Securizarea Frontierelor Americane Dupa Atentatele de la 11.septembrie.2001
Securizarea frontierelor americane
după Atentatele de la 11.Septembrie.2001
Cuprins
Capitol Metodologic
Capitolul I
(Regelementări și Practici legale înainte de 11 Septembrie 1997-2000)
Capitolul II
(Modificări legislative survenite în urma atentatelor din anul 2001)
Capitolul III
(Practici implementate în sistemul de securitate 2001-2003)
Capitolul Conclusiv
Bibliografie
Capitol Metodologic
Îmi propun să studiez problematica „Securizării frontierelor americane după atentatul de la 11 Septembrie- Legislație și practică”. Pentru acest fapt voi realiza o trecere în revistă a celor mai importante reglementări legale și voi sublinia modalitățile de soluționare a problemelor pe care fenomenul terorist le-a ridicat de-a lungul anilor. Tocmai de aceea voi porni cu analiza de la anul 1997 și mă voi opri asupra anului 2003, problematizând efectele devastatoare pe care anul 2001 le ridică. În ceea ce privește arealul geografic, ne vom situa de-a lungul frontierelor Statelor Unite, atingând delicata problemă a fenomenului Crimei Organizate.
Mi-am propus să studiez cu o mai mare atenție acest subiect deoarece mă declar pasionată de problematica securizării frontierelor și a apărării statului. Lucrarea în cauză este numai începutul, deoarece îmi doresc să-mi extind aria de cunoaștere în acest vast domeniu. În ceea ce privește alegerea temei, am considerat că fenomenul terorist este o practică extrem de cunoscută și de dezbătută în cadrul studiilor de securitate. M-am oprit cu studiul de caz asupra atentatului de la 11 Septembrie deoarece specialiștii îl cataloghează ca fiind cel mai sângeros act terorist comis vreodată în lume. Să nu uităm că un total de 2783 de persoane aveau să scrie cu propriul sânge istoria celui mai trist episod din istoria Statelor Unite ale Americii. În ciuda mediatizării sale și ale speculațiilor create pe marginea sa, m-a interesat să urmăresc o evoluție legislativă a instituțiilor care luptă împotriva terorismului. În cele din urmă am analizat procedeele vamale practicate în vederea eliminării oricărui fel de pericol. Am accentuat modalitățiile de prevenție și metodele de verificare ale pasagerilor. Chiar înainte de a începe studierea efectivă a temei, am considerat că atacul din Septembrie 2001 este cheia de rezistență antiteroristă. În urma acestui eveniment nefast, Statele Unite ale Americii evocă o cooperare mondială în vederea combaterii Crimei Organizate.
Subiectul în cauză, este aprig dezbătut în cadrul literaturii de specialitate. Printre cele mai importante lucrări, în care sunt consemnate date valoroase referitoare la aplicabilitatea procedeelor de siguranță, precizând totodată și lacunele sistemului aeroporturar, ne sunt prezentate în opera lui Andrew R. Thomas, Aviation Security Management. The context of Aviation Security Management, Praeger Security International, London, 2008. Coroborată cu sistemul de securitate aeronautic este și opera lui Bartholomew Elias, Airport and Aviation Security. U.S Policy and Strategy in the Age of Global Terrorism, by, CRC Press, New York, 2010, care oferă o viziune de ansamblu asupra utilizării tehnologiei aferente sistemului de securitate. Cartea în sine își propune o abordare tehnică, fiind orientată pe explicarea conceptelor tehnologice și practice ale instrumentelor. Dacă tot am ajuns la capitolul tehnic, probabil cele mai importante lucrări de analiză a sistemului tehnologic sunt oferite de către Jehuda Yinon, prin prisma operelor sale: Advances in Forensic Applications of Mass Spectrometry,CRC Press, Washington D.C, 2004, respectiv: Counterterrorist Detection Techniques of Explosives, Elsevier, New York, 2007. Ieșind din sfera tehnicii, ne îndreptăm pașii în zona legislativă, unde întălnim opera lui Helen Duffy, The War on Terror and International Law,Cambridge, 2005. După cum îi spune și titlul, lucrarea în sine își propune o analiză axată pe problema legislativă, motivând cum terorismul încalcă în mod abuziv legile internaționale, în special Drepturile Omului.
În urma cercetării am observat că zona de concentrare a literaturii de specialitate se îndreptă către preocupările legislative ulterioare atentatului din 2001. Printre cele mai importante opere amintim: Anissen van Engeland, Rachael M.Rudolph, From Terrorism to Politics, ed. Ashgatf, England, care încercă să definească o justificare a acțiunii teroriste și invocă diferitele politici pe care Statele Unite ale Americii le-a exerciat în urma atacului. Chiar și opera Angelei Valdez, America Responds to the Events of September 11, 2001, The U.S Government”s United Response Against Terror, Chelsea House, Philadelphia, 2003, se încadrează în același registru al modalității de sancționare a factorului terorist, enunțând că America nu ar putea lăsa nerăzbunat un asemenea fapt în istorie.
Înainte de a începe cu adevărat cercetarea propriu-zisă, m-am întrebat de ce Statele Unite ale Americii devin o țintă a terorismului internațional. Întrebarea este una legitimă, dacă stăm să ne gândim că niciun atac terorist mondial nu a avut intensitatea celui din 2001. De-a lungul lucrării mi-am dorit să justific alegerea teroriștilor în materie de teritoriu. De asemenea, m-am întrebat de ce teroriștii s-au folosit numai de mediul aeronautic. Întrebându-mă dacă spațiul aerian este un mod mai facil de atacat sau este pur și simplu mai accesibil teroriștilor în detrimentul spațiului naval sau terestru.
Una dintre tezele menționate în lucrare își propune să demonstreze dacă vreun moment legislația în vigoare înainte de 11 Septembrie anticipa dezastrul ce va urma. Lucrarea continuându-se cu teza modificărfilor legislative și instituționale ce au survenit în urma cumplitului atac, întrebându-mă dacă noile sisteme de securitate și noile proceduri sunt sustenabile în vederea combaterii terorismului. Și mai presus de toate, m-a interesat să studiez prețul plătit în urma noilor modificări. Să nu uităm totuși că resursa umană este cea mai importantă, tocmai de aceea mi-am dorit să analizez gradul de expunere a persoanei în fața sistemelor de securitate. Mai precis, m-a interesat să observ dacă aceste noi practici încalcă intimitatea persoanei pe care o expun. Ca o ultimă teză, mi-am propus să analizez modalitatea de interacțiune a legislației cu planul practic, mai exact m-a interesat să examinez cum se transpun în realitate practicile curente.
Atunci când amintim despre metodologia aplicată este necesar să precizăm: analiza surselor istorice, care are rolul de-a demonstra autenticitatea informațiilor și este implicit pusă în corelație cu metoda validității. Cele două metode conferă veridicitate cercetării istorice și întărește argumentele formulate. În ceea ce privește, abordarea problematicii legislative am apelat la interpretarea legilor și documentelor legale și oficiale, analizând, spre exemplu, Resoluțiile 1377. 1378, Aviation and Transportation Security Act, Patriot Act, ș.a.m.d. Totodată indispensabilă cercetării istorice este metoda cronologică care pornește cu analiza de la anul 1997 și continuă până în anul 2003, accentuând anul 2001, prezentându-l ca un an al discrepanței legislative și practice. Și nu în ultimul rând, m-am folosit de metoda cantitativă, cu ajutorul căreia am prelucrat și am interpretat datele menționate în cadrul Bugetului Prezidențial american, unde sunt exprimate toate sumele alocate fiecărui departament de stat, în vederea limitării fenomenelor Crimei Organizate.
În ceea ce privește tipologia surselor, am încercat să mă bazez pe cât mai multe surse oficiale. Tocmai de aceea m-am concentrat să documentez lucrare din punct de vedere legislativ. Spre exemplu, imediat după ce s-a produs cumplitul atentat, Președintele Bush semna „The Air Tranportation Safety and System Stabilization Act”. Actul normative care avea rolul de a stabili un fond administrativ pentru a oferi un sprijin rapid persoanelor rănite sau ucise în atacurile teroriste. După cum am enunțat, momentul 11 Septembrie 2001 a reprezentat un moment de disoluție a strategiei locale, înlocuind-o cu mișcări de coordonare și cooperare la nivel internațional. Astfel prin acordarea Rezoluției 1368, se reafirmă toate principile Cartei Națiunilor Unite și se înfăptuiesc noi metode apărare. De asemenea, prin prezentul act se condamnă cu vehemență orice act terorist comis și îl consideră o mare amenințare pentru pace și securitate. Imediat după exprimarea regretelor, Statele Unite le cere tuturor comunităților internaționale să dubleze eforturile de prevenție și de surprindere a actelor teroriste, inclusiv cooperarea și implementarea pe deplin a convențiilor internaționale anti-teroriste, în special prin respectarea Resoluției 1269 din 19 octombrie 1999. De asemenea se condamnă orice formă de terorism, în concordanță cu Carta Națiunilor Unite.
Tot în această perioadă se lansează și Rezoluția 1373, din 28 septembrie 2001, care condamnă încă o dată orice formă de terorism internațional, considerându-l că reprezintă o reală amenințare la adresa păcii și securității internaționale. Prin prisma Articolului I se cere prevenirea și eliminarea oricărei suse de înfiinanțare ale actelor teroriste. De asemenea se evocă răspicat incriminarea tuturor furnizărilor și colectărilor intenționate, sub orice formă, directe sau indirecte, efectuate de naționalii lor sau pe teritoriile lor, cu intenția de a se folosi sau ar deține informații cu privire la identitatea unei peroane care își propune să pună la cale un atac terorist.
Capitolul I
-Reglementări și practici legale,
înainte de 11 Septembrie-
(1997-2000)
Problematica securizării frontierelor americane ridică mai probleme referitoare la menținerea nivelul de granție a apărării și al securității Statelor Unite ale Americii. Ascensiunea fenomenului terorist atinge apogeul odată cu producerea Atentatelor de la 11 Septembrie 2001, atunci când omenirea avea să cunoască cea mai rea fațetă a fenomenului terorist internațional. Reprezentând momentul de ruptură la nivel legislativ, permitând să se facă trecerea de la un sistem de legi permisiv, la un sistem intransigent și rigulos construit în axul unui tehnologizări în permanentă evoluție. Devenind astfel o adevărată cultură mondială, care are în vedere combaterea terorismului și dezvoltarea unor noi tehnologii, prin intermediul cărora să se ajungă la eliminarea fenomenului în cauză.
Până în anul 2001, fenomenul terorist era privit cu suspiciune, însă nimeni nu i-a putut anticipa adevărata putere și cruzime cu care era înzestrat. Reglementările legale dinainte de anul 2001, subliniază pericolul terorist și încearcă să găsească modalități de combatere și ulterior de eliminare ale acestuia. Surprinzător este faptul că foarte multe dintre reglementările în vigoare din acea vreme, enunțau principii de-a dreptul noi, care dădeau semne anticipative cu privire la evenimentele nefaste din septembrie 2001.
Unul dintre domeniile fruntașe care a suferit modificări legislative timpurii a fost domeniul Aviației, în special cea civilă. Ca urmare a Convenției referitoare la infracțiuni și la anumite acțiuni săvârșite la bordul aeronavelor, se stabilesc noi metode administrative, în vederea asigurării protecției civile, la nivel aeronautic. Așadar prin prisma acestei convenții se garantează sporirea autorității și a puterii comandantului aeronavei, în momentul zborului. În cazul în care comandantul consideră că există suspiciuni de încălcare a regulamentelor impuse de lege, acesta poate interveni, inclusiv prin aplicarea unor măsuri de constrângere, în următoarele situații:
a) pentru a asigura securitatea aeronavei sau a persoanelor ori a bunurilor de la bord;
b) pentru a menține ordinea și disciplina la bord;
c) pentru a-i permite să predea acea persoană autorităților competente sau să o debarce conform precederilor aferente.
Cu clara mențiune că toate aceste prevederi sunt valabile pe tot parcursul zborului, odată ei sau a persoanelor ori a bunurilor de la bord;
b) pentru a menține ordinea și disciplina la bord;
c) pentru a-i permite să predea acea persoană autorităților competente sau să o debarce conform precederilor aferente.
Cu clara mențiune că toate aceste prevederi sunt valabile pe tot parcursul zborului, odată cu aterizarea aeronavei, tot cumulul de puteri dispare. Cu excepția următoarelor situații:
a) Zona este situată pe teritoriul unui stat neafiliat, iar autoritățile acestui nu permit debarcarea persoanei în cauză, sau când acelei persoane i-au fost impuse măsuri de constrângere.
b) aeronava face o aterizare forțată, iar comandantul aeronavei nu este în măsură să predea această persoană autorităților competente;
c) persoana în cauză acceptă să fie transportată în continuare, rămânând supusă măsurilor de constrângere
Ani la rând s-a invocat adesea cuvântul terorist, însă nici pănă în prezent, specialiștii nu au conceput o definiție clară și compactă. Prin „Declaration on Measures to Eliminate International Terrorism” (Declarația Măsurilor de Eliminare a Terorismului), redactată în 1994, Consiliul General a adoptat noi măsuri legate de stoparea terorismului. Articolul 3 îl definește ca fiind un: Act criminal întemeiat sau calculat să provoace o teroare a statului de către o singură persoană sau de către un grup, pe care-i leagă ținte politice, care de cele mai multe ori sunt nejustificate. Însă se ia în considerare și alte metode politice, filosofice, ideologice, raciale, etnice, religioase, sau de altă natură, menite să le aducă justificări.
În conformitate cu articolul 4, Statele trebuie să se ghideze după principiile Cartei Națiunilor Unite și după alte reguli ale Dreptului Internațional. Trebuie să se abțină de la organizare, investigare, asistare, încurajarea, sprijirea sau participarea la acte teroriste pe teritoriu său sau de pe teritoriul altor state, ale unor atfel de activități. Chiar dinr-o fază incipientă, am putea lesne observa efortul sistematic de cooperare interstatal. Se mizează pe respectarea unei legislații comune și pe concentrarea puterii pentru un scop comun: combaterea terorismului internațional.
În conformitate cu Articolul 5: Statele trebuie, de asemenea, să-și îndeplinească obligațiile înscrise în Carta Națiunilor Unite și în Dreptul Internațional, în vederea combaterii terorismului internațional, fapt ce se va putea constitui prin prisma respectării măsurilor legale, în conformitate cu legea internațională și cu standardele internaționale ale Dreptului Omului, având ca ultim scop eliminare rapidă și eficientă a terorismului internațional. În particular se menționează:
a) să se renunțe la organizarea, investigarea, facilitarea, finanțarea, încurajarea sau tolerarea activităților teroriste, cu precizarea să se pună în practică măsurile de siguranță, conform cărora respectivele teritorii nu vor servi la instalarea teroriștilor sau la amenajarea taberelor de antrenament, unde s-ar putea pregăti sau de unde ar putea organiza un act terorist intentat împotriva statului sau împotriva cetățenilor lor.
b) să se asigure că arestarea,urmărirea sau extrădarea participanților la actele teroriste se efectuează în corcordanță cu dispozițiile relevante ale legii lor naționale.
d) să existe o cooperare între state pentru a exista un transfer de informații pentru a putea preveni și a combate terorismul.
La data de 24 aprilie 1996 Clinton a semnat „The Antiterrorism and Effective Death Penalty Act” (Legea Antiterorismului și a Eficacitatea Pedepsei cu Moartea). Din acest cadru legislativ amintim Titlul III, intitulat sugestiv: Prohibiția Terorismului Internațional.
Secțiunea 301 a) Congresul este de părere că:
(1)Terorismul internațional este o problemă serioasă și mortală, care amenință interesele vitale ale Statelor Unite.
(3) Statele Unite au puterea de a exclude de pe teritoriul său persoanele care fac parte din organizații teroriste.
Secțiunea 324:
(2) Președintele ar trebui să continue să facă eforturi ca eliminarea terorismul internațional și să devină o prioritate a securității naționale.
(4) Președintele se poate folosi de toate materialele necesare, inclusiv de acțiuni sub acoperire și de forțele militare, pentru a distruge, a dezarma și a sfărâma infrastucturile internaționale utilizate de teroriștii internaționali.
Prin prisma acestui ultim articol, Congresul acordă privilegiul Președintelui de a dispune de toate resursele necesare, în vederea distrugerii celulelor teroriste. De aici putem deduce importanța alocată acestui fragment infracțional, chiar și înainte de 2001. Eliminarea pericolului terorist era o miză pentru Statele Unite ale Americii și va deveni o prioritate după 9/11.
În anul 1997 prinde contur „Convention on Terrorist Bombings” (Convenția asupra Bombardărilor Teroriste). Articolul II este cel care ne oferă o perspectivă de referință asupra fenomenului terorist și asupra persoanelor implicate în acest proces. Astfel: Orice persoană care comite o ofensă împotriva celor înscrise în Convenție se consideră infractor. Dacă persoana în cauză furnizează, plasează, descarcă sau detonează în mod ilegal și intenționat un dispozitiv sau mai multe surse letale în, spre sau împotriva unui spațiu de întrebuință publică, a Statului, a instituților sale administrative, a sistemului public de transport sau a infrastructurii statului, poartă numele de delict, în cazul în care s-au efectuat:
Cu intenția de a cauza moartea sau rănirea gravă a persoanelor; sau
Cu intenția de-a cauza o distrugere extensivă asupra unui loc, instituție sau sistem, ale căror rezultate contribuie la pierderi economice majore.
(2) Orice persoană comite delict dacă:
a) participă în calitate de complice la cele enunțate în paragrafele 1 și 2
b) Organizează sau le cere altora să comită delicte, ca în cazul celor menționate în paragrafele 1 și 2.
c) Contribuția adusă sub orice formă pentru a facilita unul sau mai multe delicte (menționate în paragraful 1 și 2) de către o persoană sau de către un grup infractional, care acționează după reguli comune. O astfel de contribuție trebuie întotdeauna să fie intenționată și să fie comisă cu scopul de-a promova activitățile infracționale generale și de-a comite delicte.
Nici instituțiile statului nu sunt scutite de reforme instituționale, menite să lupte în vederea combaterii fenomenului terorist. Astfel în anul 1996 FBI înființeaza „ Domestic Counterterrorism Center”. Este o instituție special proiectată pentru a forma agenții speciali FBI și pe cei specializați în Analiză de Intelligence. Ulterior, specialiștii nou formați vor fi mobilizați să lucreze îndeaproape cu alte agenții de aplicare a legiilor federale, alte organizații inteligente, cu alte ramuri militare și departamente federale.
Pentru a-mi întări afirmația potrivit căreia Statele Unite ale Americii priveau terorismul cu o reală suspiciune și nu au îndrăznit să-l trateze vreodată cu superficialitate, voi argumenta cu faptul că pe 21 noiembrie 1999, FBI a stabilit încă alte 2 divizii noi: Serviciile de Contraterorism și Investigații. Aceste noi componente au fost create pentru a ajuta la spoirea analizelor FBI-ului, partajarea informațiilor și capacitățiilor de investigații focusate pe mărirea ariei de activități ilicite în care sunt implicate organizațiilor teroriste.
Anul 1999 este marcat de elaborarea „International Convention for the Suppression of the Financing of Terrorism” (Convenției Internaționale pentru Suprimarea Finanțării Terorismului). Articolul 2.1 (b) al acestei Convenții conferă o definiție a terorismului: Act intentat cu scopul de a cauza moartea sau rănirea gravă a cetățenilor, sau ale altor grupuri de persoane, care nu sunt părți active ale ostilității și care se găsesc într-o situație de conflict armat. Toate aceste lucuri, redate de natură sau de context, și care are menirea de-a intimida populația și de-a constrânge autoritățile, sau organizațiile internaționale de a se abține sau de la a demara o acțiune.
Pe data de 19 octombrie 1999, Consiliul de Securitate, aflat la cea de a 4053-a întâlnire, adoptă Rezoluția 1269, prin care își exprimă îngrijorarea pentru sporirea actelor teroriste internaționale, despre care afirmă că pun în pericol viețile și buna rânduire a lucrurilor, dar mai presus de toate, pacea și securitatea tuturor statelor. Astfel se condamnă orice formă de terorism, indiferent de motiv, de persoana pe care îl comite sau de locul în care este comis. Se invocă necesitatea intensificării luptei împotriva terorismului la nivel național și a consolidării legilor Națiunilor Unite, a Cartei și a normelor de Drept Internațional, inclusiv respectarea dreptului Internațional Umanitar și a Drepturilor Omului. Articolul 1 condamnă toate actele, metodele și practicile teroriste, considerându-le criminale și nejustificate, lipsite de motivație, în toate formele și manifestările, indiferent de unde și cine le comite, în special celor care pun în pericol pacea și securitatea. Încă în fază timpuri, Statele Unite concentrează eforturi de a consolida o legislație internațională comună, cerând o colaborare și cooperare sistematică globală.
