Strategiile Politicii DE Produs

Comunicare

Strategiile Politicii DE Produs

Byadmin ianuarie 1, 2024

STRATEGIILE POLITICII

DE PRODUS

CUPRINS

INTRODUCERE

Lucrarea de licență cu titlul Strategiile politicii de produs a fost elaborată cu scopul de a evidenția importanța pe care o au acestea în dezvoltarea unei firme și menținerea ei pe piața concurențială.

Am structurat lucrarea pe trei capitole, primul fiind de cercetare fundamentală, iar ultimele două, de cercetare aplicativă.

Primul capitol, abordat din perspectiva teoretică, l-am rezervat strategiilor de produs, în care, pentru început, fac referire la politica de produs și obiectivele strategice ale acesteia. În următoarele subcapitole am prezentat succint caracteristicile fiecărei strategii de produs.

În al doilea capitol am făcut o prezentare a firmei S.C. Centrul de Calculatoare S.R.L., pornind de la datele de identificare și istoricul ei, precum și aspecte privind piața concurențială, dar și intermediarii firmei.

Capitolul al treilea reprezintă un studiu asupra strategiilor de produs pe care firma S.C. Centrul de Calculatoare S.R.L. le aplică în vederea menținerii și promovării ei pe piață și propuneri personale menite să-i îmbunătățească activitatea.

Sigur că, la sfârșitul lucrării de licență am prezentat principalele concluzii care se desprind în urma studiului efectuat.

Sfera bibliografică reprezentând un volum însemnat de materiale, statistici, tratate și publicații cu informații referitoare la acest domeniu, mi-a impus o documentare serioasă și aprofundată pentru elaborarea prezentei lucrări.

LISTA NOTAȚIILOR (ABREVIERILOR)

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

Capitolul 1

Strategiile politicii de produs

1.1. Politica de produs – definire, conținut și obiective strategice

Politica de produs – definire

Politica de produs este cea mai importantă componentă a mix-ului de marketing în servicii și reprezintă ”totalitatea acțiunilor prin care firma stabilește obiectivele, alege strategiile, programează și desfășoară măsuri concrete (tactici).”

Specialiștii în marketing definesc politica de produs ca fiind: ”conduită pe care o adopă firma referitor la dimensiunile, structura si evoluția gamei de produse și servicii ce fac obiectul propiei sale activitați, atitudinea ce se raportează permanent la cerințele mediului de piatâță, la tendințele manifestate de ceilalți concurenți.”

Conținut

”Politica de marketing poate fi atât globală, cât și specifică, în acest din urmă caz ea referindu-se la obiective și principii pentru domeniile specifice marketingului cum sunt produsele, prețurile, distribuția și comunicarea.”

Politica de produs este cea mai importantă componentă a politicii de produs. Aceasta, se poate considera drept pivot al întregii activitați de marketing, datorită faptului că produsele și serviciile reprezintă principala cale de comunicare dintre firmă si piață.

După continutul lor tematic, activitățile componente ale politicii de produs pot fi grupate în urmatoarele ansambluri:

Cercerarea produsului – o componentă distinctă a cercetărilor de piată – are în vedere analiza privind lansarea unui nou produs pe piață, evaluarea satisfacției consumatorilor, studierea imginii produsului în randul consumatorilor, analiza gradului de pătrundere, studiul învechirii economice al acestora (prin intermediul ciclului lor de viată), urmarirea lor în utilizare sau în consum, studiul calității produselor, etc. ”Investigațiile sunt completate cu cele privitoare la poziționarea produselor. Acestea din urmă reprezintă o evaluare comparativă a produselor concurente – destinate aceleași trebuințe -, reflectând capacitatea fiecaruia de a se pune în valoare iîn raport cu celelalte pe baza unei diferențieri obiective sau imaginate de consumator.”

Cercetarea produsului are semnificația unei anelize diagnostic, de natură să arate punctele ”forte” și cele ”slabe” ale gamei de fabricație sau ale sortimentului comercializat, pentru a permite fundamentarea cât mai potrivită a strategiei întreprinderii.

Activitatea de inovație – reprezinta principala orientare ofensivă a politicii de produs. Activitatea se desfasoară în cadrul departamentelor de ceretare și dezvoltare, urmărind nu numai produsul, ci și stimularea capacitaților creatoare din cercetare și producție, descoperirea de noi materii prime și tehnologii – altfel spus, crearea unui climat novator în toare compartimentele întreprinderii , ce concură direct la realizare tehnico-economica a noului bun.

”Totalitatea operațiunilor prin care întreprinderea producatoare conferă identitate bunurilor pe care le crează reprezintă activitatea de modelare a produsului. Ea are în vedere conceperea și realizarea sub forma de prototip sau macheta a tuturor componentelor ce dau conturul viitorului produs. Acestea privesc atat materia primă si tehnologia de fabricație, funcționalitatea și economicitatea produsului, cât și estetica și valențele sale ergonomice. Privită drept componentă a politicii de produs, modelarea nu are sens tehnologic, ci o semnificație de orientare potrivit cerințeleor pieței a tuturor elementelor ce contribuie la realizarea viitoarei marfi. În acest sens, ea priveste deopotriva componentele tangibile și pe cele intangibile reunite în cadrul unui produs, acordandu-se fiecareia atenția corespunzatoare în raport cu rolul jucat în declansașarea cererii. ”

Asigurarea legala a produsului – semnifică ansamblul de acțiuni juridice prin care acesta este protejat împotriva contrafacerilor. Este vorba de reglementările juridice care asigura variate forme de protecție, atat pentru produsele românesti, cât și pentru importul destinat pieței interne, dar în același timp, o astfel de protecție este conferită și mărfurilor românești pe piața internațională. În rândul instrumentelor de asigurare a protecției legalea produselor și serviciilor se situează:

Brevetele de invenție;

Mărcile (de fabrică, de comerț și de servicii);

Modele de utilitate;

Desenele industriale;

Mostrele gustative;

Denumirea de origine (indicațiile de proveniența);

Dreptul de autor; etc.

Cea mai frecventa modalitate de asigurare legală a produsului o reprezintă înregistrarea mărcii; aceasta are valențe de personalizare a produsului, detașându-l din anonimat. Ansamblul deciziilor luate de întreprindere privitoare la marcă, se constituie într-o veritabilă politică de marcă.

Asigurarea legală a unui produs se face în România prin înregistrarea mărcii la O.S.I.M. (Oficiul de Stat pentru Invenții si Mărci).

Atitudinea fața de produsele vechi – se referă la preocuparea decidenților fața de soarta mărfurilor cu un grad ridicat de uzura morală și un nivel de rentabilitate scăzut. Interesul acordat acestor produse trebuie să fie proporțional cu locul ocupat în producția sau desfacerea firmei respective. Este obligatorie cunoașterea nivelului rentabilitații fiecarui produs, a gradului de amortizare a mijloacelor de muncă cu ajutorul carora se fabrica, precum și a contribuției pe care o aduce la totalul beneficiilor firmei. Corelarea informațiilor cu cele primite de la piața (referitoare la „vitalitatea” sa, măsurată prin indicele vânzărilor), permite întreprinderii sa-și formuleze o atitudine clară fată de soarta viitoare a fiecarui produs aflat în fabricație.

