9.Determinarea gradului de mulțumire a respondenților cu privire la consultantul de asigurări.

Tabel nr. 3.3.9 Distribuția răspunsurilor privind atitudinea și amabilitatea consultantului de asigurări.

Tabel nr.3.3.10 Structura răspunsurilor privind gradul de informare cu privire la produsele oferite.

Tabel nr.3.3.11- Structura răspunsurilor privind promtitudinea soluționării problemelor/ nelămuririlor ivite.

Tabel nr 3.3.12- Structura răspunsurilor privind rapiditatea in comunicarea noutăților cu privire la produsele oferite

Distributia raspunsurilor se prezintă astfel:

67% din respondenți sunt foarte mulțumiți în ceea ce privește atitudinea și amabilitatea consultantului de asigurări;

20% din respondenți sunt mai putin mulțumiți în ceea ce privește atitudinea și amabilitatea consultantului de asigurări;

13% din respondenți sunt multumiți în ceea ce privește atitudinea și amabilitatea consultantului de asigurări;

100% din respondenți sunt foarte multumiți privind gradul de informare cu privire la produsele oferite;

80% din respondenți sunt multumiți în ceea ce privește promtitudinea solutionării problemelor/ nelamuririlor ivite;

20% din respondenți sunt nemultumiți în ceea ce privește promtitudinea soluționarii problemelor/ nelămuririlor ivite;

100% din respondenți sunt foarte multumiți in ceea ce privește rapiditatea in comunicarea noutăților cu privire la produsele oferite.

Figura nr.3.3.10

Concluzii

în ceea ce privește atitudinea și amabilitatea consultantului de asigurări de viață, respondenții au raspuns astfel: 67% sunt foarte multumiți, 27% sunt mai putin mulțumiți, 13% sunt mulțumiți, deci, per total în ceea ce privește atitudinea și amabilitatea sunt mulțumiți, nu există persoana nemulțumită.

în ceea ce privește gradul de informare a consultantului ,în ceea ce priveste noutățile in materie de asigurări de viață, 100% din respondenti au raspuns ca sunt foarte mulțumiți.

în ceea ce privește privind promtitudinea soluționarii problemelor/ nelămuririlor ivite consultantului de asigurari de viață, 80% din respondenți au răspuns că sunt mulțumiți, doar 20% sunt nemulțumiți.

în ceea ce privește rapiditatea în comunicarea noutăților cu privire la produsele oferite, 100% din respondenți sunt foarte mulțumiți.

10.Distribuția răspunsurilor in funcție de gradul de mulțumire a respondenților cu privire la produsele/ serviciile oferite de ING Asigurări de viață la care au apelat.

Tabel nr.3.3.13-Distribuția răspunsurilor in funcție de gradul de mulțumire a respondenților cu privire la produsele/ serviciile oferite de ING Asigurări de viață la care au apelat.

După centralizarea datelor se poate observa:

7% din respondenti sunt indiferenți

60% sunt mulțumiți

33% sunt foarte mulțumiți

Nu există persoane nemulțumite.

Figura nr 3.3.11

11. Determinarea gradului de utilitate privind încheierea unei asigurări de viață.

Tabel nr.3.3.14- Distribuția răspunsurilor dupa gradul de utilitate privind încheierea unei asigurări de viață.

Distributia răspunsurilor se prezintă astfel:

33% din respondenți consideră că asigurarea de viață este foarte utilă;

47% din respondenți consideră că asigurarea de viață este utilă;

7% din respondeți consideră ca asigurarea de viață este inutilă;

13% din respondenți nu pot aprecia utilitatea unei asigurări.

Figura nr. 3.3.12

Se poate remarca faptul ca majoritatea respondentilor, 47% gasesc utilă încheierea unei asigurări de viață, doar 33% consideră ca este foarte utilă.

13% din respondenti înca nu pot aprecia utilitatea asigurării de viață, iar 7% o considera inutilă.