Prin articolul 4 al Rezoluției 1269 se menționează participarea tuturor statelor la implementarea, inter alia, în contextul cooperării și al coordonării, conform următoarelor prevederi:
Cooperarea tuturor, în special acordurile și aranjamentele bilaterale, de prevenire și de suprimare a actelor teroriste, de protecție a naționalilor și ale altor persoane, împotriva atacurilor teroriste și de-ai aduce în fața justiției pe făptașii acestor acte;
Prevenția și suprimarea tuturor formelor de finanțare și de administrație a grupărilor teroriste.
Refuzarea plănuirii, finanțării sau a comiterii de acte teroriste și denunțare, umărirea și extrădarea celor implicați.
Luarea tuturor măsurilor conferite de Dreptul Național sau Internațional, inclusiv de standardele internaționale ale Drepturilor Omului.
Transferul de informații în conformitarte cu Dreptul Internațional și Național și cooperarea administrativă și juridiciară, în vederea prevenirii comiterii atacurilor teroriste.
Pe 19 decembrie 2000, Consiliul de Securitate lansează Rezoluția 1333, care îngrădește puterea talibană pentru a evita viitoarele conflicte. Articolul 8 redă deciziile pe care toate țările ar trebui să le aplice ca viitoare măsuri. Astfel se ia în calcul:
Să se închidă imediat și complet toate birourile Talibane de pe teritoriul lor;
Să se închidă imediat toate birourile Ariana Afghan Airlines de pe teritoriul lor;
Să înghețe orice sursă de finanțare a lui Usama bin Laden și ai asociaților lui, inclusiv veniturile organizației Al-Qaida și a bunurilor pe care acesta le deține în mod direct sau indirect, prin intermediul asociaților lui.
De asemenea, trebuie să menționăm faptul că înainte de 11 Septembrie 2001 nu exista un sistem care să aibe rolul de-a verifica dacă numele pasagerilor se află pe listele teroriștilor. Existența unei tehnologii incipiente, care a limitat prevenirea amenințărilor teroriste care atentau la siguranța și integritatea pasagerilor și a aeronavei. În plus, lipsa unei reglementări federale care să permită verificarea bagajelor a favorizat creșterea pericolului terorist, împreună cu lipsa unui timp anume specificat în vederea aplicării securității zborilor. Chiar dacă la nivel legislativ se formulau inițiative legale de combatere a terorismului, la nivel practiv, în schimb, potențialul de prevenție era unui limitat. În concluzie, înainte de atentatul de la 11 Septembrie a existat o desăvârșită lipsă de timp și de schimb de informații, atât la nivel federal cât și nivelul aeroporturilor individuale, continuând până la nivel național.
Problematica atentatelor teroriste internaționale nu reprezintă un element izolat în istorie, ci a prins contur de-a lungul secolelor. Am putea lesne afirma că Atentatele din 11 Septembrie au fost prevestite prin prisma activităților teroriste înteprinse înainte 2001.
De pildă, la data de 2 ianuarie 1997 s-au petrecut 2 atentate teroriste de tip internațional, atât în Washington, D.C, cât și în Leavenworth. Modul de operare viza folosirea scrisorilor teroriste, iar țintele erau unele clare. În primul rând, închisoare federală din Leavenworth, Kansas și cea de a doua vizează Washington, D.C. Astfel la sfârșitul lui decembrie 1996 s-a descoperit un total de 12 scrisori cu bombă, care au fost trimise în Statele Unite sub forma unor felicitări de sărbători și erau timbrate în Alexandria, Egipt. Anchetele derulate pe seama acestor două cazuri, înclină să creadă că răspunzători de aceste fapte ar fi cei de la ziarul saudit A l-Hayat. Din fericire marea parte a operațiunii s-a dovedit a fi un real eșec deoarece una dintre cele două felicitări primite nu a explodat, în momentul în care a fost deschisă. Iar restul de 10 au fost păstrate în siguranță de către de oamenii legii. Ca urmare a celor întâmplate FBI a demarat o anchetă pentru a identifica făptașii. Investigația preliminară a demonstrat că majoritatea scrisorilor au fost trimise din birourile ziarului A l-Hayat din New York. În urma perchezițiilor legale efectuate, s-a ajuns la concluzia că cei de la A l-Hayat s-ar face vinovați de răspândirea avertismentului cu privire la incidentul de expedierie a scrisorilor în cauză. Investigatorii consideră că atentate au legătură cu existența a câtorva extremiști radicali internaționali care fuseseră arestați pentru terorism asociat cu crime și care își executau pedeapsa în închisoarea din Leavenworth. Investigația s-a derulat până la sfârșitul lui 1997.
Un alt atac terorist internațional era pe cale să se producă pe data de 31 iulie 1997. Este vorba despre tentativa unui atac teorist de la metroul din New York, însă din fericire planul a fost dejucat. Totul a început atunci când un martor a informat Poliția din New York cu privire la un imigrant palestinian, care conform spuselor sale plănuia să plateze o bombă pe linia B a metroului. Poliția a făcut imediat o percheziție în apartamentul individului din Brooklyn, New York. Experții poliției au găsit 2 dispozitive explozive improvizate. Odată intrați în apartament, ofițerii poliției i-au avut de înfruntat pe inculpații Gazi Ibrahim Abu Mezer și Lafi Khalil. Ambii bărbați au fost împușcați de către ofițeri deoarece nu se conformau oridinelor și încercau să ascundă elementele explozive.Ca urmare al acestui fapt, cei doi au avut nevoie urgentă de îngrijire medicală de specialitate. La puțin timp după aceea, pe data 28 august 1997, Abu Mezer și Khalil au fost acuzați pe de către marele juriu federal din Eastern District al New York-ului conform legii 18 U.S.C 2332 A (A) (2) (conspirație la folosirea armelor cu distrugere în masă, împotriva persoanelor in Statele Unite) și conform legii 924 (O) și 3551 (conspirație la folosirea și deținerea armelor de foc în timpul și în relație cu violența). În plus, Abu Mezer a fost acuzat conform legii 18 U.S.C 924 și 3553 (cunoașterea sau intenția de a folosi și de a poseda arme de foc în timpul sau în relație cu un act de violență) și Khalil a fost acuzat conform legii 18 U.S.C 1546 (A) și 3551 (cunoașterea și posesia conștientă , obținerea, acceptarea și primirea unui card falsificat de înregistrare străină. Atât Abu Mezer, cât și Khalil au pledat nevinovați, procesul lor fiind programat pentru începutul verii anului 1998. La câteva zile după arest, suspecții au trimis scrisori către Departamentul de Stat amenințând că vor construi mai multe bombe și vor distruge toate instituțiile evreiești din Statele Unite. FBI nu a putut stabili o legătură directă între subiecți și orice altă organizație teroristă, nici măcr cu grupurile radical extremiste.
Anul 1998 nu este marcat de un atac terorist internațional anume, ci este anul în care se dau sentințele inculpațiilor care au pricinuit atacul terorist din 1993, care a avut ca țintă World Trade Center. Astfel la data de 8 ianuarie 1998, Ramzi Ahmed Yousef, cel care a conceput în anul 1993 bombardamentul de la World Trade Center, a primit 240 de ani de pușcărie și a fost obligat să plătească 4,5 milioane de dolari și 250.000 de dolari restituire pentru rolul său din atac. În același timp, Yousef a primit încă 60 de ani de închisoare pentru plantarea unei bombe pe o linie aeriană comercială din Statele Unite.
O sentință grea a primit și Eyad Mahmoud Ismail Najim, o figură cheie a evenimentului din 26 februarie 1993,care în 3 aprilie 1998 a primit 240 de ani de închisoare, fără nicio șansă de eliberare condiționată. În plus a fost obligat să plătească suma de 10 milioane de dolari ca despăgubire și o amendă de 250.000 $. Najim a fost găsit vinovat și acuzat pentru conducerea unei dube pline cu explozibil în parcarea de la World Trade Center. Tot în această perioadă, pe 15 mai 1998 este acuzat și Abdel Hakim Murad, despre care se crede că ar fi fost creierul bombardametului de la World Trade Center, din februarie 1993. Inculpatul a plasat mici explozive în zborul 434 al unei companiei filipineze, cu ruta Filipine- Japonia, Tokyo. După aceea, Youself s-a făcut nevăzut într-o escală, iar dispozitivul a explodat, în timp ce avionul se apropia de Japonia. Expozia nu a fost suficient de puternică încât să poată doborî avionul, însă a provocat uciderea unui om de afaceri japonez. Investigatorii au descoperit că explozivul găsit la bordul zborului 434 făcea parte dintr-o largă conspirație împotriva Statelor Unite. Youself împreună cu alți 3 conspiratori testau o nouă bombă proiectată special pentru a doborî avioanele comerciale ale Statelor Unite. Povestea sa începe la data de 6 ianuarie 1995, atunci când Youself, Abdel Hakim Murad și Wali Khan amestecau diverse substanțe chimice într-un apartament din Manila, Filipine, până când un incendiu a izbucnit. Atunci polițiștii l-au arestat pe Murad și au găsit diferite materiale utilizate în vederea confecționării explozivelor. Wali Khan a fost arestat câteva zile mai târziu, dar cu toate acestea Youself a reușit să fugă din Filipine. Acesta a fost găsit și reținut în Pakistan și predat ulterior Statelor Unite în februarie 1995. Pe 5 septembrie 1996, juriul din New York i-au acuzat pe Ramzi Yousef, Abdel Hakim Murad și Wali Khan de complot în cazul bombei din avionul comericial american. Pe 8 ianuarie 1998, Yousef a fost acuzat de rolul pe care l-a avut în cele două bombardamente: World Trade Center și în cadrul zborului american. Iar pe 15 mai 1998 Abdel Hakim Murad a fost închis pe viață.
Operațiuniile Al-Qaeda nu sunt străine de evenimentele petrecute în data de 4 noiembrie 1998, atunci când se găsesc 6 suspecți ai atacurilor bombă din 7 august 1998 asupra ambasadelor din Nairobi, Kenya și din Das es Salaam, Tanzania. În acest caz s-au adus acuze unor personaje cu nume marcante în rândurile teroriștilor internațional. Printre acești amintim nume precum: Usama Bin Laden, comandantul său militar, Muhammad Atef- cunoscut și sub numele de Wadih El-Hage, Fazul Abdullah Mohammed, Mohammed Sadiq Odeh și Mohammed Rashed Daoud al-Owhali și li s-a înfăptuit noi capete de acuzare legate de bombardarea ambasadelor. Pe 16 decembrie alți 5 subiecți: Mustafa Mohammed Fadhil, Khalfan Khamis Mohamed, Ahmed Khalfan Ghailani, Fehid Mohommed Ally Msalam și Sheikh Ahmed Salim Swedan, cărora li s-a adăugat vinovăția ca urmare al rolului pe care l-au avut în bombardamentul din Dar es Salaam. La sfârșitul anului 1998, 4 suspecți au fost lăsați în custodia Statelor Unite. Sadeek Odeh și Rashed Daoud al- Qwhali au fost reținuți după 20 de zile de la atac și au fost predați Statelor Unite pentru proces. Wadih El-Hage, un cetățean american și un membru suspect al organizației teroriste al lui Bin Laden, Al-Qaeda, a fost arestat și acuzat de încălcarea jurământului și de furnizarea de declarațiilor false față de un agent special al FBI. Ultimul dintre acuzați, Mamdouh Mahmud Salim, a fost arestat în Germania și extrădat în luna decembrie în Statele Unite.
Oficialii securității americane au reușit prevenirea unui act terorist internațional din 14 decembrie 1999, petrecut în Port Angeles, Washington. Incidentul s-a derulat în jurul unui individ care pretindea a fi un anume Benni Antoine Noris și care susținea că ajunsese în Port Angeles, Washington din British Columbia, Canada cu ajutorul unei mașini închiriate cu numere de Quebec. Noris s-a legitimat cu un pașaport canadian, ulterior s-a dovedit a fi fals, în fața Agenților Vamali. Ca drept urmare, agenții au devenit repede suspicioși când a venit vorba de intenția omului de-a traversa granița printr-o locație obscură într-un autoturism închiriat în Quebec. Când a fost oprit de către agenți și i s-a cerut să deschidă porbagajul autoturismului. Atunci omul a devenit nervos și a încercat să fugă, dar a fost prins imediat. Amprentele preluate și analizate de către cei de la Royel Canadian Mounted Police (RCMP) l-au identificat pe Noris ca fiind Ahmed Ressam. După ce agenții au efectuta percheziția din mașina suspectului, s-au găsit materiale care erau folosite la creerea bombelor, fapt ce i-au adus și arestare. Pe 22 decembrie 1999, Ressam a fost acuzat de către Western District of Washington și i s-au adus 5 capete de acuzare: declarație falsă ( Legea 18, USC Secțiunea 1001), contrabandă (Legea 18 USC Secțiunea 545), trasport de expozive ( Legea 18 USC Secțiunea 842 (a)(3)(A) și 844 (a) ), posesie de arme de foc neînregistrate (Legea 26, USC Secțiunea 5841, 5861 (d) și 5871 ) și portul explozivelor în timpul înfăptuirii unei infracțiuni (Legea 18 USC Secțiunea 844(h)(2) ). Investigația preliminară FBI a dovedit că Ressam este afiliat unui Grup Islamic Înarmat, cu reședința în Montreal, Canada și posibil asociați cu rețeaua teroristă a lui Usama Bin Laden. Pe 30 decembrie FBI împreună cu Serviciul pentru Imigrație și Naturalizare a Statelor Unite au început să intervieveze indivizi despre care se credea că ar deține informații folositoare anchetei. Până la sfârșitul anului, investigația în curs s-a soldat cu învinovățirea și arestarea câtorva asociați direcți sau indirecți ai lui Ressam din Statele Unite și Canada.
Raportele FBI demonstrează aploarea operațiuniilor teroriste înfăptuite de gruparea Al-Qaeda. Astfel la 7 iulie 1999, Directorul FBI, Louis J.Freeh a anunțat că Usama Bin Laden a fost adăugat pe lista celor „10 cei mai căutați fugari”. Bin Laden, căpetenia rețelei teroriste Al-Qaeda, este suspectat ca fiind creierul atacurilor de la cele 2 ambasade din Estul Africii care au omorât 224 de persoane, inclusiv 12 americani. Ba mai mult, pe 4 noiembrie 1998, Bin Laden a fost judecat de marele juriu federal al Districtului de Sud din New York și acuzat de uciderea naționalilor americani din afara granițelor. Până atunci Bin Laden era plasat pe locul 456 al listei în cauză. În momentul în care Bin Laden a fost plasat pe lista celor 10, guvernul Statelor Unite a anunțat că va oferi o recompensă de 5 milioane $ oricărei persoane care poate furniza informații care să conducă la arestarea și învinovățirea lui.
Pe data de 12 octombrie 2000 s-a petrecut un incident îngrozitor: Bombardarea USS COLE în Aden, Yemen. Atacul a fost provocat de doi piloți sinucigași care urmau să sfârsească în propirul lor atac. Aceștia s-au înarmat cu bombe și-au îndreptat barca spre mijlocul USS COLE. Profitând de neatenția echipajului și momindu-i cu gesturi prietenoase, teroriștii au reușit să câștige atenția echipajului, după care și-au îndeplinit misiunea detonând explozibilul. Vasul se îndrepta spre Golful Persic și a făcut o oprire pentru a alimenta în portul Aden, Yemen, unde a avut loc atacul. Rezultatele au fost cutremurătoare. Deturnarea a creat o gaură în interioul USS COLE de aproximativ 12,192 m(40 feet) în diametru și a omorât 17 membrii ai echipajului navei, iar alți 40 au fost grav răniți. Numeroși ofițeri FBI care operează pe teren, câteva sute de agenți FBI, personal de suport și cei de la Terrorism Task Force au luat parte la investigația privind bombardarea USS COLE. Cei de la FBI au stabilit relații de cooperare cu Guvernul din Yemen. Tot acest caz a stârnit adevărată groază deoarece bombardamentul în cauză nu a fost un caz singular, ci a fost o urmare al unui atentat eșuat din data de 3 ianuarie 2000. Ca și în acest caz, se discută despre o bombă amplasată pe USS The Sullivans, însă întreaga operațiune a fost un eșec deoarece barca s-a scufundat înainte ca explozivul să fie deturnat. Teroriștii și-au învins eșecul și și-au recuperat barca și exlozivele. Anchetatorii americani au rămas stupefiați când au concluzionat că barca a fost repusă în funcțiune, iar explozivul a fost testat și s-a refolosit în atacul de pe USS Cole. Investigațiile au demonstrat că suspecții ar avea legătură cu gruparea Al-Qaeda și cu Armata Islamică din Aden. Aceștia din urmă reprezintă un grup extremist, care se opune Guvernului din Yemen și a altor influențe americane sau occidentale pe teritoriul Yemen-ului. La sfârșitul anului, autoritățiile din Yemen au arestat 8 suspecți, printre care și pe Jamal Muhammad Ahmad Al-Badawi și pe Fahal Muhammad Ahmed Al-Quso, care sunt cei doi presupuși genii ale celor două atacuri. Cei doi sunt cunoscuți în operațiunile Al-Qaeda și care au antrenat taberele Al-Qaeda în Afghanistan în timpul anilor 1990. Alți suspecți, inclusiv presupușii conspiratori cheie Tawfiq Mohummad bin Saleh bin Roshayed bin Attash și Mohammed Hamdi Mohammed Sadiq Al Ahdal, care au reușit să fugă.
Rata infractionalității este direct proporțională cu ascensiunea pericolului terorist. Prin prisma unor întreprinderi ilicite, teroriștii își asigurau suportul financiar necesar desfășurării activității lor ilegale. Iar contrabanda cu arme reprezintă una dintre sursele constante de venit. Astfel între 6 și 29 iulie 1999 autoritățile britanice au descoperite mai mult de 20 de pachete care conțineau mai bine de 35 de arme, inclusiv diverse muniții și reviste cu ruta Irlanda- Florida de Sud. În plus pachetele au fost trimise spre diferite locații, inclusiv Savannah, Georgia și Philadelphia, Pennsylvania spre Anglia și Irlanda. Pe 26 iulie 1999 membrii Miami Joint Terrorism Task Force i-a arestat pe Siobhan Browne, Conor Claxton și Anthony Smyth pentru operațiunea de contrabandă cu arme.Martin Mullan a fost arestat de FBI în Philadelphia. Pe 29 iulie 1999, Smyth, Claxton și Browne au fost acuzați de încălcarea „Arms Export Control Act” (Actului de Control al Exportului de Arme). Mullan a fost transferat în Florida sub aceași culpă. Agenții Speciali FBI au dovedit că Claxton era membru al „Irish Republican Army” (Armatei Republicane Irlandeze). În urma căutărilor din apartamentul lui Claxton s-au găsit 12 pistoale, și 1 pistol în mașină. În urma interogării lui Claxton el a recunoscut că armele de foc și muniția erau folosite împotriva reprezentanților de la Crown din Nordul Irlandei. Autoritățile britanice și irlandeze a descoperit mai multe pachete de arme și muniție. Potrivit confirmărilor poștale și al altor evidențe se suspectează că aproximativ 93 de arme au fost trimise din Statele Unite în Anglia și Irlanda de către acești indivizi în perioada respectivă de timp. Doar jumătate din aceste arme au fost ridicate. Investigația continuă și după arestul lor.
Un alt element care intră în sfera de interes a Crimei Organizate și care reprezintă una dintre cele mai profitabile surse de venit, constă în traficul iligit de droguri.
Consumul mondial de droguri atinge cote alarmante. Numai pe teritoriul Statele Unite ale Americii, pentru anul 1998 s-au înregistrat 12,9 milioane de consumatori de Opium, 13,4 milioane preferau cocaine, iar numărul celor care consumă Cannabis se ridică la nu mai puțin de 147,4 milioane. Lucrurile nu se opresc aici. Astfel în anul 2008, numărul celor care consumă Opium se ridică la 17,35 de milioane, în coninuare 17 milioane preferă Cocaina, iar numărul celor dependenți de Cannabis atinge alarmanta cotă de 160 de milioane de consumatori.