Obiective strategice

”Obiectivele strategice reunesc elemente ce caracterizează procesul și asigura livrarea unui produs în concordanta cu cererea serviciilor. Sunt exprimate de caracteristicile de bază ale produsului: ”

Imbunatațirea calitații serviciilor. Obiectivele acestei politici sunt definite de diferențele ce apar între: calitatea promisă, cea efectiv livrată; calitatea percepută, cea receptată; calitatea promisă și efectiv livrată pe de-o partea și pe de altă parte cea percepută și receptată.

Creșterea productivitații muncii are la bază perisabilitatea serviciilor, imposibilitatea stocarii, livrarea acestora în momentul cererii; măsurile constau în acțiuni ce au în vedere calitatea personalului și cea a echipamentului, participarea clientului la realizarea serviciilor, corelarea ofertei cu cererea.

Diferențierea serviciilor este : mijloc de pozitionare a produsului pe piață, este unul dintre obiectivele politicii de produs care apare ca efect al intangibilității serviciilor, impus de necesitatea unei reprezentări diferite a acestora în raport cu produse similare.

Echilibrarea acțiunilor orientate spre prestație și spre piața prin: creșterea productivitații muncii, standardizare și personalizare, servirea continua sau pe serii, descrierea atribuțiilor personalului, dirijarea capacității de servire, oferirea de facilități obligatorii, dirijarea sosirilor clienților.

Obiectivele urmarite de politica de produs trebuie să serveasca scopului activității economice a firmei. Dincolo de specificitatea imprimată acestora de orizontul de timp pentru care se stabilesc, de profilul activității întreprinderii sau de natura pieței căreia i se adresează, aceste obiective privesc modul concret de alocare a resurselor pentru dimensionarea adecvată a structurii fabricației sau a sortimentului comercializat.

Strategiile de produs semnifică principalele direcții în care firma poate să-și mobilizeze potențialul uman, material și cel financiar, pentru a realiza indicatorii economici financiari pe care și l-a fixat.

În cadrul acestor direcții, obiectul central asupra căruia acționează totalitatea forțelor motrice ale firmei și mediul este reprezentat de produs. Componente ale acestei politici, strategiile de produs fac parte în același timp din arsenalul strategic al firmei, însa aceasta dublă subordonare nu trebuie să conducă la confruntarea termenilor.

Astfel în practică, în aceeași politica de produs, având drept obiectiv consolidarea poziției firmei pe piața, se poate materializa într-o strategie a perfecționarii continue a mărfurilor fabricate sau într-o strategie de diversificare sortimentală de natura să raspundă exigențelor unui numar sporit de segmente de consumatori.

„Strategiile de produs este componenta centrală a strategiei de marketing ce reprezintă „traseul” acțiunilor întreprinse de firma în domeniul produsului în vederea realizarii obiectivelor propuse (asigurarea profitabilitații produselor, creșterea volumului valoric și cantitativ al vanzărilor, etc.).”

1.2. Strategii de dezvoltare prin creștere sau diversificare

Consolidarea poziției pe piață, creșterea cotei de piață se poate realiza apelând la strategia de creștere a dimensiunilor gamei (gama de produse este constituită din produse înrudite prin caracteristici esențiale similare – materie primă, tehnologie de fabricație – și prin destinația lor relativ comună în consum, iar în cadrul unei game de disting mai multe linii de produse). Principala modalitate de transpunere practică a acestei strategii fiind reprezentată de diversificarea gamei, ea urmărind să nuanțeze modalitățile de satisfacere a nevoii căreia i se adresează și pe aceasta cale, să ducă la lărgirea pieței sau pătrunderea pe noi piețe. Este recomandataă pentru faza de creștere și faza de maturitate a ciclului vital al produsului, realizarea ei practică dispunând de un arsenal deosebit de bogat, luând ca forme multiplicarea tipo-dimensiunilor (a gabaritelor), modelelor, ambalajelor, nuantelor coloristice, a elementelor acorporale ale produsului; extinderea domeniului de funcționalitate sau a celui de utilizare; specializarea pe funcții sau combinări ale funcțiilor produsului.

Strategia de dezvoltare prin diversificare constă în mărirea numărului de afaceri, de produse, servicii, diferite în mod esențial față de afacerile curente. Se poate realiza sub două forme: diversificare concentrică (corelată) și diversificarea conglomerată (necorelată).

Strategia de diversificare concentrică – se caracterizează prin faptul că întreprinderea se implică în mai multe tipuri de afaceri distincte, prin executarea unor produse/servicii clar diferite de cele curente, dar apropiate ca natură (de exemplu cu tehnologii similare, competențe comune sau piețe comune).

Diversificarea conglomeraonglomerată – se referă la dezvoltarea unor noi afaceri care nu au nici un fel de legături cu cele existențe, referitoare la produse, piețe sau tehnologii.

Diversificarea ofertei se poate produce atât la nivelul produsului, al procesului său de realizare cât și în sistemul serviciilor comerciale. Progresul rapid al știintei și tehnicii determină extinderea ofertei, îmbogățirea ei permanentă cu produse noi. Pentru comerț, intrarea produsului într-un timp scurt în perioadă de declin înseamnă uzarea lui morală prematură, fenomen însoțit, de regulă, de crearea unor stocuri peste limitele normale, greu vandabile.

”O formă complexă de diversificare a gamei de produse o reprezintă specializarea pe funcții și combinarea acestora, ce găseste larg teren de aplicare în industria bunurilor electronice de folosintă îndelungată. În această situație, diversificarea îmbracă formei specifice fiecarei categorii in parte.”

„Diversificarea gamei în condițiile cereșterii ciclului de viată al produselor se sprijină pe un arsenal deosebit de bogat concretizat în multiplicarea tipodimensiunilor, a modelelor, a nuanțelor coloristice, a ambalajelor, a elementelor acorporale ale produselor.”

Această diversificare se poate realiza pe trei direcții principale (nefiind exclusă nici alternativa combinarii acestor direcții):

Strategia de diversificare orizontală – se realizează prin creșterea numărului de linii de produse (linia de produse cuprinde un grup omogen de produse sub aspectul materiei prime sau al tehnologiei de fabricație) în cadrul gamei.

Strategia de diversificare verticală – se realizează prin prelungirea în amonte sau în aval a unei linii de produse (astfel sunt incluse în nomenclatorul de fabricație și unele bunuri care anterior erau achiziționate ca materii prime sau altele care folosesc actualele produse ale firmei drept componente constructive).

Strategia de diversificare laterală – care constituie dezvoltarea gamei de produse în direcții conexe structurii de bază.

1.3. Strategii orientate spre concurență, intermediari si public

Strategii orientate spre concurența

Strategii orientate spre concurență, situație în care firma alizează comportamentul concurenței, având drept scop depășirea acesteia prin elaborarea unor strategii competitive.

În funcție de poziția firmei față de nivelul competiției sunt practicate:

strategia ofensivă, specifică organizațiilor puternice sau celor care dețin un avantaj competitiv deosebit, adoptată în scopul creșterii cotei de piață;

strategia defensivă, care vizează menținerea sau restrângerea cotei de piață, aplicată de organizațiile cu un potențial mai redus, în condițiile unei piețe cu o puternică concurență.