12. Determinarea intențiilor de a încheia o asigurare de viață in viitorul apropiat.

La intrebarea cu numarul 12 au raspuns doar persoanele care nu au incheiată o asigurare de viață.

Tabel nr.3.3.15- structura raspunsurilor.

Figura nr.3.3.13

Concluzii:

60% din respondenți intenționează sa încheie o asigurare de viață in viitorul apropiat, 30% la ING, iar ceilalti 30% la o alta firmă de asigurări.

20% din respondenți nu doresc să încheie o asigurare de viață in viitorul apropiat

10% din respondenți doresc sa încheie o asigurare de viață, dar înca nu sunt hotărâți cu ce companie de asigurări

10% din respondenți înca nu sunt hotărâți daca să încheie sau nu o asigurare de viață.

13. Distribuția respondenților in funcție de sex.

Tabel nr.3.3.16- Distribuția respondenților in funcție de sex-frecvențe relative.

Distributia raspunsurilor in functie de sexul respondentului, se prezinta astfel:

54% din respondenti sunt de sex feminin;

46% din respondenti sunt de dex masculin.

Figura nr.3.3.14

Concluzii

Se poate observa ca la acest chestionar au raspuns 54% persoane de sex femini si 46% persoane de sex masculin, ce au o varsta de peste 18 ani.

14. Distributia raspunsurilor in functie de mediul de resedinta al respondentului

Tabel nr.3.3.17- Distributia raspunsurilor in functie de mediul de resedinta al respondentului

Distributia raspunsurilor in functie de mediul de resedinta al respondentului se prezinta astfel:

70% din respondenti loculiesc in mediul urban

30% din respondenti loculiesc in mediul rural

Figura nr.3.3.15

Concluzii:

Prezenta unui numar mare de respondenti din mediul urban, 70%, se justifica prin faptul ca cercetarea a avut loc in locatia unui sediu ING de pe raza municipiului Bacau, astfel se justifica si prezenta unui numar mic de respondenti din mediul rural.

15. Distributia raspunsurilor in functie de varsta respondentului.

Tabel nr. 3.3.18. Distributia raspunsurilor in functie de varsta respondentului.

Distributia respondentilor in functie de varsta, se prezinta astfel:

10% dintre respondenti au o varsta cuprinsa intre 18-24 ani;

20% dintre respondenti au o varsta cuprinsa intre 25-34 ani;

30% dintre respondenti au o varsta cuprinsa intre 35- 44 ani;

20% dintre respondenti au o varsta cuprinsa intre 45-54 ani;

10% dintre respondenti au o varsta cuprinsa intre 55-64 de ani;

10% dintre respondenti au varsta peste 65 de ani.

Figura nr 3.3.16

Concluzie:

In realizarea acestui chestionar s-a avut in vedere chestionarea persoanelor cu varste diferite, pentru ca, cumparatorul de asigurare de viata poate avea orice varsta.

16. Distributia respondentilor in functie de nivelul studiilor.

Tabel nr.3.3.19. Distributia respondentilor in functie de nivelul studiilor.

Distributia respondentilor in functie de nivelul studiilor se prezinta astfel:

24% dintre respondenti au urmat studii generale;

40% dintre respondenti au urmat studii medii;

36% dintre respondenti au urmat studii superioare.

Figura nr. 3.3.17

Concluzii:

Se poate observa faptul ca respondentii au fost alesi aleatoriu, in alegerea acestota nu s-a tinut cont de nivelul studiilor, dar acest lucru este foarte important in cercetarea de fata, deoarece s-a dat posibilitatea cunoasterii comportamentul de cumparare a asigurarilor de viata, in special.

17. Distributia respondentilor in functie de venitul net lunar.

Tabel nr. 3.3.20 – Distributia respondentilor in functie de venitul net lunar.