Articolul 9 al Rezoluției 1333 din 19 decembrie 2000, condamnă cultivarea și traficul illicit de mac, deoarece ar avea ca scop creșterea puterii financiare a organizațiilor teroriste. Astfel se cere: eliminarea traficului ilegal de droguri și eliminarea cultivării ilicite de opium, care favorizează finanțarea activităților teroriste ale Talibanilor. Pentru a încerca să diminueze puterea traficului ilicit de stupefiante, oficialii americani, aplică cu strictețe actul normative din 1961 intitulat „ Single Convention on Narcotics Drugs” ( Convenția Unică referitoare la Narcotice) și își iau angajamentul să cultive ei stupefiante care ulterior să fie folosite în scopuri medicale. Prin prisma acestei modalități se garantează diminuarea traficului ilicit de stupefiante. Astfel prin articolul 23 se consacră înființarea Agenției Naționale a Opiumului, cu rolul de a monitoriza și controla producerea de stupediante. Astfel agenția în cauză se obligă să desemnează zonele și terenurile pe care ulterior va fi permisă cultivarea macului, în scopul producerii de Opium. Confom articolului în vigoare, numai persoanele autorizate au dreptul de a cultiva narcotice. Pentru a nu exista neplăceri, organizațiile acreditate se văd obligate prin lege să livreze toate culturile lor de Opium. Conform legii, agenția de cumpărare trebuie să intre în posesia fizică a acestor culturi, cât mai curând posibil, dar să nu depășească limita de patru luni de la sfârșitul recoltei. În concluzie, Agenția are dreptul exclusiv de a importa, exporta, comercializa și a deține stocuri de Opium, iar acest drept nu poate fi înstrăinat.
Diminuarea traficului ilicit de stupefiante se reglementează prin articolul 35 al Convenției Unice referitoare la Narcotice. Astfel alin. a se menționează elaborarea aranjamentelor la nivel național, în vederea coordonării acțiunilor preventive și represive împotriva traficului ilicit; în acest scop, se va numi un serviciu adecvat care va prelua responsabilitățile unor astfel de coordonări. Pentru a se eficientizarea acestui sistem se va asigură cooperarea internațională între agențiile corespunzătoare, în vederea efectuării tuturor manevrelor impuse, într-un timp real.
Și nu în ultimul rând, un potențial pericol, care inevitabil conduce la o disfuncție în sistemul securității frontaliere, îl reprezintă fenomenul imigrației ilegale. O percepție universal valabilă, care se aplică și în cazul Statelor Unite, evidențiază faptul că un stat nu poate stopa fenomenul imigrației, până când nu implementează un sistem coerent și eficient de securizare a frontierelor împotriva tranzitului ilegal. Privind acest fenomenen la o scară mai mare, vom putea lesne observa că problema securității granițelor terestre constituie un adevărat motiv de îngrijorare. Literatura de specialitate atrage atenția asupra faptului că fenomenul imigrației reprezintă o reală amenințare la adresa securității, atunci când pacea este pusă în pericol și în momentul în care factorul imigraționist potențează riscul destabilizării și slăbirii țării gazdă. Pentru a înțelege și mai bine munca agențiilor americane, în vederea asigurării securității frontaliere, trebuie să analizăm statisticile oficiale. Conform Institutul American de Statistică, granița dintre Statele Unite și Canada este de 5,225 km2, iar cea cu Mexic este de 1,933 km2. De asemenea coasta americană are lungimea de 12,383 km2, în timp ce țărmul atinge impresionanta lungime de 88,633 km2. Toate aceste cifre pot constitui un real motiv de îngrijorare. Situația imigrației ilegale din Mexic reprezintă cel mai des proces de îngrijorare pentru oficialii americani. Problema recesiunii și gravele decadențe economice, i-au făcut pe rezidenții mexicani să-și îndrepte privirile către posibilitatățiile pe care le oferă Statele Unite ale Americii și astfel au recurs la diferite tertipuri pentru a reuși să se strecoare pe tărâmul american.
Înainte de a intra în discuția propriu zisă trebuie să definim termenul de imigrant ilegal. Conform legilor americane, imigranții sunt acele persoane care au permisiunea legală de ședere permanentă pe teritoriul Stetelor Unite. Însă lucurile nu se opresc aici. Conform aceluiași text, terminologia folosită de cei de la Immigration and Naturalization Service, denenoră că înțelesul cuvântului imigrant curprinde vaste categorii precum: străin care are garantat legat șederea permanentă, străini cărăra li s-a admis legal șederea permanentă, imigranți admiși, sau pe scurt, cei admiși. Indiferent de modalitatea în care dorim să-i numim, termenul de imigrant, are în sine o notă de toleranță, grație cuvântului admis. Un imigrant va fi acea persoană care și-a exprimat opțiunea de a se muta pe teritoriul unui alt stat și căreia i s-a admis în mod legal rezidența în respectivul stat. Referitor la titul de imigrant, literatura de specialitate, în frunte cu activiștii drepturilor imigranților, au demarat o amplă discuție referitoare la atribuirea termenului de ilegal. Problema se amplifică în momentul în care aceștia organizează ample campanii de modificare a conotației de ilegal și cer înlocuirea termenului cu „fără documente”, afirmând răspicat că „Nu există ființă umană care să fie ilegală”.
Pentru a înțelege mai bine latura birocratica a obținerii statutului de imigrant, trebuie să observăm pașii care trebuiesc urmați. În primul rând, persoanele care locuiesc pe un teritoriu din afara Statelor Unite și doresc să obțină o viză de imigrant, acestea trebuie să se prezinte în fața biroului consulului din cadrul Departamentului de Stat. În cazul în care i se aprobă, persoana poate intra pe teritoriul Statelor Unite este declarată imigrant legal, numai după ce a trecut de punctul de control. În cazul celor care stau pe teritoriul Statelor Unite și nu dețin statutul de imigrant, dar și-l doresc, atunci aceștia trebuie să depună o aplicație de schimbare de statut. Concomitent trebuie să aplice pentru obținerea unui loc de muncă. În cazul în care li se aprobă cererea, aceștia sunt automat integrați pe piața muncii și primesc și rezidența permanentă. În această ultimă categorie se înscriu lucătorii temporari, studenții străini sau refugiații. Am putea îndrăzni să afirmăm că la o primă vedere, legea statului american este destul de permisivă, deoarece se conturează o a treia categorie, cea a imigranților cu statut preferențal. Este vorba despre acele persoane sau familii care întrețin relații apropiate cu cetățenii americani sau cu persoanele care dețin statutul de imigrant legal. În această ultimă categorie intră fiii sau fiicele necăsătorite, soții sau soțiile cetățenilor americani sau a imigrațiilor legali.
Însă cu toate acestea, legea se pare că nu este respectată în totalitate. Pentru a ne lua câteva repere statistice, în ceea ce privește imigrația legală a mexicanilor. Astfel în anul 1997, circa 146,865 mexicani li s-a acceptat actele, în 1996, 163,572, iar în 1995, dicutăm despre un număr de 89,932 de mexicani.Am putea lesne afirma că populația mexicană conduce cu lejeritate clasamentul celor mai multe acte de imigrație acceptate. Pe locul doi se clasează populația philippineză, care în anul 1997 număra 49,117 cereri aprobate, în 1996, 55,876, iar în anul 1995 aveau circa 50,984 cereri aprobate. Cu toate aceestea, din cauza faptului că procurarea acestor acte poate dura și un an de zile, foarte multe persoane încercă să fenteze sistemul de securitate a frontierelor, încercând să pătrundă pe teritoriul Statelor Unite în mod ilegal. Probabil că și solganul: „Ușa este larg deschisă” a fost interpetat în mod eronat de către persoanele rău-voitoare, dar să nu uităm că acest slogan este real, în condițiile în care 33 de milioane de persoane beneficiază de vize. Acest lucru a sporit din anul 1985 cu circa 9,5 milioane de beneficiari.
Una dintre cele mai mari fluxuri de imigrație ilegală a fost reprezentată de populația mexicană. Astfel, întreaga situație a imigrației ilegale mexicane a fost atent analizată de-a lungul timpului. Începând cu Larry A. Sjaastad (1962) s-a încercat elaborarea unei terorii asupra acestei problematici, iar lucrurile au fost analizate din punct de vedere economic. Astfel migrația a fost privită ca pe o „decizie de investiție”. Această teorie a fost continată de Michael J.Greenwood (1991), care a reușit, în cele din urmă, să formuleze o teorie a imigrației ilegale mexicane, făcând apel la economie. Astfel acesta este de părere că un individ migrează, atunci când se așteaptă să găsească diferențe între fluxul de venit dintre noua și vechea sa locație, punând la socoteală și costurile mutării. Atunci când decizia de migrare a fost luată, individul se mută cu siguranță. În contextul imigrării ilegale, indivizii trebuie să eludeze autoritățiile țării de desgtinație, dacă chiar doresc să se mute cu succes. Un singur gând îi împiedică să ia această decizie clandestină și anume: posibilitatea de a fi reținuți la graniță. Teama că oricând ar putea fi arestați și expulzați nu-i sperie absolut deloc pe imigranții mexicani, care privesc Statele Unite ca pe un adevărat ideal și sunt de părere că dacă vrei să-ți îmbunătățești viața, atunci trebuie să pleci în America. De aici și până a ajunge să experimenteze visul american este numai un singur pas. Continuând să argumenteze că de-a lungul secolelor, oamenii au ales să se mute în Statele Unite datorită libertății și oportunităților economice. De asemenea afirmă că America din totdeauna a fost un teritoriu al imigranților.
Pentru a combate fenomenul ilicit al imigației mexicanilor, Statele Unite le-a dat posibilitatea rezidenților mexicani de-a migra în mod legal. Și pentru că actele pot dura chiar și ani până când sunt gata, cei mai mulți dintre mexicani se hotărâsc să treaca granița în mod ilegal. În cazul în care sunt prinși aceștia nu riscă să suporte represiunile, asta în cazul în care acceptă voluntar să se întoarcă în Mexic.
Conform celor de la „The American Economic Review”, din decembrie 1999, numărul celor care au fost arestați în timp ce încercau să treacă frauduros granița se ridică la circa 42.890 de persoane. De asemenea aceași sursă redă și numărul cererilor admise ale mexicanilor: 136.803, în timp ce pentru alte naționalități, cererile formulate se ridică la 504,114, iar rata somerilor din Statele Unite atinge cota de 6,43%.
Un alt factor care influențează fenomenul imigrației ilegal, constă în caracterul său sezonier. Acesta din urmă este influențat de anul agricol. Perioada de recoltă este estimată între primăvară și toamnă, iar cele mai multe cereri de muncă se înregistrează între lunile mai și septembrie. Foarte mulți, rămân însă până la sfârșitul lunii pentru a beneficia de un bonus special, care se oferă în luna decembrie. Tocmai acestea sunt motivele pentru care s-a ajuns ca problema imigrației ilegale din Statele Unite să fie imediat asociată cu problema securizării graniței cu Mexic și cu dificultatea de limitare a trecerii ilegale a imensei granițe de sud a răului și al deșertului.
Oficialii americani au încercat din răsputeri să limiteze trecerea ilicită a frontierei Statelor Unite. Unul dintre cel mai concludent exemplu, rămâne în istorie sub denumirea de Operațiunea Wetback, care a fost lansată în anul 1954 și care avea ca scop clar eliminarea imigranților ilegali.Operațiunea nu s-a bucurat de succesul sperat deoarece nu a putut să elimine fenomenul ilicit, însă a reușit să-l limiteze. Denumirea operațiunii este inspirată din cognomen-ul „wetback”, care desemna imigranții mexicani, deoarece se presupunea că aceștia treceau răul Rio Grande înot. Însă tehnicile de evitare a autorităților americane capătă noi valențe. Spre exemplu se apela la trecerea ilicită a frontierei cu ajutorul camioanelor conduse de contrabandiști profesioniști, cunoscuți sub denumirea de coyotes.Condițiile de trasportare a celor care doreau să treacă frauduros granița sunt de-a dreptul extreme. Aceștia erau nevoiți să se ascundă în diverse locurile ale camionetei, chiar cu prețul de-a rămâne fără aer. Ba mai mult, în schimbul a 200$, acești coyotes îi găsea imigranților ilegali și un loc de muncă. De aici putem deduce că în jurul fenomenului ilicit s-a dezvoltat o întreagă rețea care favoriza astfel de practici ilegale, care în cele din urmă au sporit creșterea ratei infracționale.
O altă problemă gravă care se instituie, constă obținerea de documente temporare și ulterior persoanele în cauză refuză să se întoarcă în țara lor de origine, după expirarea vizei. Practică aparent inofensivă, însă atentatul de la 11 septembrie ne-a învătat cât de gravă este această problemă. Pentru a sublinia această ultimă idee nu trebuie să omitem faptul că teroriștii atacului au fost clasați ca fiind imigranți. Situația devine cu atât mai gravă, cu cât acești oameni au intrat în țara noastră legal, iar numai șapte dintre aceștia le expirasesă viza.
Autorul lucrării susține că atacul de la 11septembrie ar fi putut fi evitat, în cazul în care s-ar fi respectat procedurile legale. Conform datelor sale, Hani Hasan Hanjour, pilotul zborului AA 77 avea viza expirată. Camaradul său, Khalid al-Mihdhar era deja pe lista teroriștilor și deținea multiple pașaporturi, dar nimeni nu l-a arestat, iar Nawaf al-Hamzi era în aceași situație și avea viza expirată. Mohamed Atta, cel care pilota zborul AA 77 și care a fost arestat din cauza faptului că a fost surprins conducând fără permis auto în Florida. În cadrul aceluiași zbor (AA 77) nu prezentau viza valabilă nici Satam al-Suqami sau Waleed al-Shehri, în timp ce Wail al-Shehri și Abdulaziz al-Omari dețineau pașapoarte falsificate. Și nu în ultimul rând, teroriștii zborului UA 175, pilotul Marwan al-Shehhi, respectiv cel care a deturnat aparatul de zbor, Ahmed al-Ghamdi, aveau amândoi vizele expirate. Autorul este de părere că întregul episod tragic ar fi putut fi evitat, în cazul în care autoritățiile i-ar fi expulzat de pe teritoriul Statelor Unite. Nu avem nicio granție care să probeze faptul că în cazul în care aceștia ar fi fost expulzați, atunci nu ar mai fi avut loc cumplit atentat.
Fenomenul imigrației ilegale nu facilitează numai accesul facil al teroriștilor, ci ajunge să se afle în raport de coroborare cu rata infracționalității, ajungându-se astfel la abuzarea pertetuă a sistemului. Conform datelor culese de către Dick Morris și Eileen McGann, circa 27% dintre închisorile federale sunt ocupate cu deținuți din rândurile imigranților ilegali, iar 300.000 dintre aceștia sunt reținuți în închisorile de stat. Astfel, statul american cheltuie circa 1 miliard $ pe an pentru a-i ține pe acești inculpați în arest. Numai în Los Angeles, 90% dintre imigranți ilegali se fac răspunzători de omucideri. Fenomenul imigraționist mexican de tip ilicit, ia o amploare mult mai mare atunci când este inclus în discuție și elementul mafiot. Conform datelor din 1995 emise de către Departametul de Justiție din California s-a ajuns la concluzia că Mafia Mexicană este nucleul celor mai multe infracțiuni și reprezintă forța dominantă din închisorile din California. Acțiunile ilicite ale grupărilor mafiote se fac răspunzătoare de trafic de droguri și persoane sau de asasinate.
Așadar am putea lesne afirma că înainte de anul 2001 există o reală discrepanță între invocările legale și între practicile comune. Ceea ce a creat nenumărate subterfugii în nucleul sistemului american de securitate, permițând să se dezvolte ample rețele, care favoriza fenomenele ilegale. Deficiențe care au lăsat în urma lor, pierderi economice sesizabile bugetului de stat american.
Capitolul II
-Modificările legislative survenite
în urma atentatelor din 2001-
Situația dramatică a atacului terorist din 11 septembrie 2001 a avut considerente catastrofale din punct de vedere social și economic. Pentru prima dată în istoria lumii, omenirea avea să cunoască cu adevărat ce înseamnă ororile teroriste. Dacă înainte de atentat, terorismul era văzut de către opinia publică ca o problemă străină, dar nu ca o amenințare majoră de-a lungul granițelor țărilor lor, de acum înainte, terorismul va deveni unul dintre cele mai mari pericole ale lumii, iar 9/11 va dăinui în istorie sub emblema de cel mai sângeros act terorist comis vreodată. Un total de 2783 de persoane aveau să scrie cu propriul sânge istoria celui mai trist episod din istoria Statelor Unite ale Americii.
În toamna anului 2001, Statele Unite au fost subiectul celui mai semnificativ atac de bioterorist comis vreodată în istoria sa. Un total de 5 scrisori infestate cu Antrax au fost trimise la NBC News, la The New York Post și la senatorii americani: Tom Daschle și Patrick Leahy. Aceste scrisori au omorât 4 oameni și au infectat mai mult de 12 persoane. Ca o măsură de precauție, aproximativ 20.000 de oameni au primit antiobiotice și 21 de birouri au fost închide din cauza contaminării, printre care U.S House of Representatives și Senatul Statelor Unite. Ca o precizare, Antrax este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Baccilus anthracis și este caracterizată prin simtome severe precum : leziuni ale pielii, probleme pulmonare și intestinale. Victimele infestate cu antrax simt aceleași simtome ca în cazul unei gripe obișnuite, însă netratată corespunzător pot cauza moartea. Prima victimă infectată cu antrax a fost Robert Stevens, angajat al American Media Incorporated, cea mai mare publicație de tip tabloid. Stevens a urmat un tratament medical după ce a simțit simptomele tipice ale unei răceli. Acest lucru se întâmpla pe 30 septembrie 2001. Pe 4 octombrie 2001 rezultatele medicale au arătat că suferea de o afecțiune pulmonară cauzată de Antrax, iar pe 5 octombrie 2001 a murit în spital după numai 3 zile de spitalizare. Câteva zile mai târziu, un alt angajat AMI s-a îmbolnăvit de o afecține pulmionară cauzată de Antrax, însă a fost tratată prompt cu antibiotice și și-a revenit complet. Deși coletele contaminate au fost ridicate de la AMI, cercetările au indicat faptul că bacteria Bacillus Anthracis a fost găsită în continuare în clădire. Din cauza acestui fapt cădirea a fost închisă, derulându-se în continuare teste.
În luna septembrie 2001 scrisorile au fost expediate către The New York Post și către NBC News Anchor Tom Brokaw și au fost timbrate în Trenton, New Jersey, în ziua de marți 18 septembrie 2001, exact la o săptămână distanță de la atacul din 11 septembrie 2001. Un agajat de la CBS și copilul de câteva luni al unui producător de la ABC au fost testați pozitiv cu Antrax cutanat. De aici s-a dedus că aceste scrisori au fost trimise în clădirile din New York ale CBS și ABC, chiar dacă nu s-a găsit nicio scrioare la aceste locații. În octombrie 2001 scrisorile au fost adresate senatorilor Tom Daschle și Patrick Leahy. Ambele conțineau pudră de Antrax și făceau referire la „11 septembrie 2001”, „Antrax” și „Alllah”. Atunci când scrisoarea senatorului Daschle a fost deschisă de către un membru din echipa sa, un mic nor de Antrax a ieșit din plic. Poliția din Capitoliu și FBI au fost chemați, iar zona a fost imediat eliberată și securizată. Scrisoarea senatorului Leahy, Președinte al Comitetului Senatorial Juridiciar, a fost recuperată după carantina din 16 noiembrie 2001. Plicul includea aceeași adresă născocită, scrisă de mână, ca cea a senatorului Daschle : ”4th Grade, Greendale School, Franklin Park, NJ 08852”. Toate cele 4 scrisori infestate au fost puse într-un plic, unde era ștampilat și reliefat cu albastru : Vulturul Federal. Aceste plicuri puteau fi achiziționate numai din oficiurile poștale, de pe Internet sau din cataloagele pentru telefon. În plus, cele 4 scrisori au fost prelucrate la centrul de distribuție Hamilton, localizat în Hamilton Township, New Jersey și a fost timbrat în Trenton, New Jersey. Deși cele 4 scrisori recuperate sunt similare, există diferențe semnificative între cele trimise senatorilor și cele trimise celor din media. Cele două scrisori destinate senatorilor conțineau o formă mult mai fină de pudră Antrax. În timp ce scrisorile pentru media conțineau următoarele cuvinte : 9/11/01//Este ceea ce urmează//Luați penicilină acum//Vrem Moartea Americii//Vrem Moartea Israel-ului// Allah e Mare”
De asemenea scrisorile senatorilor începeau astfel :„ Nu ne puteți opri. Noi suntem cei care deținem Anthrax. Voi veți muri acum. Vă temeți, nu-i așa ? Vrem Moartea Americii//Vrem Moartea Israel-ului// Allah e Mare ”. Aceste scrisori sunt studiate în continuare de către specialiștii FBI. Până la sfârșitul anului 2001, 11 cazuri de Antrax pulmonar au fost confirmate, 7 de antrax cutanat și 4 cazuri rămân suspecte. Iar cinci din cele 18 cazuri confirmate de antrax au cauzat moartea. Ca drept urmare, acestea sunt primele morți cunoscute în SUA, ca fiind rezultate din folosirea în mod criminal al agentului biologic.