În funcție de natura orientărilor care asigură competitivitatea firmei:

strategia axată pe costuri reduse sau pe avantajul de costuri, aplicabilă în ramurile în care cumpărătorii sunt foarte sensibili la preț și în condițiile existenței posibilităților reale ale întreprinderii de obținere a unor produse / servicii cu un consum mai mic de resurse;

strategia axată pe specializare, caracterizată prin sfera restrânsă a produselor/serviciilor oferite pe un anumit segment de piață, dar cu performanțe economice, tehnice și sociale superioare;

strategia axată pe diversificare, care presupune lărgirea gamei de produse/servicii oferite, în același domeniu (strategia de anvergură de produse) sau în domenii diferite;

strategia axată pe creșterea calității;

strategia bazată pe avantajul tehnologic.

”M. Porter definește strategia ca fiind ,,arta de a construi avantaje concurentiale ce pot fi apărate de o perioadă lungă de timp”.

În practică, există un numar aproape infinit de variații în strategia aplicata, datorită multiplelor aspecte complexe de care trebuie ținut cont atunci cand se modifică sau se apară poziția competitiva, precum și din cauza nenumaratelor situații diverse de piața și concurența care pot să apară oricând.

Există patru direcții principale de acțiune strategică în ceea ce privește dobândire unei poziții competitive și anume:

1. dezvoltare și diversificare
2. menținere și păstrare
3. aparare

4. retragere

Strategiile de menținere, păstrare și aparare a poziției competitive sunt abordate în funcție de poziția pe care firma în cauza o ocupă pe piață:

poziție dominantă – lider de piață;

2. poziție de dominare comuna, împarțită cu un alt concurent – co-lider;
3. potențial în creștere și cotă de piață substanțială – pretendent sau "urmăritor";
4. poziție de sector în creștere, implicând dominarea unui segment îngust – firma specializată.

Retragerea, cea de-a patra direcție, presupune strategii de fructificare și abandonare etapizata, în care marketingul are rolul de a maximiza valoarea clienților și a-i face pe cât posibil, să migreze, spre alte produse.

În practică, în funcție de obiecțile urmărite, de poziția competitiva și de condițiile existente la nivel de piața și ramura de activitate, firmele adopta o serie de mai multe strategii.

Strategii orientate spre intermediari

Este strategia prin care firma îmbunatățeste relațiile cu intermediarii, urmărind să obțină avantaje atât pentru clienți cât și pentru firmă.

Strategii orientate spre public

Această strategie se referă la aflarea dorințelor consumatorului, înainte ca firma sa decidă ce va produce și va vinde. O companie orientată spre consumatori se va concentra asupra cerințelor clienților în formularea strategiilor sale. Ea va putea să identifice mai usor noi ocazii de piață, să stabilească ce categorii de consumatori și ce nevoi sunt mai importante să le satisfaca, în funcție de resursele și obiectivele sale.

Astazi, firmele trebuie să urmareasca, atât consumatorii, cât si concurenții, într-un echilibru care înseamnaă o adevarată orientare spre piață.

strategia de adaptare se caracterizează prin tendința unității de a urmări evoluția cererii cetățenilor și de a se adapta la aceasta;

strategia de creștere presupune inițierea unui program de cercetare-dezvoltare, prin aplicarea unui tip de marketing social ofensiv.

strategia de supraviețuire este o strategie defensivă caracterizată prin preocuparea unității pentru realizarea unei prestații corespunzătoare fără a ține cont de cerințele pieței.

1.4. Strategii de diferențiere a ofertei

„Diferențierea este un concept larg care cuprinde atât adaptarea produsului, adicaă diferențierea acestuia prin caracteristicele de baza, cum sunt rețeta, fabricația, caracteristicile tehnice, dimensunile, ambalajele, cât si celor acorporale, adică a marcilor, a imaginii, etc.”

O primă problemă metodologică legată exclusiv de diferențierea ofertei se referă la modalitățile de acțiune prin care societățile comerciale susțin derularea procesului respectiv. Schimbarea structurii sortimentelor ce formează structura ofertei prin înlocuirea unora dintre acestea cu produse noi, ameliorate sau produse ce lărgesc gama sortimentală existentă, poate fi realizată, în mod eficient pentru ofertant și benefic pentru consumator, printr-un program deliberat de diferențiere continuă a produselor realizate inițial. O asemenea diferențiere poate avea loc după lansare, în faza de creștere sau de maturitate a produsului, astfel încât creșterea sa pe piață să se realizeze prin aportul diferit al variantelor sub care produsul a evoluat în cadrul ciclului de viață.

Din punct de vedere conceptual, orice diferențiere trebuie să fie creatoare de valoare, atât pentru întreprindere, cât și pentru piață. Pentru a putea deveni însă creatoare de valoare, orice diferențiere trebuie să satisfacă numeroase exigențe legate de importanța produselor, caracterul distinctiv al acestora, superioritate, comunicabilitate, accesibilitate. In raport cu concurența, elementele de diferențiere și individualizare a ofertei unei firme, sunt:

funcționalitatea produsului – prin caracteristicile sale specifice în procesul de utilizare;

performanța – prin nivelul rezultatelor obținute în procesul de utilizare potrivit functionalității specifice fiecărui produs;

conformitatea – prin gradul de respectare de către produs, în condițiile reale de utilizare, a specificațiilor prestabilite;

durabilitatea – prin perioada ce caracterizează durata de viață sau procesul de utilizare a fiecărui produs;

reparabilitatea – comensurabilă prin frecventa apariție a unor defecțiuni, usurința cu care pot fi înlaturate diferitele defecțiuni apărute, termenele de imobilizare a produsului în cauză pentru diferitele reparații, prezența specialiștilor și rapiditatea cu care pot interveni firmele de service pentru înlăturarea defecțiunilor;

stilul produsului – prin aparența sa exterioară, generatoare de reacții emotive din partea cumpăratorului potențial și, îndeosebi, prin preocupările firmelor producătoare de a crea o diferențiere greu de imitat de către o altă firmă;

designul – ca punct nodal conceptual al unui produs și care înglobează toate dimensiunile sau fenomenele amintite anterior ca elemente de diferențiere a unui produs, respectiv designul trebuind să asigure un produs agreabil de privit și usor de abordat în procesul de instalare, utilizare, întreținere și reparare.

Diversificarea poate avea loc și in sistemul serviciilor comerciale. Aceasta deoarece, într-o societate civilizată, se consideră că serviciile și, în general, calitatea acestor servicii care însoțesc cumpărarea unui bun oarecare au devenit elemente determinante în formarea comportamentului clienților tuturor unităților comerciale. Diferențierea prin intermediul personalului comercial sau, după caz, a celui din sectorul vânzării, apare ca unul din domeniile importante, deoarece, de cunoștințele, calitatea și profesionalismul personalului respectiv depinde întreaga orientare și realizare a procesului de individualizare a ofertei unei firme în raport cu oferta firmelor concurente din cadrul fiecărei zone de piață.

Foarte importantă pentru procesul de individualizare a ofertei apare diferențierea prin imagine. Domeniul respectiv prezintă un grad de complexitate, antrenând concomitent atât eforturi de creație, cât și perseverență, stăruință și rabdare din partea firmelor pentru impunerea unui produs sau marcă. Prin crearea unei imagini și folosirea acesteia pentru diferențierea și individualizarea unei anumite oferte, societățile încearcă privilegiul de a asigura unicitatea unui mesaj, caracterul său distinctiv și o putere emoțională deosebită.