Distributia respondentilor in functie de venitul net lunar se prezinta astfel:

58% din respondenti au un venit lunar net cuprins intre 500-1000 lei

30% din respondenti au un venit lunar net cuprins intre 1001-1500lei

10% din respondenti au un venit lunar net cuprins intre 1501-2000lei

20% din respondenti au un venit lunar net cuprins intre 2001-2500lei.

Figura nr. 3.3.18

Concluzii

Respondentii au fost alesi aleatoriu, in recrutare nu s-a tinut cont de vivelul veniturilor.

Datorita nivelurilor diferite de venituri nete lunare, s-au putut cerceta diferite categorii de cumparatori, s-au putut face diferente cu privire la modul de informare, modul de gestiune a resurselor financiare, etc.

Raportul cercetarii

Cercetarea s-a realizat pe un esantion de 50 persoane. Structura esantionului se prezinta astfel:

aproximativ 70% din populatia cercetata locuieste in mediul urban, iar restul de 30% locuieste in mediul rural;

venitul net lunar al populatiei cercetate este cuprins intre 500-2500ron, astfel:

58% din respondenti au un venit lunar net cuprins intre 500-1000 lei; 30% din respondenti au un venit lunar net cuprins intre 1001-1500lei; 10% din respondenti au un venit lunar net cuprins intre 1501-2000lei; 20% din respondenti au un venit lunar net cuprins intre 2001-2500lei.

54% din populatia cercetata sunt femei, iar diferenta de 46% sunt barbati. Acestia au o varta cuprinsa intre 18- 65 ani, astfel:10% dintre respondenti au o varsta cuprinsa intre 18-24 ani; 20% dintre respondenti au o varsta cuprinsa intre 25-34 ani; 30% dintre respondenti au o varsta cuprinsa intre 35- 44 ani; 20% dintre respondenti au o varsta cuprinsa intre 45-54 ani; 10% dintre respondenti au o varsta cuprinsa intre 55-64 de ani; 10% dintre respondenti au varsta peste 65 de ani . Studiile urmate de acestia sunt: 24% dintre respondenti au urmat studii generale; 40% dintre respondenti au urmat studii medii; 36% dintre respondenti au urmat studii superioare.

In urma centralizarii si analizarii datelor au rezultat urmatoarele cu privire la comportamentul de cumparare a asigurarilor de viata ING:

gradul de cunoastere a respondentilor privind companiile ce incheie asigurari de viata se prezinta astfel: 18% ING asigurari de viata; cate 16% Generali si BRD asigurari de viata; 14% Allianz; 12% BCR asigurari de viata; 10% din respondenti au raspuns Asirom; 8% Meropolitan Life; 6% Groupama;

majoritatea respondentilor, 80% din respondenti au incheiata o polita de asigurare de viata, doar 20% din respondenti nu detin polita de asigurare de viata.

preferintele respondentilor ce detin asigurare de viata se prezinta astfel: 36% prefera asigurarea de viata ING; cate 13% prefera asigurarile de la Allianz, Generali, BRD;10% prefera asigurarile de la BCR; 7% din respondenti prefera Asirom; 5% din respondenti prefera asigurarile Metropolitan life; doar 3% din respondenti prefera asigurarile Groupama;

sursele de informare a respondentilor se prezinta astfel:20% -TV, Radio;40%- consultant asigurari;13%- prieteni;27%- internet.

increderea acordata asigurarilor de viata se prezinta astfel: 33% au incredere, 27% au deplina incredere, 20% sunt indecisi, 13% nu prea au incredere, 7% nu au incredere.

valoarea primei lunare de asigurare pe care si-o pot permite respondentii este cuprinsa in intervalul 101-400 ron, astfel:v 67% au de platit o prima lunara cuprinsa intre 101-200 ron, doar 33% isi pot permite sa plateasca o prima lunara cuprinsa intre 201-400ron.

respondentii considera nivelul primei de asigurare ca fiind ridicat spre foarte ridicat: 73% au raspuns ca nivelul primei de asigurare este foarte ridicat; 20% au raspuns ca nivelul primei de asigurare este ridicat; 7% au raspuns ca sunt indiferenti.