Dar fără îndoială, cel mai însemnat eveniment terorist internațional este marcat de ziua de 11 Septembrie 2001. Atacul violent din 9/11 rămâne : cea mai spectaculoasă expresie valabilă până în zilele noastre al unui proces continuu și rațional creat de radicalii islamiști pentru a aduce terorismul în patria americană. Evenimentul este catalogat ca fiind un act de război, întreptat împotriva Statelor Unite, motiv pentru care atentatul nu va rămâne nerăzbunat de istorie.
În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, 4 avioane comerciale americane au fost deturnate de 4 echipe coordonate de teroriști. 19 teroriști care au efectutat operațiunea au fost afiliați Al-Qaeda, o rețea teroristă mondială, care vizau obiectivele diplomatice și armate ale Statelor Unite. Teroriștii au folosit cuțite, cuttere și probabil spray de piper pentru a ataca pasagerii și membrii echipei de bord și au preluat comanda avionului. După preluarea controlului, teroriștii au îndreptat avionul spre țintele prestabilite. Trei recruți și-au îndeplinit misiunea, distrugând turnurile gemene ale World Trade Center din New York și au adus avarii serioase Pentagonului, Virginia. Cel de-al patrulea avion s-a prăbușit într-un câmp îndepărtat din Stony Creek Township, Pennsylvania. Pe tot parcursul manevrelor teroriste, pasagerii au încercat să preia controlul asupra avionului. Însă din păcate, acțiunile lor au fost deșarte, ca drept urmare toți pasagerii au fost uciși în atac. Astfel, mai bine de 2.500 persoane au murit în atacurile asupra Turnurilor Gemene și asupra Pentagonului. În total și-au pierdut viața 2,783de persoane, făcându-l cel mai sângeros atac terorist comis vreodată. De asemenea, evenimentul petrecut pe 11 septembrie 2001 marchează primul atac terorist de tip sinucigaș efectuat în Statele Unite, de când FBI păstrează interceptările teroriștilor.
Atacurile coordonate au început la puțin timp după decolarea zborului American Airlines de pe aeroportul Internațional Logan, Boston, Massachusetts, cu destinația Los Angeles, California. Era programat să aterizeze la ora 7:59. La bordul avionului Boeing 767 se găseau 81 de pasageri și 11 membri ai echipajului. Prezentă în aeronavă se mai găsea și o echipă de 5 teroriști : Mohamed Atta, Abdul Aziz al Omari, Satam al Suqami, Waleed al Sheri și Wail al Shehri. Puțin după decolare, la 8 :13 zborul avionului a fost deraiat. Se considera că Mohamed Atta, care a urmat timp de 2 ani cursuri de zbor în Statele Unite, a preluat controlul avionului, îndreptându-l către New York. În jurul orei 8 :46, zborul AA 11 s-a izbit în turnul din nordic al World Trade Center. În mai puțin de două ore, la 10 :25 turnul din nord s-a prăbușit, cauzând mari pierderi economice și omenești.
Tot în aceași zi, în jurul orei 7:58, cu zborul 175 al United Airlines a decolat de pe Aeroportul Internațional Logan, Boston, cu destinația Los Angeles, cu 51 de pasageri și 9 membri ai echipajului la bord. Puțin după decolare, avionul Boeing 767 a fost deturnat de 5 teroriști : Marwan al Shehhi, Fayez Ahmed Banihammad, Ahmed Alghamdi, Hamza Alghamdi și Mohand Alshehri. Se consideră că Marwan al Shehhi, care a urmat cursuri de zbor în America, timp de 2 ani a preluat conducerea avionului, îndreptându-l spre New York. La 9 :05 zborul 175 lovește turnul de sud al World Trade Center, care se prăbușește după 50 minute, la 9 :55.
La 8 :20 AA zborul 77, decolează de pe Aeroportul Internațional Dulles, din Herndon, Virginia, cu ruta Los Angeles. De această dată 58 de pasageri și 6 membri ai echipajului se aflau la bord aeronavei Boeing 757. Printre pasageri se găsesc 5 teroriști : Hani Hanjour, Khalid al-Mihdar, Nawaf al-Hazmi, Salem al-Hazmi și Majed Moqed. Se consideră că primul dintre cei enumerați, Hani Hanjour, ar fi cel care ar fi preluat controlul avionului Boeing 757, deoarece este cel care în 1996 ar fi urmat cursurile de pilotaj în Statele Unite . La ora 8:55 Turnul de Control se sesizează asupra faptului că zborul 77 a efectuat un viraj neautorizat la S-E, îndreptându-se spre zona Washington DC. Ca drept rezultat, la 9 :37 AA zborul 77 s-a izbit de partea S-V a Pentagonului. În plus, cele 64 de victime de la bord și cei 125 de oameni din Pentagon au murit din cauza impactului și al focului rezultat.
La 8 :42 a avut loc și plecarea ultimului avion care a făcut obiectul actului terorist. Este vorba despre zborul 93, care decolează de pe Aeroportul Internațional Newark, New Jersey, cu ruta San Francisco, California. Aeronava avea la bordul său 37 de pasageri și 7 membri ai echipajului la bord, printre aceștia se găseau și 4 teroriști : Ziad Samir Jarrah, Saeed Alghamdi, Ahmad Ibrahim A al Haznawi și Ahmed Alnami. La 9:15 avionul Boeing 757 atinge altitudinea de croazieră, moment în care se activează pilotul automat. La 9:28 Turnul de Control observă că aeronava execută o manevră manuală de schimbare a atitudinii și a direcției. Astfel, avionul urcă la peste 12.000 m și își schimbă direcția spre S-E. Deși pilotul automat a rămas activat, avionul pierde gradual altitudine. Conform specialiștilor, Ziad Samir Jarrah este singurul care a urmat cursuri de zbor și care a obținut licența de pilot în Statele Unite, în urmă cu doi ani și se consideră că a preluat controlul avionului. În timp ce avionul pierdea atitudine, pasagerii erau mânați spre spatele avionului, iar unul dintre teroriști le-a spus să-și sune apropiații. Aceste ultime telefoane, înregistrările din carlingă și convorbirile cu turnul de control îi ajută pe anchetatori să reconstituie ultimele momente ale zborului 93. Pasagerii au pus la cale un plan de preluare a controlului, cel mai probabil aruncând apă fierbinte peste teroriști. Zborul 93 s-a prăbușit pe un câmp îndepărtat din Stony Creek Township, Pennsylvania, în jurul orei de 10:03. În urma impactului a rezultat moartea tuturor celor 33 de pasageri și a celor 7 membri ai echipajului.
Ca urmare a intensității sale, atentatul de la 11 Septembrie, rămâne impregnat în conștința mondială ca fiind unul dintre cele mai mari masacre ale lumii contemporane. Este momentul în care toate populațiile globului au înțeles ce înseamnă cu adevărat pericolul terorist și s-a reliefat cât de iminent este.
Toate cercetările efectuate de către specialiști au condus la gruparea teroristă al-Qaeda. Despre aceasta se afirmă că a susținut atacurile teroriste din 11 Septembrie 2001, făcând să fie clar că terorismul desemnează o reală și serioasă amenințare la menținerea păcii și siguranței internaționale.Aceasta se găsește scrisă în diferite feluri : al-Qaeda sau al-Qa”ida. Și se traduce : Baza sau Baza Războiului Sfânt. Înainte de a se concretiza ca organizație, o întâlnim sub diferite denumiri precum : Baza celor care cred în Allah,Armata Islamică, Fundația Salvării Islamului, Grupul de conservare a locurilor sfinte, Armata Islamică de Eliberare a locurilor Sfinte, rețeaua lui Usama Bin Ladin, ș.m.a.
Construită ca o Organizație Teroristă Străină, pe 8 oct 1999 și a fost gândită de Usama Bin Ladin în jurul anului 1988. Grupul a ajutat la înfiinanțarea, recrutarea, transportarea și la antrenarea extremiștilor islamiști sunniți pentru rezistența afghană. Obiectivul strategic al organizației este acela de-a elimina influența și prezența occidentală din lumea musulmană, răsturnând apostazia guvernamentală din țările musulmane și de a fixa un califat guvernamental pan-Islamic, pe baza propriei interpretări ale legii Sharia, aceasta fiind centrul noii ordini mondiale. Țintele au rămas neschimbate, până în anul 1996, când aceștia au declarat public război împotriva Statelor Unite în sub egida „ Lumea Frontului Islamic pentru Război Sfânt împotriva evreilor și cruciaților”, ,motivând că este de datoria tuturor musulmanilor să ucidă atât cetățeni civili și militari americani, cât și pe cei aliați cu aceștia. Putem susține cu vehemență că teroriștii al-Qaeda dețin principii de neclintit și au ca drept țină : răspândirea shar”ia în toată lumea. Ca într-un final, toate aceste lucruri au degenerat în acte de violență, fără precedent în istoria umanității.
Cert este faptul că în urma acestui tragic eveniment, al-Qaeda a devenit un real simbol al terorismului internațional și se vorbește despre terorism ca fiind: un virus care se găsește peste tot în lume. Ba mai mult, se accentuează faptul că omenirea nu va găsi, în scurt timp, un antidot, iar negocierile purtate, în vederea incriminării terorismului, nu au condus la niciun rezultat.
Statele Unite este de părere că are toate dovezile pentru a-i incrimina pe teroriști. Într-unul dintre rapoarte, Statele Unite notează că dețin informații clare și convingătoare despre faptul că organizația Al Qaeda, susținută de regimul taliban din Afghanistan, deține un rol central în atac.De asemnea, există o amenințare continuă care se face posibilă din cauza deciziei regimului taliban de-ai ceda grupării al Qaeda o parte din Afghanistan unde să facă bază de operațiuni. Menirea unor astfel de operațiunilor militare este aceea de-a preveni și de-a împiedica viitoarele atacuri teroriste din Statele Unite. Atunci când se adresează poporului, Președintele evocă articolul 51: Fiecare națiune are de făcut o alegere. În acest conflict, nu există pâmânt neutru. Orice guvern care susține nerespectarea legii și uciderea unor oameni inocenți devin ei înșiși infractori și criminali. și ei singuri își vor ocupa locul spre propria lor primejdie.
Atacul terorist din 11 septembrie cu siguranță a inaugrat o nouă eră în cadrul afacerilor internațioale de securitate. Implică planuri scumpe și sofisticate pe termen lung, planificate de către un grup care a încălcat linia naționalității și care operează cu multe alte țări. Scala distrugerii atât în termeni umani, cât și psihologici este una de-a dreptul șocantă. Frapantă este modalitatea în care cei 19 teroriști implicați direct s-au sinucis. Omorârea acestora s-a efecturat cu o înaltă precizie, astfel, prin propria lor moarte teroriștii au demonstrat terifianta față a terorismului de secol XXI. Este un gen al terorismului care contrazice prin tradiție și care șochează de-a dreptul o lume întreagă.
Ca urmare a atentatelor, CIA a fost aspru criticată de către oficialii americani deoarece s-a abătut de la misiunea sa, care presupune anticiparea oricărui fel pericol care ar putea amenința siguranța statului. Principala sa activitate este focusarea pe obiective de securitate națională, în special pe colectare de informații operaționale, efectuarea unor acțiuni sub acoperire și în cele din urmă, protejarea secretele care ajuta la mentinerea siguranței națioanale. Bazându-se pe aceste criterii, CIA a fost criticat în toamna anului 2001 pentru că nu a intercepta și nu a perturbat planurile teroriste. În apărarea sa, Directorul de la acea vreme, George Tenet, a declarat că agenția pe care o conduce a fost "în război" cu bin Laden de mai bine de cinci ani. Criticii susțin faptul că CIA nu a reușit deoarece nu a deținut capacitățile unei rețele de operare eficiente.
De asemenea, este momentul în care specialiștii se vad nevoiți să regândească întreg sistemul de apărare și de combatere a terorismului. Tocmai de aceea apar noi modificări legislative, menite să diminueze și să prevină pericolul terorist.
Astfel, la mai puțin de două săptămâni după atentat, Președintele Bush a semnat „The Air Tranportation Safety and System Stabilization Act”. Actul normative are rolul de a stabili un fond administrativ pentru a oferi un sprijin rapid persoanelor rănite sau ucise în atacurile teroriste.
De asemenea, legea a oferit companiilor aviatice, care au fost implicate în atacurile teroriste din 11 septembrie, clauze precum: limitarea răspunderii pentru toate implicațiile rezultate din atacurile 11 septembrie și acoperirerea asigurărilor de răspundere a transportatorilor. În al doilea rând, crearea unui clauze care prevedea despăgubirea materială ca rezultat al deturnărilor și nu în ultimul rând, crearea unei instituții în Statele Unite, numite: District Court pentru Districtul de Sud din New York, care are exercită o competență exclusivă asupra investigării atentatelor.
Imediat după ce cumplitul atentat, a avut loc Consiliul de Securitatea, aflat la a 4370-a întrunire, a aprobat Rezoluția 1368, prin care se reafirmă toate principile Cartei Națiunilor Unite și se înfăptuiesc noi metode apărare. De asemenea, prin Rezoluția în cauză se condamnă cu vehemență orice act terorist comis și îl consideră o mare amenințare pentru pace și securitate. Imediat după exprimarea regretelor, Statele Unite le cere tuturor comunităților internaționale să dubleze eforturile de prevenție și de surprindere a actelor teroriste, inclusiv cooperarea și implementarea pe deplin a convențiilor internaționale anti-teroriste, în special prin respectarea Resoluției 1269 din 19 octombrie 1999. De asemenea se condamnă orice formă de terorism, în concordanță cu Carta Națiunilor Unite.
Tot în această perioadă se lansează și Rezoluția 1373, din 28 septembrie 2001, care condamnă încă o dată orice formă de terorism internațional, considerându-l că reprezintă o reală amenințare la adresa păcii și securității internaționale. Prin prisma Articolului I se cere prevenirea și eliminarea oricărei suse de înfiinanțare ale actelor teroriste. De asemenea se evocă răspicat incriminarea tuturor furnizărilor și colectărilor intenționate, sub orice formă, directe sau indirecte, efectuate de naționalii lor sau pe teritoriile lor, cu intenția de a se folosi sau ar deține informații cu privire la identitatea unei peroane care își propune să pună la cale un atac terorist.
Pentru a putea preveni orice formă de terorism, Statele Unite sunt de părere că eleborarea unui sistem comun de informații este benefic. Tomai de aceea, prin Rezoluția 1373, se menționează efectuarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea unui atac terorist, inclusiv informarea precoce a celorlalte state, prin intermediul schimbului de informații. De asemenea, normele legislative prevăd pedepsele care se vor aplica în cazul persoanelor care intentează un atentat: se va asigura că orice persoană care participă la înființarea, planificarea, pregătirea sau săvârșirea unui atac terorist, vor fi aduși în fața justiție și se vor asigra că, în corelație cu celelalte măsuri luate împotriva lor, se va stabili cât de gravă a fost infracțiunea și se vor pedepsi în mod corespunzător. Corelat cu sistemul informațional, articolul 3 al aceleași Rezoluții, subliniază schimbul de informații, în corcordanță cu legea domestică și internațională, de cooperare administrativă și juridică, în vederea prevenirii săvărșirii de acte teroriste.
Noile reglementări legale implentate după atentatul din 2001 încercă să elimine orice tentativă de falsificare a documentelor legale, astfel se garantează limitarea factorului terorist: prevenirea mișcărilor teroriștilor sau ale grupărilor teroriste, de către efectivele de control al frontierelor sau de către cei responsabili de emiterea actelor de identitate și a documentelor de călătorie, pentru a asigura toate măsurile de prevenire a falsificării, imitației, folosirii frauduroase ale actelor de identitate sau ale documentelor de călătorie.
În continuare prin intermediul Art. 3 se încercă găsirea unei modalități de soluționare pentru a intensifica și accelera schimbul operațional de informații, în special cu privire la acțiunile și mișcările persoanelor teroriste, sau ale rețelei: de omiterea sau de falsificare a documentelor de călătorie, a traficul ilegal de arme, de explozive, sau de materiale sensibile, de folosirea tehnologiei comunicațiilor de către gruparea teroristă și a pericolului pe care îl reprezintă posesia de arme cu distrugere în masă.
Articolul 4 al Rezoluției 1373, indică un serios motiv de îngrijorare referitor la strânsă legătură de apropiere dintre terorismul internațional și implicit cu crima organizată, unde se clasează: traficul ilicit de droguri, spălarea de bani, trafic ilegal de arme și alte acțiuni ilicite precum cele de natură nucleară, chimică, biologică și ale altor materiale letale. Pentru a lupta contra fenomenului terorist, se va spori coordonarea eforturilor naționale, subregionale, regionale și internaționale, pentru a răspunde la nivel mondial la amenințarea internațională a securității.
În ciuda tuturor procedurilor legislative, Al Qaeda își continuă campania în numele jihad-ului. În mai puțin de o săptâmână Președintele Bush a proclamat stare de alertă națională și a chemat civilii la arme. Ca măsuri de asigurare a protecției statului au fost instituționalizate autorități precum : Biroul de Homeland Security și Consiliul Homeland Security. Rolul acestora era de a facilita coordonarea unui răspuns împotriva amenintării teroriste. Congresul a dat o rezoluție prin care acredita Președintele : să se folosească de orice forță necesară pentru a opri aceste națiuni, organizații ori persoane să mai execute atacuri teroriste internaționale împotriva Statelor Unite. În completare, Președintele a caracterizat atacul ca fiind : un act de război împotriva țării noastre. Motiv pentru care, la data de 25 noiembrie 2002, Președintele Bush semnează House Resolution 5005, actul Homeland Security din 2002, stabilind oficial Departamentul Homeland Security din Statele Unite. Actul combină numeroase agenții guvernamentale care să se ocupă de transporturi, granițe și alte probleme de securitate de la departamentele de Justiție, Apărare, Trezorerie și Comerț ale Statelor Unite, într-un singur cabinet.
Toate acțiunile post 9/11 se focusează pe obținerea controlului pe frontieră, în special, se elaborează noi politici de securitate.
Departamentul Homeland Security are rolul de a asigura protecția, siguranța și rezistența patriei împotriva fenomenului terorist și a altor pericole similare. Consacrate prin Homeland Security Act din anul 2002, principalele misiuni ale Departamentului sunt acelea de a a preveni atacurile teroriste de pe teritoriul Statele Unite, de a reduce vulnerabilitatea Statelor Unite în fața pericolului terorist, de a minimiza daunele, și contribuie la refacerea zonelor afectate în urma atacurilor teroriste și se asigură că securitatea economică a Statele Unite ale Americii nu a fost diminuată din pricina eforturillor, activităților, și programelor destinate să asigure protecția patriei. În plus, Departamentului îi revine datoria de a monitoriza legăturile dintre traficul ilicit de droguri și fenomenul terorist. În consecință, are ca scop concentrarea eforturilor de a distruge astfel de legături și implicit, interzicerea traficului ilicit de droguri.
Departamentul operează cu trei concepte fundamentale: securitate, flexibilitate și schimburi vamale, care împreună constituie baza strategică a securizării naționale. Toate aceste concepte creionează noi direcții de activitatate în vederea apărării patriei, asumîndu-și rolul de a preveni, de a proteja și de a răspunde.
Una dintre misiunile de bază ale Departamentului constă în prevenirea terorismului și sporirea securității statului: Protejarea poporul american împotriva amenințărilor teroriste este principiul nostru fondator și prioritatea noastră. Responsabilităților de combatere se concentrează asupra unor trei obiective: prevenirea atacurile teroriste, împiedicarea achiziționării neautorizate, importării sau utilizării materialelor chimice, biologice și a capabilitătăților radioactive și nucleare, utilizate pe teritoriul Statele Unite. Și nu în ultimul rând, reducerea vulnerabilității infrastructurilor critice și a resurselor cheie de conducere esențiale, concomitent cu prevenirea evenimentelor majore, precum atacurile teroriste sau alte pericole. De asemenea, Departamentului îi revine importantul rol de a asigură spațiul aerian, terestru și frontierele maritime ale națiunii, în vederea prevenii oricărui tip de activitate ilicită și de a garanta facilitarea călătoriilor legale și comerciale. Pentru a obține randamentul eforturile de securitate și de gestionare a frontierelor, Departamentul se folosește de trei obiective interdependente și anume: asigurarea eficace a spațiului aerian, terestru și a punctelor maritime de acces, protejarea și eficientizarea comerțului legal și al călătorilor și nu în ultimul rând, perturbarea și demontarea criminalității transnaționale și a organizațiilor teroriste.