Cea de a doua problema metodologică privind diferențierea și individualizarea ofertei în procesul concurențial o constituie poziționarea fiecărui produs în cadrul pieței respective ce se poate realiza prin strategii de poziționare:

care aduc în prim caracteristicile produsului sau ambalajului sau de prezentare, (parfumurile, șampoanele etc);

care pornesc de la soluțiile pe care produsele le reprezintă sau le propun în rezolvarea problemelor clientelei (hota metalică oferită ca soluție pentru evacuarea gazelor de ardere și aburul din bucătăria unui apartament situat într-un bloc cu mai multe etaje ș.a.);

care folosesc ca elemente de fundamentare precizarea ocaziilor de utilizare (recomandarea folosirii fără restricții a unor șampoane etc.);

bazate pe identificarea diferitelor categorii de utilizatori (stabilirea locului cremelor de față în funcție de tipul tenului diferitelor categorii de clienți sau de locul uleiurilor de mașina în funcție de tipurile motoarelor și mărcilor mașinilor etc.);

fundamentate pe localizarea produselor în raport cu alte produse( în funcție de capacitate, fiabilitate, ușurință în exploatare, consum de energie etc);

care pun accentul pe introducerea unei noi categorii de produse sau de utilități (introducerea detergenților în procesul de spălare și curațire, prin înlocuirea săpunurilor și prafurilor de curățat etc.).

Strategia de diferențiere a ofertei de produse/servicii

Pentru conceperea unei strategii de diferențiere firma dispune de mai multe elemente de susținere:

-produsul în ansamblul său;

-serviciile asociate produsului;

-personalul implicat în activități comercializare și de prestare a serviciilor;

-imaginea (produsului, întreprin stațiunii, etc.).

1.Strategia de diferențiere prin produs – se face cu ajutorul poziționării acestuia în cadrul structurii ofertei turistice (la nivel zonal, național și internațional).

2. Strategia de diferențiere prin serviciile asociate produsului – poate asigura un avantaj diferențial (competitiv) în raport cu oferta concurentă prin: varietatea și unicitatea serviciilor ce intră în componența produsului, promptitudinea și rigoarea cu care sunt asigurate, prin personalizarea lor, prin facilitățile acordate în procesul consumului, etc.

3. Strategia de diferențiere prin personalul de comercializare și de prestare a serviciilor – se concretizează în foarte multe dimensiuni comportamentale ale acestuia, privind: competența cu care sunt satisfăcute cerințele turiștilor, respectul față de consumatori, credibilitatea și încrederea de care se bucură în rândul clientelei, serviabilitatea manifestată în contactul cu consumatorii, regularitatea și exactitatea cu care sunt prestate diferitele servicii, capacitatea de comunicare cu clientela turistică, ceea ce înseamnă o pregătire adecvată în domeniul relațiilor publice.

4. Strategia de diferențiere prin imagine – presupune identificarea posibilităților și oportunității asocierii unui produs, a unei firme, destinații turistice cu numeroasele simboluri, ce le pot fi atribuite de diferitele segmente de consumatori, de natură să favorizeze recunoașterea firmei ofertante sau a mărcii sub care aceasta își oferă pe piață produsele și să-i dea o identitate diferită în raport cu oferta concurentă.

1.5. Strategii de îmbunatațire a calității

Calitatea serviciilor/produselor este considerată cea mai importantă strategie utilizată pentru eliminarea concurenței. O primă problemă legată de calitatea serviciilor este exemplificată prin faptul că, în servicii trebuie să existe o proporționalitate între componentele sistemului, respectiv între, personalul de contact, suportul fizic al prestației și client. Pentru ca firma de servicii să beneficieze de de participarea clientului la prestarea serviciului trebuie îndeplinite cel puțin două condiții, și anume: firma să cunoască foarte bine piața căreia i se adresează și totodată, să eficientizeze relațiile piața.

A doua problemă legată de calitate vizează procesul propriu-zis de prestare al serviciilor, adică firma de servicii trebuie să promoveze un management modern și flexibil, care să permită realizarea serviciilor în condiții optime. Procesul propriu-zis de prestare a serviciilor trebuie să asigure calitatea serviciului în funcție de preferințele manifeste de clienți. Calitatea poate fi pusă în discuție numai în situația în care serviciul este conform așteptărilor clientului sau excede acestora.

Strategiile de produs au la baza trei criterii extrem de cunoscute: calitatea, gradul de noutate și gradul de diversitate, cu variantele corespunzatoare. Elementul specific, este reprezentat de poziția dominantă deținută de strategiile calității în raport cu celelalte. Această poziție este susținută de faptul că, în cadrul stategiilor profitului, calitatea serviciilor fiind considerată element cheie.

Îmbunatățirea calității serviciului este greu de realizat, presupunând ca firma să îsi îndeplinească promisiunile făcute, iar serviciul de bază să fie prestat la un nivel superior. La realizarea unei calități superioare a unui serviciu, o contribuție deosebită este realizarea acestuia ca un sistem unitar, deoarece acesta nu poate fi prestată la o calitate satisfacătoare dacaă elementele din care este compus nu sunt realizate, fiecare în parte, la același nivel.

Câstigarea și menținerea încrederii atat a consumatorilor, cât și a personalului firme, reprezintă o altă metoda care asigură o calitate ridicată a serviciului.

De regulă, consumatorii nu despart corectitudinea, încrederea si cinstea pe care firma prestatoare le-o inspiră. Pentru acestia, cinstea și calitarea serviciului sunt inseparabile. Cinstea, nu reprezintă o dimensiune separată a serviciului, este o parte esentială a ceea ce consumatorii asteaptă. În ceea ce privește corectitudinea, intangibilitatea serviciului duce la sensibilitatea serviciului.

Câstigarea încrederii consumatorilor este la fel de importantă ca încrederea personalului companiei. Prestarea unui serviciu de calitate, depinde de satisfacția și mândria personalului de a lucra pentru companie. Angajatii care se simt fustrați și nedreptățiți în anumite situații, care nu sunt tratati corect, nu vor da randamentul corespunzător. Un conducator trebuie să se întrebe nu doar daca ceea ce face este legal, ci și dacă este cinstit.

1.6. Strategii de înnoire a produselor

Ca și strategie a firmei de servicii/produse, înnoirea este dată de coordonatele concurenței globale din domeniul serviciilor/produselor. Firmele de prestigiu la nivel mondial urmează linia consolidării poziției câștigate și dezvoltării a serviciilor/produselor existente. Reticența față de serviciu/produs nou, se datorează în principal riscurilor pe care le presupune o asemenea variantă strategică. Fazele procesului de elaborare a unui serviciu/produs nou, presupune pe de o parte unirea conceptului de serviciu/produs cu un segment de piață, iar pe de altă parte experimentarea producției de servicii specifice/produse. Înnoirea ofertei firmei constituie o opțiune strategică majoră pentru firmele ce acționează pe piețe cu o concurență puternică reflectând eforturile de adaptare permanentă la cerințele și exigențele purtătorilor cererii.