nivelul de informare a respondentilor privind beneficiile unei asigurari de viata se prezinta astfel: 11% din respondenti sunt bine informati; 65 % din respondenti sunt doar informati; 24% dint respondenti sunt oarecum informati.

in ceea ce priveste atitudimea si amabilitatea consultantului de asigurari de viata, respondentii au raspuns astfel: 67% sunt foarte multumiti, 27% sunt mai putin multumiti, 13% sunt multumiti, deci, per total in ceea ce priveste atitudinea si amabilitatea sunt multumiti, nu exista persoana nemultumita.

gradul de informare a consultantului in ceea ce priveste noutatile in materie de asigurari de viata este unul foarte bun, 100% din respondenti au raspuns ca sunt foarte multumiti.

consultantului de asigurari de viata este promt in solutionarea problemelor/ nelamuririlor ivite, 80% din respondenti au raspuns ca sunt multumiti, doar 20% sunt nemultumiti.

consultantului de asigurari de viata este rapid in comunicarea noutatilor cu privire la produsele oferite, 100% din respondenti sunt foarte multumiti.

gradul de multumire a respondentilor privind serviciile ING se prezinta astfel: 7% din respondenti sunt indiferenti, 60% sunt multumiti,33% sunt foarte multumiti. Nu exista persoane nemultumite.

gradul de uilitate a unei asigurari de vita se prezinta astfel: 33% din respondenti considera ca asigurarea de viata este foarte utila; 47% din respondenti considera ca asigurarea de viata este utila; 7% din respondenti considera ca asigurarea de viata este inutila; 13% din respondenti nu pot aprecia utilitatea unei asigurari.

60% din respondentiiintentioneaza sa incheie o asigurare de viata in viitorul apropiat.30% la ING, iar ceilalti 30% la o alta firma de asigurari. 20% din respondenti nu doresc sa incheie o asigurare de viata in viitorul apropiat, 10% din respondenti doresc sa incheie o asigurare de viata, dra inca nu sunt hotarati cu ce companie de asigurari10% din respondenti inca nu sunt hotarati daca sa incheie sau nu o asigurare de viata.

CONCLUZII

Prin cercetarea efectuată pe raza județului Bacău s-a urmărit descrierea comportamentului cumparatorulului de asigurari de viata, a aspectelor comune tuturor segmentelor de consumatori, precum și unele aspecte de diferețiere a comportamentului cumparatorului.

Problema decizională nu s-a constituit în situația de față într-o problemă efectivă apărută la nivelul pieței dulciurilor, ci în dorința de a cunoaște principalele tendințe în materie de preferințe, comportamentul deciziei de cumpărare.

Cercetarea a urmărit de fapt o mai buna cunoaștere a problematicii comportamentului de cumpărare a asigurarilor de viata. În cadrul cercetării s-a urmărit sesizarea unor aspecte despre care nu există informații- percepția cumparatorului asupra actului de cumpărare, dar și o mai bună cunoaștere a unor aspecte despre care există informații-influența variabilei de mediu asupra măsurii în care consumatorul își alege o asigurare de viata.

Instrumentul cu ajutorul căruia am cules datele este chestionarul. Chestionarul este foarte important deoarece, de corectitudinea chestionarului depinde reușita cercetării selective.

Datorită resurselor financiare limitate, dar și a timpului scurt de desfășurare am decis să efectuez o cercetare de marketing pe un eșantion de 50 de persoane.

Am ales un eșantion de 50 de persoane, populație a județului Bacau, cu condiția de bază, vârsta minimă 18 ani, din mediul rural și urban. În urma centralizării și analizării datelor au rezultat următoarele cu privire la comportamentul de cumpărare a politelor de asigurare de viata:

cele mai cunoscute companii ce incheie asigurari de viata sunt ING, BRD si Generali, iar cele mai putin cunoscute din diferite motive sunt Metropolitan Life si Groupama.

respondentii nu sunt fideli unei singure companii, acest lucru rezulta din preferintele ce variaza, dar se poate sublinia concurenta acerba ce exista pe piata asigurarilor din Romania.