O a treia misiune care implică o atenție deosebită constă în aplicarea legii și a administrării eficiente, în ceea ce privește procesul de imigrație. În vederea acestui scop, Departamentul este axat pe aplicarea inteligentă și eficientă a legilor federale de imigrare, în timp ce raționalizează și încurajează procesul de imigrare legală. Instituția în cauză, își îndreaptă atenția către țeluri precum: prioritizarea identificării și îndepărtării persoanelor care reprezintă o amenințare la adresa siguranței publice și care se angajează în mod deliberat să săvâșească fărădelegi. Printre atribuțiile sale se numără și asigurarea unui sistem informatic securizat. În vederea acestui scop, Departamentul are menirea de a analiza și de a reduce amenințările cibernetice existente, distribuirea unor avertismente de amenințare și nu în ultimul rând, coordonarea situaților de criză cibernetice pentru a asigura că rețelele, calculatoarele și totalitatea sistemelor cibernetice rămâne încadrate în normele de securitate. Astfel, inițiativa Homeland Security reprezintă un pas de inițiere pentru implementarea unei strategii în viitorul apropiat. Strategia Homeland Security se va ocupa planurile strategice pentru combaterea terorismului și a securizării spațiului cibernetic.
Ca o ultimă misiune, Departamentul își propune construirea unei națiuni rezistente. Pentru a ajunge la rezultate sperate, instituția lucrează îndeaproape cu diferite guverne locale pentru a se asigura că răspund în timp real în cazul unui atac terorist, sau în cazul unor calamități care impun o situație de urgență. Eliminarea pericolului terorist devine o problemă la nivel global. Motiv pentru care legislația în vigoare încurajează colaborarea instituțiilor la nivel internațional. Astfel în „Patriot Act” este menționat rolul Secretariatului de Stat, care are sarcina de oferi unui guvern străin informații din cadrul Departamentului, referitoare la: baze de date computerizate ale statului, baze de date de observare a vizelor și, atunci când este necesar și oportun, alte documente care să se încadreze în această secțiune. În vederea creării acestei națini pregătite să reziste, Departamentul insistă pe colaborarea și consolidarea unui sistem de schimb de informații și alocă subvenții și garantează un instructaj permanent cu scopul consolidării acestei națiuni. Consolidarea unui parteneriat interstatal este recomandat și clasificat în legislație: Statele partenere ar trebui să lucreze împreună pentru a combate amenințarea securității aviației. Ca drept dovadă fiecare stat este permis să-și exercite flexibilitate și determinarea pentru a obține cele mai bune rezultate de securitate care conduc spre atingerea rezultatului dorit, având în vedere resursele alocate. Permițând statelor contractante să ia în considerare factori importanți, precum: evaluările riscurilor și amenințărilor naționale, operațiunile aeriene, procese și proceduri de securitate, disponibilitatea resurselor, geografia locală, legislație sau probleme culturale.
Când Președintele Bush a creat Biroul de Homeland Security, sub conducerea Guvernatorului Tom Ridge, el a indicat ca Biroul să dezvolte și să coordoneze implementările unei strategiei naționale cuprinzătoare ale securizării Statelor Unite împotriva atacurilor și amenințărilor teroriste.”
a. a fi curprinzător și a integra toate gamele de activități ale Homeland Security într-una singură, un plan de suport reciproc.
b. crearea unei strategii naționale, nu a unei strategii al unui guvern federal. Amenințarea teroristă nu se încadrează într-o jurisdicție al unui guvern federal. Pentru a înfrânge terorismul, guvernul federal trebuie să lucreze cu statele, localitățiile și sectoarele private
c. săvârșirea unui guvern federal pe termen lung înseamnă îmbunătățirea Homeland Security.
d. Include repere și alte măsuri de performanță prin care noi putem evalua progresul și putem aloca resurse. Aceste obiective vor fi țintele departamentelor și agențiilor federale. Acestea vor ghida statele, zonele locale și sectorul privat.
Sistemul de securitate nu mizează numai pe abolirea locală a fenomenului terorist, ci își propune să-l elimine definitiv. Fapt pentru care, la data de 21 octombrie 2001, Secretarul General Kofi Annen, elaborează „Policy Working Group on the U.N and Terrorism”, care are ca scop final identificarea implicațiilor teroriste și analizarea provenienței acestora în dimensiunea politică stabilită de Statele Unite, ca activitate prioritară, în vederea combaterii terorismului. Ca urmare, organizația adoptă și dezvoltă strategii de convingere, de dezmințire și de cooperare, în conformitate cu Drepturile Omului.
Ca răspuns al atacului din 11 septembrie, Congresul a sustras din suma alocată Fondului pentru Situații de Urgență 40 miliarde de dolari și l-a împățit diferitelor agenții. Astfel 13,9 miliarde $ au fost acordate activităților pentru sporirea securității, a capacității de-a lupta împotriva terorismului și de contraataca a atacurile viitoare, alocându-se 3,2 miliarde marinei și activității de siguranță națională și 10,7 miliarde s-au redirecționat către Homeland Security.
Modificările legislative și instituționale în domeniul aviației, încep să se concretize în forma lor modernă, în timpul anului 2001. Astfel Transportation Security Administration a luat ființă ca urmare a atentatului de la 11 Septembrie, prin prisma organizării Congresului 107 și a fost semnat la data de 19 noiembrie 2001. Rolul intituției este acela de a consolida securitatea sistemului de transport public, concomitent cu îndeplinirea sarcinii de a asigurara libera circulație a persoanelor și a comerțului. Grație eforturilor depuse, în mai puțin de un an Administrația Securității Transporturilor, avea să-și asume responsabilitatea pentru securizarea aeroporturilor. Ca drept urmare a derulat un amplu program de calificare a forței de muncă. Astfel personalul a fost instruit să se asigure că pasagerii și bagajele acestora se încadrează în respectarea normelor de securitate. În ceea ce privește partea financiară, i s-a alocat un buget de 4,8 miliarde $ pentru anul 2003 pentru a reuși să își ducă la îndeplinire misiunea.
În ceea ce privește, sporirea gradul de siguranță, instituția în cauză se folosește de un sistem stratificat de securitate, pentru a garanta protecția civililor. De cele mai multe ori, sisteme de securitate sunt ascunde de ochii curioșilor. Tehnologiile prezente în aeroporturi reprezintă o interfață a întregului proces de operare. În spatele ușilor închise se află o întreagă echipă de specialiști, care se luptă permanent cu eliminareea oricărui tip de pericol. Printre aceste tehnici se numără verificarea listelor pasagerilor, colectarea și analiza de Intelligence sau chiar patrularea aeroporturilor de către echipe special dotate cu câini antrenați.
O nouă reglementare legislativă, născută ca drept urmare a atentatului de la 11 Septembrie, constă în elaborarea din data de 3 ianuarie 2001, a Patriot Act, care își propune să descurajeze și să pedepsească orice inițiativă sau act terrorist petrecut pe teritoriul Statelor Unite. De asemenea recomandă noi metode de sporire a instrumentelor de investigare a infracțiunilor, în conformitate cu legea în vigoare.
Referitor la noile reglementări legale, ne stau dovadă încurajarea financiară a oricărei inițiative contra teroriste. Astfel în Trezoreria Statelor Unite se instituie un fond, cunoscut sub numele de '' Fondul de contraterorism '', în interiorul căruia, sumele depuse rămân disponibile fără a fi limitate temporar. Toate sumele alocate au menirea de a fi rambursate oricărui Departament, care intră în componența Justiție și care va sprijinii acoperirea costurilor în vederea: restabilirii capacităților operaționale ale unei instituții sau reabilitarea unor zone care au rezultat în urma unui incident terrorist intern sau internațional. De asemenea se va acorda sprijin, în vederea contractării, cercetării și urmăririi cauzelor terorismului domestic sau internațional, fără limite de timp și se vor aloca recompense în vederea soluționării acestor probleme. Și nu în ultimul rând, se vor efectua evaluări constant în vederea eliminării amenințărilor teroriste. Suplimentar se vor rambursa toate costurile suportate în legătură cu reținerea în țări străine a persoanelor acuzate de comiterea unor acte teroriste,care încalcă legile Statelor Unite.
În ceea ce privește garantarea siguranței frontierei de Nord, oficialii au impus noi exigențe cu scopul de a facilita securizarea Statelor Unite. Deținând o lungime impresionantă, de circa 6.436 km, granița de Nord a Statelor Unite a fost catalogată ca fiind ce mai lungă frontieră fără apărare din lume. Înainte de 11 septembrie 2001, guvernul SUA a avut un efectiv de numai 350 de agenți Border Patrol de a lungul întregii granița canadiane. După atentat, Washington s-a văzut nevoit să implenteze noi stregii de limitare a factorului ilicit de imigrație. În vederea îmbunătățirii normelor le sigurață, efectivul personalului Border Patrol a fost triplat, în vederea patrulării eficiente a frontierelor lineare. O situație similară este prezentă și în cazul personalului de la Customs Service, căruia i s-a triplat, de asemenea, personalul, cu scopul de a asigura securizarea porturilor. În present, statul american se poate mândri cu faptul că deține un efectiv de 1.000 de agenți, cărora le revine rolul de a patrula cele 4000 de mile ale frontierei. Tuturor acestor dispoziții li s-a adăugat o suplimentare de 50 milioane dolari, în vederea îmbunătățirii tehnologiei de monitorizare a graniței de nord și în vederea achiziționării echipamentelor suplimentare de siguranță.
Susținerea liniei de urgență : pompierii, poliția și ambulanța vor fi în prima linie a războiului împotriva teroriștilor. Pe bugetul din 2003 s-a propus să se cheltuiească 3.5 miliarde de Dolari pentru consolidarea Homeland Security. Fondul trebuie să susțină : planificarea, să ajute statele și guvernele locale să dezvolte planuri detaliate pentru a se putea pregăti și să poată răspunde la atacurile teroriste, echipamente care să permită statelor și agențiilor să achiziționeze o gamă largă de efective necesare pentru a răspunde atacurilor teroriste. De asemenea, se mizează pe antrenamente sporite pentru a se asigura că soldații pot răspunde prompt provocărilor și că au capacitatea de a opera în cazul unui atac chimic sau biologic. În cadrul antrenamentelor impuse, soldații se văd nevoiți să-și exercite capacitățile de reacție precum : capacitatea asistenței reciproce și evaluarea eficienței.
Una dintre cele mai intensificate acțiuni de combatere a terorismului se concentrează în jurul apărării împotriva terorismului biologic. Este una dintre cele mai importante misiuni pe care le avem ca națiune este să fim pregătiți împotriva amenințării terorismului biologic, ceea ce implică folosirea deliberată a bolilor ca armă. Un sistem bio-defensiv va necesita o strategie pe termen lung și o nouă investiție semnificativă în sistemul de sănătate american. Se va aloca 5,9 miliarde $ ( o creștere de 4,5 miliarde-adică cu 319% față de 2002). Se vor focus pe infrastructură : consolidarea sistemului de sănătate, inclusiv prin consolidarea informării medicale și ale supravegherii medicale pentru maximizarea contribuției totale ale bio-apărării. Având ca efect, îmbunătățirea capacității de familiarizare cu incidentele de bioterorism și de-a răspunde concomitent atât cu guvernele locale și de stat, cât și cu sectoarele private și de-a contrui „National Pharmaceutical Stockpile” și dezvoltarea cercetării medicale, cade exemplu: descoperirea unor noi vaccinuri, medicamente și diagnostice.
Pentru a garanta securizarea granițelor americane, Congresul alocă pentru anul 2003, un bugetul de 11 miliarde $, inclusiv 380 milioane $ pentru Serviciul de Imigrație și Naturalizare pentru a construi un sistem pe bază de viză atât al intrare cât și la ieșire din zona de frontieră. Li se va permite agențiilor vamale să implementeză o graniță impenetrabilă atât aeriană, cât și terestră și maritimă pentru a proteja America împotriva amenințărilor străine atunci când se vor verifica mărfurile și persoanele care intră și ies din țara noastră. De toate acestea se vor ocupa cei de la Customs Service, INS și Coast Guard. Fondurile vor acoperi suplimentarea de personal, noua tehnologie, coordonarea reciprocă și infrastructura de protecție.
Folosirea tehnologiei de secol XXI pentru apărarea teritoriului patriei este vitală într-un secol în care fenomenul crimei organizate capătă noi valențe dimensionale. În concluzie este nevoie să se construiască un sistem comun, care să cumuleze toate informațiile amenințătoare și apoi să le transmită în siguranță pentru a fi operate de specialiști. Pentru a se putea concretiza, se alocă un buget de 722 milioane$ pentru programe de folosire a informației tehnologizate mult mai eficient și de trasmitere a informației și a intelligence-ului, atât pe orizontală, cât și pe verticală . De asemenea, sistemul trebuie să se asigure că informația care ne conduce spre țintele teroriste, pot să fie transmise în orice moment, pentru a putea acționa imediat.
Și nu în ultimul rând, NATO este instituția fundamentală care își propune eliminarea terorismului în vederea favorizării garanției siguranței statului. Planificarea urgențelor civile este în primul rând o responsabilitate națională. Abordare a securității NATO, în conformitate cu Conceptul Strategic din 1999, recunoaște faptul că urgențele civile majore pot reprezenta o reală amenințare la adresa securității și stabilității mondiale. Tocmai de aceea, țările nu se mai pot limita la pe soluții pur de ordin naționale, ci se vor concentra asupra varientei de creare a unor metode globale, care să reușească să combată natura complexă a amenințărilor teroriste și să stabilizeze mediul de securitate imprevizibil de la ora actuală. Fapt pentru care, NATO oferă o varinată eficientă, prin care să se garanteze integritatea statală și siguranța națională, prin prisma cooperării colective a membrilor.
Planificarea de urgență NATO se axează pe următoarele cinci domenii:
1.sprijirea civilă pentru Alianță, în conformitate cu articolul 5 care asigură apărarea colectivă dintre state.
2. Sprijinul acordat pentru orice situație de criză.
3. Sprijirea autorităților naționale în vederea soluționării situațiilor de urgență civilă;
4. Sprijirea autorităților naționale în domeniul protecției populațiilor împotriva
efectele produse de armele cudistrugere în masă;
5. Cooperarea cu țările partenere în vederea pregătirii peronalului și a gestionării în caz de dezastru.
În concluzie, odată cu atentatul de la 11 Septembrie, terorismul internațional devine o prioritate internațională, iar statele duc negocieri sistematice în vederea coordonării unor acțiuni de combatere a crimei organizate la nivel mondial. Anul 2001 reprezintă totodată un moment de ruptură la nivel interstatal. Din acest moment, se formulează reglementări legislative cu aplicabilitate internațională, încercând evitarea limitării naționale sau locale.
Capitolul III
-Practicile implementate
în sistemul de securitate-
(2001-2003)
Cumulul atentatelor teroriste este atins odată cu faimosul atentat de la 11 Septembrie 2001. Acesta din urmă, reprezintă momentul declanșator al luptei împotriva fenomenului terorist. Dacă până în 2001, măsurile contra-teroriste erau de cele mai multe ori la nivel regional sau statal, de acum înainte problema teroristă se discută în cheie internațională. Statele implicate încearcă să elaboreze diferite cadre legislative pentru a limita și estompa actele teroriste. Pentru ca aceste demersuri să fie realizabile, se întrunesc condiții internaționale care vizează buna desfășurare și cooperare dintre state.
În capitolul precedent am analizat modificările legislative survenite în urma evenimentelor petrecute în anul 2001, atunci când lumea terorismului internațional a înregistrat o victorie sângeroasă asupra întregii lumi. În acest capitol vom surprinde modalitatea aplicării noilor norme legislative și vom analiza impactul acestor politici asupra persoanei pasagerului.
Conform Convenției încheiată la Montreal la 23 septembrie 1971, săvârșește o infracțiune orice persoană care comite în mod voluntar una dintre următoarele fapte: săvârșește un act de violență împotriva unei persoane aflate la bordul unei aeronave în zbor, dacă acest act este de natură să pună în pericol securitatea aeronavei; sau distruge o aeronavă în serviciu sau cauzează deteriorări care o fac inaptă de zbor ori care sunt de natură să pună în pericol securitatea în zbor; sau plasează sau facă să se plaseze pe o aeronavă în serviciu, prin orice mijloc, un dispozitiv sau substanțe apte să distrugă acea aeronavă sau să-i producă deteriorări care o fac inaptă de zbor ori sunt de natură să-i pună în pericol securitatea în zbor; sau distruge sau deteriorează instalații sau servicii de navigație aeriană sau tulbură funcționarea acestora, dacă vreunul dintre aceste acte este de natură să pună în pericol securitatea aeronavelor în zbor; sau în cazul în care comunică o informație știind că aceasta este falsă și, prin acest fapt, pune în pericol securitatea unei aeronave în zbor.
Sistemul de transport din SUA este una dintre cele mai atractive ținte pentru teroriști, deoarece le permite să elimine în mod iminent un număr mare de persoane și crează anxietate în rândurile auitorităților, lăsând un urma lor perturbări masive de ordin economic.
În urma recentelor evenimente survenite, autoritățiile au implementat noi metode de predenție a factorului terorist, în conformitate cu noile reglementări legale în vigoare. Printre aceste metode amintim sporirea timpului de verificare al check-in-ului fiecărui pasager, tocmai pentru a elimina orice surspiciune că ar depozita sau transporta diferite substanțe sau obiecte care ar pune viețile pasagerilor sau ale personalului în pericol. Aparent inofensivă, această măsură avea să reducă considerent gradul de pericolul prezent. Astfel devine o responsabilitate colectică a tuturor celor prezenți în industria aviatică să contribuie în mod eficient la securizarea și siguranța operațiunilor pe care le execută.
O altă măsură de securitate introdusă a constat în armarea ușilor carlingii.Acest tip de modificare a avut ca efect eliminarea accesului persoanelor neautorizate în cabina piloților. Astfel normele legale precizează: accesul persoanelor neautorizate în cabina de pilotaj este interzis în timpul zborului. Securizarea ușilor de acces este o reacție asupra tentativei teroriștilor de a intra în carlingă și de a prelua controlul aeronavei. Pentru sporirea eficientizării siguranței s-a folosit un material compozit, cel mai probabil fibră de sticlă combinată cu rășină, și s-a turnat pe o structură de aluminiu. În plus, după 11 Septembrie, se impune folosirea Kevlarului în fabricarea ușii carlingii, fapt ce o face cu adevărat impenetrabilă.
În anul 2002, Adunarea Generală a aprobat un amplu program pentru Biroul de Prevenire a Terorismului, care va avea rolul de a se focusa pe asigurarea unei asistențe interstate, în vederea dezvoltării unor sisteme legale de combatere a terorismului. Totodată se mizează pe sporirea capacității sistemului juridic național de-a aplica intrumentele în cauză, în conformitate cu principiile legii. Printre normele de bază menționăm: încurajarea suportului sustenabil al țărilor și exercitarea servirii de către toate instrumentele valabile, concentrate în lupta contra teroristă. De asemenea se oferă ajutor Guvernelor să se dezvolte și să aplice legislații domestice în vederea elaborării unor instrumente legale universal valabile, îndreptate împotriva factorului terorist. Și nu în ultimul rând, vor asigura o cooperare mondială, care va avea ca finalitate combaterea terorismului. În urma evenimentelor din 11 septembrie 2001 este necesară o abordare comună în domeniul securității aviației civile și ar trebui luate în considerare cele mai eficiente mijloace de furnizare de asistență ca urmare a actelor teroriste care au un impact major în domeniul transportului
În primul rând, organizațiile mondiale s-au organizat în vederea obținerii unor parteneriate strategice, contra fenomenului terorist. Astfel Organizația Internațională a Aviației Civile, împreună cu Confederația Europeană a Aviației Civile, au implementat noile standarde internaționale și europene de securitate a aviației civile, ca urmare a celor întâmplate în urma atentatului din Septembrie 2001. În urma doleanței emise de Consiliul European, Comisia Europeană s-a pronunțat favorabil în vederea introducerii unor reguli comune de securitate, aplicabile în toate aeroporturile Uniunii Europene, fie ele zboruri internaționale, fie naționale. De asemenea, Comisia a cerut să se introducă un mecanism de control, în conformitate cu legile internaționale. .