Strategia de înlocuire a produselor vizează lansarea, pe aceleași piețe, a unor sortimente noi, îmbunătățite, ale unui produs, realizat pe baza unor tehnologii asemănătoare cu cele ale produsului inițial (produse noi realizate prin sortimente noi ale unui produs actual – piețe actuale);

Strategia diferențierii produselor și cea a segmentării pieței este concepută cu scopul de a dezvolta noi variante sortimentale ale unui produs și a le lansa pe piață, în vederea satisfacerii anumitor segmente ale acesteia (produse noi realizate prin sortimente noi ale unui produs nou – piețe noi);

Strategia extinderii liniei de produse urmărește dezvoltarea de noi produse care au la bază tehnologii înrudite cu cele ale actualelor produse și sunt destinate acelorași segmente de piață (produse actuale prin linii noi de produse – piețe actuale);

Strategia diversificării concentrice a produselor presupune atragerea de noi segmente de cumpărători, adăugând, la linia actuală de produse, variante noi, care oferă avantaje sinergetice atât pe plan tehnologic, cât și pe cel al marketingului (produse noi prin linii noi de produse – piețe noi);

Strategia diversificării orizontale a produselor constă în dezvoltarea de noi produse, pentru care se utilizează tehnologii diferite de cele ale produselor actuale și care sunt destinate acelorași segmente de piață (produse noi realizate prin tehnologii diferite – piețe actuale);

Strategia diversificării laterale a produselor reprezintă alternativa care conduce organizația spre realizarea de noi produse, care nu au legătură cu actualele produse, nici din punct de vedere tehnologic, nici din cel al segmentelor de piață (produse noi realizate prin tehnologii diferite – piețe noi).

Sub aspectul gradului de înnoire a produselor, firma poate decide între urmatoarele variante strategice:

Cea de menținere a gradului de noutate: firma scoate și introduce anual același numar de articole în nomenclatorul său, fara sa afecteze structura gamei;

De perfecționare a produselor;

Asimilare de noi produse: în cazul acesta, noul produs, poate fi rezultatul propriilor cercetări, al realizarii tehnice sub formă de licența sau al fabricarii acestuia dupa un model de referința.

„Pot fi adoptate concomitent mai multe variante strategice, distincte pentru anumite linii ale gamei de produse și pentru piețele carora se adresează. Fiecare din strategiile de produs au ca finalitate modernizarea gamei de mărfuri în scopul unei mai bune poziționări pe piața a firmei.”

În faza de maturitate a componentelor unei linii de produse este recomandabilă înnoirea sortimentală, urmarindu-se înlocuirea produselor ,,îmbătrânite” cu altele noi, de o calitate superioară.

”Se apreciază că înnoirea serviciului nu înseamnă în mod automat și succesul acesteia”.

Capitolul 2

Prezentarea generală a firmei SC.CENTRUL DE CALCULATOARE S.R.L., Resita

1.2. Scurt istoric, date de identificare, managementul și personalul firmei

Centrul de Calculatoare este o firmă cu capital privat integral românesc, cu sediul social în Reșița. Firma a fost înființată în anul 2003, de 2 asociați care activează în domeniul I.T. de peste 16 ani, Sergiu Crîșciu și Andrei Sîmboteanu.

Sursa:

Obiectul său de activitate îl constituie comerțul cu amănuntul al calculatoarelor, unităților periferice și software-lui în magazine specializate.

Principalele activități desfășurate sunt:

Producerea și comercializarea de servere, stații de lucru, stații grafice și calculatoare portabile bazate pe arhitectura Intel si AMD, folosind sisteme de operare Microsoft și Linux ;

Depanarea în regim de service autorizat a desktop-urilor, notebook-urilor și serverelor Dell și Acer, în curs de recertificare Toshiba și HP.

Service și mentenanță pe bază de contract, cu intervenții rapide în cazul avariilor. Operațiunile de service asigură diagnosticarea, depanarea, configurarea și întreținerea sistemelor beneficiarilor;

Comercializarea perifericelor, consumabilelor originale si compatibile aferente diverselor echipamente din piață;

Oferă soluții complete de consultanță și proiectare a rețelelor de calculatoare în diverse topologii, cu sau fără conectare la Internet, cablu sau wireless și soluții de securitate prin intermediul camerelor de supraveghere IP sau analogice.

În cei peste 12 ani de experiență, cu o echipă tânără, dar profesionistă în domeniul IT și numeroase certificări, firma și-a asumat activ responsabilitățile sociale, înțelegând continuu și cât mai bine solicitările pieței, oferind soluții optime, atât ca preț cât și din punct de vedere tehnologic, orientându-și activitatea spre descoperirea și satisfacerea nevoilor clienților, atât persoane juridice, cât și persoane fizice, dar și spre promovarea celei mai noi tehnologii.

Datele de identificare a firmei

Denumirea firmei: S.C. CENTRUL DE CALCULATOARE S.R.L.

Cod unic de înregistrare (CUI): RO 15715771
Certificat de înmatriculare/înregistrare: J11/587/2003 / 02.03.2009 / Oficiul Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin

Cod CAEN: 4741

Adresa sediului: Reșița, Bulev. Republicii nr. 25, jud. Caraș- Severin

Telefon : 0355 422 222

Fax: 0255230230

E-mail: [anonimizat]

Tipul societății: Societate cu Răspundere Limitată

Prin personalul său, firma oferă:

consultanță la vânzare pentru alegerea echipamentului în funcție de necesități;

produse și echipamente permanent în stoc, la prețuri avantajoase;

consultanță software și diverse soluții de licențiere;

instalare, punere în funcțiune și instruire pentru folosirea echipamentelor.

Valorile pe care firma le promovează sunt:

integritate;

responsabilitate;

spirit de învingători;

pasiune;

respect.

Sergiu Crîșciu și Andrei Sîmboteanu sunt cei doi manageri ai firmei, primului revenindu-i sarcina de a se ocupa de domeniul comercial, ambii împărțind responsabilitățile, așa cum reiese și din organigrama firmei:

Fig 2.2 – Organigrama și reprezentarea grafică a proceselor desfășurate în cadrul firmei

Sursa: ?????

2.2. Piața firmei

Activitatea de service și intervenții acoperă întreg teritoriul județului Caraș-Severin, dar nu numai.

Clienți CDC

Instituția Prefectului Caraș-Severin;

Inspectoratul de Poliție al Județului Caraș-Severin;

Inspectoratul de Jandarmi Județean Caraș-Severin

Inspectoratul Poliției de Frontieră Caraș-Severin;

Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin;

Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Caraș-Severin;

Primăria Timișoara;

Regia Națională a Pădurilor – Direcția Silvică Caraș-Severin și Ocoalele Silvice aferente (Păltiniș, Teregova, Rusca Montană, Oțelu Roșu, Mehadia, Băile Herculane, Berzasca, Moldova Nouă, Sasca Montană, Oravița, Anina, Bozovici, Nera, Văliug, Minda);

Asociația Fotbaliștilor Amatori si Nonamatori din România;

Blocul Național Sindical;

Europe C&C Timișoara;

Asociația pentru promovarea femeii în România – filiala Timiș;

Universitatea Eftimie Murgu Reșița;

Uzina Constructoare de Mașini Reșița;

Segmentarea pieței reprezintă operațiunea de divizare a pieței totale în porțiuni utilizabile. Componentele rezultate – segmentele de piață – trebuie să poată fi folosite, lucru care poate fi apreciat în funcție de satisfacția consumatorului, avantajul competitiv, componența și eficiența managerială sau, în cele din urmă, în funcție de îndeplinirea obiectivelor organizaționale. Prin urmare, segmentarea pieței trebuie să se poată face și să aducă rezultate.

Piața firmei Centrul de Calculatoare este împărțită pe mai multe segmente, fiecare foarte important în felul lui în desfășurarea activității într-un mod cât mai accesibil și profitabil pentru companie.