ING se afla pe primul loc in topul preferintelor, dar este urmata de Generali, BRD, Alianz, BCR, Asirom, Metropolitan Life, Groupama.

80% din persoanele intervievate detin o asigurare de viata incheiata, doar 20% nu au asigurare de viata din diverse motive.

topul preferintelor privind compania de asigurari ce este preferata de respondentii ce detin o asigurare de viata este urmatorul: 36% din respondenti detin o polita de asigurare la ING asigurari de viata; cate 13% din respondenti au asigurare de viata la BRD, Generali, Allianz; 10% la BCR; 7% Asirom; 5% Metropolitan Life, 3% Groupama.

cei mai multi respondenti ce detin o asigurare de viata la ING locuiesc in mediul urban, principala sursa de informare este internetul si consultantul de asigurari.Pentru respondentii din mediul rural principala sursa de informare cu privire la asigurarile de viata este constituita de consultantul de asigurari si de reclamele radio si tv. Majoritatea respondentilor sunt femei, iar principala sursa de informare este consultantul de asigurari. In cazul barbatilor principala sursa de informare este internetul.

increderea persoanelor ce au asigurare de viata se prezinta astfel: cei mai multi, 32% din respondentii ce locuiesc in mediul rural au deplina incredere in asigurarile de viata ING, iar restul, cate 17% sunt indecisi, au sau nu prea multa incredere. Cei mai multi, 40% din respondentii ce locuiesc in mediul urban au incredere in asigurarile de viata ING, iar 30% sunt indecisi. 25% din femei sunt indecise, 38% au incredere, 28% au deplina incredere, iar 28% nu prea au incredere in asigurarile de viata.Cate 14% din barbati sunt indecisi, nu au/ nu prea au incredere, iar cate 29% au incredere/ au incredere deplina in asigurarile de viata ING.

persoanele ce locuiesc in mediul urban acorda o incredere mai mare asigurarilor de viata decat persoanele din mediul rural. Doar un numar foarte mic de respondenti sunt sceptici in ceea ce priveste asigurarea de viata, motivul principal fiind educatia, timpul si lipsa de informatie.Majoritatea persoanelor indecise locuiesc in mediu urban.

valoarea primei lunare de asigurare pe care si-o pot permite respondentii este cuprinsa in intervalul 101-400 ron. 67% au de platit o prima lunara cuprinsa intre 101-200 ron, doar 33% isi pot permite sa plateasca o prima lunara cuprinsa intre 201-400ron.

nivelul primei de asigurare de viata este unul foarte ridicat. Din acest motiv, in general se incheie polite de asigurari ce au valoarea primei lunare mai mica.73% din respondenti au spus ca nivelul primei de asigurare de viata este unul foarte ridicat, 20% au spus ca este ridicat, doar 7 % au spus nici nici.

cei mai multi respondenti ce locuiesc in mediul rural sustin ca sunt oarecum informati cu privire la beneficiile unei asigurari de viata, iar cei care locuiesc in mediul urban, sustin ca sunt doar informati (suficient de informati). Atat femeile cat si barbatii afirma ca sunt informati in legatura cu beneficiile asigurarilor de viata.