În urma negocierilor, Regulile Comune ale Uniunii Europene, privind securitatea aviației civile au fost introduce de către Parlamentul European și de către Consiliu, prin prisma adopătării Regulamentului cu numărul 2320/2002, elaborate în data de 16 Decembrie 2002. Obiectivele principale ale Regulamentului constau în consolidarea și implementarea unor măsuri în vederea prevenirii actelor ilegale care interferează împotriva aviației civile. Tot acest acord este în conformitate cu Convenția de la Chicago. Ca urmare a Regulamentului, toate statele se văd nevoite să adopte un program național de securitate a aviației civile, care să funcționeze după standardele comune ale siguranței aviatice, bazându-se pe recomandările Confederației Europene a Aviației Civile.
Documentul 30 cuprinde inter -alia date referitoare la Securitatea din aeropor, atfel proiectarea și standardizarea aeroporturilor și terminalelor acestora se vor realize luând în considerare cerințe esențiale referitoare la asigurarea măsurilor de siguranță. Acestea se vor aplica în cazul pasagerilor, bagajelor, mărfurilor de curierat și coletelor expres. De asemenea se vor asigura zone de protecția și se va garanta controlul accesului în zona aeroportuară, de securitate cu acces restricționat și a altor zone aeroportuare sensibile;
În ceea ce privește zonele terminale, supravegherea trebuie să fie menținută pe toate zonele la care publicul deține acces. Terminale vor fi patrulate, iar pasageri și alte persoanele prezente în zonă vor fi ținuți sub supraveghere de către personalul de securitate, în vederea evitării producerii oricărui tip de eveniment. Astfel: Persoanele, altele decât pasagerii, împreună cu obiectele transportate, sunt în mod continuu și aleatoriu supuse controlului de securitate la intrarea în zonele de securitate cu acces restricționat în scopul de a preveni introducerea de articole interzise în aceste zone.
Conform noilor norme de securitate, tot personalul, inclusiv echipajul de zbor, împreună cu obiectele transportate sunt supuse controlului de securitate înainte de a li se permite accesul în zonă de securitate cu acces restricționat. Procedura are menirea de a demonstra asigurarea că nici un articol interzis nu va pătrunde la bordul aeronavelor. Urmând tendința conservatoare în măsurile de securitate, screening-ul pasagerilor,în mod tradițional, se concentrează pe detectarea articolelor interzise în zonele sterile și în avioane. Astfel este emisă o listă care include obiecte interzise și care este actualizată în conformitate cu noile regelemntări legale. Lista include bunuri periculoase precum cum ar fi explozivii, substanțe chimice corozive sau cele inflamabile , agenți biologici, materiale radioactive, deșeuri toxice, și lista poate continua. De asemenea sunt interzise orice fel de armă, chiar și cele de jucărie, obiectele ascuțite (săbii, topoare, patine ascuțite,foarfece, pensete, ace), exploziv sau substanțe inflamabil (aerosoli, detonatoare, grenade, muniție, substanțe chimice (acid, mercur, clor, stingatoare incendiu, otrăvuri, pesticide, spray-uri, parfumuri) și alte elemente potențial periculoase cum ar fi tirbușor, ace de tricotat, lame de ras, truse pentru manichiură.
Ultimii ani au condus la dezvoltarea și la implementarea a două tipuri de tehnologii, menite să asigure controlul de securitate al bagajelor și al pasagerilor. În primul rând, s-a elaborat sistemul de detectare a explozibililor care este conceput pentru a detecta cantități mari de explozibi în bagajele înregistrate, și nu în ultimul rând, detectoare de urme, care sunt concepute pentru a detecta vaporii sau particule de exploziv și ulterior sunt colectate și analizate.
Pentru a depista pericole, atât pasagerii, cât și bagajele lor de mână vor fi scanate. Conform prevederilor legale, toți pasagerii care se află la plecare, în transfer sau în tranzit, precum și bagajele lor de mână sunt supuși unui control de securitate pentru a se preveni introducerea unor articole interzise în zonele de securitate cu acces restricționat și la bordul aeronavei. În cadrul acestei legi, sunt derogate de la supunerea controlului de securitate, acele persoane care sosesc dintr-un stat membru, cu excepția cazului în care Comisia sau statul membru respectiv a informat că nu se poate considera că pasagerii respectivi și bagajele lor de mână au fost supuși un control de securitate conform normelor de bază comune; sau sosesc dintr-o țară terță în care standardele de securitate aplicate sunt recunoscute ca fiind echivalente standardelor de bază comune în conformitate cu procedura în vigoare. În cazul pasagerilor în tranzit și a bagajelor de mână a acestora, aceștia pot beneficia de derogare în cazul în care:rămân la bordul aeronavei sau nu se amestecă cu călătorii de la plecare supuși controlului de securitate, alții decât cei care se îmbarcă la bordul aceleiași aeronave.
Toate aceste măsuri de siguranță au prețul lor. Spre exemplu în cazul scanării pasagerilor s-au ridicat numeroase probleme referitoare încălcarea intimității acestora. Pentru a elimina vulnerabilitatea sistemului de securitate și pentru a testa rapid toate operațiunile care reprezintă un real pericol. Toate aceste sisteme de detectare, care oferă capacitatea de a detecta substanțele chimice și care pot detecta urmele de explozibililor care sunt prezenți asupra pasagerilor implică utilizarea unor sisteme de scanare al întregului corp, în special se folosește imagistica milimetrică. Utilizarea acestei tehnologii a fost considerată controversată deoarece metoda în cauză este capabilă să redea o imagine în nud sau seminude a persoanei scanate, fapt ce a fost considerat de către unii pasageri ca fiind un element abuziv. Pentru a risipi orice urmă de controversă, oficialii au implementat o politică de confidențialitate, care implică folosirea unor anumite filtre în vederea analizării imaginilor generate de sistem, pentru a proteja identitatea individuală și pentru a preveni încălcarea intimității persoanei. Rolul acestor proceduri este de a depista realele pericole care ar putea periclita viața pasagerilor, și nu își propune să încalce orice fel de drept a persoanei. De asemenea, aceste politici și procedure presupun o vizualizare de la distanță și analiză eficace a imaginilor ecranate și nu în ultimul rând ștergerea imediată a imaginilor pentru a garanta respectarea intimității individuale.
Odată cu scanarea bagajelor, pasagerii sunt întrebați de către ofițerii de securitate dacă ei sunt cei care au făcut bagajele în cauză și dacă a existat o persoană necunoscută care le-a cert să transporte orice fel de articol în timpul zborul cu pricina. În continuare, pasagerul trebuie să prezinte reprezentanților de la bilete, a companiei aeriene, fotografii de identificare. În urma acestor proceduri, oficialii aeroporturilor urmăresc comportamentele pasagerilor și verifică registrele. Acestea din urmă, cuprind numele călătorilor, modalitatea de plată, în special dacă achiziția biletelor a fost făcută de către o altă persoană, și nu în ultimul rând, verifică ce fel de tip de bilet au achiziționat. În cazul biletelor doar dus, se ridică semne de întrebare și se investighează pentru a nu avea de a face cu un terorist.
În ceea ce privește procedura bagajelor de cală, acestea sunt supuse unor alte măsuri de securitate. Astfel, conform normelor legale, toate bagajele de cală sunt supuse unui control de securitate, înainte de îmbarcarea în aeronavă, pentru a se preveni introducerea unor articole interzise în zonele de securitate cu acces restricționat și la bordul aeronavei. De asemenea, legea prevede atribuirea unui bagaj fiecărui călător. În cazul bagajelor care nu dețin un proprietar, acestea nu vor fi transportate: bagajele de cală neînsoțite nu sunt transportate, cu excepția situației în care au fost fie separate din motive independente de voința călătorului, fie supuse unor măsuri de securitate adecvate. Tehnici de detectare a explozibililor se concentreze, de obicei, fie pe explozivi în vrac, fie pe urme acestora. Detectarea explozibililor în vrac se efectuează fie prin caracteristicile imagistice ale dispozitivului exploziv, fie prin detectarea explozibilului în sine. În timp ce detectare urmelor sunt utilizate prim intemediul vaporilor admiși, cauzați de la particule explozive sau prin explozibile depuse pe suprafețe. În ceea ce privește verificarea bagajelor din cală, acestea sunt analizate prin prisma utilizării tehnologiilor cu neutroni și cu raze gamma. Din cauza puterii lor de radiații și a pericolelor pe care le ridică, acestea sunt folosite pentru a scana containere mari de marfă în punctele de intrare. Tehnici de rezonanță magnetic determină expunerea unei cantități mare de explozibili în vrac, ceea ce le face potrivite pentru a combate terorismul. De asemenea, undele electromagnetice au fost dezvoltate pentru a detecta orice fel de obiecte metalice .
Anchetatorii iau în calcul nenumărate modalități de depistare a substanțelor interzice. Spre exemplu s-a dovedit faptul că persoanele care iau parte la fabricarea materialelor explozive, se dovedesc a fi foarte ușor de depistat. Deoarece materialele utilizate sunt lipicioase și odată ce au luat contact cu mâinile persoanei, acestea se imprimă ușor pe obiectele din jur: haine, bagaje, serviete, bilete de avion, acte de identitate, ș.a.m.d, fapt pentru care le face foarte ușor de sesizat. Noile echipamente tehnologice îi ajută pe anchetatori să descopere rapid aceste urme, fără a pune în pericol confidențialitatea persoanei. Sistemul tehnologic de depistare a materialelor explozive, constă în percheziționarea bagajelor, pentru a putea sesiza dacă există urme de explozibili. În cazul în care se găsesc indicii, anchetatorii prelevează probe cu ajutorul unui tampon uscat, care ulterior este introdus într-un spectrometru de mobilitate. Acesta din urmă, depistează moleculele țintă de pe fundal de probă, care sunt ulterior ionizate și apoi trecute într-un spațiu vid. În funcție de modalitatea de separație dintre molecule, acestea sunt atent comparate cu alte molecule existente în sistem și se identifică originea substanței. Întregul proces durează aproximativ 1 minut, iar în urma rezultatelor primite, autoritățile pot decide dacă obiectul respectiv reprezintă un real pericol sau nu.
Menirea anchetatorilor în vederea combaterii terorismului internațional nu se limitează la simpla detectare a substanțelor sau articolelor interzise, ci aceștia trebuie să afle țara de origine unde s-a creat proectitul. Ca într-un final, să-i conducă pe investigatori către producătorii de armament și astfel să poată stopa fenomenul ilicit. Modalitatea de investigare a indicilor se bazează pe faptul că fiecare producător produce explozibili cu diferențe unice, în ceea ce privește tipul și cantitatea de produse secundare, adăugând diferențele însemnate ale substanțelor provenite din impurități și din alți aditivi, în funcție de puritatea materiilor prime și ai solvenților folosiți și nu în ultimul rând al tipului de proces de fabricație. În funcție de aceste entități, rezultă un profil caracteristic al produselor secundare, în special al impurităților organice și ale aditivilor.
Diversitatea modalităților de prepararea a explozibililor, face din detectarea explozibililor o reală provocare, din cauza caracteristicilor chimice care le compun. Această diversitate compozită, sugerează o analiză a structurii elementare a explozibililor, care ar putea duce la abordari noi și chiar la îmbunătățirea sistemului de detectare. Studiile dezvoltate în această direcție a condus la concluzia că toate explozibilele de sine stătătoare conțin atât agenți de oxidare, cât și agenți de reducere. Motiv pentru care se ajunge la o preponderență ridicată a elementelor electronegative, precum Azot și Oxigen, care în cele din urmă, ajută ca explozibilii să fie detectabili facil, prin prisma spectrometria de mobilitate ionică. În acest caz, se recomandă îmbunătățirea continuă a sistemelor de securitate, care sunt veșnic amenințăte din cauza factorului terorist, care încearcă o permanentă îmbunătățire a explozibilor. Este nevoie de cercetare pe identificarea și caracterizarea continuă a unor noi explozivi chimici care nu conțin azot și au un nivel al presiunii vaporilor foarte scăzute, ca în cazul lichidelor ionice. În vederea remedierii acestei situații, tehnicile spectroscopice moleculare pot fi utilizate pentru a identifica în mod unic exploziv molecule, încă din faza de vapori, însă presiunea scăzută a multor explozibili limitează utilizarea lor.
De asemenea, metodele de detectare a urmelor de explozibil nu sunt capabile să redea în totalitate cantitățile de materiale explozive. Tocmai de aceea au existat și erori ale sistemului. Erori redate prin prisma unor împrejurări accidentale. Motiv pentru care, evaluarea situațiilor de risc se bazează, în special, pe prezumția operatorilor de securitate. S-au înregistrat cazuri în care s-au detectat reziduri sau vapori ale unor substanțe interzise, însă cantitatea lor a fost una neînseamnată, fapt pentru care nu s-au putut preleva suficiente probe. Acest fapt naște foarte multe controverse, deoarece autoritățiile iau în calcul și tentativa teroristului de a șterge urmele de pe suprafețele exterioare, care l-ar putea demasca. De asemenea au existat situații în care atât pe trupurilor pasagerilor cât și asupra bagajelor acestora nu au fost depistate urme ale unor explozibili, în timp ce se sunt suspectate câteva articole personale, bănuindu-se că ar fi luat contact cu ele. Tocmai de aceea s-a luat în considerare transmiterea vaporilor sau anumitor molecule de la un pasager la un altul, deoarece sistemul nu reflectă proximitatea în timp de la un individ la celălat. Au existat cazuri când anumite bagaje au luat contact în mod accidental cu un material interzis, ca în cazul persoanelor care lucrează industria explozibilor comerciali, sau deține port armă, sau are contact cu cineva care își administrează medicamente de inima, care conțin nitroglicerină.
Modul de utilizate a spectrometrelor se divide în patru etape de analiză. Într-o primă etapă, proba este încălzită, care ulterior este plasată într-un câmp electric, unde interacționează pentru a forma ioni. După acest procedeu, se separă ionii în funcție de masa lor, în raport cu celelalte molecule existente, folosindu-se de un câmp electric sau magnetic. Iar ca un ultim pas, se stabilește numărul de ioni separați, în raport cu numărul masei lor. Unicitatea acestei invenții constă în măsurarea, în mod direct, a unei proprietăți fundamentale a măsurare a greutății moleculare și, prin urmare, ajută la identificarea cu precizie a mijloacelor de identificare ale moleculei. Concomitent, sistemele măsoară pe plan secundar, inclusive proprietate molecule ținte, în timp ce molecula ionizată să se deplaseze printr-un tub umplut cu un gaz vâscos sub un câmp electric și astfel se identifică moleculei în cauză. De asemenea, pentru o precizie sporită, se analizează în timp real, spectrul de intensitate, care este, ulterior, comparat cu spectrele standard, în funcție de date de operare ale instrumentului. Analizând importanța și eficacitatea spectomentrului, este lesne de înțeles de ce ocupă un rol preferețial în topul celor mai importante metode de verificare a siguranței aviative. Instrumentul se delimitează detașat, având o precizie de 10.000 de ori mai mare, față de restul echipamentelor concurente.
Presupunând că unul dintre pasageri a reușit să păcălească sistemele de securitate și să infiltreze în bagajele de cală obiecte interzise, care ar avea rolul de a distruge sau de a periclita siguranța și integritatea aeronavei, pentru aceste cazuri, specialiștii au luat în calcul crearea unur zone securizate din interiorul calei. Asftel s-a recomandat implementarea a cel puțin un containăr securizat, care prin construcție să reușească să reziste la deturnarea bombelor. Se recomanda utilizarea unui containăr pentru fiecare persoană suspectată că transportă obiecte interzise. Evaluând costurile auxiliare ale implementării acestui proiect, s-a ajuns să se constate că nu s-ar dovedi rentabil, din punct de vedere al cheltuielilor, dar și a greutății aferente. Motiv pentru care s-a ajuns la concluzia că astfel de măsuri sunt nerealiste și se mizează pe sporirea sistemelor de securitate din aeroporturi.
Evoluția tehnologică post 9/11 nu poate fi contestată. Elementele tehnologice au inovat sistemul, creând un așa numit „nas electronic”, care se bazează, în general, pe depistarea unor serii de substanțe chimice care emană anumiți senzori specifici. În funcție de această pariculă, aparatul detectează atât mirosurile simple, cât și cele complexe, în vederea depistării materialor explosive. Atunci când această formă tehnologică se descoperă a fi ineficientă, în vederea eliminării oricărui pericol terorist, în cazul acesta se apelează la tehnicile care folosesc spectre ionizate.
Una dintre cele mai des metode folosite în aeroporturi constă în ulilizarea sistemelor prevăzute cu Raze-X. Tehnologia în cauză, are un real potențial pentru a putea surprinde imaginile de la 10 până la 15 m. Imagini dezvăluie contururi ale dispozitive explozive. Ca urmare a noilor amenințări, distanța imagistica poate fi extins prin dezvoltarea unei noi surse de raze X optica care utilează lentile și oglinzi. Expunerea prelungită sau repetată atrage după sine consecințe grave asupra sănătății persoanei, putând modificări ale ADN-ului. Conform specialiștilor în Medicina Muncii, Razele X sunt catalogate ca fiind periculoase și se încearcă evitarea utilizării lor repetate. Radiațiile X distrug câmpul electromagnet și au puterea de a parcurge câteva sute de metri în aer, traversând hainele și corpul uman. Undă scurtă care ajunge 10 m, în timp ce cea de până la 12 m, fără masă sau încărcare electrică, este produs prin bombardarea unei ținte metalice cu electroni într-un tub vidat și reprezintă un real pericol pentru organelor interne. Unele dintre principalele proprietăți ale Razelor X constau în capacitatea de propagare în vid cu viteza luminii, fără a fi deviate de câmpuri electromagnetice. De asemenea, ochiul uman nu le poate detecta, ceea ce le face indispensabile sistemului de securitate. Cu toate acestea, principala lor proprietate constă în capacitatea de a pătrunde cu ușurință prin unele substanțe opace, chiar și pentru lumină, cum ar fi de exemplu, corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mică, hârtie, lemn, sticlă, dar și prin metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de pătrundere depinde de masa atomică și grosimea substanței prin care trec. Expunerea de scurtă durată la radiațiile ionizate nu este îngrijoratoare în cazul adulților, deoarece celulele se pot reface rapide. În schimb, oasele si țesuturile copiilor sunt expuse unor riscuri mai mari. Celulele copiilor se divid mai repede pe masură ce aceștia cresc, existant mai multe șanse de formare a celulelor anormal si de afectare a ADN-ului a celor care urmează să fie reproduse.
O nouă metodă de verificare indispensabilă sistemului de securitatete constă în folosirea unei imagini electromagnetice cu terahertz. Sisteme unde milimetrice și imagistice terahertz sunt frecvent luate în considerare pentru aplicațiile care se folosesc de măsurarea obiecteloc, chiar dacă acestea sunt obscurante optic, cum ar fi îmbracamintea, încălțămintea, etc. Penetrarea elementelor în cauză se realizează prin intermediul microundelor, care pătrund în articolele pasagerilor, cu scopul de a detecta explozibili sau arme.
Prin prisma acestui spectru se permite detectarea explozibilor ascunși sub haine fără a expune persoana la pericolul pe care radiațiile ionizante le ridică. Cu toate acestea, limita pe rezoluția imaginii se întâlnește pentru lungimi de undă mai lungi nu poate depăși peste 300 microni, fapt ce determină o limitare a sistemului de securitate deoarece constă într-o scurtă lungime de undă, fapt ce nu poate depista în totalitate toate elementele interzise. Într-o primă fază, sistemul utilizează tehnologii în vederea redării unei imaginea 3D a obiectelor ascunse pe corpul individului, ulterior clasifică obiectelor detectate în funcție de materialele folosite și de volumul acestora.
O practică similară de analiză constă în elaborarea în folosirea tehnicilor cu infraroșu. Acestea fac o analiză preliminară, care depistează articolele expozive ascunse. Sistemul scanează pasagerul, instrumentul reușind să detecteze obiectele aflate pe suprafața pielii sau de pe îmbrăcăminte sau alte material relevante.