Conceptul segmentării pieței se bazează pe trei afirmații:

consumatorii sunt diferiți;

diferențele dintre consumatori sunt legate de diferențele dintre cererile pieței;

segmentele de consumatori pot fi izolate de contextul general al pieței.

Clienții sunt atât oameni obișnuiti din toate categoriile de venituri, dar și firme.

Cu două magazine în Reșița , unul în Caransebeș și un centru de service, se încearcă acoperirea în principal a nevoilor clienților din județul Caraș-Severin și a partenerilor de afaceri din alte județe.

La bilanțul contabil al anului 2010, s-a înregistrat o cifră de afaceri de peste 5,6 milioane RON.

2.3. Concurența și intermediarii firmei

Prin încheierea de parteneriate cu liderii mondiali, dintre care: Microsoft, Intel, Dell, Fujitsu, HP, Toshiba, Acer, Bitdefender și alții, firma a crescut în permanență standardele de performanță și a diversificat oferta de produse și servicii, bazându-se pe cele mai noi tehnologii și obținerea competențelor necesare implementării acestora.

Principalii concurenți ai magazinului Centrul de Calculatoare în orașul Reșița sunt reprezentați de Flanco, Selco Computers Reșița și ASD Computers Reșița.

Flanco

Flanco Retail este al doilea mare retailer de electronice, electrocasnice și IT&C din România, 100% privat, cu o cifră de afaceri de 137 de milioane EUR în 2012. Alături de eMAG și Network One Distribution, compania face parte din cel mai mare grup de electro IT din țară, cu o cifră totală de afaceri de 512 milioane EUR în 2012 și o cotă totală de piață de 40%.

Oferta lor de produse este aceasta:

computere si periferice (laptop&ultrabook, desktop PC&monitoare, imprimante&consumabile, gaming, periferice&accesorii, retelistică, software)

tablete și telefoane;

tv, electronice și foto (televizoare, mediaplayere, home audio, electronice auto, aparate foto, camere video, videoproiectoare, rame foto digitale);

electrocasnice mari (aparate frigorifice, mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, aragazuri, hote, sisteme de bucătarie, incorporabile);

electrocasnice mici (cuptoare cu microunde, fierbătoare, prăjitoare, aparate cafea, aspiratoare, fiare de călcat) ;

jucării.

Selco Computers Reșița

Inființată în anul 1992 la Reșița, firma Selco oferă produse ce acoperă toată sfera IT:

calculatoare Comrace, Hewlett Packard, Dell, Lenovo;

imprimante și multifuncționale Hewlett Packard, Lexmark, Canon, Samsung, Konica-Minolta, Panasonic, Epson;

plottere si scannere HP, Canon;

copiatoare Konica-Minolta, Canon;

consumabile (cartușe cerneală, toner și riboane) pentru imprimante HP, Canon, Konica-Minolta, Lexmark, Epson, Panasonic, Brother, Ricoh, OKI, Toshiba, Xerox, Kyocera, IBM , Seikosha, Star, etc.;

monitoare HP, Philips, Samsung etc.;

accesorii și subansamble pentru PC;

echipamente de retea HP, Allied Telesis, LinkSys;

case de marcat fiscale Datecs, Activa, Euro, VTK, Sam4s, Partner.

ASD Computers Reșița

Oferta de produse este următoarea:

Componente PC (carcase, surse, plăci de bază, procesoare, memorii, hard disk-uri, unități optice, plăci video, plăci de sunet, plăci de rețea);

Conetica (adaptor, cablu alimentare, cablu de date, cablu VGA, prelungitor USB etc.) ;

Laptopuri;

Tablete;

Calculatoare;

Accesorii (boxe, carduri de memorie, modulatoare FM, player MP3/MP4, căști, camere WEB, mouse, tastaturi, kit multimedia, memorii externe stick, hard disk-uri externe, GPS, switch-uri, routere);

Monitoare (LCD, LED);

Imprimante (InkJet-cerneală, Laser);

Multifuncționale;

TV;

Cartușe (originale, compatibile);

Tonere.

Capitolul 3

Propuneri de strategii privind politica de produs a firmei

S.C. CENTRUL DE CALCULATOARE S.R.L. din Reșița

3.1. Strategii de dezvoltare a firmei

Faza in care se găsește firma Centrul de Calculatoare este faza de dezvoltare, fază care îi permite expansiunea cu produsele sale atat pe cale intensivă, sporindu-și ponderea pe un anumit segment de piață, cât și pe calea extensivă, adresându-se unor noi segmente ale pieței.

Pentru a-și îmbunătăți performanța, Centrul de Calculatoare apelează la măsurile prezentate în figura 3.1.

Fig 3.1 – Direcții de acțiune pentru îmbunătățirea performanțelor firmei

Sursa: ?????

Cererea cu care se confruntă firma este fie o cerere latentă, rolul marketingului fiind de dezvoltare a acesteia, adoptând astfel a strategie de dezvoltare, fie o cerere fluctuantă, rolul marketingului fiind de regularizare.

În vederea dezvoltării firmei, Centrul de Calculatoare își propune acțiuni pe următoarele direcții:

Fig 3.2 – Direcții de acțiune pentru dezvoltarea firmei

Sursa: ?????

O mai bună viteză de rotație a stocurilor, presupune:

Fig 3.3 – Viteza de rotație a stocurilor mai bună

Sursa: ?????

3.2. Strategii de orientare spre concurență, intermediari

și public a firmei

Produsele comercializate se adresează tuturor segmentelor identificate. Centrul de calculatoare adoptă de asemenea o strategie de dezvoltare a pieței ce orientează firma spre găsirea unor noi segmente de cumpărători care să-i solicite produsele actuale cărora să le dea utilități noi.

Dar, pentru a reuși, s-au luat în considerare și câțiva factori psihologici, de cunoaștere a cumpărătorilor. Managerii firmei știu că implicarea clientului este :

cognitivă

emoțională

senzorială

conativă

spirituală

și că implicarea senzorială cuprinde toate cele cinci simțuri:

văz

auz

miros

simț tactil

gust

Astfel, cheia succesului o reprezintă relevanța personală, a experienței trăite de client (trebuie înțeleasă nevoia!). De aceea, strategia orientată spre public, are ca obiectiv general atașarea emoțională a fiecărui client față de firmă.

Pentru a-ți deservi cât mai bine clienții, Centrul de Calculatoare a elaborat un plan pentru perioada 2014-2017, țintind, evident, în primul rând, publicul, dar și concurența:

Obiectivele propuse pentru 2014:

Deschiderea showroom-ului și relocarea service-ului;

Preluarea a 20% din clienții Flanco Kaufland și CSB;

Deschiderea showroom-ului în Lugoj (dacă nu e posibil, va trebui realizat la începutul lui 2015);

Lansarea it-fashion.

Fig 3.4 – Schema orientării spre concurență și public în 2014

Sursa: ?????

Obiectivele propuse pentru 2015:

Deschiderea showroom-ului și service-ului it-fashion în Timișoara;

Preluarea a 30% din clienții Flanco Kaufland, Lugoj și CSB;

Consolidarea poziției în Lugoj, CSB și Reșița

Fig 3.5 – Schema orientării spre concurență și public în 2015

Sursa: ?????

Obiectivele propuse pentru 2016:

Relocarea centrului logistic în Lugoj;

Preluarea a 50% din clienții Flanco Kaufland, Lugoj și CSB;

Consolidarea poziției în Timișoara, Lugoj, CSB și Reșița.