în ceea ce priveste atitudimea si amabilitatea consultantului de asigurari de viata, respondentii au raspuns astfel: 67% sunt foarte multumiti, 27% sunt mai putin multumiti, 13% sunt multumiti, deci, per total in ceea ce priveste atitudinea si amabilitatea sunt multumiti, nu exista persoana nemultumita.

in ceea ce priveste gradul de informare a consultantului in ceea ce priveste noutatile in materie de asigurari de viata, 100% din respondenti au raspuns ca sunt foarte multumiti.

in ceea ce priveste privind promtitudinea solutionarii problemelor/ nelamuririlor ivite consultantului de asigurari de viata, 80% din respondenti au raspuns ca sunt multumiti, doar 20% sunt nemultumiti.

in ceea ce rapiditatea in comunicarea noutatilor cu privire la produsele oferite, 100% din respondenti sunt foarte multumiti.

majoritatea respondentilor, 47% gasesc utila incheierea unei asigurari de viata, doar 33% considera ca este foarte utila.13% din respondenti inca nu pot aprecia utilitatea asigurarii de viata, iar 7% o considera inutila.

60% din respondenti intentioneaza sa incheie o asigurare de viata in viitorul apropiat, 30% la ING, iar ceilalti 30% la o alta firma de asigurari. 20% din respondenti nu doresc sa incheie o asigurare de viata in viitorul apropiat.10% din respondenti doresc sa incheie o asigurare de viata, dra inca nu sunt hotarati cu ce companie de asigurari.10% din respondenti inca nu sunt hotarati daca sa incheie sau nu o asigurare de viata.

ANEXA 1 ( CHESTIONAR )

NUMĂR OPERATOR: ______

CHESTIONAR NR. _______

Bună ziua !

Numele meu este Nănescu Alina Gabriela și sunt studentă la Universitatea Vasile Alecsandri, Facultatea de Științe Economice, specializarea Marketing și intenționez să realizez o cercetare care are ca scop identificarea opiniilor consumatorilor de produse și asigurări de viață ING.

V-aș ruga , dacă timpul vă permite, să răspundeți la câteva întrebări. Răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale și vor fi folosite doar la prelucrarea statistică a datelor.

1. Referindu-ne la societățile care oferă asigurări de viață de care dintre următoarele ați auzit? (mai multe variante de răspuns)

Asirom

Metropolitan Life

Bcr Asigurari de viață

Allianz

Ing Asigurări de Viață

Generali

Brd Asigurari de Viata

Groupama

Alta (specificați)__________________

2.Aveți o asigurare de viață?

Da;

Nu (SE TRECE LA INTREBAREA 11)

3. Cu ce societate de asigurari ați încheiat contractul de asigurare de viață?

     4.Care este principal sursă de informative din care ati aflat de asigurarile de viata ING și caracteristicile acestora?

TV, radio;

Agent de asigurari;

Prieteni;

Internet;

Alte surse (specificați)__________________.

5. Pe o scală de la 1 la 5, care este increderea d-voastra in compania ING Asigurari

6.  In ce categorie se incadrează prima lunara platită pentru asigurarea dumneavoastra de viață?

sub 100 Ron

100-200 Ron

201-400 Ron

401-600 Ron

600-1000 Ron

Peste 1000 Ron

7.Cum apreciați nivelul primei la asigurarea dumneavoastră de viață?

Foarte ridicat;

Ridicat;

Nici nici

Scăzut;

Foarte scăzut.

8. Cât de informat sunteți cu privire la beneficiile asigurării dvoastra de viața Ing?

Bine informat

Informat

Oarecum informat

9. Cât de mulțumit sunteți de urmatoarele aspecte referitoare la Consultantul d-voastra de asigurări ?

10. Cât de multumit sunteți de produselor/serviciilor oferite Ing ASIGURĂRI DE VIAȚĂ la care ați apelat?

11. Considerați ca este utilă incheierea unei asigurări de viata?

Foarte utila

Utila

Inutila

Nu pot aprecia

12. Intentionați in viitorul apropiat (aprox. 1 an) sa va faceți o asigurăre de viață? (INTREBARE LA CARE VOR RASUNDE PERSOANELE CARE NU AU O ASIGURARE DE VIAȚĂ)

Da, la ING

Da, la o alta societate de asigurări (decât ING)

Da, dar inca nu știu la ce societate de asigurări

Nu

Nu stiu

13.Care este sexul dumneavoastră?