Atentatele teroriste schimbă pentru totdeauna fațetele societății civile. Motiv pentru care oficialii au cerut implementarea unor noi măsuri în vederea eliminării oricărui fel de pericol ce ar putea surveni. Menționăm faptul că toate aceste măsuri au indignat pasagerii, însă aceștia din urmă, au fost nevoiți să se supună. Astfel s-a impus o nouă regulă de limitare a greutății bagajelor. Pentru cele de cală se rezervă un maxim de 20 kg, în timp ce bagajele de mână nu trebuie să depăsească 10 kg. Autoritățile susțin că în urma acestor demersuri, vor elimina deținerea articolelor sau substanțelor interzise. Pentru a întări această latură a siguranței zborurilor, se legalizează percheziția aleatorie a bagajelor, fapt ce i-a scandat de-a dreptul, pe pasageri, care s-au văzut nevoiți să asiste la momentul în care reprezentanții aeroporturilor le cotrobăiau printre bagaje, în văzul tuturor celor prezenți.
Măsurile de siguranță impuse asigură o supraveghere efientă în vederea detectării accesul neautorizat al persoanelor la bordul aeronavei sau în zonele cu restricții. Astfel nu îi este permis niciuni pasager să trecă de zona de securitate, fără a fi verificat în prealabil, pentru a evita introducerea unor produse interzise care ar putea periclita buna desfășurare a zborului. Toate aceste măsuri corespund legilor în vigoare: Aeroporturile și, dacă este cazul, zonele învecinate deschise publicului, fac obiectul supravegherii, patrulării și al altor controale fizice în scopul de a identifica orice comportament suspect al persoanelor și de a identifica vulnerabilitățile care ar putea fi exploatate în vederea comiterii unui act de intervenție ilicită, precum și în scopul descurajării persoanelor de la comiterea unor astfel de acte.
În ciuda măsurilor de securitate impuse, factorul muncă devine cel mai important. Tocmai de aceea, este o nevoie permanent de un personal instruit și motivat. Deoarece membrii serviciilor au rolul de a sprijini protejarea pasagerilor. Toate echipamentele de profil și scanarea nu vor putea niciodată opri un atacator antrenat, dacă personalul de securitate este unul neatent sau corupt. Chiar dacă noile tehnologii devin un factor indispensabil în cadrul sistemelor de operare, având menirea de a permite detectarea substanțelor și articolelor interzisă. Cu toate acestea, tehnologia nu este o soluție magică, ci esența procesului constă îm resursa umană și în management. Se pot distinge patru domenii de inovație, unde tehnologia a adus o contribuție semnificativă: detectarea, urmărirea, de gestionare a datelor, precum și a resurselor umane.
În cazul în care prevederile de siguranță nu sunt respectate, sau sunt perclitate, noile reglementări legale în vigoare sunt extrem de drastice. Astfel: Orice persoană care se află într-o zonă din cadrul unei aeroport comercial de pe teritoriul Statelor Unite și care, prin atacarea unui angajat al transportului aerian care executa îndatoririle de securitate impuse în aeroport și prin aceasta a interferat cu îndeplinirea atribuțiilor angajatului sau diminuează capacitatea acestuia de a îndeplini aceste îndatoriri, va fi amendat sub titlul 18 și/sau va fi închis pentru a nu mai puțin de 10 ani. În cazul în care persoana s-a folosit de o armă periculoasă în comiterea asaltul individul poate fi închis pe viață
Pentru a se asigura că toate aceste măsuri sunt în conformitate cu cerințele sistemului de securitate, TSA realizeze studii privind evoluția de percepție a factorilor umani în concordanță cu efectele tehnologice, stabilind astfel obiective realizabile în vederea îmbunătățirii performanțelor punctelor de control. Pentru a exclude deficiențe oferite de performanță sistemului tehnologic, au fost atent analizate de către diferiți specialiști și investigatori, care s-au ocupat de analiza strictă a lipsurilor sistemului de siguranță. Pentru o eficientizare mărită, TSA a lansat mai multe inițiative pentru a aborda aceste preocupări. Ca drept dovadă a extins utilizarea proiecțiilor de imagini cu potențial rol de amenințare a sistemului de securitate și a suplimentat utilizarea razelor X. în urma acestor modificări, cercetatorii pot evalua performanțele umane în raport cu nevoia de securitate a aviației și examinează modalități de îmbunătățire a pregătirii periodice a personalului. Acest ultim factor este esențial pentru optimizarea performanței și a eficienței de scanare a pasagerilor sau a bagajelor. Se analizează modalitatea de acțiune, în momentul în care survin factori precum ar fi oboseala și vigilența, și nu în ultimul rând se testează randamentul privind interacțiunea umană cu raport cu tehnologiile de verificare. În cazul în care personalul instruit nu dovedește a fi eficient, atunci va fi concediat.
Una dintre cele mai sesizabile schimbări survenite în urma evenimentelor nefaste petrecute în data de 11 Septembrie, constă în sosirea timpurie în aeroport. Pentru a putea respecta toate normele de siguranță, companiile aviatice își invită clienții să ajungă cu cel puțin o oră înaintea decolării avionului. Această măsură a ridicat mari controverse în rândurile pasagerilor, care s-au declarat rezoltați, deoarece, prin nerespectarea orei impuse de sosire în aeroport au pierdut zbor.
Toate aceste măsuri de securitate impuse, au generate costuri suplimentare companiilor aviatice, fapt ce s-a resimțit acut în prețurile de achiziționare ale biletelor. Motiv pentru care industria se află într-un proces avansat de evaluare a riscurilor economice și caută să adopte cele mai bune măsuri pentru a reduce costurile, fără a pune însă în pericol siguranța pasagerilor. Acest fapt a generat o discrepanță la nivel economic, motiv pentru care furnizorii de servicii, în special operatorii de transport, nu mai sunt responsabili pentru securitate.
Următorul table ilustrează cel mai bine costurile ridicate ale sistemelor de securitate.
Ca o ultimă mențiune, toate costurile sunt exprimate în milioane de dolari. Cifrele inserate în tabel, susține teoria conform căreia costurile cresc proporțional cu noile măsuri impuse. Putem observa clar interesul acordat tehnologizării accentuat ale sistemelor de securitate în domeniul aviației, în detrimentrul personalului. Dacă în sfera tehnologării sistemelor de verificare creșterea depășește 50%, în ceea ce privește factorul muncă, lucrurile râmân aproape constatante.
Ca un prim pas spre dezvoltarea tehnologizării sistemelor de securitate, constă în elaborarea mașininăriei de citit pașaportul și implicit a documentelor de călătorie. Prin prisma acestei tehnici se dezvoltă noi aplicații, care detaliază formatul legal al actelor și analizează dacă este original. Pașaportul în sine, nu este o garanție a siguranței, deoarece, ca în cazul teroriștilor care au pricinuit atentatele de la 11 Septembrie, au avut actele în regulă. Cu toate acestea pasagerii și documentele trebuie să fie în concordanță cu normele impuse de sistemul de securitate a aviației civile.
În urma evenimentelor din 11 septembrie 2001 s-a ajuns o conștientizare a pericole de atacuri existente. Din acest moment s-a petrecut și o schimbare de percepție în vederea personalului aeroportual. Spre exemplu, însoțitoarele de zbor au trecut de la imaginea de „chelnerițe în aer” , la figura unor persoane indispensabil, care au rolul de a se îngriji de pasageri și asigură evacuarea acestora în cazul unor situații de urgență. Și nu în ultimul rând, însoțitoarele de bord reprezintă o ultimă linie de apărare în fața cabina de pilotaj, asigurându-se că niciunul dintre pasageri nu va periclita siguranța zborului.
Pasagerii nu sunt singurele persoane care se plâng de relele tratamente aplicate în timpul zborului, ci întâlnim și însoțitori de bord care reclamă diferiți pasageri. Deobicei aceste neînțelegeri survin în urma unor întârziei accentuate,arestări, aterizări de urgență forțate, și ale altor măsuri luate pentru a elimina orice urmă de pericol. În perioada 2000 și 2006 s-au înregistrat nu mai puțin de 1992 de incidente care îi vizau pe pasageri.
Ca o concluzie referitoare la abordarea sistemului de securitate, acesta se realizează în conformitate cu normele de siguranță în vigoare. Astfel, toți pasagerii vor fi verificați analog, deoarece fiecare dintre aceștia reprezină o posibilă amenințare . Inserându-se în mentalitatea colectivă a autorităților o ideea general valabilă, potrivit căreia în fiecare călător se poate ascunde un infractor, tocmai de aceea își iau toate măsurile de precauție în vederea evitării oricărui tip de conflict.
Capitolul conclusiv
În urma analizei enunțate precedent, putem lesne conchide că momentul atentatului din 11 Septembrie 2001 reprezintă punctul culminant al declanșării luptei contrateroriste la nivel mondial.
În primul rând, am încercat să demonstrez că acțiunile ilicite ale teroriștilor îndreptate împotriva Statelor Unite ale Americii și-au găsit sfârșitul în urma atentatului din 2001. Acest moment de cotitură, în care și-au pierdut viața circa 2783 de persoane, marchează sfârșitul biruinței terorismului internațional. În vederea unei reale concretizări, Guvernul Statelor Unite se asigură că se respectă toate demersurile legislative și legale, cu privire la combaterea terorismului. Aici intervine și unicitatea statului american. În urma zilei de 11 Septembrie 2001, America schimbă ordinea lucrurilor, devenind primul stat care luptă cu teroriștii pe teritoriul lor. Acest mijloc de sancționare devine totodată o armă ideologică, Președintele Bush catalogându-l ca fiind: un act de război împotriva țării noastre, fapt pentru care nu poate trece nerăzbunat în istorie.
Înainte de a începe cercetarea, m-am întrebat de ce Statele Unite au fost ținta celui mai mare atac terorist comis vreodată în lume și de ce teroriștii s-au folosit numai de spațiul aerian pentru a comite o asemenea atrocitatea. În urma cercetării aș îndrăzni să concluzionez că Statele Unite au constituit o țintă sigură, din cauza dimensiunii și importatanței lor strategice. De-a lungul timpului, America a fost considerată un model al lumii occidentale și faptul că a fost victima celui mai sângeros atac terorist comis vreodată în lume, nu este o pură întămplare. Cel mai probabil, dacă teroriștii ar fi acționat într-un al stat, cu siguranță intensitatea și urmările nu ar fi fost la fel de spectaculoase. De asemenea, așa cum am demonstrat, Statele Unite se confrunta cu o rată foarte mare a infracționalității, iar fenomenul Crimei Organizate demasca o gravă lipsă de disfuncții în cadrul aparatului de stat. În ceea ce privește a doua întrebare, în prezenta lucrare am încercat să evoc câteva motive. În primul rând, nivelul de securitate aeroproturară era unul scăzut. De asemenea tehnologiile erau încă în fază incipientă. Sistemele de detectare a metalelor, explozibilor nu reprezentau o practică curentă, iar legislația în vigoare nu enunța liste cu produse interzise. Să nu uităm că nu exista nici măcar o metodă de verificare a autenticității actelor de călătorie sau dacă deținătorul acestora este pe lista persoanelor teroriste. Să ne amintim că în momentul îmbarcării în aeronavă, teroriștii aveau asupra lor cuțite, cuttere și probabil spray de piper pentru a-i putea ataca pe pasageri și pe membrii echipei de bord, preluând astfel comanda avionului. Asftel ca urmare a noilor reglementări din 2001 se duc ample modificări de ordin operațional, menite să garanteaze limitarea factorului terorist: prevenirea mișcărilor sau ale grupărilor teroriste, de către efectivele de control al frontierelor sau de către cei responsabili de emiterea actelor de identitate și a documentelor de călătorie, pentru a asigura toate măsurile de prevenire a falsificării, imitației, folosirii frauduroase ale actelor de identitate sau ale documentelor de călătorie. Chiar și literatura de specialitate îmi întărește acest ultim argument, care denotă faptul că atacarea pe linia aerului s-a dovedit a fi mult mai eficientă, deoarece autoritățile erau nepregătite. Astfel, teroriști de la 11 Septembrie au avut succes, deoarece sistemul american de securitate a aviației a fost unul defect. Din această pricină, inculpații au profitat de moment și de tehnologia incipientă. Probabil că dacă ar fi acționat pe frontiera lineară sau pe linie maritimă, cu siguranță ar fi fost desconspirați, deoarece aceste ultime zone au fost adesea expuse factorilor iliciți, precum imigrație ilegală, trafic de droguri, ș.m.d., despre care am vorbit în primul capitol. Unde mai punem la socoteală faptul că un accident aviatic, fie el și atac terorist, stârnește mult mai multă teroare și spectacol decât orice alt mijloc de atac. Ca o primă concluzie, am putea lesne admite că numeroasele deficiențe ale sistemului de securitate aeronautică au fost exploatate cu succes de către cei 19 de teroriști, care și-au planificat până în cele mai mici detalii acest atac.
Înainte de a începe elaborarea conținutului lucrării m-am întrebat dacă autoritățile preconizau un viitor atentat terorist. Analizând de-a lungul lucrării tentativele ilicite anterioare anului 2001, am putea lesne observa că Statele Unite reprezintă o țintă preferată a teroriștilor internaționali. Să nu uităm de faptul că World Trade Center a mai fost ținta al Qaeda-idei în anul 1993. Un alt episod care a stârnit mare zarvă internațională a fost momentul Bombardarii USS COLE în Aden, Yemen. Atacul a fost provocat de doi piloți sinucigași, care s-au înarmat cu bombe și-au îndreptat barca spre mijlocul USS COLE. Autorii au profitat de neatenția echipajului și momindu-i cu gesturi prietenoase, teroriștii au reușit să câștige atenția echipajului, după care și-au îndeplinit misiunea detonând explozibilul. Tot acest caz a stârnit adevărată groază deoarece bombardamentul în cauză nu a fost un caz singular, ci a fost o urmare al unui atentat eșuat din data de 3 ianuarie 2000. Ca și în acest caz, se discută despre o bombă amplasată pe USS The Sullivans, însă întreaga operațiune a fost un eșec deoarece barca s-a scufundat înainte ca explozibilul să fie deturnat. Teroriștii și-au învins eșecul și și-au recuperat barca și exlozivele. Anchetatorii americani au rămas stupefiați când au concluzionat că barca a fost repusă în funcțiune, iar explozibilul a fost testat și s-a refolosit în atacul de pe USS Cole. Luând ca reper acest ultim incident, am îndrăznit să anticipez că oficialii americani au luat în calcul o nouă lovitură ilicită, însă nu cred că putut prezice și intensitatea atrocității. De asemenea începutul anului 2001 parcă prevestea amploarea atacului de la World Trade Center. Astfel în toamna anului 2001, Statele Unite au constituit subiectul celui mai semnificativ atac de bioterorist comis vreodată în istoria sa.Un total de 5 scrisori infestate cu Antrax au fost expediate prin intermediul sistemului poștal American, stârnind un adevărat haos instituțional.
Una dintre cele mai importante teze ale lucrării constă în dovedirea eficientizării sistemelor legislativ anterioare atentatului de la 11 Septembrie. Dacă aruncăm o privire asupra domeniului legislativ, am putea conchide că leguitorii americani au anticipat cu precizie cruzimea și intensitatea factorului terorist, încercând din răsputeri să limiteze puterea Crimei Organizate de pe teroritoriul său. Luând exemplul traficului ilicit de droguri, legislația face tot posibilul să-l combată, căutând noi tertipuri de eliminare. Spre exemplu, Articolul 9 al Rezoluției 1333 din 19 decembrie 2000, condamnă cultivarea și traficul ilicit de mac, deoarece ar avea ca scop creșterea puterii financiare a organizațiilor teroriste. Astfel se cere: eliminarea traficului ilegal de droguri și eliminarea cultivării ilicite de opium, care favorizează finanțarea activităților teroriste ale Talibanilor. În vederea demonstrării eficientizării practicilor legislative, oficialii au încercat să diminueze puterea traficului ilicit de stupefiante, aplicând cu strictețe actul normative din 1961 intitulat „ Single Convention on Narcotics Drugs” ( Convenția Unică referitoare la Narcotice), prin intermediul căruia și își iau angajamentul să cultive ei stupefiante care ulterior să fie folosite în scopuri medicale. Pentru a-și concretiza planurile de eficientizare a combaterii Crimei Organizate, americani au îmbățișat ideea potrivit căreia, prin prisma acestei modalități s-ar garanta diminuarea traficului ilicit de stupefiante. Astfel prin articolul 23 se consacră înființarea Agenției Naționale a Opiumului, cu rolul de a monitoriza și controla producerea de stupediante. Astfel agenția în cauză se obligă să desemnează zonele și terenurile pe care ulterior va fi permisă cultivarea macului, în scopul producerii de Opium. Confom articolului în vigoare, numai persoanele autorizate au dreptul de a cultiva narcotice. Pentru a nu exista neplăceri, organizațiile acreditate se văd obligate prin lege să livreze toate culturile lor de Opium. Conform legii, agenția de cumpărare trebuie să intre în posesia fizică a acestor culturi, cât mai curând posibil, dar să nu depășească limita de patru luni de la sfârșitul recoltei. În concluzie, Agenția are dreptul exclusiv de a importa, exporta, comercializa și a deține stocuri de Opium, iar acest drept nu poate fi înstrăinat. Și nu în ultimul rând, diminuarea traficului ilicit de stupefiante se reglementează prin articolul 35 al Convenției Unice referitoare la Narcotice. Astfel alin. a se menționează elaborarea aranjamentelor la nivel național, în vederea coordonării acțiunilor preventive și represive împotriva traficului ilicit; în acest scop, se va numi un serviciu adecvat care va prelua responsabilitățile unor astfel de coordonări. Pentru a se eficientizarea acestui sistem se va asigură cooperarea internațională între agențiile corespunzătoare, în vederea efectuării tuturor manevrelor impuse, într-un timp real.
În urma cercetării am ajuns la concluzia că înainte de anul 2001 existau discrepanțe majore cu privire la aplicabilitatea regulamenelor în sfera practicii comune. Se observă o permanentă încercare de creere a unor subterfugii în nucleul sistemului american de securitate, permițând să se dezvolte ample fenomene ilicite. Toate aceste deficiențe au lăsat în urma lor, pierderi economice sesizabile bugetului de stat american. Un exemplu concludent ar fi verificarea teroriștilor care au pricinuit atentatul din Septembrie 2001. Pentru a sublinia această ultimă idee nu trebuie să ne amintim că teroriștii atacului au fost clasați ca fiind imigranți. Situația devine cu atât mai gravă, cu cât acești oameni au intrat în țara noastră în mod legal, și numai șapte dintre aceștia aveau vizele expirate.Ba mai mult, după cum am enunțat de-a lungul lucrării, unii dintre suspecți dețineau brevet de pilotaj.
O nouă teză pe care am încercat să o urmăresc de a lungul studiului a constat în observarea rolului pe care terorismul internațional l-a avut ca urmare a evenimetelor post Septembrie 2001. La nivel mental, atât civilii, cât și autoritățile aveau de luptat cu teama de a evita producerea unui nou atac terorist. În consecință, atentatele nu au cauzat numai distrugerea fizică, ci au spulberat, de asemenea, sentimentul de siguranță și securitate a Americii. Pentru acest ultim fapt, specialiștii americani au avut de înfruntat noi obstacole în vederea spălării imaginii siguranței interne ale patriei.
Ca o urmare a atacului din Septembrie 2001, problema fenomenului terorist internațional devine o prioritate de interes mondial: „Fiecare națiune are de făcut o alegere. În acest conflict, nu există pâmânt neutru. Orice guvern care susține nerespectarea legii și uciderea unor oameni inocenți devin ei înșiși infractori și criminali. și ei singuri își vor ocupa locul spre propria lor primejdie.”
Coroborat cu sentimenul de teamă și suspiciune stau dovadă noile practici de siguranță aeroportuară, care au rolul de elimina pe deplin orice tentativă de periclitare a siguranței publice. Acest subiect este dezbătul pe larg în capitolul III. Ca o consecință a sporirii gradului de securitate aeronautică s-a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor, motiv pentru care sistemul de securitate a trebuit să fie instituționalizat.
În cele din urmă, lucrarea în sine a avut rolul de a ridica o problemă spinoasă și anume și-a propus să analizeze gradul de expunere fizică a persoanei ca urmare a noilor măsuri de securitate. În esență și-a propus observarea cazurilor controversate și urmările procedurilor de securitate resimțite acut de către pasageri. Spre exemplu, scanarea călătorilor a fost considerată o metodă controversată, deoarece tehnologia oferera o imagine în nud sau seminude a persoanei scanate, fapt ce a fost considerat de către unii pasageri ca fiind un element abuziv. Pentru a risipi orice urmă de controversă, oficialii au implementat o politică de confidențialitate, care implică folosirea unor anumite filtre în vederea analizării imaginilor generate de sistem, pentru a proteja identitatea individuală și pentru a preveni încălcarea intimității persoanei. Rolul acestor proceduri este de a depista realele pericole care ar putea periclita viața pasagerilor, și nu își propune să încalce orice fel de drept a persoanei. De asemenea, aceste politici și procedure presupun o vizualizare de la distanță și analiză eficace a imaginilor ecranate și nu în ultimul rând ștergerea imediată a imaginilor pentru a garanta respectarea intimității individuale.