Fig 3.6 – Schema orientării spre concurență și public în 2016

Sursa: ?????

Obiectivele propuse pentru 2017:

Extinderea într-un oraș mare și unul de tipul CSB;

Păstrarea a 50% din clienții Flanco Kaufland, Lugoj și CSB;

Consolidarea poziției în Timișoara, Lugoj, CSB și Reșița;

Identificarea localităților în care firma se poate extinde.

Fig 3.7 – Schema orientării spre concurență și public în 2017

Sursa: ?????

3.3. Strategii de diversificare a ofertei firmei

Strategia adoptată în funcție de segmentarea pieței este o strategie diferențiată. Pentru aceasta, firma adoptă:

tehnologie de producție eficientă;

cercetare și dezvoltare solidă;

preocupare pentru calitate și asigurarea calității;

structuri organizaționale care favorizează eficiența;

apropiere față de client.

Gama de produse pe care le oferă Centrul de Calculatoare este extrem de diversificată, incluzând:

Monitoare;

LCD TV/ PLASMĂ;

Plăci de bază;

Procesoare;

Coolere;

Memorii DRAM;

HDD;

Plăci video;

Carcase;

Surse ATX;

Unități optice;

Licențe OEM;

Licențe RETAIL;

Antivirus;

Tastaturi;

Mouse;

Boxe;

Stații de lucru;

Imprimante și multifuncționale;

Accesorii gaming;

;

Accesorii PC;

Camere WEB;

Căști și microfoane;

Console;

GPS;

HDD extern;

Media playere;

Memorii flash;

Rețele active;

Rețele passive;

SSD;

Videoproiectoare;

TV TUNERE;

UPS și PROTECȚIE.

Gama de servicii pe care le oferă Centrul de Calculatoare cuprinde :

Asistență completă;

Intervenții punctuale la beneficiar;

Depanări în laboratorul propriu;

Optimizari și depanări software online (remote).

Reîncărcări cartușe și tonere;

Comercializarea de consumabile originale și compatibile pentru toate tipurile de multifuncționale și imprimante.

Echipamente și componente

Servere;

Stații de lucru;

Notebook-uri și netbook-uri;

Imprimante și multifuncționale;

Tablete;

Rețelistică;

Foto-video și supraveghere;

Componente;

Accesorii.

Software

Sisteme de operare;

Soluții antivirus;

Certificate digitale pentru semnătură electronică;

Diverse alte aplicații și programe.

3.4. Strategii de îmbunătățire a calității produselor firmei

Pentru a-și atrage clienții, pentru a-și îmbunătăți calitatea serviciilor și produselor, Centrul de Calculatoare a apelat la strategia de îmbunătățire a Platformei Experiențiale Govândari (PEG).

În acest sens, conștienți fiind de faptul că această platformă va intra în concurență directă cu Flanco Kaufland, s-a elaborat următorul plan de îmbunătățire:

Particularități ale spațiului:

Totul este la vedere – tot ceea ce se întâmplă în magazin se vede (de aceea modul de aranjare a produselor, ordinea, curățenia, modul în care arată angajații sunt foarte importante);

Spațiu mare – echipa de vânzare trebuie să vizualizeze continuu întreg spațiul și să fie constant proactivă (stabilitatea echipei de vânzare și responsabilități clare);

Vitrine mari – gestionare activă a vitrinei (rol de informare persuasivă și experiențială);

Magazinul este zonat – responsabilitatea gestionării zonelor dar fără limitări teritoriale în procesul de vânzare.

Semnalizarea magazinului:

Montarea casetei luminoase;

Montarea literelor volumetrice;

Orar/deschis/închis;

Semnalizare ușă service;

Campania de informare deschidere Facebook și e-mail.

Amenajări:

amenajare vitrină:

expunerea produselor în vitrină (logică și soluții);

afișe suspendate;

lumini;

proiecție ASUS;

mascarea vitrinei murdare.

expunerea produselor în magazin (logică și soluții);

montarea panoului de Gaming;

amenajarea magazinului și Service-ului;

amenajarea birourilor;

amenajarea service imprimante;

draperii.

Rezolvarea problemelor legate de miros

Rezolvarea problemelor legate de umezeală

Dezvoltarea unei echipe puternice de vânzări:

stabilirea structurii de personal și a responsabilităților (trasarea sarcinilor de gestionare a magazinului, service-ului și depozitului)

instruirea personalului;

ținuta angajaților;

revizuirea și monitorizarea indicatorilor de gestionare a magazinului;

monitorizarea interacțiunilor cu clienții (Training);

pregătire personal Lugoj.

Întocmirea clipurilor TV

Finalizat baloți

montat mâini;

izolat și echilibrat omulețul mare;

montarea materialelor reflectorizante;

explorarea soluțiilor de iluminare;

panou scări/Zeppelin;

peretele din spatele pultului;

turnuri expunere accesorii.

3.5. Strategii de înnoire a produselor firmei

Centrul de calculatoare își înnoiește permanent oferta și acționează în vederea segmentării pieței în funcție de avantajele pe care le oferă produsele.

Firma lansează mărci de produse care oferă consumatorului avantaje noi. Când se afirmă că un produs este nou și îmbunătățit, acest lucru este sigur, spre deosebire de alte firme care scad acest nivel, în scopul creșterii profitului.

Lansarea unui produs nou sub numele unei mărci existente sau a unui serviciu, face ca acesta să se bucure de mai multă încredere din partea consumatorilor.

Un bun exemplu în acest sens, este Oferta Grenke:

Fig 3.8 – Oferta Grenke

Sursa: ?????

Avantaje client:

avans 0%;

facturile de chirie sunt total deductibile;

bonitatea financiară a firmei nu este afectată deloc în cazul închirierii, echipamentul rămâne în gestiunea GRENKE și nu apare în bilanțul clientului;

rata (chiria) în Euro este constantă pe durata contractului astfel încât se pot planifica costurile pe o perioadă îndelungată => Plătești pe măsură ce produci!

comisionul de administrare este unic pe contract;

asigurarea oferită este o asigurare electronicǎ a echipamentelor (acoperă riscuri specifice de tip scurtcircuit, inducție, supratensiune etc), general valabilă în toată Europa;

setul de acte necesar pentru luarea unei decizii este minimal;

plățile sunt trimestriale;

economisirea capitalului firmei;

eliberarea liniei de credit bancare și astfel îmbunătățirea lichidității firmei;

Clienți eligibili:

persoane juridice și persoane fizice autorizate (notari, avocați, arhitecți, medici etc).

Categorii de bunuri eligibile:

echipamente IT și de birou, pentru copiere și printare, echipamente de telecomunicații, echipamente medicale, sisteme de supraveghere/securitate, echipamente profesionale de curățenie, generatoare electrice, echipamente pentru service-uri auto, sisteme monitorizare flote auto, echipamente topografice etc.

Condiții de inchiriere:

valoare minimă pe contract: 500 Euro fără TVA;

avans 0%;

perioadă contract: 12-60 luni ;

asigurare electronică anuală: 1.75% bunuri IT fixe; 2.50% alte bunuri fixe; 3% bunuri mobile (minim 50 Euro/an);

comision administrare: 1%, minim 50 Euro (se plătește o singură dată);

CONCLUZII

Analizând politicile și strategiile din cadrul S.C. Centrul de Calculatoare S.R.L. din Reșița, putem să observăm ca aceasta depune eforturi considerabile pentru a găsi cele mai eficiente combinații ale mixului, astfel încât să își atingă obiectivele.