Masculin;

Feminin.

14.Locuiți în mediul:

Rural

Urban

15.Vârsta dumnavoastă este:

18-24 ani

25-34 ani

35-44 ani

45-54 ani

55-64 ani

Peste 65 ani

16. Nivelul studiilor dumneavoastră:

Scoală generală

Medii

Superioare

17.Venitul dumneavoastă net lunar este cuprins înte:

500-1000 lei

1001- 1500 lei

1501-2000 lei

2001-2500 lei

2501-3000 lei

peste 3001 lei

ANEXA 1 ( CHESTIONAR )

NUMĂR OPERATOR: ______

CHESTIONAR NR. _______

Bună ziua !

Numele meu este Nănescu Alina Gabriela și sunt studentă la Universitatea Vasile Alecsandri, Facultatea de Științe Economice, specializarea Marketing și intenționez să realizez o cercetare care are ca scop identificarea opiniilor consumatorilor de produse și asigurări de viață ING.

V-aș ruga , dacă timpul vă permite, să răspundeți la câteva întrebări. Răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale și vor fi folosite doar la prelucrarea statistică a datelor.

1. Referindu-ne la societățile care oferă asigurări de viață de care dintre următoarele ați auzit? (mai multe variante de răspuns)

Asirom

Metropolitan Life

Bcr Asigurari de viață

Allianz

Ing Asigurări de Viață

Generali

Brd Asigurari de Viata

Groupama

Alta (specificați)__________________

2.Aveți o asigurare de viață?

Da;

Nu (SE TRECE LA INTREBAREA 11)

3. Cu ce societate de asigurari ați încheiat contractul de asigurare de viață?

     4.Care este principal sursă de informative din care ati aflat de asigurarile de viata ING și caracteristicile acestora?

TV, radio;

Agent de asigurari;

Prieteni;

Internet;

Alte surse (specificați)__________________.

5. Pe o scală de la 1 la 5, care este increderea d-voastra in compania ING Asigurari

6.  In ce categorie se incadrează prima lunara platită pentru asigurarea dumneavoastra de viață?

sub 100 Ron

100-200 Ron

201-400 Ron

401-600 Ron

600-1000 Ron

Peste 1000 Ron

7.Cum apreciați nivelul primei la asigurarea dumneavoastră de viață?

Foarte ridicat;

Ridicat;

Nici nici

Scăzut;

Foarte scăzut.

8. Cât de informat sunteți cu privire la beneficiile asigurării dvoastra de viața Ing?

Bine informat

Informat

Oarecum informat

9. Cât de mulțumit sunteți de urmatoarele aspecte referitoare la Consultantul d-voastra de asigurări ?

10. Cât de multumit sunteți de produselor/serviciilor oferite Ing ASIGURĂRI DE VIAȚĂ la care ați apelat?

11. Considerați ca este utilă incheierea unei asigurări de viata?

Foarte utila

Utila

Inutila

Nu pot aprecia

12. Intentionați in viitorul apropiat (aprox. 1 an) sa va faceți o asigurăre de viață? (INTREBARE LA CARE VOR RASUNDE PERSOANELE CARE NU AU O ASIGURARE DE VIAȚĂ)

Da, la ING

Da, la o alta societate de asigurări (decât ING)

Da, dar inca nu știu la ce societate de asigurări

Nu

Nu stiu

13.Care este sexul dumneavoastră?

Masculin;

Feminin.

14.Locuiți în mediul:

Rural

Urban

15.Vârsta dumnavoastă este:

18-24 ani

25-34 ani

35-44 ani

45-54 ani

55-64 ani

Peste 65 ani

16. Nivelul studiilor dumneavoastră:

Scoală generală

Medii

Superioare

17.Venitul dumneavoastă net lunar este cuprins înte:

500-1000 lei

1001- 1500 lei

1501-2000 lei

2001-2500 lei

2501-3000 lei

peste 3001 lei