Ca o ultimă concluzie, atacul terorist din 11 septembrie, cu siguranță a inaugrat o nouă eră în cadrul afacerilor internațioale de securitate. Implică planuri scumpe și sofisticate pe termen lung, planificate de către un grup care a încălcat linia naționalității și care operează cu multe alte țări. Scala distrugerii atât în termeni umani, cât și psihologici este una de-a dreptul șocantă. Frapantă este modalitatea în care cei 19 teroriști implicați direct s-au sinucis. Omorârea acestora s-a efecturat cu o înaltă precizie, astfel, prin propria lor moarte teroriștii au demonstrat terifianta fațetă a terorismului de secol XXI. Este un gen al terorismului care contrazice prin tradiție și care șochează de-a dreptul o lume întreagă.
Bibliografie
Surse primare:
Annual Report to Congress on Combating Terrorism. Executive Office of Management and Budget. Washington,D.C. 20503, 24 June, 2002.
Country Reports on Terrorism 2011. United States Department of State Publication. Bureau of Counterterrorism. Released april 2012.
Existing and Potential Standoff Explosives Detection Techniques Board on Chemical Sciences and Technology Division on Earth and Life Studies, The National Academies Press, Washington.
HIGH-LEVEL CONFERENCE ON AVIATION SECURITY, Montréal, 12 to 14 September 2012 Agenda Item 6: Ensuring the sustainability of aviation security measures – equivalence PRINCIPLES GOVERNING INTERNATIONAL AVIATION SECURITY CO-OPERATION.
Legal Aspects of Combating Terrorism, Nato Science for Peace and Security Series, Sub-series: E: Human and Societal Dynamics, vol. 47, ed. Center of Excellence Defence Against Terrorism, Ankara, Turkey, IOS Press, Netherlands, 2008.
Opportunities to improve airport passenger screening with the Mass Spectrometry, Committee on Assessment of Security Technologies for Transportation, ed. The National Academies Press, Washington D.S, 2004.
Stand-Off Detection of Suicide Bombers and Mobile Subjects, NATO Security through Science Series, Series B: Physics and Biophysics, by Hiltmar Schubert, Springer, 2005, Netherlands.
Terrorism 2000/2001, U.S. Department of Justice, Federal Bureau of Investigation, FBI Publication #0308,
Terrorism 2002-2005.U.S Departament of Justice. Federal Bureau of Investigation and Counterterrorism Devision
Terrorism in the United States 1996, Counterrorism Threat Assessment and Warning Unit National Security Devision.
Terrorism in the United States 1997- Counterrorism Threat Assessment and Warning Unit National Security Division. U.S Departament of Justice. Federal Bureau of Investigation.
Terrorism in the United States-1998. U.S. Departament of Justice. Federal Bureau of Investigation. Counterterrorism Threat Assessment and Warning Unit National Security Division
Terrorism in the United States-1999. Counterterrorism Threat Assessment and Warning Unit Counterterrorism Division. U.S.
Transportation Security against Terrorism, NATO Science of Excellence-Defence Against Terrorism, Ankara, Turkey, IOS Press, 2009, Amsterdam, Netherlands.
U.S.Immigration and Naturalization Service, Statistical Yearbook of Immigration and Naturalization Service 1997, U.S. Govermment Printing Office, Washington, D.C, 1999.
War of Drugs. Report of the Global Commision on Drug Policy, Iunie 2011
Literatură de specialitate:
Andrew R. Thomas, Aviation Security Management. The context of Aviation Security Management, , Praeger Security International, London, 2008 , Vol. I.
Angela Valdez, America Responds to the Events of September 11, 2001, The U.S Government”s United Response Against Terror, , Chelsea House, Philadelphia, 2003.
Anissen van Engeland, Rachael M.Rudolph, From Terrorism to Politics, ed. Ashgatf, England.
Bartholomew Elias, Airport and Aviation Security. U.S Policy and Strategy in the Age of Global Terrorism, by, CRC Press, New York, 2010..
David Bacon,Illegal People-How globalization creates migration and criminalizes immigrants”, Beacon Press, Boston, 2008.
Dick Morris, Eileen McGann, Outrage, Harper Collins, 2007.
Doctor Felicia Steliana Popescu Doctor Lavinia Delia Calugareanu, SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ SPECIALĂ A LUCRĂTORILOR EXPUȘI PROFESIONAL LA RADIAȚII IONIZANTE, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATEA PUBLICĂ, Sub coordonarea Centrului Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar.
Gilles Kepel, The War for Muslim Minds:Islamic and the West, Cambridge: Harvard University Press, 2004.
Gordon H.Hanson, Antonio Spilimbergo, Illegal Immigration, Border Enforcement, and Relative Wages: Evidence from Apprehensions at thne U.S.-Mexico Boder,The American Economic Review, Vol.89,NO.5, 1999.
Helen Duffy,The War on Terror and International Law,Cambridge, 2005.
Jane Baulden, Thomas G. Weiss, Terrorism and the U.N. Before and After September 11, , Indiana University Press, 2004.
Jehuda Yinon, Advances in Forensic Applications of Mass Spectrometry,CRC Press, Washington D.C, 2004.
Jehuda Yinon, Counterterrorist Detection Techniques of Explosives, Elsevier, New York, 2007,
Julian W. Gardner, Jehuda Yinon, Electronic Noses & Sensores for the Detection of Explosives, NATO Science Series, II Mathematics, Physics and Chemistry, vol. 159, Kluwer Academic Publishers, New York, 2004.
Karen Kenney, Illegal Immigration, ABDO Publishing Company, Minnesota, 2008.
Michael N. Schmitt, Counter-Terrorism and the use of force in International Law, The Marshall Center Papers, No.5. European Center for Security Studies. 2002.
Opportunities to improve airport passenger screening with the Mass Spectrometry, Committee on Assessment of Security Technologies for Transportation, ed. The National Academies Press, Washington D.S, 2004.
Paul Fucito, Al-Qaeda”s Media Strategies, George Washington University School of Media&Public Affairs SMPA 270, Public Dimplomacy& National Security. May 5, 2006.
Robert Ascher, Immigration to the United States. Mexican Immigrants, Facts on File, New York, 2005
Russell Shaver, Michael Kennedy,The benefits and Positive Passenger Profiling on Baggage Screening Requiremends, September, 2004, p.21.
Terri E.Givens, Garry P.Freeman, Immigration Policy and Security, ed. Routtedge, New York, 2009.
Surse electronice:
About CIA, Apr 05, 2007, 11:10 https://www.cia.gov/about-cia/todays-cia
Address to the Nation Announcing Strikes Against al Qaeda Training Camps and Taliban Military Installations, 37 weekly compilation of Presidential Documents 1432, 7 October, 2001, http://www.gpo.gov/fdsys/pkg/WCPD-2001-10-15/html/WCPD-2001-10-15-Pg1432.htm.
Aviation and Transport Security Act, 19 Noiembrie, 2001, https://www.tsa.gov/sites/default/files/publications/pdf/aviation_and_transportation_security_act_atsa_public_law_107_1771.pdf
Building a Resilient Nation, http://www.dhs.gov/building-resilient-nation
Convention on Terrorist Bombings, http://www.un.org/en/sc/ctc/docs/conventions/Conv11.pdf
CONVENȚIE pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securității aviației civile , încheiată la Montreal la 23 septembrie 1971, http://www.caa.md/files/2013_02/280.pdf
Convenției referitoare la infracțiuni și la anumite acțiuni săvârșite la bordul aeronavelor, semnată la Tokyo, pe 14 septembrie 1963, http://www.caa.md/files/2013_02/278.pdf
Declaration on Measures to Eliminate International Terrorism, http://www.un.org/documents/ga/res/49/a49r060.htm
Enforce and Administer our Immigration Laws, http://www.dhs.gov/administer-immigration-laws
Homeland Security Act, 2002, https://www.dhs.gov/xlibrary/assets/hr_5005_enr.pdf.
http://www.atra.org/legislation/federal/the-airline-transportation-safety-and-system-stabilization-act-2001
International Convention for the Suppression of the Financing of Terrorism (1999). https://treaties.un.org/doc/db/Terrorism/english-18-7.pdf.
Lucruri pe care trebuie sa le stiti despre radiatiile x, http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/lucruri-pe-care-trebuie-sa-le-stiti-despre-radiatiile-x-sau-raze-x_9483.
Misiunea Homeland Security, http://www.dhs.gov/our-mission.
Northern Border, http://www.usborderpatrol.com/Border_Patrol1920.htm
Patriot Act, 3 ianuarie, 2001, http://www.justice.gov/archive/ll/highlights.htm.
Prevent Terrorism and Enhance Security, http://www.dhs.gov/prevent-terrorism-and-enhance-security
REGULAMENTUL (CE) NR. 300/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securității aviației civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002, http://www.caa.ro/media/docs/H_1.1._a_Regulamentul_%28CE%29_nr._300-2008.pdf
Resolution 1269 (1999), http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N99/303/92/PDF/N9930392.pdf?OpenElement
Resolution 1333 (2000), http://www.state.gov/documents/organization/5265.pdf
Resolution 1368, 12 September 2001, http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N01/533/82/PDF/N0153382.pdf?OpenElement
Resolution 1373, din 28 septembrie 2001, http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N01/557/43/PDF/N0155743.pdf?OpenElement
Resolution 1378, 28 September 2001, http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N01/638/57/PDF/N0163857.pdf?OpenElement
Safeguard and Secure Cyberspace, http://www.dhs.gov/safeguard-and-secure-cyberspace
Secure and Manage Our Borders, http://www.dhs.gov/secure-and-manage-borders
Single Convention on Narcotics Drugs, 1961, http://www.unodc.org/pdf/convention_1961_en.pdf
Speech of the TSA Administrator John S. Pistole, “Counterterrorism, Risk-Based Security and TSA’s Vision for the Future of Aviation Security”, March 5, 2012, 1:00 p.m , http://www.tsa.gov/press/speeches/counterterrorism-risk-based-security-and-tsa%E2%80%99s-vision-future-aviation-security
The Airline Transportation Safety and System Stabilization Act of 2001
The Antiterrorism and Effective Death Penalty Act, http://www.gpo.gov/fdsys/pkg/PLAW-104publ132/html/PLAW-104publ132.htm.
Transportation Security Administration,History, http://www.tsa.gov/about-tsa/history
Transportation Security Overview, http://www.dhs.gov/transportation-security-overview
U.S.–Canada and U.S.–Mexico Border Lengths, http://www.census.gov/compendia/statab/2012/tables/12s0363.pdf
Bibliografie
Surse primare:
Annual Report to Congress on Combating Terrorism. Executive Office of Management and Budget. Washington,D.C. 20503, 24 June, 2002.
Country Reports on Terrorism 2011. United States Department of State Publication. Bureau of Counterterrorism. Released april 2012.
Existing and Potential Standoff Explosives Detection Techniques Board on Chemical Sciences and Technology Division on Earth and Life Studies, The National Academies Press, Washington.
HIGH-LEVEL CONFERENCE ON AVIATION SECURITY, Montréal, 12 to 14 September 2012 Agenda Item 6: Ensuring the sustainability of aviation security measures – equivalence PRINCIPLES GOVERNING INTERNATIONAL AVIATION SECURITY CO-OPERATION.
Legal Aspects of Combating Terrorism, Nato Science for Peace and Security Series, Sub-series: E: Human and Societal Dynamics, vol. 47, ed. Center of Excellence Defence Against Terrorism, Ankara, Turkey, IOS Press, Netherlands, 2008.
Opportunities to improve airport passenger screening with the Mass Spectrometry, Committee on Assessment of Security Technologies for Transportation, ed. The National Academies Press, Washington D.S, 2004.
Stand-Off Detection of Suicide Bombers and Mobile Subjects, NATO Security through Science Series, Series B: Physics and Biophysics, by Hiltmar Schubert, Springer, 2005, Netherlands.
Terrorism 2000/2001, U.S. Department of Justice, Federal Bureau of Investigation, FBI Publication #0308,
Terrorism 2002-2005.U.S Departament of Justice. Federal Bureau of Investigation and Counterterrorism Devision
Terrorism in the United States 1996, Counterrorism Threat Assessment and Warning Unit National Security Devision.
Terrorism in the United States 1997- Counterrorism Threat Assessment and Warning Unit National Security Division. U.S Departament of Justice. Federal Bureau of Investigation.
Terrorism in the United States-1998. U.S. Departament of Justice. Federal Bureau of Investigation. Counterterrorism Threat Assessment and Warning Unit National Security Division
Terrorism in the United States-1999. Counterterrorism Threat Assessment and Warning Unit Counterterrorism Division. U.S.
Transportation Security against Terrorism, NATO Science of Excellence-Defence Against Terrorism, Ankara, Turkey, IOS Press, 2009, Amsterdam, Netherlands.
U.S.Immigration and Naturalization Service, Statistical Yearbook of Immigration and Naturalization Service 1997, U.S. Govermment Printing Office, Washington, D.C, 1999.
War of Drugs. Report of the Global Commision on Drug Policy, Iunie 2011
Literatură de specialitate:
Andrew R. Thomas, Aviation Security Management. The context of Aviation Security Management, , Praeger Security International, London, 2008 , Vol. I.
Angela Valdez, America Responds to the Events of September 11, 2001, The U.S Government”s United Response Against Terror, , Chelsea House, Philadelphia, 2003.
Anissen van Engeland, Rachael M.Rudolph, From Terrorism to Politics, ed. Ashgatf, England.
Bartholomew Elias, Airport and Aviation Security. U.S Policy and Strategy in the Age of Global Terrorism, by, CRC Press, New York, 2010..
David Bacon,Illegal People-How globalization creates migration and criminalizes immigrants”, Beacon Press, Boston, 2008.
Dick Morris, Eileen McGann, Outrage, Harper Collins, 2007.
Doctor Felicia Steliana Popescu Doctor Lavinia Delia Calugareanu, SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ SPECIALĂ A LUCRĂTORILOR EXPUȘI PROFESIONAL LA RADIAȚII IONIZANTE, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATEA PUBLICĂ, Sub coordonarea Centrului Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar.
Gilles Kepel, The War for Muslim Minds:Islamic and the West, Cambridge: Harvard University Press, 2004.
Gordon H.Hanson, Antonio Spilimbergo, Illegal Immigration, Border Enforcement, and Relative Wages: Evidence from Apprehensions at thne U.S.-Mexico Boder,The American Economic Review, Vol.89,NO.5, 1999.
Helen Duffy,The War on Terror and International Law,Cambridge, 2005.
Jane Baulden, Thomas G. Weiss, Terrorism and the U.N. Before and After September 11, , Indiana University Press, 2004.
Jehuda Yinon, Advances in Forensic Applications of Mass Spectrometry,CRC Press, Washington D.C, 2004.
Jehuda Yinon, Counterterrorist Detection Techniques of Explosives, Elsevier, New York, 2007,
Julian W. Gardner, Jehuda Yinon, Electronic Noses & Sensores for the Detection of Explosives, NATO Science Series, II Mathematics, Physics and Chemistry, vol. 159, Kluwer Academic Publishers, New York, 2004.
Karen Kenney, Illegal Immigration, ABDO Publishing Company, Minnesota, 2008.
Michael N. Schmitt, Counter-Terrorism and the use of force in International Law, The Marshall Center Papers, No.5. European Center for Security Studies. 2002.
Opportunities to improve airport passenger screening with the Mass Spectrometry, Committee on Assessment of Security Technologies for Transportation, ed. The National Academies Press, Washington D.S, 2004.
Paul Fucito, Al-Qaeda”s Media Strategies, George Washington University School of Media&Public Affairs SMPA 270, Public Dimplomacy& National Security. May 5, 2006.
Robert Ascher, Immigration to the United States. Mexican Immigrants, Facts on File, New York, 2005
Russell Shaver, Michael Kennedy,The benefits and Positive Passenger Profiling on Baggage Screening Requiremends, September, 2004, p.21.
Terri E.Givens, Garry P.Freeman, Immigration Policy and Security, ed. Routtedge, New York, 2009.
Surse electronice:
About CIA, Apr 05, 2007, 11:10 https://www.cia.gov/about-cia/todays-cia
Address to the Nation Announcing Strikes Against al Qaeda Training Camps and Taliban Military Installations, 37 weekly compilation of Presidential Documents 1432, 7 October, 2001, http://www.gpo.gov/fdsys/pkg/WCPD-2001-10-15/html/WCPD-2001-10-15-Pg1432.htm.
Aviation and Transport Security Act, 19 Noiembrie, 2001, https://www.tsa.gov/sites/default/files/publications/pdf/aviation_and_transportation_security_act_atsa_public_law_107_1771.pdf
Building a Resilient Nation, http://www.dhs.gov/building-resilient-nation
Convention on Terrorist Bombings, http://www.un.org/en/sc/ctc/docs/conventions/Conv11.pdf
CONVENȚIE pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securității aviației civile , încheiată la Montreal la 23 septembrie 1971, http://www.caa.md/files/2013_02/280.pdf
Convenției referitoare la infracțiuni și la anumite acțiuni săvârșite la bordul aeronavelor, semnată la Tokyo, pe 14 septembrie 1963, http://www.caa.md/files/2013_02/278.pdf
Declaration on Measures to Eliminate International Terrorism, http://www.un.org/documents/ga/res/49/a49r060.htm
Enforce and Administer our Immigration Laws, http://www.dhs.gov/administer-immigration-laws
Homeland Security Act, 2002, https://www.dhs.gov/xlibrary/assets/hr_5005_enr.pdf.
http://www.atra.org/legislation/federal/the-airline-transportation-safety-and-system-stabilization-act-2001
International Convention for the Suppression of the Financing of Terrorism (1999). https://treaties.un.org/doc/db/Terrorism/english-18-7.pdf.
Lucruri pe care trebuie sa le stiti despre radiatiile x, http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/lucruri-pe-care-trebuie-sa-le-stiti-despre-radiatiile-x-sau-raze-x_9483.
Misiunea Homeland Security, http://www.dhs.gov/our-mission.
Northern Border, http://www.usborderpatrol.com/Border_Patrol1920.htm
Patriot Act, 3 ianuarie, 2001, http://www.justice.gov/archive/ll/highlights.htm.
Prevent Terrorism and Enhance Security, http://www.dhs.gov/prevent-terrorism-and-enhance-security
REGULAMENTUL (CE) NR. 300/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securității aviației civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002, http://www.caa.ro/media/docs/H_1.1._a_Regulamentul_%28CE%29_nr._300-2008.pdf
Resolution 1269 (1999), http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N99/303/92/PDF/N9930392.pdf?OpenElement
Resolution 1333 (2000), http://www.state.gov/documents/organization/5265.pdf
Resolution 1368, 12 September 2001, http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N01/533/82/PDF/N0153382.pdf?OpenElement
Resolution 1373, din 28 septembrie 2001, http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N01/557/43/PDF/N0155743.pdf?OpenElement
Resolution 1378, 28 September 2001, http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N01/638/57/PDF/N0163857.pdf?OpenElement
Safeguard and Secure Cyberspace, http://www.dhs.gov/safeguard-and-secure-cyberspace
Secure and Manage Our Borders, http://www.dhs.gov/secure-and-manage-borders
Single Convention on Narcotics Drugs, 1961, http://www.unodc.org/pdf/convention_1961_en.pdf
Speech of the TSA Administrator John S. Pistole, “Counterterrorism, Risk-Based Security and TSA’s Vision for the Future of Aviation Security”, March 5, 2012, 1:00 p.m , http://www.tsa.gov/press/speeches/counterterrorism-risk-based-security-and-tsa%E2%80%99s-vision-future-aviation-security
The Airline Transportation Safety and System Stabilization Act of 2001
The Antiterrorism and Effective Death Penalty Act, http://www.gpo.gov/fdsys/pkg/PLAW-104publ132/html/PLAW-104publ132.htm.
Transportation Security Administration,History, http://www.tsa.gov/about-tsa/history
Transportation Security Overview, http://www.dhs.gov/transportation-security-overview
U.S.–Canada and U.S.–Mexico Border Lengths, http://www.census.gov/compendia/statab/2012/tables/12s0363.pdf
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Securizarea Frontierelor Americane Dupa Atentatele de la 11.septembrie.2001 (ID: 108033)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.