În cazul politicilor și strategiilor de produs, este de remarcat faptul că Centrul de Calculatoare a facut invesiții masive în tehnologii moderne și inovatoare, pentru a oferi clienților produse de cea mai bună calitate, siguranță și garanție. Un alt punct forte al politicilor și strategiilor de produs îl constituie marea diveristate sortimentală, atât în privința produselor cât și a serviciilor oferite.

Preocuparea firmei față de nevoile și cerintele consumatorilor este confirmată de analiza constantă a pieței și a preferințelor consumatorilor, atât la nivel local, cât și județean. Aceste analize s-au materializat prin lansarea unor produse noi care se aliniază tendințelor actuale ale pieței IT și a produselor de gen.

În urma studiului efectuat la S.C. Centrul de Calculatoare S.R.L. din Reșița am considerat că o analiză SWOT este cea mai cuprinzătoare, privind această firmă. Analizând factorii din mediul intern și extern pot menționa care sunt punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările firmei:

Puncte tari:

interesul deosebit pentru domeniul IT;

exteriorul magazinului este curat și îngrijit, de asemenea și produsele expuse spre vânzare;

prețurile sunt mai mici decât cele ale competitorilor (practicarea unor prețuri avantajoase a reprezentat pasul spre atragerea clienților);

produse inovatoare, cu design atractiv;

spațiul comercial este amplasat într-o zonă cu vad comercial;

centru autorizat SERVICE Laptop, PC și Server, precum și garanție asigurată în oraș.

Puncte slabe:

spațiu restrâns de expunere a produselor spre vizualizarea acestora de către clienți;

capital limitat;

lipsa puterii competitive.

Oportunități:

creșterea interesului pentru domeniul IT în România;

creșterea importanței pe plan mondial a domeniului IT;

piata laptopurilor și a smartphone-urilor este în creștere;

exigențele și obiceiurile de consum ale clientului
român se schimbă, avantajând magazinele ce practică un
comerț civilizat, într-un ambient plăcut.

Amenințări:

competiție sporită din partea principalului competitor Flanco;

posibilitatea intrării pe piață a unor noi competitori.

Centrul de Calculatoare își impune și câteva direcții viitoare:

creșterea atractivității locurilor de muncă;

oportunitatea lansării it-fashion;

diversificarea activităților (activități conexe și/sau domenii noi – servicii, producție);

continuarea recrutării de personal competent;

implementarea unor noi aplicații.

Politicile de produs în cadrul Centrului de Calculatoare se referă la următoarele aspecte, regăsite, de altfel și în viziunea firmei:

Inovație: stimularea și îmbunătățirea produselor prin activități de cercetare și prin investirea în noi tehnologii;

Cercetare : analiza și urmărirea continuă a pieței, produselor și a poziționării acestora pe piață;

Marcă / imagine: analiza imaginii produselor și a firmei în rândul consumatorilor.

Luând în considerare aspectele de mai sus, pot delimita obiectivele politicii de produs adoptate de Centrul de Calculatoare:

consolidarea poziției pe piață;

poziționarea cât mai bună pe această piață;

diferențierea față de produsele similare oferite de concurență, având în vedere faptul că pe această piață, concurența este foarte puternică;

creșterea cotei de piață prin atragerea unor noi utilizatori.

În cadrul politicilor și strategiilor de produs propun:

menținerea interesului trezit față de modificările tendințelor pe piața IT și a produselor de gen;

menținerea structurii calitative a serviciilor și produselor;

diversificarea gamei de produse, având în vedere faptul că apar în permanență produse și tehnologii noi;

diversificarea ofertelor cu prilejul diverselor sărbători (Blak Friday, Crăciun, Paște etc), de mare impact pentru consumatori.

ANEXA 1

Parteneri ai Centrului de Calculatoare

ANEXA 2

Produse oferite de Centrul de Calculatoare

BIBLIOGRAFIE

Materiale tipărite

Balaure V. (coord.), Adăscăliței V., Bălan C., Boboc Șt., Cătoiu I., Olteanu V., Pop N. Al., Teodorescu, N. (2003), Marketing, Ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura Uranus

Bretcu, A. (2012), Marketing – Note de curs, Reșița, Editura Eftimie Murgu

Costencu M., (2014), Marketingul serviciilor, suport de curs în format tipărit pentru studenții de la învățământ de zi, Reșita, Universitatea Eftimie Murgu

Danciu, V. (1996), Marketing internațional, București, Editura Oscar Print

Fekete, I. (2001), Bazele marketingului, Reșița, Editura Eftimie Murgu

Gherghina L. (2009), Marketingul serviciilor – sinteze, teste, aplicații, Reșița, Editura Eftimie Murgu

Grigorescu, A., Bob, C.A., Dobrescu, E.M. (2007), Marketingul afacerilor publice și private, București, Editura Uranus

Rahău, L., Oroian, M., Neagu, G. (2005), Marketing, Cluj-Napoca, Editura Risoprint

Smedescu, I. (coord.), (2008), Marketing – aspecte teoretice, studii de caz, aplicații, teste, București, Editura Universitară

Tematica examenului de licență, specializarea Marketing, 13 martie 2000, Universitatea ,,EFTIMIE MURGU”, Facultatea de Științe Economice și Administrative, Catedra de științe economice, Reșița, Editura Eftimie Murgu.

Surse electronice

Activitatea de modelare a produsului, text disponibil la data de 14.05.2015, pe http://tet.pub.ro/files/studenti/materiale/an_IV/mkcurs/CURS09.pdf.

BIBLIOGRAFIE

Materiale tipărite

A.Grigorescu, C.A. Bob, E.M. Dobrescu, 2007, Marketingul afacerilor publice și private, Bucuresti, Editura Uranus.

Balaure V. (coorodnator), Adăscăliței V., Bălan C., Boboc Șt., Cătoiu I., Oltenu V., Pop N. Al, Teodorescu N., 2003, Marketing, Ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura Uranus.

Bretcu Angela, Marketing – Note de curs, 2012, Editura Eftimie Murgu.

Costencu M., 2014, Marketingul serviciilor, suport de curs în format tipărit pentru studenții de la învățământ de zi, Universitatea Eftimie Murgu, Reșita.

Gherghina L, 2009, Marketingul serviciilor – sinteze, teste, aplicații, Reșița, Editura Eftimie Murgu.

Ildiko Fekete, 2001, Bazele marketingului, Resita, Editura Eftimie Murgu.

I. Smedescu (coordonator), 2008, Marketing -aspecte teoretice, studii de caz, aplicații, teste, Bucuresti, Editura Universitara.

L. Răhău, M. Oroian, G. Neagu, 2005, Marketing, Cluj- Napoca, Editura Risoprint

Universitatea ,,EFTIMIE MURGU”, Facultatea de Științe Economice și Administrative (Catedra de științe economice), 13 martie 2000 – Tematica examenului de LICENȚA, specializarea marketing, Reșița.

V.Danciu, 1996, Marketing internațional, București, Editura Oscar Print.

Surse electronice

Activitatea de modelare a produsului -text în format electronic, disponibil la data de 14.05.2015 pe http://tet.pub.ro/files/studenti/materiale/an_IV/mkcurs/CURS09.pdf.